Scînteia Tineretului, octombrie 1980 (Anul 36, nr. 9752-9778)

1980-10-02 / nr. 9753

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVI SERIA II Nr. 9 753 6 PAGINI 30 BANI JOI 2 OCTOMBRIE 1980 Zi şi noapte, pe front larg, cu toate forţele satului,­­ acţiuni energice pentru stringerea grabnică a roadelor, pentru insămintarea culturilor de toamnă! VOLUMUL MARE DE LUCRĂRI CE TREBUIE EFECTUAT ÎNTR-O PERIOADĂ CIT MAI SCURTĂ IMPUNE:­ v organizarea riguroasa a muncii pentru folosirea la capaci­tatea maximă a utilajelor mecani­ce şi echipelor de cooperatori • respectarea întocmai a vite­zelor de lucru stabilite, în paralel cu asigurarea normelor de calitate • recoltarea integrală, pînă la ultimul bob, a producţiei, depozi­tarea şi distribuirea recoltei în ra­port de destinaţia cea mai efici­entă , livrarea în totalitate la fon­dul de stat a cantităţilor contrac­tate v­oma la sfirşitul saptaminii recolta de floarea-soarelui la adă­post, iar in perioada imediat ur­mătoare toţi cartofii în silozuri , porumbul, manual şi meca­nizat, adunat cu maximă grijă pentru a evita pierderile pînă la sfirşitul lunii octombrie , eliberarea terenurilor şi în­­silozarea resturilor vegetale, exe­cutarea arăturilor şi semănatului la grîu pe suprafeţele planificate pînă la 15 octombrie. PORUMBUL ÎN BALTA IALOMIŢEI Ce se intimplă cînd lipsesc remorcile, iar combinele „suferă de boli cronice"... Deşi pe multe sale porumbul mai prezintă încă un exces de umiditate (circa 40 la sută), principala lucrare a campaniei de recoltare din judeţul Ialomi­ţa a debutat în toate unităţile agricole. Pe marele front al re­coltei se află deja 4 500 de elevi, 500 de studenţi, 3 000 de tineri oameni ai muncii din sectorul neagricol al satelor şi aproape 6 000 de tineri cooperatori. Ast­fel elevii pot fi întîlniţi la C.L.F. Slobozia şi cooperativele agrico­le din :Sudiţi, Săveni, Făcăieni, Griviţa, Căzăneşti, Ciocăneşti, Muntenii-Buzău, Borcea, iar stu­denţii, toţi de la A.S.E. Bucu­reşti, se află de o săptămînă pe ogoarele X.A.S. Drumul Subţire, Borcea, Bărăganul, Ograda şi Jegălia. După cum ne informea­ză Comitetul judeţean U.T.C., pînă in prezent s-au înscris in rîndul fruntaşilor în campania acestei toamne comitetele comu­nale U.T.C. de la Dragalina, Griviţa, Lehliu-gară, Cosimireşti, Independenţa, M. Kogălniceanu. La Ţăndărei tinerii de la Fa­brica de ceramică, autobaza I.T.A., silozuri şi cooperaţie se află de citeva zile bune în cimp. Ne-am oprit pentru citeva ore la I.A.S. Roseţi unde muncesc 82 de studente de la Facultatea de finanţe-contabilitate a A.S.E. Bucureşti. „In trei zile, spune ing. Mircea Munteanu, directo­rul I.A.S. Roseţi, ne-au adus cu EUGEN MIHAESCU (Continuare în pag. a V -a) ULTIMUL TRIMESTRU AL CINCINALULUI Mai sunt doar 90 de zile pină la sfirşitul acestui cincinal — un ultim trimestru marcînd intrarea in „linie dreaptă“ a amplei în­treceri, desfăşurate în primul rind cu timpul, de către fiecare colectiv muncitoresc pentru în­făptuirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate. Zeci şi zeci de unităţi economice de pe întreg cuprin­sul ţării, numeroase municipii şi oraşe, precum şi citeva jude­ţe dintre cele cu cea mai im­portantă ponde­re în economia patriei noastre, au raportat deja partidului, se­cretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu — de fapt întregii ţări pe cuprin­sul căreia pulsul întrecerii socia­liste cunoaşte în această perioadă o maximă in­tensitate — îndeplinirea planu­lui cincinal la producţia indus­trială globală, precum şi la alţi indicatori. Fapt ce asigură pre­misele realizării şi depăşirii an­gajamentelor asumate în marea întrecere, iar pe ansamblul ţării condiţiile înfăptuirii cu succes a sarcinilor de dezvoltare econo­­mico-socială a ţării înscrise in Directivele Congresului al XI- lea. Sunt realizări la care, aşa cum am avut prilejul să evidenţiem în numeroase articole publicate in paginile ziarului nostru în ultima vreme, şi-au adus o con­tribuţie importantă tinerii, or­ganizaţiile lor U.T.C. — de la nivelul secţiilor şi întreprinde­rilor, pînă la acela al localităţi­lor şi judeţelor — care au în­scris în întrecerea utecistă „Ti­neretul, factor activ în reali­zarea obiectivelor cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice“ prestigioase fapte de muncă, deosebite succese. Să amintim faptul că, în cinstea zilei de 23 August, organizaţia noastră re­voluţionară a raportat secreta­rului general al partidului, în­deplinirea planului anual la muncă patriotică finanţată, in­dicator care, în ultimă instanţă, exprimă contribuţia netă, nemij­locită a tinerei generaţii la realizarea unor importante sarcini cuprinse în planul na­ţional unic de dezvoltare eco­­nomico-socială a Romăniei ; ri­dicarea unor mari obiective de investiţii ; reintroducerea în circuitul economic a unor mate­rii prime şi materiale ; promo­varea progresului tehnic prin asimilarea de noi produse şi modernizarea de tehnologii etc. Să amintim, de asemenea fap­tul că, îndeosebi din acţiunile de muncă desfăşurate în spriji­nul producţiei — zile, săptămîni sau decade record — tinerii din majoritatea unităţilor economice de pe întreg cuprinsul ţării, adăugind lună de lună milioane de lei în contul producţiei su­plimentare, au contribuit în mod substanţial la realizarea înainte de termen, de către în­treprinderile în care muncesc, a planului pe întregul cincinal. Departe însă de a duce la automulţumire, succesele înre­gistrate până acum de numeroa­se colective, ne obligă la o eva­luare realistă a situaţiei existen­te la scara întregii economii na­ţionale, din care rezultă că, ală­turi de colectivele fruntaşe, sunt altele care nu se încadrează în parametrii planului la zi ; că, alături de numeroase sortimente de produse realizate peste plan, coexistă altele, la fel de impor­tante pentru economia naţiona­lă, la care se înregistrează re­stanţe ; că numeroase întreprin­deri se situează „peste plan“ la unii indicatori, în special la producţia globală şi producţia marfă, dar sub plan la alţii, preponderent calitativi, precum cheltuielile materiale, producţia netă sau export ; că, în timp cen unele şantiere devansează grafi­cele de execuţie şi de punere în funcţiune a noilor capacităţi de producţie sau blocuri de lo­cuinţe, altele se confruntă cu neajunsuri şi întîrzieri care pot afecta reali­zarea planului şi în alte do­menii. Iată de ce, de­viza de acţiune pentru întreaga perioadă de timp care a mai rămas până la sfirşitul acestui an şi cincinal trebuie să fie : „Eforturi susţi­nute, organizare exemplară, înaltă răspundere pentru reali­zarea planului în fiecare unita­te, la toţi indicatorii“. Aceasta trebuie să se