Scînteia Tineretului, iunie 1980 (Anul 36, nr. 9648-9672)

1980-06-24 / nr. 9667

Satisfacţie după convorbirile rodnice româno-bulgare la cel mai înalt nivel SOFIA 23 (Agerpres). — A­­genţia bulgară de presă BTA relatează că luni Biroul Politic al C.C. al P.C. Bulgar a ascul­tat o informare în legătură cu recenta vizită oficială de priete­nie efectuată în Republica Socialistă România de o delega­ţie de partid si de stat a R.P. Bulgaria, in frunte cu Todor Jivkov, prim secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Bul­garia. Biroul Politic al C.C. al P.C.R. şi-a exprimat satisfacţia in le­gătură cu convorbirile rodnice care au avut loc între tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu. Importantele documente sem­nate în timpul vizitei vor con­tribui la întărirea legăturilor bulgaro-române şi la accelerarea dezvoltării relaţiilor economice dintre Bulgaria şi România, se arată în comunicatul dat publi­cităţii la Sofia. In cursul schimbului de pă­reri în probleme internationale actuale a fost exprimată îngri­­jorarea în legătură cu agrava­rea din ultimul timp a situaţiei Internationale — se spune în comunicat. In legătură cu aceasta, a fost relevat pericolul deosebit pe care îl comportă hotărîrea N.A.T.O. privind producerea şi amplasarea în Europa occiden­tală a unor noi mi­jloace rache­­to-nucleare americane cu rază medie de acţiune. A fost subliniată importanţa documentelor adoptate la 15 mai a.c. la Varşovia de statele par­ticipante la Tratatul de la Varşovia, care conţin un pro­gram amplu de acţiune pentru reluarea si continuarea politicii de destindere şi colaborare, pentru întărirea păcii şi secu­rităţii popoarelor. In continua­re, comunicatul menţionează că in cursul convorbirilor a fost exprim­ată hotărîrea R.P. Bulga­ria şi Republicii Socialiste România ca, împreună­ cu cele­lalte ţări frăţeşti, cu toate sta­tele iubitoare de pace şi forţe­le progresiste din lume să lupte pentru traducerea în viaţă a Actului final adoptat de Confe­rinţa pentru securitate şi co­operare în Europa, pentru o pregătire temeinică a reuniunii de la Madrid, pentru limitarea şi reducerea cursei înarmărilor şi pentru dezarmare. Tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu — se arată în comunicat — au subliniat deosebita importanţă pe care ar avea-o adoptarea, de către reuniunea de la Madrid, a hotă­­rîrii privind convocarea confe­rinţei pentru dezangajare mili­tară şi dezarmare în Europa, propusă de statele participante la Tratatul de la Varşovia. Biroul Politic al C.C. al P. C. Bulgar dă o înaltă apreciere re­zultatelor obţinute în timpul vi­zitei, subliniind marele rol pe care îl au intilnirile dintre to­varăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu în extinderea con­stantă a prieteniei şi colaboră­rii dintre cele două partide, ţări şi popoare. Biroul Politic al C.C. al P.C.R. — se spune in încheierea comu­r­nicatului — a stabilit măsuri concrete pentru înfăptuirea sarcinilor cuprinse în documen­tele semnate, subliniindu-se că aceasta va determina dezvolta­rea în continuare a relaţiilor bulgaro-române pe multiple planuri, în interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei gene­rale a socialismului, progresului și păcii în întreaga lume. intîlniri economice româno-sovietice MOSCOVA 23 — Trimisul Agerpres, Gh. Ciobanu, transmi­te : La 23 iunie, tovarăşul Virgil Trofin, viceprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, ministrul minelor, pe­trolului şi geologiei, a avut la Moscova o intîlnire cu V. E. Dîmşiţ, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S. In cadrul întîlnirii, desfăşura­tă într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, au fost analizate aspecte importante ale dezvoltării continue şi adîncirii colaborării economice şi tehnico­ştiinţifice dintre România şi Uniunea Sovietică. La Doneţk, delegaţia a avut convorbiri cu N.K. Grinko, mi­nistrul industriei cărbunelui din din R.S.S. Ucraineană, şi membri ai conducerii acestui minister, în cadrul cărora au fost aborda­te probleme ale colaborării eco­nomice şi tehnico-ştiinţifice bi­laterale în domeniul cărbunelui, a purtat discuţii cu specialişti în legătură cu metodele noi de exploatare a cărbunelui