Scînteia Tineretului, iunie 1980 (Anul 36, nr. 9648-9672)
1980-06-24 / nr. 9667
Satisfacţie după convorbirile rodnice româno-bulgare la cel mai înalt nivel SOFIA 23 (Agerpres). — Agenţia bulgară de presă BTA relatează că luni Biroul Politic al C.C. al P.C. Bulgar a ascultat o informare în legătură cu recenta vizită oficială de prietenie efectuată în Republica Socialistă România de o delegaţie de partid si de stat a R.P. Bulgaria, in frunte cu Todor Jivkov, prim secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria. Biroul Politic al C.C. al P.C.R. şi-a exprimat satisfacţia in legătură cu convorbirile rodnice care au avut loc între tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu. Importantele documente semnate în timpul vizitei vor contribui la întărirea legăturilor bulgaro-române şi la accelerarea dezvoltării relaţiilor economice dintre Bulgaria şi România, se arată în comunicatul dat publicităţii la Sofia. In cursul schimbului de păreri în probleme internationale actuale a fost exprimată îngrijorarea în legătură cu agravarea din ultimul timp a situaţiei Internationale — se spune în comunicat. In legătură cu aceasta, a fost relevat pericolul deosebit pe care îl comportă hotărîrea N.A.T.O. privind producerea şi amplasarea în Europa occidentală a unor noi mijloace racheto-nucleare americane cu rază medie de acţiune. A fost subliniată importanţa documentelor adoptate la 15 mai a.c. la Varşovia de statele participante la Tratatul de la Varşovia, care conţin un program amplu de acţiune pentru reluarea si continuarea politicii de destindere şi colaborare, pentru întărirea păcii şi securităţii popoarelor. In continuare, comunicatul menţionează că in cursul convorbirilor a fost exprimată hotărîrea R.P. Bulgaria şi Republicii Socialiste România ca, împreună cu celelalte ţări frăţeşti, cu toate statele iubitoare de pace şi forţele progresiste din lume să lupte pentru traducerea în viaţă a Actului final adoptat de Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, pentru o pregătire temeinică a reuniunii de la Madrid, pentru limitarea şi reducerea cursei înarmărilor şi pentru dezarmare. Tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu — se arată în comunicat — au subliniat deosebita importanţă pe care ar avea-o adoptarea, de către reuniunea de la Madrid, a hotărîrii privind convocarea conferinţei pentru dezangajare militară şi dezarmare în Europa, propusă de statele participante la Tratatul de la Varşovia. Biroul Politic al C.C. al P. C. Bulgar dă o înaltă apreciere rezultatelor obţinute în timpul vizitei, subliniind marele rol pe care îl au intilnirile dintre tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu în extinderea constantă a prieteniei şi colaborării dintre cele două partide, ţări şi popoare. Biroul Politic al C.C. al P.C.R. — se spune in încheierea comurnicatului — a stabilit măsuri concrete pentru înfăptuirea sarcinilor cuprinse în documentele semnate, subliniindu-se că aceasta va determina dezvoltarea în continuare a relaţiilor bulgaro-române pe multiple planuri, în interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei generale a socialismului, progresului și păcii în întreaga lume. intîlniri economice româno-sovietice MOSCOVA 23 — Trimisul Agerpres, Gh. Ciobanu, transmite : La 23 iunie, tovarăşul Virgil Trofin, viceprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, a avut la Moscova o intîlnire cu V. E. Dîmşiţ, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. In cadrul întîlnirii, desfăşurată într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, au fost analizate aspecte importante ale dezvoltării continue şi adîncirii colaborării economice şi tehnicoştiinţifice dintre România şi Uniunea Sovietică. La Doneţk, delegaţia a avut convorbiri cu N.K. Grinko, ministrul industriei cărbunelui din din R.S.S. Ucraineană, şi membri ai conducerii acestui minister, în cadrul cărora au fost abordate probleme ale colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice bilaterale în domeniul cărbunelui, a purtat discuţii cu specialişti în legătură cu metodele noi de