Scînteia Tineretului, octombrie 1980 (Anul 36, nr. 9752-9778)
1980-10-02 / nr. 9753
"SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 ULTIMUL TRIMESTRU AL CINCINALULUI Urmare din pag. 1) zarea planului la fiecare sortiment, cu prioritate a comenzilor la export, precum şi a tuturor contractelor interne care decid punerea in funcţiune a obiectivelor de investiţii prevăzute pentru acest an. Schimburi prelungite acolo unde este necesar, acţiuni de aprovizionare a locurilor de muncă, de recuperare a unor materiale, piese şi subansamble deficitare — iată citeva dintre numeroasele mijloace de care dispun organele U.T.C. din industrie, constituite, sub conducerea organelor de partid, in adevărate comandamente de acţiune pentru soluţionarea operativă a problemelor prioritare ale producţiei. In agricultură, intrăm acum in luna decisivă pentru stringerea tuturor roadelor toamnei, cind ogoarele trebuie să concentreze la maximum forţa de muncă a satelor, forţa de muncă a întregii ţări care cuprinde, ca in fiecare an, sute de mii de elevi şi studenţi. Iată de ce, în aceste zile, se impune o participare amplă, responsabilă a tinerilor de la sate şi oraşe, o bună organizare a activităţii acestora prin conlucrarea strinsă a organizaţiilor O.T.C. şi de studenţi, astfel incit — la culesul fructelor şi al legumelor, la recoltatul porumbului sau la executarea altor lucrări pe care le solicită campania de toamnă — fiecare zi să înscrie rezultate maxime in bătălia pentru punerea neîntârziată la adăpost a recoltei acestui an. Apropierea anului 1981 marchează, totodată, trecerea la un nou plan cincinal care, din punct de vedere calitativ, pune sarcini superiore celui pe care-1 Încheiem acum — fapt ce necesită din partea fiecărui colectiv o preocupare sporită pentru pregătirea din timp și in cele mai bune condiţii a producţiei anului viitor, luîndu-se în calcul în primul rînd resursele naţionale şi locale ale fiecărui judeţ. Este şi obiectivul principal aflat pe ordinea de zi a adunărilor generale extraordinare ale oamenilor muncii care se desfăşoară în această perioadă, unde făuritorii bunurilor materiale discută şi decid din spiritul înaltei responsabilităţi care caracterizează forumurile democraţiei noastre socialiste — cum să transpună în viaţă, la nivelul unităţilor în care îşi desfăşoară activitatea, hotăririle Congresului al Xll-lea a! partidului, indicaţiile date ulterior, cu numeroase prilejuri — recent încuvintarea rostită la cel de-al II-lea Congres al consiliilor populare — de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Relatări ale reporterilor noştri prezenţi ieri-în prima zi din acest ultim trimestru-în mijlocul unor tinere colective muncitoreşti întreprinderea de tricotaje Motru: „Am sa Încheiem primul an DE PRODUCŢIE CU DEPĂŞIRI“ Pentru tuttărul colectiv de muncă al întreprinderii de tricotaje Motriî, acest ultim trimestru al cincinalului reprezintă de fapt, cel de-al... treilea trimestru de producţie. Ne găsim intr-o unitate inaugurată cu numai şase luni în urmă, prima întreprindere cu pondere feminină din oraşul minerilor olteni. „Să nu se creadă cumva — a ţinut să precizeze inginera Camelia Hribu, directoarea întreprinderii — că totul a decurs perfect chiar din primă zi de producţie. Trebuie să menţionez că în primele două luni, cu toate eforturile făcute de tânărul nostru colectiv, nu am reuşit să realizăm sarcinile de plan stabilite. Treptat insă, am reuşit să depăşim greutăţile inerente începutului — aprovizionare neritmică, adaptare la specificul producţiei de serie a unor femei care pinâ mai ieri se aflau pe băncile şcolii sau lucraseră in agricultură — şi începînd din luna