în stra­turi subţiri, la diferite înclinări în mine adinei. Vizita delegaţiei P.C.R. în Egipt CAIRO 23 (Agerpres). — To­varăşul Ion Coman, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şeful delegaţiei Partidului Comunist Român care, la invitaţia Parti­dului Naţional Democrat, efec­tuează o vizită oficială in Egipt, a fost primit de Mohamed Hus­ni Mubarak, vicepreşedin­te şi secretar general al P.N.D., vcepreşedintele Republicii Ara­­b Egipt. C Cu acest prilej, din partea ao­arăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele r­epublicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu au fost transmise un călduros salut prietenesc şi cele mai bune urări preşedintelui Repu­blicii Arabe Egipt, preşedintele Partidului Naţional Democrat, Anwar El Sadat, şi doamnei Jihan El Sadat. S-a transmis, de asemenea, din partea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, un cald mesaj de salut vicepreşe­dintelui Republicii Arabe Egipt. Totodată, au fost transmise urări de pace şi prosperitate poporului egiptean prieten. Mulţumind călduros pentru mesaj, Mohamed Husni Mu­barak a rugat să se transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, din partea preşedintelui Anwar El Sadat, a doamnei Jihan El Sadat, precum şi a sa personal, un salut cordial de prietenie şi cele mai bune urări, noi succese poporului român în opera de edificare a societăţii socialis­te multilateral dezvoltate in România. Subliniindu-se cu satisfacţie că este prima delegaţie a P.C.R. care efectuează o vizită oficială în Egipt, la invitaţia P.N.D., în cursul întîlnirii s-a procedat la un schimb de păreri asupra preocupărilor actuale şi de perspectivă ale P.C.R. şi P.N.D., exprimîndu-se, de am­bele părţi, dorinţa de a se dez­volta continuu, în spiritul stimei şi respectului reciproc, bunele relaţii dintre cele două partide de guvernămint, dintre cele două ţări şi popoare. ★ CAIRO — 23 (Agerpres). — La Cairo, a avut loc inaugurarea sediului Asociaţiei de prietenie egipteano-române. La festivi­tate a luat parte delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de Ion Coman. Din partea egipteană, au luat parte Sayed Zaki, secretar al P.N.D., preşedintele Consiliului de conducere al Asociaţiei de prietenie egipteano-române, Abdel Laţif Bohteia, secretarul Comitetului Municipal Cairo, al P.N.D., Mohamed Rashwan, vicepreşedinte al Adunării Po­porului, şi Abdul Hamid Hassan, ministru secretar de stat pentru tineret şi sporturi, vicepreşe­dinţi ai Consiliului de condu­cere al Asociaţiei, alţi membri ai Asociaţi­ei de prietenie egip­teano-române, absolvenţi egip­teni ai şcolilor româneşti, zia­rişti. La inaugurarea sediului aso­ciaţiei au avut loc şi vernisajul expoziţiei de fotografii „Vesti­gii dacice“, organizată cu ocazia împlinirii a 2050 de ani de la constituirea primului stat dac centralizat şi independent, pre­cum şi a unei expoziţii de carte românească şi egipteană. La loc de frunte, figurează ope­rele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, precum şi lucrările în limba arabă despre persona­litatea preşedintelui României. Provocări la adresa R.P.D. Coreene PHENIAN 23 (Agerpres).­­ După cum relatează agenţia ACTC autorităţile din Coreea de Sud continuă campania de calomnii şi provocări la adresa R.P.D. Coreene. Astfel, la 21 iu­nie, autorităţile de la Seul au anunţat o pretinsă acţiune de „infiltrare“ şi scufundarea unei „nave înarmate din nord“ afla­te, chipurile, în apele din faţa ţărmului sud-coreean. Citind un comentariu apărut duminică în ziarul „Rodong Sinmun“, agen­ţia arată că toate acestea re­prezintă o ficţiune, fabricată în scop diversionist. • LA CINEMATOGRAFUL „Cionlima“ din Phenian s-a deschis o expoziţie de fotografii prezentînd vestigii arheologice de pe teritoriul ţării noastre, or­ganizată cu prilejul împlinirii a 2050 de ani de la constituirea primului stat dac centralizat şi independent. In cadrul manifestării inaugu­rale a fost, de asemenea, proiec­tat filmul „Mihai Viteazul“. A participat Sin Ghi Clăn, ad­junct al preşedintelui Comitetu­lui pentru învăţămînt, vicepre­şedinte al Asociaţiei de priete­nie coreeano-române. D IN SALA CONSTITUŢIEI din Delhi, a avut loc , sub aus­piciile Federaţiei