exploatare a cărbunelui în straturi subţiri, la diferite înclinări în mine adinei. Vizita delegaţiei P.C.R. în Egipt CAIRO 23 (Agerpres). — Tovarăşul Ion Coman, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şeful delegaţiei Partidului Comunist Român care, la invitaţia Partidului Naţional Democrat, efectuează o vizită oficială in Egipt, a fost primit de Mohamed Husni Mubarak, vicepreşedinte şi secretar general al P.N.D., vcepreşedintele Republicii Arab Egipt. C Cu acest prilej, din partea aoarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu au fost transmise un călduros salut prietenesc şi cele mai bune urări preşedintelui Republicii Arabe Egipt, preşedintele Partidului Naţional Democrat, Anwar El Sadat, şi doamnei Jihan El Sadat. S-a transmis, de asemenea, din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un cald mesaj de salut vicepreşedintelui Republicii Arabe Egipt. Totodată, au fost transmise urări de pace şi prosperitate poporului egiptean prieten. Mulţumind călduros pentru mesaj, Mohamed Husni Mubarak a rugat să se transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, din partea preşedintelui Anwar El Sadat, a doamnei Jihan El Sadat, precum şi a sa personal, un salut cordial de prietenie şi cele mai bune urări, noi succese poporului român în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România. Subliniindu-se cu satisfacţie că este prima delegaţie a P.C.R. care efectuează o vizită oficială în Egipt, la invitaţia P.N.D., în cursul întîlnirii s-a procedat la un schimb de păreri asupra preocupărilor actuale şi de perspectivă ale P.C.R. şi P.N.D., exprimîndu-se, de ambele părţi, dorinţa de a se dezvolta continuu, în spiritul stimei şi respectului reciproc, bunele relaţii dintre cele două partide de guvernămint, dintre cele două ţări şi popoare. ★ CAIRO — 23 (Agerpres). — La Cairo, a avut loc inaugurarea sediului Asociaţiei de prietenie egipteano-române. La festivitate a luat parte delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de Ion Coman. Din partea egipteană, au luat parte Sayed Zaki, secretar al P.N.D., preşedintele Consiliului de conducere al Asociaţiei de prietenie egipteano-române, Abdel Laţif Bohteia, secretarul Comitetului Municipal Cairo, al P.N.D., Mohamed Rashwan, vicepreşedinte al Adunării Poporului, şi Abdul Hamid Hassan, ministru secretar de stat pentru tineret şi sporturi, vicepreşedinţi ai Consiliului de conducere al Asociaţiei, alţi membri ai Asociaţiei de prietenie egipteano-române, absolvenţi egipteni ai şcolilor româneşti, ziarişti. La inaugurarea sediului asociaţiei au avut loc şi vernisajul expoziţiei de fotografii „Vestigii dacice“, organizată cu ocazia împlinirii a 2050 de ani de la constituirea primului stat dac centralizat şi independent, precum şi a unei expoziţii de carte românească şi egipteană. La loc de frunte, figurează operele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, precum şi lucrările în limba arabă despre personalitatea preşedintelui României. Provocări la adresa R.P.D. Coreene PHENIAN 23 (Agerpres). După cum relatează agenţia ACTC autorităţile din Coreea de Sud continuă campania de calomnii şi provocări la adresa R.P.D. Coreene. Astfel, la 21 iunie, autorităţile de la Seul au anunţat o pretinsă acţiune de „infiltrare“ şi scufundarea unei „nave înarmate din nord“ aflate, chipurile, în apele din faţa ţărmului sud-coreean. Citind un comentariu apărut duminică în ziarul „Rodong Sinmun“, agenţia arată că toate acestea reprezintă o ficţiune, fabricată în scop diversionist. • LA CINEMATOGRAFUL „Cionlima“ din Phenian s-a deschis o expoziţie de fotografii prezentînd vestigii arheologice de pe teritoriul ţării noastre, organizată cu prilejul împlinirii a 2050 de ani de la constituirea primului stat dac centralizat şi independent. In cadrul manifestării inaugurale a fost, de asemenea, proiectat filmul „Mihai Viteazul“. A participat Sin Ghi Clăn, adjunct al preşedintelui Comitetului pentru învăţămînt, vicepreşedinte al Asociaţiei de prietenie coreeano-române. D IN SALA CONSTITUŢIEI din Delhi, a avut loc , sub auspiciile Federaţiei