exprime, desigur, prin mijloace şi forme diverse de acţiune în funcţie de sarci­nile, problemele şi posibilităţile specifice ale fiecărui colectiv de oameni ai muncii, ale fiecărui colectiv de tineri. In unităţile industriale sarcina de bază o constituie realizarea exemplară a producţiei fizice, a exportului şi a principalilor indicatori de eficienţă — pro­ducţia netă, productivitatea muncii, cheltuielile materiale. In acest sens, se impune promovarea de către orga­nizaţiile U.T.C. a unor iniţiative şi acţiuni care să asigure reali- VIRGIL SILVION (Continuare in part. a II-a) Economii de metal întreprinderile industriale din Mehedinţi au redus chel­tuielile materiale cu 13 lei sub nivelul stabilit la mia de lei producţie marfă, reali­­zind de la începutul anului economii ce însumează mai mult de 60 milioane lei. Acest succes are la bază acţiunile întreprinse în toate unităţile pentru mai buna gospodări­re a metalului, altor materii prime şi materiale, combus­tibililor şi energiei electrice, pentru îmbunătăţirea tehno­logiilor d­e lucru. Numai in ultima lună constructorii de vagoane din Drobeta-Turnu Severin, de pildă, au econo­misit 38 tone metal, iar cei de la întreprinderea de con­strucţii navale şi prelucrări la cald din aceeaşi localitate au diminuat, pe fiecare instalaţie produsă, în medie, cu 200 kg consumul de me­tal sub nivelul stabilit. La întreprinderea electrocen­­trale „Porţile de Fier“ consu­mul propriu de energie a fost diminuat cu 185 000 kWh, in timp ce în centrala termică a Combinatului de prelucrare a lemnului Dro­­beta Turnu Severin s-a con­sumat cu 932 tone mai puţin combustibil conventional comparativ cu prevederile din normative. BRIGADIERII INEPIIMSC O MISIUNE PATRIOTICA Iată de ce ei trebuie ajutaţi cu mai multă solicitudine in înlăturarea neajunsurilor cu care se confruntă • De la deschiderea Şantierului naţional al tineretului şi pînă în prezent au fost excavaţi din albia Canalului peste 21 milioane metri cubi de pămînt ; • Brigadierii şi-au ales ca loc de muncă tronsonul cel mai greu de pe toată lungimea viitorului Canal ; * • Peste 500 de tineri necalificaţi, urmînd cursurile pe şantier, şi-au dobîndit aici o meserie şi, în acelaşi timp, destinul de constructori ; • Deşi mai sînt 21 de luni pînă la terminarea Canalului, tinerii lucrează cu inima şi gîndul la ziua inaugurării. APA VIE A ŞANTIERULUI In porţiunea sa cea mai grea, acolo unde lucrează brigadierii de pe Şantierul naţional al tineretului, Canalul Dunăre-Marea Neagră capătă cu fiecare zi contur definitiv. S-au ex­cavat numai pe tronsonul tineretului peste 21 milioane metri cubi de pămînt, au fost tur­naţi primii pereţi de beton armat în maluri, au început chiar finisajele cu verdeaţă pe co­linele ce vor străjui acest fantastic brin de apă curată. Ritmul de construcţie s-a accelerat de la un an la altul, de la o lună la alta. In 1976, anul de început, se excavase 1 milion mc; în 1977, peste 2 milioane; in 1978, mai bine de 3,5 milioane ; in 1979 s-a ajuns la 6,5 milioane, pentru ca în acest an, în primele nouă luni, volumul de excavaţii să atingă 8,2 milioane mc. Punind la inimă îndemnurile secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, aplicind cu tenacitate preţioase­le sale indicaţii, date cu prilejul repetatelor vizite de lucru pe şantier, brigadierii, ceilalţi