iulie ne-am îndeplinit exemplar indicatorii de producţie. Acum, în trimestrul ce debutează astăzi, avînd asigurare toate condiţiile vom face tot ce depinde de noi pentru a încheia primul an de producţie chiar cu depăşiri. Concomitent ne vom ocupa de asigurarea bazei materiale şi a tehnologiilor pentru ca în anul 1981 să realizăm circa 1 350 000 bucăţi tricotate, deci să atingem parametrii proiectaţi“. Prima zi din ultimul trimestru al anului a debutat sub semnele unui bilanţ pe care tinerele întreprinderi (tinere sunt muncitoarele, tinere sunt cadrele de specialitate, tinere sunt şi cele din conducerea întreprinderii) ii doresc cit mai fructuos. „Cum marea majoritate a colectivului o alcătuiesc uteciştii , ne-a spus Nadia Buzianu, secretară adjunctă a comitetului U.T.C. — organizaţia noastră şi-a luat angajamentul ca in acest trimestru, în cadrul unor acţiuni de muncă patriotică in sprijinul producţiei, să execute produse din planul întreprinderii care să reprezinte cel puţin jumătate din volumul restanţelor. în această idee am declanşat o veritabilă întrecere între cele 6 organizaţii de tineret, Întrecere în cadrul căreia pe lingă depăşirea planului ne propunem să urmărim realizarea de produse numai de calitatea întii, realizarea normelor individuale de către fiecare tînără. Tot din iniţiativa noastră, a tinerelor de la creaţie, ne-am luat angajamentul ca la cele peste 70 de modele proprii, prezentate in prezent la contractări, să mai adăugăm cel puţin 30—40, îmbogăţind astfel colecţia întreprinderii cu convingerea că numai in acest fel ne vom impune cu produsele noastre pe piaţa internă şi de ce nu, în anul viitor şi la export". In secţia de tricotaje, discutăm cu două din cele mai bune lucrătoare, Maria Cristioaică şi Aneta Bordei. Aflăm că pentru ele ca dealtfel pentru marea majoritate a colegelor de muncă depăşirea zilnică a planului cu 20—30 la sută este de acum un lucru firesc. Lucruri frumoase avem posibilitatea să consemnăm şi în ce le priveşte pe tinerele confecţionere Elena Menţean şi Viorica Mandreş. „Oricare dintre aceste fete, calificate aici în întreprindere, şi care au participat efectiv şi la montajul utilajelor alături de constructori — a adăugat Nadia Buzianu — se pot lua acum la întrecere cu muncitoare cu mai multă experienţă din unităţi similare“. Ziua de 1 octombrie 1980 are pentru incă 300 de tinere din Motru şi comunele învecinate o semnificaţie deosebită. Dar să lăsăm pe Ileana Spineanu, secretara organizaţiei de partid, să ne spună despre ce este vorba . „Astăzi am inaugurat noul curs de calificare, cu scoatere din producţie, pentru încă 300 de muncitoare. Prin pregătirea acestora asigurăm necesarul de forţă de muncă pentru anul viitor, şi, în acest fel, incă una din condiţiile atingerii în cel mai scurt timp a parametrilor proiectaţi. In următoarele zile vom începe organizarea unor cursuri de ridicare a calificării şi de policalificare, aşa incit fiecare tînără să cunoască şi să ştie să lucreze la absolut toate maşinile de pe flux“. ION D. CUCU zaţiei U.T.C. din cadrul şantierului I. Pentru munca din celelalte zile, dar mai ales pentru modul în care a demarat activitatea din acest ultim trimestru, merită evidenţiate echipele de tineri conduse de Gheorghe Mihai, Iohan Gaşpar, Constantin Gramaticu. împreună cu tinerii din şantierul II, ei sunt decişi să termine la timpul optim cele două cicloane de decantare din cadrul laminorului de profile mijlocii. Alte grupe de tineri lucrează acum la finisarea staţiei electrice II pentru cuptorul II oţelărie electrică. Şi aici există toate posibilităţile pentru menţinerea unui ritm cit mai inult Cu o singură condiţie : furnizorii