Naţiunilor Unite din India (I.F.U.N.A.) — o adunare festivă dedicată aniversării a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent. Cu acest prilej, au luat cuvîntul R. V. Swaminathan, ministru de stat la Ministerul Agriculturii, preşedintele Asociaţiei de prietenie India-România, doamna Savitri Nigam, preşedinta I.F.U.N.A., şi ambasadorul român la Delhi, Dumitru Niculescu, care s-au referit la semnificaţia acestui eveniment. LONDRA : MARŞ ÎMPOTRIVA CURSEI ÎNARMĂRILOR NUCLEARE La Londra au avut loc, duminică, sub egida Partidului Laburist de opoziţie, un marş şi un miting de Protest, în Hide Park, împotriva cursei înarmărilor nucleare, la care au participat peste 25 000 de persoane, in ciuda timpului nefavorabil. Participanţii la această demonstraţie au cerut, printre altele, reducerea cheltuielilor militare, alocînd sumele economisite pe această cale pentru finanţarea măsurilor vizînd soluţionarea problemelor sociale presante ale ţării. • MIŞCĂRILE SOCIALE DIN AFRICA DE SUD provocate de inechitate şi discriminare rasială continuă să cunoască o amploare tot mai mare, informează agenţiile France Presse şi U.P.I. Numai în provincia Cap. 16 uzine cu peste 10 000 de lucrători se află în grevă. • LA SOSIREA LA ALGER, Sam Nu joina, preşedintele Organizaţiei Poporului din Africa de Sud-Vest (S.W.A.P.O.), a declarat că situaţia din Namibia este in prezent „explozivă şi foarte gravă“ ca urmare a agresiunilor repetate ale regimului rasist de la Pretoria. • LA VIENA s-au încheiat lucrările sesiunii Consiliului Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (A.I.E.A.). • ÎN IRAK au fost anunţate rezultatele alegerilor pentru Adunarea Naţională, desfăşurate vinerea trecută. Ziarele irakiene au publicat numele celor 250 de deputaţi ai parlamentului aleşi dintre 840 de candidaţi. Preşedintele Indoneziei l-a primit pe ambasadorul României JAKARTA 23 (Agerpres). — Generalul Suharto, preşedintele Republicii Indonezia, l-a primit la Jakarta pe noul ambasador al României în această ţară, Ion Cotoţ, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare. Cu acest prilej, din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, au fost transmise preşedintelui Indoneziei urări de sănătate şi fericire personală, de progres, bunăstare şi pace poporului prieten indonezian, de noi succese în dezvoltarea sa economică. Preşedintele Suharto a mulţumit în mod deosebit pentru urări şi a rugat să se transmită preşedintelui României, din partea sa şi a poporului indonezian, cordiale salutări, împreună cu cele mai calde urări de continuă , sănătate şi fericire personală, de noi succese in activitatea să remarcabilă desfăşurată atit pe plan intern cit şi pe plan internaţional, iar poporului român prieten urări de prosperitate şi pace, de succes în dezvoltarea sa economică şi socială. Preşedintele Suharto a ţinut să releve personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu care se bucură de stimă şi consideraţie în întreaga lume, ca urmare a neobositei sale activităţi puse în slujba progresului şi bunăstării poporului român, a păcii şi înţelegerii internaţionale. Plenara C.C. al P.C.U.S. MOSCOVA 23 (Agerpres) — La Moscova a avut loc luni plenara C.C. al P.C.U.S. — informează agenţia TASS. Plenara a ascultat raportul prezentat de Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., şi a soluţionat problema convocării Congresului al XXVI-lea al P.C.U.S. De asemenea, plenara a ascultat raportul lui Andrei Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul de externe al U.R.S.S., „Cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a Uniunii Sovietice“. Plenara a hotărît convocarea Congresului al XXVI-lea al P.C.U.S. la 23 februarie 1981, fiind aprobată următoarea ordine de zi : Raportul C.C. al P.C.U.S și sarcinile următoare ale partidului in domeniul politicii interne și externe, raportor la acest punct urmind să fie secretarul general al C.C. al P.C.U.S., Leonid Brejnev ; Raportul Comisiei Centrale de Revizie a P.C.U.S. ; Principalele direcţii ale dezvoltării economice şi sociale a U.R.S.S. în anii 1981—1985 — raportor preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Aleksei Kosighin ; Alegerea organelor centrale ale partidului. nstalaţi confortabil intr-un autoturismîncăpâtor ca un bastiment, gonim spre sud, spre Dresda. Un freamăt de memorie îmi readuce aminte impresiile de călătorie ale lui Nicolae Filimon, pe care le confrunt stăruitor cu peisajele actuale. Oricit m-aş strădui, deocamdată imaginile nu se suprapun, aşa că mă abandonez priveliştilor alternate fugitiv, ca într-un film derulat cu acceleratorul. De o parte şi de alta a autostrăzii, brazii — neaşteptaţi in acest decor de cîmpie — dispar spre un orizont invers în spatele căruia bănuiesc, mult in urmă, Berlinul. Brusc, din axa de beton se desprinde o buclă spre dreapta. De la minimaei înălţime zăresc oraşul. Clădirile se îndesesc. Ecranul vederii e ocupat apoi pe neaşteptate de o clădire ciudată, cu minareturi orientale. E o seculară fabrică de tutun, căreia vechiul constructor — sensibil la considerentul estetic — a vrut să-i dea un aer exotic, demn de lumea celor „1001 de nopţi“. O mireasmă de fluviu prevesteşte Elba, strînsă din nou în acolada podurilor. Departe, luceşte „Minunea albastră“, puntea de metal vopsită azuriu, o bijuterie a mecanicii devenită operă de artă. Pe aici se plimba cindva Schiller, improvizind şăgalnice madrigaluri pentru o frumoasă fată de hangiu. Totul respiră istorie şi totuşi aproape totul e nou. Colonadele (din gresie de Elba) înnegrite de timp ale fostului palat al regilor Saxoniei, bolţile prăbuşite ale Bisericii femeii, zidurile decapitate ale monumentalei Opere reamintesc în acest context al triumfului constructiv că pe aici a trecut pustiitor războiul. In 13 februarie 1945 a dispărut centrul acestei vestite Florenţe germane. O insulă de foc şi cenuşă cu suprafaţa de 40 km2, populată de 32 000 de cadavre, aceasta devenise istorica Dresdă pictată cindva de Canaletto. Intre ruinele fostului Palat regal a rămas miraculos în picioare Galeria pictată a Ducilor Saxoniei. Păstrez în filele carnetului numele și anii lor de domnie. In memorie mi-au rămas însă supranumele: cel Mîndru, cel Muşcat, Certăreţul, cel Puternic... Era clar, nu de aici puteau izvorî forţele renaşterii oraşului. Adevărata lui putere, măsura tuturor lucrurilor s-au dovedit a fi oamenii. Dresda a renăscut în trei etape. Ultima, începută în anii ’60, e cea mai rodnică. Rind pe rînd şi-au recăpătat splendoarea iniţială celebrul Zwinger (Galeria de artă), Bolta verde (fostul sediu al vestitei colecţii de bijuterii a lui August cel Puternic), Catedrala catolică, Primăria, fostul Parlament (actualmente muzeu), Magnifica Operă, in faţa căreia se oprea cindva extaziat neobositul Filimon, este acum îmbrăcată în schele, aşteptind anul 1983, cînd reconstrucţia ei va fi terminată, oferind locuitorilor temeiul renăscut al unei seculare minării. Intre două enumerări ale însemnelor actualităţii, colegul de la „Ziarul Saxoniei“, îmi vorbeşte despre promptitudinea cu care cetăţenii au pus la dispoziţia arhitecţilor documente, desene, vederi despre vechea Dresdă. Numai ziaristul Alfred Heinrich avea 2 000 de vederi, într-o asemenea atmosferă, reconstrucţia oraşului a devenit o problemă de ordinul lunilor şi al anilor. Călătorului sosit din cele patru puncte cardinale, Dresda i se înfăţişează in triplă ipostază: oraş al studenţilor, citadelă a industriei, galerie de artă. Cum spaţiul acestor notaţii este restrictiv, mă voi mulţumi să consemnez doar cîteva date. Aşadar, Dresda este o cetate a studenţilor. 