Naţiunilor U­­nite din India (I.F.U.N.A.) — o adunare festivă dedicată ani­versării a 2050 de ani de la crearea primului stat dac cen­tralizat şi independent. Cu acest prilej, au luat cu­­vîntul R. V. Swaminathan, mi­nistru de stat la Ministerul A­­griculturii, preşedintele Asocia­ţiei de prietenie India-Româ­nia, doamna Savitri Nigam, pre­şedinta I.F.U.N.A., şi ambasado­­rul român la Delhi, Dumitru Niculescu, care s-au referit la semnificaţia acestui eveniment. LONDRA : MARŞ ÎMPO­TRIVA CURSEI ÎNARMĂ­RILOR NUCLEARE La Londra au avut loc, du­minică, sub egida Partidului Laburist de opoziţie, un marş şi un miting de Protest, în Hide Park, împotriva cursei înarmărilor nucleare, la care au participat peste 25 000 de persoane, in ciuda timpului nefavorabil. Participanţii la această demonstraţie au ce­rut, printre altele, reducerea cheltuielilor militare, alocînd sumele economisite pe a­­ceastă cale pentru finanţarea măsurilor vizînd soluţionarea problemelor sociale pre­sante ale ţării. • MIŞCĂRILE SOCIALE DIN AFRICA DE SUD provocate de inechitate şi discriminare ra­sială continuă să cunoască o amploare tot mai mare, infor­mează agenţiile France Presse şi U.P.I. Numai în provincia Cap. 16 uzine cu peste 10 000 de lucrători se află în grevă. • LA SOSIREA LA ALGER, Sam Nu join­a, preşedintele Or­ganizaţiei Poporului din Africa de Sud-Vest (S.W.A.P.O.), a declarat că situaţia din Nami­bia este in prezent „explozivă şi foarte gravă“ ca urmare a a­­gresiunilor repetate ale regimu­lui rasist de la Pretoria. • LA VIENA s-au încheiat lucrările sesiunii Consiliului Guvernatorilor al Agenţiei In­ternaţionale pentru Energia A­­tomică (A.I.E.A.). • ÎN IRAK au fost anunţate rezultatele alegerilor pentru A­­dunarea Naţională, desfăşurate vinerea trecută. Ziarele irakiene­­ au publicat numele celor 250 de deputaţi ai parlamentului aleşi dintre 840 de candidaţi. Preşedintele Indoneziei l-a primit pe ambasadorul României JAKARTA 23 (Agerpres). — Generalul Suharto, preşedintele Republicii Indonezia, l-a primit la Jakarta pe noul ambasador al României în această ţară, Ion Cotoţ, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare. Cu acest prilej, din partea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialis­te România, au fost transmise preşedintelui Indoneziei urări de sănătate şi fericire persona­lă, de progres, bunăstare şi pace poporului prieten indone­zian, de noi succese în dezvol­tarea sa economică. Preşedintele Suharto a mul­ţumit în mod deosebit pentru urări şi a rugat să se transmită preşedintelui României, din partea sa şi a poporului indone­zian, cordiale salutări, împreu­nă cu cele mai calde urări de continuă , sănătate şi fericire personală, de noi succese in ac­tivitatea să remarcabilă desfă­şurată atit pe plan intern cit şi pe plan internaţional, iar po­porului român prieten urări de prosperitate şi pace, de succes în dezvoltarea sa economică şi socială. Preşedintele Suharto a ţinut să releve personalitatea pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu care se bucură de stimă şi con­sideraţie în întreaga lume, ca urmare a neobositei sale activi­tăţi puse în slujba progresului şi bunăstării poporului român, a păcii şi înţelegerii internaţio­nale. Plenara C.C. al P.C.U.S. MOSCOVA 23 (Agerpres) — La Moscova a avut loc luni plenara C.C. al P.C.U.S. — infor­mează agenţia TASS. Plenara a ascultat raportul prezentat de Leonid Brejnev, secretar gene­ral al C.C. al P.C.U.S., şi a so­luţionat problema convocării Congresului al XXVI-lea al P.C.U.S. De asemenea, plenara a ascultat raportul lui Andrei Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., mi­nistrul de externe al U.R.S.S., „Cu privire la situaţia interna­ţională şi politica externă a Uniunii Sovietice“. Plenara a hotărît convocarea Congresului al­­ XXVI-lea al P.C.U.S. la 23 februarie 1981, fiind aprobată următoarea ordine de zi : Raportul C.C. al P.C.U.S și sarcinile următoare ale parti­dului in domeniul politicii in­terne și externe, raportor la acest punct urmind să fie secre­tarul general al C.C. al P.C.U.S., Leonid Brejnev ; Raportul Co­misiei Centrale de Revizie a P.C.U.S. ; Principalele direcţii ale dezvoltării economice şi so­ciale a U.R.S.S. în anii 