de aparate de măsură şi control, precum şi cei care le livrează aparatura de automatizare să-şi respecte contractele sau măcar termenele reprogramate. — In acest fel lucrează toţi cei 100 de tineri din cadrul întreprinderii noastre de construcţii şi montaje siderurgice, ne spune Mihaela Mirică, secretar adjunct al comitetului U.T.C. din ICMSC. In ultimele adunări generale au fost dezbătute cu simţ critic şi autocritic faptele tinerilor, aportul lor in realizarea planului pe acest an. In acest fel s-a făcut şi o mai bună mobilizare a tuturor organizaţiilor O.T.C., a tinerilor de aici pentru recuperarea tuturor restanţelor de pină acum şi punerea in funcţiune la termen a obiectivelor acestui an , obiective deosebit de importante pentru industria judeţului, pentru ecortomia naţională. Aşadar, bilanţul primei zile în ultimul trimestru al cincinalului este superior multor zile de muncă din acest an. Iar acest bilanţ promite zile şi mai bogate îrn fapte în acest trimestru. P. PERFIL Şantierul Combinatului siderurgic Călăraşi. TIBI ISI CONCNTREAZA FORTELE LA OBIECTINEEE CU TERMEI APROPIATE DE PDBEREDITIDi Prima zi din ultimul trimestru al acestui cincinal a fost una dintre cele mai bogate file in fapte de muncă, în acţiuni specifice ale tinerilor _ din _ noua platformă siderurgică a Călăraşului. Majoritatea forţelor s-au concentrat in punctele unde există probleme legate de respectarea termenelor de punere în funcţiune. In aceste locuri şi organizaţiile U.T.C. işi probează posibilităţile lor de a mobiliza tinerii la o mai viguroasă disciplină şi organizare a muncii, la o productivitate mai inaltă. „ Am lucrat pină ieri la oţelăria convertizoare nr. 1, dar am venit aici, la laminorul de profile mijlocii, pentru că termenul de punere in funcţiune trebuie respectat, spune tinărul inginer Adrian Negoiţă, din cadrul şantierului II, lotul 24. Avem de terminat urgent un pod basculă şi un zid de Sprijin CF. Ne aflăm deja in ultima fază, mai avem adică de turnat 30 mc beton. In seara primei zile a acestui trimestru lucrarea la care s-au angajat tinerii inginerului Negoiţă a fost terminată. In acelaşi ritm se desfăşoară şi activitatea tinerilor din cadrul organizaţiei U.T.C. a şantierului 3, din echipele coordonate de Dumitru Constantinescu. Ilie Popa, secretar al acestei organizaţii, ţine să ne spună : — De azi dimineaţă am început ultimele testări la podul de rulare din cadrul laminorului. 150 de tineri repartizaţi în locurile unde ritmul muncii trebuie să capete cele mai înalte cote sunt prezenţi cu fapta şi iniţiativa lor. Ei au terminat rigidizarea tuturor grinzilor de rulare, iar acum execută centrările la calele de rulare, profile şi răcire. Miine spre prinz vom termina şi această lucrare. Echipele ■■ de tineri de la şantierul II acţionează şi in zona cuptorului II al oţelăriei electrice, obiectiv care trebuie să intre in funcţiune in această lună. Tocmai aici au şi fost repartizate cele mai bune echipe, formate în mare parte din tineri : echipele lui Ştefan Ioniţă şi Gheorghe Trotuşanu. Organizaţia U.T.C. condusă de Albu Ştefan a concentrat, de asemenea, forţele tinerilor în locurile unde termenul de punere în funcţiune este parametrul principal al întregii activităţi. — Aici am adus cei mai buni meseriaşi tineri, spune Eugen Moldoveanu, secretarul organi Şantierele de locuinţe din Capitală. BUM MALI DE LUCRU PENTRU PREDAREA TUTUROR APARTAMENTELOR PLANIFICATE Ca şi în industrie sau pe şantierele de investiţii industriale, problema realizării planului fizic se pune firesc şi pe şantierele de construcţii de locuinţe, pentru predarea la termen a obiectivelor stabilite. Se înţelege că aceste sarcini