constructori ai canalului fac nu numai dovada competenţei lor profesionale şi a capacităţii creatoare, dar şi a caldului lor patriotism, a entuziasmului cu care înţeleg să contribuie la înfăptuirea Programului partidului. Eu sunt mîndri că participă la realizarea unuia dintre cele mai spectaculoase obiective ale actualului şi viitorului cincinal, că au prilejul să se for­meze, să se călească şi să se împlinească pro­fesional şi uman, în spiritul romantismului revoluţionar, pe un şantier de asemenea am­ploare. Mii de tineri brigadieri, muncitori ca­lificaţi, muncitori necalificaţi, care şi-au însu­şit aici o meserie, elevi şi studenţi au trecut pînă acum prin şcoala şantierului. înainte ca apa Dunării să se impreune cu apa Mării, de-a dreptul peste pămînturile aride ale podişului dobrogean, prin albia Canalului curge apa vie a dăruirii şi patosului uteciştilor. Acum se află pe S.N.T. peste 2 500 de tineri brigadieri, elevi, studenţi şi tineri ostaşi, la care se adaugă citeva sute de şoferi şi meca­nici, detaşaţi din diverse unităţi din ţară. Pen­tru toţi a început numărătoarea inversă. „Sin­tem cu gîndul in luna iunie 1982, cînd primele vase inaugurale vor străbate lungimea de apă a Canalului, între Marea cea mare şi Dunăre — spune comandantul Şantierului naţional al tineretului, tovarăşul Nicolae Ivanov — şi toate eforturile noastre sunt orientate spre acest ţel. Brigadierii vor raporta atunci partidului, secre­tarului său general, că angajamentul lor a fost îndeplinit, că sarcina încredinţată a fost dusă la bun sfîrşit“. Nimeni nu se îndoieşte că aşa va fi. Terme­nul de punere în funcţiune se va respecta fără abatere. Ritmurile de lucru înregistrate în ul­timele luni au crescut şi se apropie de cele op­time, care trebuie să asigure intrarea în gra­ficele de execuţie. Tocmai de aceea este ne­cesar ca toţi factorii de răspundere care con­cură la construcţia Canalului, nu numai pe tronsonul tineretului, ci pe toată lungimea lui, să acţioneze în comun şi cu mai multă energie pentru recuperarea restanţelor, pentru impri­marea unui puternic spirit de disciplină şi or­dine la fiecare loc de muncă în scopul creş­terii productivităţii muncii şi reducerea costu­rilor, pentru mai buna folosire a maşinilor şi utilajelor, a timpului de lucru. (Continuare In pag. a IV-a) Relatări ale reporterilor noştri prezenţi ieri — în prima zi din acest ultim trimestru — în mijlocul unor tinere colective muncitoreşti • întreprinderea de tricotaje Motru : „VREM SĂ ÎNCHEIEM PRIMUL AN DE PRODUCŢIE CU DEPĂŞIRI" © Şantierul Combinatului siderurgic Călăraşi: TINERII ÎŞI CONCENTREAZĂ FORŢELE LA OBIECTIVELE CU TERMENE APROPIATE DE PUNERE IN FUNCŢIUNE © Şantierele de locuinţe din Capitală : RITM ÎNALT DE LUCRU PENTRU PREDAREA TUTUROR APARTAMENTELOR PLANIFICATE IN PAGINA A 2- A EDUCAŢIE ESTETICA PRIN STRIGĂTE 51 FLUIERĂTURI?! Incitaţi de „fluturaşii“ care impinzesc săptăminal centrul Capitalei, anunţînd concerte rock, hard-rock, disco, new­­wave etc. pe la diverse case de cultură sau cluburi : „Club T-4“, „Modern­ Club“, Casa de cultură a sectorului 3, „Petőfi Sándor“, am dat curs invitaţiei lansate de alt afiş ceva mai im­pozant (fie şi numai prin fap­tul că era singurul tipărit din serie), care anunţa, cu litere de-o şchioapă, „Concertul for­maţiilor Grup 120 şi Iris , in­vitaţi­i