1981—1985 — raportor preşedintele Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S., Aleksei Kosighin ; Alegerea or­ganelor centrale ale partidului. ­­nstalaţi confortabil in­tr-un autoturism­­încă­­pâtor ca un bastiment, gonim spre sud, spre Dresda. Un freamăt de memorie îmi readuce aminte impresiile de călătorie ale lui Nicolae Filimon, pe care le con­frunt stăruitor cu peisajele ac­tuale. Oricit m-aş strădui, deo­camdată imaginile nu se supra­pun, aşa că mă abandonez pri­veliştilor alternate fugitiv, ca într-un film derulat cu accele­ratorul. De o parte şi de alta a autostrăzii, brazii — neaşteptaţi in acest decor de cîmpie — dis­par spre un orizont invers în spatele căruia bănuiesc, mult in urmă, Berlinul. Brusc, din axa de beton se desprinde o buclă spre dreapta. De la minima­­ei înălţime zăresc oraşul. Clădirile se îndesesc. Ecranul vederii e ocupat apoi pe neaşteptate de o clădire ciudată, cu minareturi orientale. E o seculară fabrică de tutun, căreia vechiul con­structor — sensibil la conside­rentul estetic — a vrut să-i dea un aer exotic, demn de lumea celor „1001 de nopţi“. O mireasmă de fluviu preves­teşte Elba, strînsă din nou în acolada podurilor. Departe, lu­ceşte „Minunea albastră“, pun­tea de metal vopsită azuriu, o bijuterie a mecanicii devenită operă de artă. Pe aici se plimba cindva Schiller, improvizind şă­galnice madrigaluri pentru o frumoasă fată de hangiu. To­tul respiră istorie şi totuşi a­­proape totul e nou. Colonadele (din gresie de Elba) înnegrite de timp ale fostului palat al regilor Saxoniei, bolţile prăbuşite ale Bisericii femeii, zidurile decapi­tate ale monumentalei Opere reamintesc în acest context al triumfului constructiv că pe aici a trecut pustiitor războiul. In 13 februarie 1945 a dispărut cen­trul acestei vestite Florenţe ger­mane. O insulă de foc şi cenuşă cu suprafaţa de 40 km2, popu­lată de 32 000 de cadavre, a­­ceasta devenise istorica Dresdă pictată cindva de Canaletto. In­tre ruinele fostului Palat regal a rămas miraculos în picioare Galeria pictată a Ducilor Saxo­­niei. Păstrez în filele carnetului numele și anii lor de domnie. In memorie mi-au rămas însă supranumele: cel Mîndru, cel Muşcat, Certăreţul, cel Puter­nic... Era clar, nu de aici pu­teau izvorî forţele renaşterii oraşului. Adevărata lui putere, măsura tuturor lucrurilor s-au dovedit a fi oamenii. Dresda a renăscut în trei etape. Ultima, începută în anii ’60, e cea mai rodnică. Rind pe rînd şi-au re­căpătat splendoarea iniţială ce­lebrul Zwinger (Galeria de artă), Bolta verde (fostul sediu al vestitei colecţii de bijuterii a lui August cel Puternic), Cate­drala catolică, Primăria, fostul Parlament (actualmente muzeu), Magnifica Operă, in faţa căreia se oprea cindva extaziat neobo­situl Filimon, este acum îmbră­cată în schele, aşteptind anul 1983, cînd reconstrucţia ei va fi terminată, oferind locuitorilor temeiul renăscut al unei secu­lare minării. Intre două enumerări ale în­semnelor actualităţii, colegul de la „Ziarul Saxoniei“, îmi vor­beşte despre promptitudinea cu care cetăţenii au pus la dispozi­ţia arhitecţilor documente, de­sene, vederi despre vechea Dres­dă. Numai ziaristul Alfred Hein­rich avea 2 000 de vederi, în­tr-o asemenea atmosferă, recon­strucţia oraşului a devenit o problemă de ordinul lunilor şi al anilor. Călătorului sosit din cele patru puncte cardinale, Dresda i se înfăţişează in triplă ipostază: oraş al studenţilor, ci­tadelă a industriei, galerie de artă. Cum spaţiul acestor nota­ţii este restrictiv, mă voi mul­­ţumi să consemnez doar cîteva date. Aşadar, Dresda este o cetate a studenţilor. 