20 000 de tineri studioşi dau străzilor acea forfotă proprie generaţiei ce inva-fă. Am întîlnit un grup de viitori agronomi vizitînd pe îndelete Zwingerul. Curiozitatea lor nu era mai mică decit cea a ziaristului. Filele carnetelor lor se înnegreau vertiginos. „E firesc, mi-a spus — nu fără o undă de orgoliu — ghidul. Cultura dă oricărei munci un orizont mai înalt şi mai pur“. Unde vor munci aceşti tineri? m-am întrebat. Răspunsul mi l-a dat laconic şi metodic Ernst Krestchmer, secretar cu propaganda al comitetului regional al Tineretului Liber German, li transcriu spusele, refăcind, mental itinerariile dezvoltării unei regiuni de străveche istorie. Din cei 1 820 000 de locuitori, circa 60 la sută sînt în cîmpul muncii. Puternic dezvoltată, industria regiunii Dresda înseamnă azi : electronică, electrotehnică, construcţie de maşini şi construcţie de locuinţe. Pină în 1990 nevoia de locuinţe va fi soluţionată ca problemă socială. Încă de pe acum, fiecare al patrulea cetăţean locuieşte într-o casă făcută după 1945. Numai in cincinalul în curs se vor construi 78 000 de apartamente noi. „Tineretul nostru nu creşte în seră, ci în mijlocul poporului“, îmi spune interlocutorul meu. Intr-adevăr. Cei 260 000 de membri ai organizaţiei regionale au înţeles că virsta îi obligă să fie în avangardă. De multe ori, graficele întrecerii reţin pe locuri fruntaşe brigăzile tinerilor. La a XXX-a aniversare a creării Republicii Democrate Germane. ,,Ziarul Saxoniei“ a lansat acţiunea Măsura anului XXX, în cadrul căreia şi-au comunicat experienţa, succesele, iniţiativele 30 000 de colective de muncă. Lansată de tinerii oţelari de la Freitag, întrecerea lor reprezintă o competiţie axată pe creşterea calităţii producţiei, pe dezvoltarea intensivă a ştiinţei şi tehnicii. Noua ediţie, declanşată la 15 ianuarie 1980 de tinerii oţelari de la Combinatul siderurgic din piesa, se arată a fi şi mai susţinută. La redacţia ziarului vin zilnic circa 100 de răspunsuri. Semn sigur de tinereţe şi responsabilitate. Din lumea electronicii, a oţelului mă întorc, incorigibil, la tablourile Galeriei de artă. Revăd pînzele lui Canaletto, juxtapun imaginile lor cu cele ale prezentului şi, treptat, cadrele se lărgesc, ramele dispar, iar privirea cuprinde integral orizontul şi timpul. Peste veacuri, oamenii Dresdei comunică prin această fascinaţie a totului, prin nevoia de armonie, eternitate şi frumos. In apropiere, la şantierul Operei, aud dălţila mingiind marmura veche. Involuntar, îmi revin in memorie versurile lui Schiller, învăţate cindva in anii studenţiei: „Cind, însufleţind materii moarte, I Contopit cu piatra, arde I Geniul spre-nfăptuiri de gînd, — / I se incoardă sîrguinţei nervul ! Şi-atunci ideii fie-i servul / Elementul veşnic supunînd. / Doar spre cel neistovit tresaltă / Adevărul din izvor ascuns. / Numai grele lovituri de baltă / Moaie-al marmurilor grunz“. IOAN ADAM DRESDA — oraşul ce renaşte VENEŢIA: Reuniunea statelor occidentale industrializate VENEŢIA 23 — Trimisul Agerpres, Gheorghe Sprinţeroiu : Luni s-au încheiat la Veneţia lucrările celeide-a VI-a reuniuni la nivel înalt a principalelor şapte state occidentale industrializate (S.U.A., Japonia, R.F.G., Franţa, Marea Britanie, Italia, Canada), la care a luat parte şi preşedintele Comisiei C.E.E. După cum rezultă din comunicatul difuzat presei la încheierea reuniunii — principala problemă care a stat în atenţia participanţilor a fost energia, strîns legată de perspectivele dezvoltării economice. Declaraţia finală a conferinţei cheamă statele participante să reducă substanţial plafoanele naţionale ale importurilor la petrol pină în 1985, precum şi dependenţa de consumul de petrol pină în 1990 la circa 40 la sută faţă de 53 la sută în prezent, precum şi să întreprindă acţiuni pentru utilizarea de noi surse alternative de energie, lansîndu-se un apel pentru sporirea producţiei şi consumului de cărbune, a energiei nucleare şi combustibililor sintetici. Producţia şi consumul de cărbune ni se spune în comunicatul final , în cadrul ţărilor participante va trebui să se dubleze până la începutul anilor 1990, sporind folosirea surselor energetice de înlocuire pentru 15—20 milioane barili pe zi. Declaraţia finală prevede, de asemenea, iniţierea unui dialog între ţările producătoare şi cele consumatoare de petrol şi folosirea eficientă a uraniului, ameliorarea metodelor de retratare, a stocării deşeurilor şi reducerea riscului proliferării nucleare. Situaţia educaţiei in lume SUTE DE MILIOANE DE OAMENI — LIPSIŢI DE CUNOŞTINŢE ELEMENTARE NAŢIUNILE UNITE 23 (Agenpres). — Intr-un document privind starea educaţiei in lume, difuzat oficial la Naţiunile Unite. Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.) arată că peste 250 milioane de copii şi 600 milioane de adulţi de pe planeta noastră sunt privaţi de educaţia de bază, în ciuda unor progrese substanţiale realizate în domeniul învăţămîntului de către ţările în curs de dezvoltare. „Nevoile de educaţie depăşesc resursele financiare ale acestor tari, în condiţiile în care numărul copiilor de vîrstă şcolară este în continuă creştere“ —se arată în document. în acest context, documentul menţionează că cele mai dezavantajate categorii în privinţa accesului la educaţie, în ţările în curs de dezvoltare, sunt locuitorii din zonele rurale şi, femeile, pentru care nu se poate materializa obiectivul introducerii învăţămîntului elementar obligatoriu, stabilit de Naţiunile Unite. Tototodată documentul semnalează persistenţa, în numeroase state, a unor discriminări faţă de femei în privinţa accesului la educaţie. In cadrul unei conferinţe de presă, Aklilu HabteEtiopia, însărcinat cu aplicarea programului de asistenţă al Băncii Internaţionale în sectorul educaţiei, a făcut cunoscut că în perioada 1963—1979, B.I.R.D. a aprobat 192 de proiecte în 81 de ţări în curs de dezvoltare, care au contribuit la construirea sau ameliorarea a aproximativ 10 000 de instituţii de învăţămînt şi educaţie. Menţionînd că fondurile de asistenţă alocate, pină în prezent pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional în tarile în curs de dezvoltare se dovedesc insuficiente, documentul Băncii Internaţionale subliniază că, în actualul deceniu, problematica educaţiei va deveni şi mai importantă, în cadrul eforturilor de progres şi dezvoltare ale tuturor statelor, în primul rînd ale celor rămase in urmă din punct de vedere economic. Rezultatele scrutinului din Japonia TOKIO 23 (Agerpres) — La Tokio au fost anunţate, luni, rezultatele finale neoficiale ale alegerilor pentru Camera Reprezentanţilor. Partidul Liberal Democrat, de guvernămînt, a obţinut 284 din cele 511 man, date ale Camerei Reprezentanţilor, fiind urmat de Partidul Socialist din Japonia, cu 107 mandate. Komeito — 33 mandate. Partidul Socialist Democratic — 32 mandate. Partidul Comunist din Japonia — 29 mandate. Noul Club Liberal — 12 mandate. Partidul Social-Democrat Unit — 3 mandate, iar un număr de 11 mandate au revenit unor candidaţi care s-au prezentat ca independenţi. Ulterior, s-a anunţat că, doi deputaţi conservatori independenţi s-au alăturat P.L.D. sporind numărul mandatelor acestuia la 286. Sunt în curs de desfăşurare operaţiunile de numărare a voturilor acordate pentru reînnoirea celor 126 din cele 252 de mandate ale Camerei Consilierilor. Pină la închiderea ediţiei noastre, a fost anunţată repartizarea a 76 din cele 126 de mandate în felul următor : P.S.D. — 48 mandate, P.S.I. — 13 mandate, P.C.J. — 4 mandate, Romeito — 3 mandate, P.S.D. — 2 mandate, P.U.S.D. — 1 mandat, iar 5 mandate au revenit unor independenţi. Un comunicat al Ministerului de Interne relevă că s-au prezentat la urne 74,57 la sută din cei 80,9 milioane de alegători. Potrivit agenţiei Kyodo, pentru marii este prevăzută o reuniune a liderilor liberal-democrati pentru examinarea problemei succesiunii premierului Masayoshi Ohira la conducerea P.L.D., de guvernămînt și a guvernului. Se preconizează ca în jurul datei de 16 iulie să aibă loc o sesiune specială a Dietei Japoniei pentru alegerea primului minstru și a guvernului. Ministrul relaţiilor externe al Republicii Cuba va efectua o vizită oficială de prietenie în ţara La invitaţia tovarăşului Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, tovarăşul Isidoro Mal, mierea Peoli, ministrul relaţiiLuni după-amiază, tovarăşul Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Eliberării Naţionale din Costa Rica, condusă de Daniel Oduber Quiros, preşedintele Directoratului Politic Naţional al partidului, care, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, efectuează o vizită de prietenie în ţara noastră. Din delegaţie fac parte : Luis Alberto Monge, membru al Directoratului Politic Naţional al partidului, şi Alberto