sunt obligatorii pentru fiecare colectiv muncitoresc care asigură realizarea planului de construcţii de locuinţe cu atit mai mult cu cit aceasta nu reprezintă altceva decit punerea în practică a obiectivelor partidului nostru de creştere a bunăstării noastre. Expresie esenţială a grijii faţă de om, faţă de bunăstarea sa, au fost planificate a fi construite în Capitală, în acest ultim an al cincinalului, 36 058 apartamente. In primele trei trimestre au fost predate beneficiarilor circa 23 200 apartamente. Un mare merit revine în acest context celor peste 12 000 de tineri care şi-au pus semnătura pe cea mai mare parte a locuinţelor şi obiectivelor social-culturale data in folosinţă in această perioadă. „La baza acestor reuşite a stat, pe lingă entuziasm şi dragoste de muncă, înscrierea unor acţiuni şi iniţiative (între care, lunar, cite o decadă record de producţie şi calitate), care au urmărit şi urmăresc mobilizarea tinerilor pentru instituirea la fiecare loc de muncă a unui climat de ordine şi disciplină, de bună organizare a muncii pentru îndeplinirea de către toţi tinerii a normelor de lucru, de gospodărire eficientă a materiilor prime şi materialelor, de asigurare a unei tot mai multe calităţi a lucrărilor executate. „Evident , ne spunea în continuare tovarăşul Vică Sitaru, prim secretar al comitetului organizaţiilor U.T.C. din unităţile de construcţii ale Capitalei — intrind in acest ultim trimestru, ne-am gîndit din timp la un şir de măsuri care au intrat deja in „funcţiune“, măsuri menite să ridice ritmul da lucru pe şantiere. Pentru a nu fi surprinşi de rigorile acestui anotimp, s-a luat deja măsura executării in toate șantierele a unor căi de acces definitive, iar echipele sunt concentrate la acele lucrări care să permită apoi continuarea lucrărilor in interior". Ne-ati aflat la prima oră, a primei zile a acestui trimestru, pe unul dintre şantierele fruntaşe ale Capitalei , şantierul I, grupul 3, unde au fost date în folosinţă pe acest an 133 de apartamente, la alte 80 lucrările fiind în stadiu avansat faţă de grafice. Semnalăm şi noi că nu era înregistrată nici o absenţă, împreună cu tinărul Florin Ticovan, şeful lotului I şi secretar al organizaţiei U.T.C. pe acest şantier, am parcurs mai multe puncte de lucru. „Ţin să menţionez că încă de luna trecută noi am demarat un şir de măsuri care să determine intensificarea ritmului de lucru, folosirea cit mai judicioasă a acestuia acum cind ziua este mai scurtă şi, în special, ca angajament de onoare, asigurarea unei înalte calităţi la toate lucrările. Ne vom concentra în acest sens asupra iniţiativei : „Eu produc, eu controlez, eu răspund“ care pină acum ne-a adus bune rezultate“. Am putut constata şi pe viu cele spuse de tinărul şef de tot, Urmărind munca asiduă desfăşurată de tinerii constructori la închiderea pereţilor, la zugrăveli, la izolarea teraselor, la drumuri etc. I-am putut urmări pe aceşti tineri * Intre care Constantin Zaroschi, Ion Iancu, Constantin Ene, Pavel Stoica, Lili Cojocaru şi alţii — hotărîţi Să răspundă prin fapta exemplare de muncă înaltelor sarcini care le revin. ALEXANDRU STROE Nivelul scăzut, in comparaţie cu cel al ţărilor avansate, de la care a pornit România in dezvoltarea ei postbelică a fost rezultatul unor împrejurări istorice complexe. Năvălirile popoarelor migratoare, distrugerile pricinuite de acestea, luptele îndelungate de apărare pe care strămoşii noştri au fost nevoiţi să le ducă au provocat serioase rămîneri în urmă a forţelor de producţie. Sub acest aspect, deosebit de revelatoare sunt efectele dominaţiei marilor imperii vecine, prelungirea existenţei orînduirii feudale, realizarea cu întîrziere