20 000 de tineri studioşi dau străzilor acea for­­fotă proprie generaţiei ce inva-fă. Am întîlnit un grup de vii­tori agronomi vizitînd pe înde­lete Zwingerul. Curiozitatea lor nu era mai mică decit cea a ziaristului. Filele carnetelor lor se înnegreau vertiginos. „E fi­resc, mi-a spus — nu fără o undă de orgoliu — ghidul. Cul­tura dă oricărei munci un ori­zont mai înalt şi mai pur“. Unde vor munci aceşti tineri? m-am întrebat. Răspunsul mi l-a dat laconic şi metodic Ernst Krestchmer, secretar cu pro­paganda al comitetului regional al Tineretului Liber German, li transcriu spusele, refăcind, men­tal itinerariile dezvoltării unei regiuni de străveche istorie. Din cei 1 820 000 de locuitori,­­ circa 60 la sută sînt în cîmpul mun­cii. Puternic dezvoltată, indus­tria regiunii Dresda înseamnă azi : electronică, electrotehnică, construcţie de maşini şi con­strucţie de locuinţe. Pină în 1990 nevoia de locuinţe va fi so­luţionată ca problemă socială. Încă de pe acum, fiecare al pa­trulea cetăţean locuieşte într-o casă făcută după 1945. Numai in cincinalul în curs se vor con­strui 78 000 de apartamente noi. „Tineretul nostru nu creşte în seră, ci în mijlocul poporului“, îmi spune interlocutorul meu. Intr-adevăr. Cei 260 000 de mem­bri ai organizaţiei regionale au înţeles că virsta îi obligă să fie în avangardă. De multe ori, gra­ficele întrecerii reţin pe locuri fruntaşe brigăzile tinerilor. La a XXX-a aniversare a creării Re­publicii Democrate Germane. ,,Ziarul Saxoniei“ a lansat ac­ţiunea Măsura anului XXX, în cadrul căreia şi-au comunicat experienţa, succesele, iniţiative­le 30 000 de colective de muncă. Lansată de tinerii oţelari de la Freitag, întrecerea lor reprezin­tă o competiţie axată pe creşte­rea calităţii producţiei, pe dez­voltarea intensivă a ştiinţei şi tehnicii. Noua ediţie, declanşată la 15 ianuarie 1980 de tinerii oţe­lari de la Combinatul siderurgic din piesa, se arată a fi şi mai susţinută. La redacţia ziarului vin zilnic circa 100 de răspun­suri. Semn sigur de tinereţe şi responsabilitate. Din lumea electronicii, a oţe­lului mă întorc, incorigibil, la tablourile Galeriei de artă. Re­văd pînzele lui Canaletto, juxta­­pun imaginile lor cu cele ale prezentului şi, treptat, cadrele se lărgesc, ramele dispar, iar privirea cuprinde integral ori­zontul şi timpul. Peste veacuri, oamenii Dresdei comunică prin această fascinaţie a totului, prin nevoia de armonie, eternitate şi frumos. In apropiere, la şan­tierul Operei, aud dălţila min­­giind marmura veche. Involun­tar, îmi revin in memorie ver­surile lui Schiller, învăţate cindva in anii studenţiei: „Cind, însufleţind materii moarte, I Contopit cu piatra, arde I Ge­niul spre-nfăptuiri de gînd, — / I se incoardă sîrguinţei nervul ! Şi-atunci ideii fie-i servul / E­­lementul veşnic supunînd. / Doar spre cel neistovit tresal­tă / Adevărul din izvor as­cuns. / Numai grele lovituri de baltă / Moaie-al marmurilor grunz“. IOAN ADAM DRESDA — oraşul ce renaşte VENEŢIA: Reuniunea statelor occidentale industrializate VENEŢIA 23 — Trimisul A­­gerpres, Gheorghe Sprinţeroiu : Luni s-au încheiat la Veneţia lucrările celei­­de-a VI-a re­uniuni la nivel înalt a principa­lelor şapte state occidentale in­dustrializate (S.U.A., Japonia, R.F.G., Franţa, Marea Britanie, Italia, Canada), la care a luat parte şi preşedintele Comisiei C.E.E. După cum rezultă din comu­nicatul difuzat presei la înche­ierea reuniunii — principala problemă care a stat în atenţia participanţilor a fost energia, strîns legată de perspectivele dezvoltării economice. Declaraţia finală a conferinţei cheamă statele participante să reducă substanţial plafoanele naţionale ale importurilor la petrol pină în 1985, precum şi dependenţa de consumul de pe­trol pină în 1990 la circa 40 la sută faţă de 53 la sută în pre­zent, precum şi să întreprindă acţiuni pentru utilizarea de noi surse alternative de energie, lansîndu-se un apel pentru spo­rirea producţiei şi consumului de cărbune, a energiei nucleare şi combustibililor sintetici. Pro­ducţia şi consumul de cărbune ni se spune în comunicatul final ,­ în cadrul­ ţărilor participante va trebui să se dubleze până la începutul anilor 1990, sporind folosirea surselor energetice de înlocuire pentru 15—20 milioane barili pe zi. Declaraţia finală prevede, de asemenea, iniţierea unui dialog între ţările produ­cătoare şi cele consumatoare de petrol şi folosirea eficientă a uraniului, ameliorarea metode­lor de retratare, a stocării de­şeurilor şi reducerea riscului proliferării nucleare. Situaţia educaţiei in lume SUTE DE MILIOANE DE OAMENI — LIPSIŢI DE CUNOŞTINŢE ELEMENTARE NAŢIUNILE UNITE 23 (A­genpres). — Intr-un document privind starea educaţiei in lume, difuzat oficial la Naţiu­nile Unite. Banca Internaţio­nală pentru Reconstrucţie şi Dez­voltare (B.I.R.D.) arată că peste 250 milioane de