Faith, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului. Cu acest prilej a avut loc un schimb reciproc de păreri cu privire la activitatea şi preocupările actuale ale celor două partide, afirifiîndu-se dorinţa comună de a dezvolta şi în viitor bunele relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Eliberării Naţionale din Costa Rica. In cursul întîlnirii, desfăşurată într-o atmosferă caldă, prietenească, au fost abordate unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. A participat tovarăşul Mihai Burcă, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Luni s-au deschis în Capitală cursurile Programului de perfecţionare în domeniul plantelor medicinale pentru bursieri ai Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (O.N.U.D.I.) din Botswana, Camerun, Guineea, Liban, Nepal, Tanzania și Turcia. Organizat de Centrul comun O.N.U.D.I. — România, în colaborare cu Institutul pentru controlul de stat al medicamentului și cercetării farmaceutice și Institutul de cercetări chimico- farmaceutice, Programul constă din prelegeri teoretice şi demonstraţii practice, la care îşi aduc contribuţia cadre din învăţămîntul nostru superior şi cercetători din institute specializate. El are ca scop pregătirea de specialişti pentru valorificarea plantelor medicinale din aceste ţări prin dezvoltarea unei industrii farmaceutice autohtone. La deschiderea cursurilor au participat reprezentanţi ai O.N.U.D.I., şi ai Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.). noastră lor externe al Republicii Cuba, va efectua, în următoarele zile, o vizită oficială de prietenie in Republica Socialistă România. Luni dimineaţa, au sosit într-o vizită în portul Constanţa navele americane „Dale“ şi „Donald B. Beary“. In aceeaşi zi, conducătorul marşului, contraamiral Joseph Metcalf, însoţit de un grup de ofiţeri americani, au făcut vizite protocolare primarului municipiului Constanta, comandantului Marinei militare și comandantului Institutului de marină „Mircea cel Bătrîn“. In cadrul întreprinderii „Electroputere“-Craiova a avut loc, luni, o festivitate prilejuită de livrarea în R.S.F. Iugoslavia a ultimei locomotive electrice de 5 100 kW prevăzută în contractele de cooperare, și livrări reciproce pentru deceniul care urmează să se încheie la sfîrșitul acestui an, în baza acestor contracte. „Electroputere“ a furnizat căilor ferate din ţara prietenă și vecină 103 locomotive electrice de 5 100 kW, iar producătorii iugoslavi au livrat în România 130 locomotive electrice de 3 850 kW, realizate în colaborare cu unităţi de profil din ţara noastră. Au luat parte reprezentanţi ai conducerii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, ai Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., ai Centralei industriale de resort şi ai altor întreprinderi. A fost, de asemenea, prezentă o delegaţie a căilor ferate din R.S.F. Iugoslavia şi întreprinderii Rade Koncar, principalul colaborator în fabricaţia de locomotive. Despre însemnătatea tradiţionalelor relaţii de prietenie şi colaborare româno-iugoslave au vorbit Alexandru Necula, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, şi ing. Dimitrie Sredojevici, din partea Organizaţiei transporturilor feroviare din Belgrad, vicepreşedinte al părţii iugoslave în subcomisia mixtă de construcţii de maşini. Membrii delegaţiei iugoslave au vizitat principalele fabrici ale întreprinderii „Electroputere“, laboratoarele de înaltă tensiune şi de mare putere şi au avut o intîlnire de lucru cu membri ai conducerii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini şi Centralei industriale de maşini şi aparataje electrice Craiova. Cu acest prilej au fost discutate probleme privind îmbunătăţirea în continuare a calităţii locomotivelor, întocmirea de noi contracte economice pentru perioada 1981—1985. Sesiune de comunicări ştiinţifice consacrată aniversării a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent La Institutul de învăţămînt superior din Suceava a avut loc luni o sesiune de comunicări ştiinţifice consacrată aniversării a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent condus