a statului naţional unitar, exploatarea de către monopolurile străine şi marile distrugeri pricinuite de cel de-al doilea război mondial şi de jaful hitlerist, înconjurate de puternice imperii, Ţările Române au fost vreme îndelungată obiect de dominaţie şi rivalitate a acestora. Aşa cum se subliniază in Programul Partidului Comunist Român, „Exploatarea feudală a fost agravată de dominaţia marilor imperii vecine, otoman, habsburgic, ţarist — îndeosebi de dominaţia otomană — care prin războaie, prăzi şi biruri au secătuit, veacuri de-a rindul, avuţia ţărilor româneşti. Dominaţia străină a dus totodată la prelungirea un timp a orînduirii feudale, la întirzierea procesului dezvoltării societăţii româneşti, care a rămas in urmă faţă de ţările din apusul şi centrul continentului, unde destrămarea orînduirii feudale, trecerea la capitalism şi închegarea statelor naţionale s-a putut realiza cu mult înainte". începuturile dezvoltării capitalismului în România au dus la crearea unor condiţii care au permis pătrunderea rapidă a capitalului străin şi monopolurilor internaţionale, proces care s-a manifestat deosebit de puternic de la sfirșitul secolului trecut şi pină la al doilea război mondial. Exploatarea, în epoca modernă, a României de către capitalul străin s-a realizat printr-o complexitate de forme care s-au împletit între ele. Intre acestea un rol extrem de semnificativ i-au avut Investiţiile directe realizate in Special In industrie şi bănci. Pe această cale capitalul străin a dobîndit posibilitatea să-şi extindă proporţiile afacerilor, să reinvestească din profiturile obţinute şi in cele din urmă să controleze activitatea din diferite domenii, să impună anumite orientări politice și in dezvoltarea economiei, pornind de la interesele sale. Istoria modernă a României oferă numeroase asemenea exemple, începînd cu crearea de către capitalul englez a întreprinderii „Valachian Petroleum Company" (1864) și terminînd cu participarea capitalului german la numeroase întreprinderi in preajma si in timpul celui de al doilea război mondial. Capitalul străin deţinea în 1929 o pondere de 70 la sută in industria mare şi 64 la sută în întreaga economie, ceea ce-i asigura un rol hotăritor. In anii următori ascensiunea capitalului românesc a determinat scăderea ponderii capitalului străin care în 1938 se ridica la 40,5 la sută şi respectiv 37,9 la sută, monopolurile străine continuînd să deţină poziţii puternice în economia românească. O astfel de situaţie a existat în industria petrolului ceea ce a şi determinat jefuirea acestei bogăţii şi diminuarea rezervelor de pe urma cărora a avut şi continuă să aibă de suferit ţara noastră. Alături de investiţii, împrumuturile externe au contribuit la spolierea avuţiilornoastre de către capitalul străin. Primul imprumut contractat de statul român pe piaţa externă a fost in august 1864 la banca „Stern Brothers“ din Londra. Din suma contractată a intrat în ţară doar 74 la sută, diferenţa reprezentând dobînzi, comisioane, cheltuieli de schimb etc. Urmează apoi un Împrumut la Paris (1866) din care intră in ţară şi mai puţin : 53 la sută, iar suma este garantată cu veniturile statului, guvernul asumindu-şi totodată obligaţia de a nu contracta alt împrumut fără aprobarea grupului Oppenheim. La un împrumut acordat în 1900, „Disconto Gesellschaft“ cerea, pe lingă vechile condiţii, concesionarea terenurilor petroliere, monopolul sării, al fabricării şi vinzării chibriturilor etc. Adesea printre condiţii a figurat şi obligativitatea plasării de comenzi de către statul român în ţara de unde a obţinut creditul, primirea de „consilieri“ străini pe lingă Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi Căile Ferate, dobinzi cămătăreşti etc. Edificatoare în acest sens sunt condiţiile puse de „International Telephone and Telegraph Corporation" din New York cu prilejul unui împrumut acordat în 1930, cînd a impus condiţia ca imediat ce România va obţine un alt împrumut extern să-l restituie pe cel acordat de firma amintită, pretinzind totodată concesiunea telefoanelor (a deţinut-o pină în 1941). Concesiunile acordate cuprilejul Împrumuturilor, sau separat, au contribuit şi ele la îmbogăţirea capitaliştilor străini. Un loc special ocupă in istoria dezvoltării economiei româneşti concesionarea construcţiei de căi ferate şi şosele pentru care firmele străine au obţinut pe seama poporului român profituri mult mai mari şi mai sigure decit in propriile ţări. Astfel, prin durata concesionării şi celelalte avantaje pe care le oferea acordul din 1868 cu o societate berlineză, în frunte cu Strousberg, este un exemplu de asigurare a dominaţiei capitalului străin şi a jafului la care s-a dedat acesta. Dar, mecanismele spolierii bogăţiilor României au fost mult mai vaste. Caracterul neechivalent al comerţului nostru exterior, care s-a accentuat deosebit de mult în perioada crizei din 1929—1933, ajungînd ca in ultimul an al acestei crize raportul dintre valoarea unei tone exportate şi cea a unei tone importate să fie 1:15,6 a constituit unul din aceste mecanisme. Lui trebuie să-i adăugăm şi altele : nedreptăţile suportate cu prilejul plăţii reparaţiilor de război, jefuirea de către trupele germane a bogăţiilor naturale şi bunurilor în timpul celor două conflagraţii mondiale etc. Toate acestea demonstrează adevărul concluziei că in ajunul celui de-al doilea război mondial România era obiect al exploatării imperialiste. Această situaţie se reflectă pregnant mai ales in acordurile încheiata de ţara noastră cu Germania. După calcule ale specialiştilor români, pe baza documentelor existente în ţară, rezultă că exploatarea otomană, habsburgică şi ţaristă în cele trei Principate Române, precum şi profiturile obţinute de capitalul străin între anii 1916—1944 echivalează cu circa 14 000 000 kg aur (1400 de vagoane) . Cifra este însă departe de a reflecta toate pagubele aduse economiei româneşti şi, în plus, sunt încă multe documente peste hotare care nu au putut fi luate in calcul. Toate acestea ne permit să afirmăm că istoria României confirmă concluzia ştiinţifică, după care dominaţia străină a afectat grav dezvoltarea noastră economico-socială, evoluţia pe trepte superioare. Tot ceea ce am realizat înn anii glorioşi ai construcţiei socialiste a patriei, sub conducerea partidului, înfăptuind neabătut politica sa consacrată înfloririi noastre multilaterale, libertăţii şi demnităţii României, s-a obţinut prin muncă tenace, eroică, prin noi înşine. Stăpîni pe propria soartă, pe bogăţiile noastre naţionale, cu conştiinţa că bunăstarea şi prosperitatea nu pot fi decit rodul eforturilor creatoare, strins uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, pentru a accelera ritmul progresului patriei recuperînd astfel şi rămînerile în urmă cauzate de jaful la care am fost supuşi secole de-a rindul de cei care spoliindu-ne bogăţiile s-au îmbogăţit pe ei înşişi. Conf. univ. dr. GHIŢA PAUL TANASE CUM ŞI DE CINE NE-AU FOST LUATE PESTE 1400 VAGOANE DE AUR Urmare din pag. 1) intrucit şi puţinele „compoziţii originale“ sună cvasi-identic cu preluările. De remarcat nepotrivirea flagrantă dintre muzică şi text in piesa „Imn", pe versuri de Adrian Făunescu. Reacţia publicului este eterogenă : aplauze răzleţe, mai multe fluierături ambigue, citeva grupuri de dansatori înverşunaţi şi un altul, format