Radu Gheorghe şi Do­mino. Am luat, aşadar, drumul spre parcul „23 August“, în in­cinta căruia (mai precis, la teatrul de vară cu acelaşi nu­me) urma să aibă loc con­certul cu prici­­na, pe ultima sută strecurîndu-ne cu greutate printre puşti gălăgioşi, tramvaie blocate, vînzători de „bomboa­ne agricole-mîna lu’Tamango­­ia de la Iliuţă, băiat bun“, tinere perechi la care abia poţi ghici care este băiatul şi care fata, zvon de nuntă din vecini, „muzici multe“, „că inima mi-a secatat“ — se pare, atmosferă obişnuită in zi de meci ! To­tuşi, mulţimea se îndreaptă nu spre stadion, ci spre teatrul de vară, de unde se aud deja „acorduri“ de chitare mai mult sau mai puţin în falset şi bătăi ciudate in tobe mari şi mici. La intrare nu e înghesuială, deşi biletul e numai 15 lei, „nu 120, ca la Gloria Gaynor“ cum avea să menţioneze ceva mai tirziu realizatorul şi, prezenta­torul concertului (sub egida Casei de cultură a sectorului 2) — Aurel Gherghel. Nu e înghe­suială, pentru că amfiteatrul se umpluse deja cu cîtva timp înainte, toată lumea căutînd să ocupe locuri cit mai in faţă (de ce, e cam greu de Înţeles, întrucît amplificatoarele fac, oricum, să vuiască tot parcul...). Nu e chiar „omor“, ca la Gaby Luncă sau Romica Puceanu dar, în orice caz, cu greu poţi găsi un locşor cit de cit comod. Mai ales dacă ai intenţia ino­centă de a asculta muzică fără să dai din mîini şi din picioare. Lucru, dealtfel, destul de di­ficil de realizat in atmosfera Care avea să se instaureze cite­va minute mai tirziu în amfi­teatru. Dar să vedem iutii ce s-a in­­tîmplat pe scenă pentru că, la urma urmei, to­­tul de acolo în­cepe, artistii, fi­ind, in primul rind, cei care „încălzesc“ pu­blicul si abia apoi invers. Con­certul e deschis de un grup de sSSSSSSSS a patru tineri care dau impresia că n-au mai evitat de multă vreme (sau deloc !) împreună: Domino. Dezacordul este abso­lut : o zdrăngăneală din care, cu foarte mare bunăvoinţă, poţi extrage oarecari sclipiri de virtuozitate ale unui foarte bun instrumentist — Sorin Chi­­firiuc — care preferă, de mai multă vreme să se consume in realizări obscure şi manifestări scenice necontrolate. O risipă de energie de aceeaşi natură comite şi Radu Răducanu, ab­solvent de conservator la secţia vioară, care se complace in a se război cu tobele, într-o ste­reotipie infernală, aproape o oră ! Cîntecele prezentate sînt in marea majoritate preluate din repertoriul diverselor gru­puri anglo-americane si eii­­tate cu textul original, in limba engleză (o engleză chinuită, mă rog, nu despre asta e vorba), dar nu are nici-o importanță. PAUL NANCA (Continuare in pag. a 11-a) PE MARGINEA UNUI SPECTACOL CU FOR­MAŢII VOCAL­­INSTRUMENTALE Potrivit hotaririi Comitetului Politic Executiv­­ al C.C. al P.C.R. se supun dezbaterii publice­­ proiectul LEGII PRIVIND OBLIGAŢIA CADRE- *­LOR DE CONDUCERE DIN ACTIVITATEA E­­I­CONOMICO-SOCIALA SI A ALTOR ACTIVISTI­I DE PARTID SI DE STAT DE A DECLARA BUNU- | RILE DE VALOARE, PROPRIETATE PERSONALA­­ si proiectul LEGII PENTRU MODIFICAREA LEGII NR. 57/1968 DE ORGANIZARE SI FUNCŢIONARE A CONSILIILOR POPULARE­­ pe care le publicăm in pagina a lll-a. Propunerile, observaţiile şi sugestiile cetăţenilor la pro­iectele de legi se vor transmite la Marea Adunare Na­ţională sau la Comitetul pentru Problemele Consiliilor­­ Populare.

Next