de Burebista. Au luat parte activişti de partid şi de stat, istorici şi cercetători din Bucureşti, Iaşi şi Suceava, cadre didactice de la Academia „Ştefan Gheorghiu“, muzeografi, alţi invitaţi. Lucrările reuniunii, desfăşurate pe cinci secţiuni tematice, au abordat, prin intermediul a 76 de comunicări şi referate, o vastă problematică a istoriei acestor meleaguri, începînd cu perioada comunei primitive şi evoluţia civilizaţiei traco-getodacice, formarea poporului român şi a statelor feudale româneşti pină în zilele noastre, prilejuind un fructuos bilanţ al cercetării istorice şi arheologice din ultimele decenii în relevarea adevărului istoric, a luptei poporului nostru pentru libertate şi neatîrnare, pentru o viaţă fericită. Cu viu interes au fost urmărite comunicările prezentate de general maior dr. Hie Ceauşescu — „Acţiuni militare şi diplomatice întreprinse de Burebista pentru apărarea statului dac centralizat şi independent“ ; prof. univ. dr. Ştefan Ştefănescu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România — „De la Burebista la Mihai Viteazul“ ; prof. dr. doc. Dumitru Berciu, directorul Institutului de tracologie — „Civilizaţia şi societatea geto-dacă în timpul lui Decebal“, ca şi alte comunicări şi referate. Luînd cuvîntul în plenul sesiunii, tovarăşul Traian Ghica, prim-secretar al Comitetului judeţean Suceava al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a prezentat expunerea „Judeţul Suceava în contextul sărbătoririi a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent“, evidenţiind rezultatele unora dintre cercetările efectuate in ultimii ani, pe plan local, în probleme legate de existenta populaţiei dacice la est de Carpati, precum şi profundele prefaceri revoluţionare înfăptuite în anii socialismului pe plaiurile Ţării de Sus. • IN ULTIMA ZI a turneului internaţional feminin de handbal de la Szeged (Ungaria) s-au înregistrat următoarele rezultate: Bulgaria — Austria 21—11 (14—4); Ungaria — România 18—12 (8—7); Polonia — Cehoslovacia 18—17 (7—14). Clasament final: 1. Ungaria — 10 puncte; 2. Bulgaria — 7 puncte; 3. Polonia — 7 puncte; 4. Cehoslovacia — 4 puncte; 5. România — 2 puncte; 6. Austria — zero puncte. • COMPETIŢIA internaţională masculină de volei desfăşurată la Varşovia a fost cîştigată de selecţionata U.R.S.S. — 10 puncte, urmată de formaţiile Poloniei — 9 puncte. Cehoslovaciei — 8 puncte, Cubei — 7 puncte, Italiei — 6 puncte și Bulgarie — 5 puncte. In ultima zi a turneului s-au înregistrat următoarele rezultate: U.R.S.S. — Polonia 3—0 (17—15, 15—8, 15—6); Cehoslovacia — Cuba 3—2 (15—10, 16—14, 11—15, 14—16, 15—6); Italia — Bulgaria 3—0 (15—11, 15—12, 15—6). • TURNEUL internaţional de şah de la Las Palmas (Insulele Canare) s-a încheiat cu victoria marelui maestru englez Anthony Miles, care a totalizat 8,5 puncte din 11 posibile. Pe locurile următoare s-au clasat Tigran Petrosian, Efim Gheller (ambii U.R.S.S.) — cite 8,5 puncte (coeficient Soneborn interior), Sosonko (Olanda), Andersson (Suedia) — cite 7 puncte, Bellon (Spania) — 6 punct« etc. PROGRAMUL 1 10,00 Teleşcoală. 11,00 Film serial: „Dallas — Compania petrolieră Ewing“. 11,50 Telex. 12,00 închiderea programului. 16,00 Telex. 16,05 Teleşcoală. 16,25 Clubul tineretului. 17,10 Almanah pionieresc. 17,35 Armonii pe portativ. 18,03 Revista social-politică TV. 18,25 Din, țările socialiste. Republica Democrată Germană — repere contemporane. Reportaj. 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal . 15 ani de istorie nouă a patriei. împliniri ale prezentului. 19,30 Dosarul resurselor refolosibile. 19,45 Anchetă TV. Controalele... în control. 20,19 Teatru TV: „Ascensiunea lui Arturo Ui trebuie oprită“ de Bertolt Brecht. Premieră pe ţară. 22,10 Telejurnal. 22,30 închiderea programului. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, Piaţa Scînteii“. Tel : 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi Instituţii — Tiparul î Combinatul Poligrafic „Casa Scinteii“. Cititorii din străinătate se pot abona adresîndu-se la ILEXIM — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie nr. 3. 40 362