copii şi 600 mi­lioane de adulţi de pe planeta noastră sunt privaţi de educaţia de bază, în ciuda unor progrese substanţiale realizate în dome­niul învăţămîntului de către ţă­rile în curs de dezvoltare. „Nevoile de educaţie depă­şesc resursele financiare ale a­­cestor tari, în condiţiile în care numărul copiilor de vîrstă şco­lară este în continuă creştere“ —se arată în­­ document. în acest context, documentul menţio­nează că cele mai dezavantajate categorii în privinţa accesului la educaţie, în ţările în curs de dezvoltare, sunt locuitorii din zonele rurale şi, femeile, pentru care nu se poate materializa o­­biectivul introducerii învăţămîn­­tului elementar obligatoriu, sta­bilit de Naţiunile Unite. To­­totodată documentul semnalează persistenţa, în numeroase state, a unor discriminări faţă de fe­mei în privinţa accesului la e­­ducaţie. In cadrul unei conferinţe de presă, Aklilu Habte­­Etiopia, însărcinat cu aplicarea progra­mului de asistenţă al Băncii In­ternaţionale în sectorul educa­ţiei, a făcut cunoscut că în pe­rioada 1963—1979, B.I.R.D. a aprobat 192 de proiecte în 81 de ţări în curs de dezvoltare, care au contribuit la construirea sau ameliorarea a aproximativ 10 000 de instituţii de învăţămînt şi educaţie. Menţionînd că fondurile de a­­sistenţă alocate, pină în prezent pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional în tarile în curs de dezvoltare se dovedesc insufi­ciente, documentul Băncii In­ternaţionale subliniază că, în actualul deceniu, problematica educaţiei va deveni şi mai im­portantă, în cadrul eforturilor de progres şi dezvoltare ale tu­turor statelor, în primul rînd ale celor rămase in urmă din punct de vedere economic. Rezultatele scrutinului din Japonia TOKIO 23 (Agerpres) — La Tokio au fost anunţate, luni, rezultatele finale neoficiale ale alegerilor pentru Camera Re­prezentanţilor. Partidul Liberal Democrat, de guvernămînt, a obţinut 284 din cele 511 man­, date ale Camerei Reprezentan­ţilor, fiind urmat de Partidul Socialist din Japonia, cu 107 mandate. Komeito — 33 man­date. Partidul Socialist Demo­cratic — 32 mandate. Partidul Comunist din Japonia — 29 mandate. Noul Club Liberal — 12 mandate. Partidul Social-De­mocrat Unit — 3 mandate, iar un număr de 11 mandate au revenit unor candidaţi care s-au prezentat ca independenţi. Ulte­rior, s-a anunţat că, doi deputaţi conservatori independenţi s-au alăturat P.L.D. sporind numărul mandatelor acestuia la 286. Sunt în curs de desfăşurare o­­peraţiunile de numărare a voturi­lor acordate pentru reînnoirea celor 126 din cele 252 de man­date ale Camerei Consilierilor. Pină la închiderea ediţiei noas­tre, a fost anunţată repartizarea a 76 din cele 126 de mandate în felul următor : P.S.D. — 48 mandate, P.S.I. — 13 mandate, P.C.J. — 4 mandate, Romeito — 3 mandate, P.S.D. — 2 man­date, P.U.S.D. — 1 mandat, iar 5 mandate au revenit unor in­dependenţi. Un comunicat al Ministerului de Interne relevă că s-au prezentat la urne 74,57 la sută din cei 80,9 milioane de alegători. Potrivit agenţiei Kyodo, pen­tru marii este prevăzută o reu­niune a liderilor liberal-demo­­crati pentru examinarea proble­mei succesiunii premierului Masayoshi Ohira la conducerea P.L.D., de guvernămînt­ și a gu­vernului. Se preconizează ca în jurul datei de 16 iulie să aibă loc o sesiune specială a Dietei Japoniei pentru alegerea primu­lui minstru și a guvernului. Ministrul relaţiilor externe al Republicii Cuba va efectua o vizită oficială de prietenie în ţara La invitaţia tovarăşului Ştefan Andrei, ministrul afacerilor ex­terne al Republicii Socialiste România, tovarăşul Isidoro Mal­, mierea Peoli, ministrul relaţii­Luni după-amiază, tovarăşul Virgil Cazacu, membru al Co­mitetului Politic Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., s-a în­­tîlnit cu delegaţia Partidului Eliberării Naţionale din Costa Rica, condusă de Daniel Odu­­ber Quiros, preşedintele Direc­toratului Politic Naţional al partidului, care, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontu­lui Democraţiei şi Unităţii Socialiste, efectuează o vizită de prietenie în ţara noastră. Din delegaţie fac parte : Luis Alberto Monge, membru al Di­rectoratului Politic Naţional al partidului, şi Alberto