din pre-adolescenţi care scandează într-una „Do-mi-no“, gîndind probabil că e cam acelaşi lucru cu „Dina-mo“ pe stadionul din imediata apropiere. Ridicind obosiţi braţele in sus ca nişte învingători după un epuizant meci băieţii se retrag in culise, cu baterie cu tot ! Vreo cincizece minute se lucrează la instalarea bateriei grupului Iris, favoritul publicului, se aranjează microfoanele, totul e in regulă şi pe scenă apare... Radu Gheorghe. Nu e altul decit tinărul actor al Teatrului Naţional din Bucureşti. El prezintă un număr care s-a bucurat de acelaşi succes în Cenaclul „Flacăra“, la „Festivalul Nebunilor“ din Olanda şi la grădina „Boema“, pigmentat cu o mulţime de răspunsuri la interpretările publicului. După acest intermezzo prezentatorul Aurel Gherghel îl prezintă pe „impresarul“ grupului „Iris“ — Mircea Muscaliu, care (aţi ghicit !) prezintă grupul „Iris“. Considerind probabil că o prezentare mai amănunţită a unei „trupe“ atit de cunoscute este superfluă, respectivul „impresar“ ne anunţă că „Iris a existat, există şi va fi“ şi, cu convingerea că, oricum, numele de familie nu au nici o importanţă în acest caz, sau că le ştim cu toţii, ne comunică doar apelativele familiare ale băieţilor care îşi fac, în sfirşit, apariţia triumfală, moralele publicului. Preferinţa atit de manifestă a publicului apare îndreptăţită, odată cu primele acorduri. Apreciabilă este coeziunea grupului, realizată în sute şi mii de ore de repetiţie şi în concerte sâptăminale la „Clubul de la ora şapte“ sau la Casa de cultură „Petőfi Sándor“. Sunetul este curat şi plin, fără ostentaţie (numai solistul vocal este nevoit să „ţipe" puţin, din cauza unei insuficienţe de natură tehnică — microfonul reglat prea încet faţă de instrumente), melodiile frumoase, antrenante în sensul cel mai bun al cuvintului, vădind un real talent componistic, in plină efervescenţă. Unele excese „sportive“ în prezenţa scenică (sărituri, alergări, rostogoliri, solo-uri de chitară in poziţie culcat sau un genunchi etc.) nu pot să umbrească o reală seriozitate muzicală şi un talent de necontestat. Ceea ce le lipseşte acestor băieţi este prezenţa în manifestări de o altă ţinută (concerte la Sala Palatului, imprimări Radio-TV, Electrecord) care să le sporească autoexigenţă. S-au mai prezentat, după îndelungi pregătiri şi aranjamente, cei zece membri ai „Grupului 120“, formaţie de muzică ,disco, , pastişe palide ale unor creaţii oricum de loc sclipitoare ale genului care a făcut vogă prin alte părţi, dar care nu a reuşit acelaşi lucru la noi — neexistînd o legătură solidă la nivelul bazei, raportul formelor a rămas (în bună tradiţie maioresciană vorbind) neconcludent şi fără fond, nereuşind să prindă rădăcini. Dovadă şi faptul că de la primul cintec s-a creat un şuvoi continuu al publicului, orientat ireversibil spre ieşire. Manifestare fină, dar netă, a unei cvasiunanime dezaprobări. In ansamblu, concertul despre care vorbim a lăsat impresia unui consum de energia nejustificat, in primul rînd din partea interpreţilor, dar şi din partea unei bune părţi a publicului. Despre ceea ce s-a petrecut pe scenă am vorbit pină acum. Să ne referim puţin, in continuare, la citeva aspecte de organizare şi la public. Aşa cum am spus deja, afluenţa de public a fost foarte mare, dar acest lucru nu a pus, totuşi, probleme organizatorilor (amfiteatrul dovedindu-se suficient de încăpător, nimeni nu a fost nevoit să se caţere prin copacii din împrejurimi, cum se mai întîmplă citeodată !). In general, copiii şi adolescenţii (majoritatea Covîrşitoare a spectatorilor — sub 18 ani !) au fost cuminţi şi disciplinaţi. Cu atit mai distonante au apărut manifestările unor