Faith, membru al Comitetului Execu­tiv Naţional al partidului. Cu acest prilej a avut loc un schimb reciproc de păreri cu privire la activitatea şi preocu­pările actuale ale celor două partide, afirifiîndu-se dorinţa comună de a dezvolta şi în vi­itor bunele relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Eliberării Naţionale din Costa Rica. In cursul întîlnirii, desfăşura­tă într-o atmosferă caldă, prie­tenească, au fost abordate unele aspecte ale situaţiei internaţio­nale actuale. A participat tovarăşul Mihai Burcă, vi­cepreşedinte al Consi­liului Naţional al Frontului De­mocraţiei şi Unităţii Socialiste. Luni s-au deschis în Capitală cursurile Programului de per­fecţionare în domeniul plante­lor medicinale pentru bursieri ai Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (O.N.U.D.I.) din Botswana, Ca­merun, Guineea, Liban, Nepal, Tanzania și Turcia. Organizat de Centrul comun O.N.U.D.I. — România, în colaborare cu Institutul pentru controlul de stat al medicamentului și cer­cetării farmaceutice și Insti­tutul de cercetări chimico- far­maceutice, Programul constă din­­ prelegeri teoretice şi de­monstraţii practice, la care îşi aduc contribuţia cadre din în­­văţămîntul nostru superior şi cercetători din institute spe­cializate. El are ca scop pregă­tirea de specialişti pentru va­lorificarea plantelor medicinale din aceste ţări prin dezvoltarea unei industrii farmaceutice au­tohtone. La deschiderea cursurilor au participat reprezentanţi ai O.N.U.D.I., şi ai Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvol­tare (P.N.U.D.). noastră lor externe al Republicii Cuba, va efectua, în următoarele zile, o­ vizită oficială de prietenie in Republica Socialistă România. Luni dimineaţa, au sosit în­tr-o vizită în portul Constanţa navele americane „Dale“ şi „Donald B. Beary“. In aceeaşi zi, conducătorul marşului, contraamiral Joseph Metcalf, însoţit de un grup de ofiţeri a­­mericani, au făcut vizite proto­colare primarului municipiului Constanta, comandantului Ma­rinei militare și comandantului Institutului de marină „Mircea cel Bătrîn“. In cadrul întreprinderii „Elec­troputere“-Craiova a avut loc, luni, o festivitate prilejuită de livrarea în R.S.F. Iugoslavia a ultimei locomotive electrice de 5 100 kW prevăzută în contrac­tele de cooperare, și livrări reciproce pentru deceniul care urmează să se încheie la sfîrși­­tul acestui an, în baza acestor contracte. „Electroputere“ a furnizat căilor ferate din ţara prietenă și vecină 103 locomoti­ve electrice de 5 100 kW, iar producătorii iugoslavi au livrat în România 130 locomotive elec­trice de 3 850 kW, realizate în colaborare cu unităţi de profil din ţara noastră. Au luat parte reprezentanţi ai conducerii Ministerului Indus­triei Construcţiilor de Maşini, ai Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., ai Centralei industriale de resort şi ai altor întreprin­deri. A fost, de asemenea, pre­zentă o delegaţie a căilor ferate din R.S.F. Iugoslavia şi între­prinderii Rade Koncar, prin­cipalul colaborator în fabricaţia de locomotive. Despre însemnătatea tradiţio­nalelor relaţii de prietenie şi colaborare româno-iugoslave au vorbit Alexandru Necula, ad­junct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, şi ing. Dimitrie Sredojevici, din partea Organizaţiei transporturilor fe­roviare din Belgrad, vicepre­şedinte al părţii iugoslave în subcomisia mixtă de construcţii de maşini. Membrii delegaţiei iugoslave au vizitat principalele fabrici ale întreprinderii „Electroputere“, laboratoarele de înaltă tensiune şi de mare putere şi au avut o intîlnire de lucru cu membri ai conducerii Ministerului Indus­triei Construcţiilor de Maşini şi Centralei industriale de maşini şi aparataje electrice Craiova. Cu acest prilej au fost discutate probleme privind îmbunătăţirea în continuare a calităţii locomo­tivelor, întocmirea de noi con­tracte economice pentru perioa­da 1981—1985. Sesiune de comunicări ştiinţifice consacrată aniversării a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent La Institutul de învăţămînt superior din Suceava a avut loc luni o sesiune de comunicări ştiinţifice consacrată aniversării a 2050 de ani de la crearea pri­mului stat dac centralizat şi in­dependent condus de Burebista. Au luat parte activişti de partid şi de stat, istorici şi cercetători din Bucureşti, Iaşi şi Suceava, cadre didactice de la Academia „Ştefan Gheorghiu“, muzeografi, alţi invitaţi. Lucrările reuniunii, desfăşu­rate pe cinci secţiuni tematice, au abordat, prin intermediul a 76 de comunicări şi referate, o vastă problematică a istoriei acestor meleaguri, începînd cu perioada comunei primitive şi evoluţia civilizaţiei traco-geto­­dacice, formarea poporului ro­mân şi a statelor feudale româ­neşti pină în zilele noastre, prile­juind un fructuos bilanţ al cercetării istorice şi arheologice din ultimele decenii în rele­varea adevărului istoric, a luptei poporului nostru pentru liberta­te şi neatîrnare, pentru o viaţă fericită. Cu viu interes au fost urmărite comunicările prezen­tate de general maior dr. Hie Ceauşescu — „Acţiuni militare şi diplomatice întreprinse de Burebista pentru apărarea sta­tului dac centralizat şi indepen­dent“ ; prof. univ. dr. Ştefan Ştefănescu, membru corespon­dent al Academiei Republicii Socialiste România — „De la Burebista la Mihai Viteazul“ ; prof. dr. doc. Dumitru Berciu, directorul Institutului de traco­­logi­e — „Civilizaţia şi societatea geto-dacă în timpul lui De­­cebal“, ca şi alte comunicări şi referate. Luînd cuvîntul în plenul se­siunii, tovarăşul Traian Gh­ica, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Suceava al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular ju­deţean, a prezentat expunerea „Judeţul Suceava în contextul sărbătoririi a 2050 de ani de la crearea primului stat dac cen­tralizat şi independent“, eviden­ţiind rezultatele unora dintre cercetările efectuate in ultimii ani, pe plan local, în probleme legate de existenta populaţiei dacice la est de Carpati, precum şi profundele prefaceri revolu­ţionare înfăptuite în anii socia­lismului pe plaiurile Ţării de Sus. • IN ULTIMA ZI a turneu­lui internaţional feminin de handbal de la Szeged (Ungaria) s-au înregistrat următoarele re­zultate: Bulgaria — Austria 21—11 (14—4); Ungaria — Româ­nia 18—12 (8­—7); Polonia — Cehoslovacia 18—17 (7—14). Cla­sament final: 1. Ungaria — 10 puncte; 2. Bulgaria — 7 puncte; 3. Polonia — 7 puncte; 4. Ceho­slovacia — 4 puncte; 5. Româ­nia — 2 puncte; 6. Austria — zero puncte. • COMPETIŢIA internaţio­nală masculină de volei desfă­şurată la Varşovia a fost cîşti­­gată de selecţionata U.R.S.S. — 10 puncte, urmată de formaţiile Poloniei — 9 puncte. Ceho­slovaciei — 8 puncte, Cubei — 7 puncte, Italiei — 6 puncte și Bulgarie­ — 5 puncte. In ulti­ma zi a turneului s-au înregis­trat următoarele rezultate: U.R.S.S. — Polonia 3—0 (17—15, 15—8, 15—6); Cehoslovacia — Cuba 3—2 (15—10, 16—14, 11—15, 14—16, 15—6); Italia — Bulgaria 3—0 (15—11, 15—12, 15—6). • TURNEUL internaţional de şah de la Las Palmas (Insulele Canare) s-a încheiat cu victoria marelui maestru englez An­thony Miles, care a totalizat 8,5 puncte din 11 posibile. Pe locu­rile următoare s-au clasat Ti­gran Petrosian, Efim Gheller (ambii U.R.S.S.) — cite 8,5 puncte (coeficient Soneborn in­terior), Sosonko (Olanda), An­­dersson (Suedia) — cite 7 punc­te, Bellon (Spania) — 6 punct« etc. PROGRAMUL 1 10,00 Teleşcoală. 11,00 Film se­rial: „Dallas — Compania petro­lieră Ewing“. 11,50 Telex. 12,00 în­chiderea programului. 16,00 Telex. 16,05 Teleşcoală. 16,25 Clubul tine­retului. 17,10 Almanah pionieresc. 17,35 Armonii pe portativ. 18,03 Revista social-politică TV. 18,25 Din, țările socialiste. Republica De­mocrată Germană — repere con­temporane. Reportaj. 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal . 15 ani de istorie nouă a patriei. împliniri ale prezentului. 19,30 Dosarul re­surselor refolosibile. 19,45 Anchetă TV. Controalele... în control. 20,19 Teatru TV: „Ascensiunea lui Ar­turo Ui trebuie oprită“ de Bertolt Brecht. Premieră pe ţară. 22,10 Telejurnal. 22,30 închiderea pro­gramului. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, Piaţa Scînteii“. Tel : 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi Instituţii — Tiparul î Combinatul Poligrafic „Casa Scinteii“. Cititorii din străinătate se pot abona adresîndu-se la ILEXIM — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie nr. 3. 40 362

Next