elemente dubioase care au simţit permanent nevoia să se pună in relief, prin interpelarea interpreţilor sau prezentatorilor, fluierături nelalocul lor, torţe improvizate etc. „Evidenţiere“ pe care au şi realizat-o, ei fiind repede luaţi la ochi şi puşi la punct de marea masă de tineri cu bun simţ prezenţi pe băncile amfiteatrului. Ceea ce este regretabil este faptul că, fără nici o excepţie, toate numele prezente in acest concert par a-şi fi făcut o profesiune de credinţă din incitarea publicului la manifestări zgomotoase, ca să nu spun turbulente. Muzică, „vorbearuncate“, lumini, gesturi, totul pare canalizat conştient in acest sens. Faptul diminuează, bineînţeles din atenţia acordată interpretării şi dăunează calităţii artistice. De neînţeles. Aşa cum de neînţeles apare şi preferinţa organizatorilor pentru aceste grupuri obscure, de mina a doua, a treia şi aşa mai departe, in vreme ce nume serioase şi verificate din toate punctele de vedere — „Sfinx“, „Roşu şi Negru“, „Semnal M“ — resimt de mai multă vreme lipsa contactului direct cu iubitorii muzicii lor. Generalizînd, s-ar putea spune că acţiunea organizatorilor şi interpreţilor a fost prea puţin sau de joc educaţională, spectatorii fiind mai degrabă cei care au dat lecţii de cultură şi civilizaţie, sancţionînd prompt atit abaterile individuale din mijlocul lor cit şi excesele (exhibiţioniste) şi carenţele (artistice) de pe scenă. Nimeni nu are dreptul să pledeze împotriva acestui gen atit de iubit de tineri care este muzica grupurilor vocal-instrumentale şi e departe de noi o asemenea intenţie, dar e normal să cerem un cit mai înalt nivel etic şi estetic al manifestărilor destinate unui public larg, aflat în plină perioadă de formare şi educaţie. EDUCAŢIE ESTETICA PRIN STRIGĂTE §I FLUIERATURI?! PUBLICITATE PENTRU TINERET AGENŢIILE ŞI FILIALELE OFICIILOR JUDEŢENE DE TURISM din întreaga ţară continuă vinzarea biletelor de odihnă şi cură balneară pentru trimestrul IV Nu v-aţi efectuat cura bannfcard sau nu aţi fost în concediu pina acum ? Timpul nu-i trecut ! Staţiunile balneoclimaterice vă stau la dispoziţie in continuare. Organizatorii de turism vă recomandă citeva adrese pentru efectuarea tratamentului indicat de medic : Herculane, Vatra Dornei, Tuşnad, Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata, Govora, Moneasa, Borsec, Amara, Eforie Nord, Mangalia, Sîngeorz-Băi, Pucioasa, Slănic Moldova, Geoagiu-Băi, Sovata, Buziaş, Lacu Sărat. Important de reţinut : in unele din aceste Staţiuni accesul din hotel spre baza de tratament se face direct, prin culoare acoperite şi încălzite. Numeroase locuri vă aşteaptă pentru petrecerea concediului de odihnă sau a unor muîivacanţe in acest sezon de toamnă : Sinaia, Buşteni, Predeal, Poiana Braşov, Stina de Vale, Lacu Roşu, Semenic, Crivaia, Izvoarele, Borşa, Durău, Borsec. Dotate cu hoteluri şi vile cu grade diferite de confort, cu restaurante moderne sau pensiuni, cu multiple mijloace de agrement, staţiunile recomandate constituie un loc ideal pentru reconfortare şi odihnă, pentru refacerea potenţialului dv. fizic şi intelectual. PUBLICITATE PENTRU TINERET • CASA DE CULTURĂ A SECTORULUI 5 ANUNŢĂ deschiderea următoarelor cursuri • DESEN TEHNIC • COSMETICA • CROITORIE • CONTABILITATE • DEPANARE RADIO-TELEVIZOARE • LIMBA FRANCEZA • LIMBA ENGLEZĂ • LIMBA GERMANĂ Primim de asemenea înscrieri pentru cercurile şi formaţiile artistice : cor de voci egale (fete), arte plastice, dansuri populare, taraf, solişti vocali, teatru, cenaclu literar, fotocineclub. Informaţii şi înscrieri, la sediul nostru din Calea Rahovei nr. 151, telefon 23 66 61 sau 41 04 43, între orele 9 şi 20. JOI 2 OCTOMBRIE 1980