Scînteia Tineretului, septembrie 1981 (Anul 37, nr. 10035-10060)
1981-09-15 / nr. 10047
A Intimpinat pretutindeni cu sentimente de profundă stimăe dragoste şi recunoştinţa, in atmosfera unei adevărate sărbători populare, ieri, a început Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a început, luni, 14 septembrie, o vizită de lucru în judeţul Dolj. Împreună cu secretarul general al partidului se află tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Petru Enache, Nicu Ceauşescu, secretar al C.C. al U.T.C. La plecarea din Capitală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai C.C. al P.C.R. Inscriindu-se în seria de rodnice intîlniri şi consfătuiri de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a iniţiat în ultima perioadă, noua vizită, efectuată de această dată în zona sudică a Olteniei, are în centrul atenţiei analiza rezultatelor obţinute, la nivelul judeţului, in industrie, agricultură, pe ţărim edilitar, social-cultural şi în alte sectoare de activitate, in lunile ce au trecut din anul 1981, din actualul cincinal, examinarea modului cum se acţionează, sub conducerea organizaţiilor de partid, pentru înfăptuirea integrală a programului stabilit de Congresul al XII-lea al P.C.R., pentru sporirea continuă a contribuţiei judeţului Dolj la dezvoltarea dinamică şi armonioasă a economiei naţionale, a României socialiste. Pe temeiul analizei realizate cu acest prilej în întreprinderi, cooperative agricole de producţie, în unităţi de învăţămînt, la care iau parte reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, factori de răspundere din economie, specialişti, numeroşi oameni ai muncii, sunt stabilite direcţiile de acţiune pentru perioada următoare, astfel incit judeţul să-şi îndeplinească, în bune condiţii, sarcinile prevăzute pe anul 1931, pe întregul cincinal. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va participa, de asemenea, la deschiderea oficială a anului de învăţămînt 1981—1982, pe care o găzduieşte municipiul Craiova, prezenţa secretarului general al partidului la acest eveniment avind loc în virtutea unei tradiţii intrate în chenarul de aur al şcolii româneşti, cu inconfundabile rezonanţe în inima a milioane de tineri, elevi şi studenţi, a cadrelor didactice, a noastră, a tuturor. Noua vizită de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o întreprinde in judeţulDolj, ilustrează, încă o dată, cu elocvenţă, rolul determinant al secretarului general al partidului în mobilizarea şi stimularea oamenilor muncii din întreaga ţară în înfăptuirea politicii partidului. Totodată, ea pune pregnant în lumină preocuparea statornică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a se afla mereu în mijlocul făuritorilor de bunuri materiale, pentru a le cunoaşte mai bine viaţa, împlinirile, preocupările, a-i consulta în toate problemele construcţiei socialiste. Există un adevăr profund pe care îl ştim cu toţii, iar locuitorii acestei părţi de ţară îl reafirmă astăzi cu mîndrie şi anume că tot ce s-a înfăptuit în ultimele cincinale pe întinsul judeţului lor, pe tot cuprinsul patriei, este nemijlocit legat de numele şi personalitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de gindirea şi acţiunea cutezătoare, de activitatea sa neobosită pusă în slujba dezvoltării multilaterale a României socialiste, în deplină libertate şi independenţă, bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Iată pentru ce oamenii muncii de aici transformă vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu într-o adevărată sărbătoare populară, într-o manifestare impresionantă a dragostei, stimei şi recunoştinţei faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. Centrul de reşedinţă al judeţului a ţinut să salute în modul cel mai călduros cu putinţă sosirea secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, a tovarăşei Elena Ceauşescu. Aceste simţăminte îşi găsesc o expresie emoţionantă încă din momentul sosirii pe pămîntul Doljului. La coborîrea din avion, pe aeroportul municipiului Craiova, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt salutaţi cu cordialitate de tovarăşul Miu Dobrescu, prim secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, care le urează, în numele celor ce trăiesc şi muncesc în judeţul Dolj, un călduros „Bun venit!“, întregind ambianţa deosebită ce domneşte pe aeroport, o gardă, alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi ai formaţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei prezintă onorul. Răsună solemn acordurile Imnului de stat al Republicii Socialiste România. Un ţăran cooperator invită, apoi, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu să guste, din pîinea ospeţiei şi omeniei, din ploştile cu vin. Grupuri de pionieri şi şoimi ai patriei oferă, la rîndul lor, cu gingăşie şi afecţiune, buchete de flori. Sunt de faţă mii de localnici care intîmpină pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, cu intensă bucurie şi satisfacţie. Ei aclamă îndelung, cu însufleţire, pentru partid şi secretarul său general, scandînd fără întrerupere „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul!“. Primul obiectiv al vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Dolj îl reprezintă întreprinderea de avioane Craiova. Oaspeţii sunt salutaţi, la sosire, de Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, de membri ai Consiliului oamenilor muncii din întreprindere. Secretarul general al partidului revine pentru a treia oară in această modernă unitate, realizată, la indicaţia sa. In urmă cu un deceniu, în secţia sculărie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, sunt informaţi de către directorul între(Confirmare în pag., a I-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVII, SERIA II, Nr. 10 047 4 PAGINI - 30 BANI MARȚI 15 SEPTEMBRIE 1981 AZI LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în judeţul Dolj şi al deschiderii noului an şcolar şi universitar, astăzi, va avea loc in municipiul Craiova o mare adunare populară. Manifestarea va fi transmisă direct de posturile de radio si televiziune in jurul orei 11:30. Încheierea vizitei oficiale de prietenie în ţara noastră a Alteţei Sale seicul 99 Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, emirul Kuweitului Luni, s-a încheiat vizita oficială de prietenie in ţara noastră, întreprinsă, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de Alteţa Sa şeicul Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al- Sabah, emirul statului Kuweit. Vizita înaltului oaspete kuweitian în România s-a înscris ca un moment important al relaţiilor romăno-kuweitiene, rezultatele dialogului la nivel înalt conferind un conţinut mai bogat raporturilor bilaterale, precum şi conlucrării dintre România şi Kuweit, pe ţărimul vieţii internaţionale, in folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi Înţelegerii în lume. Ceremonia plecării şefului statului kuweitian a avut loc pe aeroportul Otopeni. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi Alteţei Sale şeidul Jaber Al-Ahmad Al-Jaber, Al- Sabah, încadrate de drapelele Republicii Socialiste România şi statului Kuweit. Pe mari pancarte erau înscrise, in limbile română şi arabă, urările : „Să se dezvolte continuu bunele relaţii statornicite intre Republica Socialistă România şi statul Kuweit, în interesul şi spre binele ambelor popoare, al păcii şi înţelegerii în lume“ ; „Trăiască pacea, prietenia şi colaborarea între toate popoarele lumii“. Cei doi şefi de stat au sosit împreună la aeroport. O gardă militară a prezentat onorul. S-au intonat imnurile de stat ale Kuweitului şi României, în timp ce un semn de salut erau trase 21 de salve de artilerie. Preşedintele României şi emirul statului Kuweit au trecut în revistă garda de onoare.. In continuarea ceremoniei, Alteţa Sa şeiful Jaber Al- Ahmad Al-Jaber Al-Sabah şi-a luat rămas bun de la persoanele oficiate române venite să-l salute la aeroport. Erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Ion Dincă, Ludovic Fazekas, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Andrei, Emilian Dobrescu, Nicolae Giosan, Constantin Olteanu, membri ai guvernului, generali. Emirul Kuweitului a fost salutat, de asemenea, de şefi de misiuni diplomatice ai unor ţări arabe acreditaţi in ţara noastră, precum şi de reprezentantul permanent al Organzaţiei pentru Elberarea Palestinei la Bucureşti. Era de faţă, totodată, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti, Sándor Rajnai. Pe aeroport se aflau numeroşi bucureşteni care au salutat cu căldură pe cei doi şefi de stat, manifestîndu-şi deplina satisfacţie faţă de rezultatele noului dialog la nivel înalt românokuweitian ce deschide noi perspective colaborării dintre România şi Kuweit. La scara avionului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Jaber Al-Ahmad Al- Jaber Al-Sabah şi-au luat un călduros rămas bun, strîngîndu-şi mîinile, îmbrăţişîndu-se cu prietenie. Şeful statului kuwsitian a exprimat din nou mulţumiri pentru ospitalitatea şi căldura cu care a fost intîmpinat în România şi şi-a manifestat deplina satisfacţie pentru convorbirile avute cu şeful statului român, pentru rezultatele lor fructuoase. La rîndul său, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat încrederea ,că noul dialog romano-kuweitian va duce la întărirea prieteniei şi colaborării dintre ţările şi popoarele noastre. Un grup de pionieri au oferit buchete de flori celor doi șefi de stat. La ora 10:00, aeronava cu care călătorește emirul Kuweitului a decolat. REZULTATE MAI BUNE LA ÎNVĂŢĂTURA, MUNCĂ ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ - angajamentul cu care încep astăzi noul an şcolar cei peste 6 000 000 de elevi, studenţi şi cadre didactice 13 septembrie este întotdeauna o zi de sărbătoare, aşteptată ca un eveniment de seamă şi întîmpinată, cum se cuvine, cu flori. Flori pe băncile celor mai mici şcolari, alături de abecedare, flori împînate colegilor de liceu sau de facultate, dar mai ales, flori oferite dascălilor. Ziua de mijloc de septembrie ar fi o sărbătoare bogată, chiar dacă la ea ar lua parte numai elevii, studenţii şi cadrele didactice. Dar, ca să fim realişti, celor peste şase milioane de învăţăcei şi dascăli, cîţi numără astăzi ţara, trebuie să le adăugăm alte milioane de participanţi, părinţi, bunici, fraţi (dar cine nu e interesat la noi de şcoală!?), ajungînd să constatăm că debutul noului an e un eveniment care priveşte, practic, toată populaţia. Nimic mai firesc. Şcoala înseamnă — şi orice om cu judecată o ştie — însuşi viitorul. De forţa şi seriozitatea ei, de toate celelalte substantive care pot fi unite într-unul singur, dar şi cel mai cuprinzător — CALITATE — depinde o altă calitate care ne interesează pe toţi — aceea a vieţii de miine. Fiecare nou an de învăţămmînt este o împletire de tradiţie şi de inovaţie. Sinteză definitorie a unei activităţi care pentru a-şi îndeplini menirea — aceea de a forma oamenii viitorului — trebuie să fie cit mai strins legată de viaţă. Cadrul în care se desfăşoară şcoala — unitar, stabilit de ani buni, pe baze solide, ştiinţifice — reprezintă tradiţia. Accentele puse în fiecare nouă etapă pe o latură sau alta a procesului instructiv-educativ ca şi schimbările petrecute în baza materială — reprezintă inovaţia, corecturile impuse de viaţă. Ce este nou în acest an? Iată o întrebare la care nu putem evita să răspundem şi cu lucruri intrate în obişnuit. Vom spune deci, sunt multe şcoli noi, ridicate mai ales în centre de comune pentru ca elevii să nu mai plece departe de casă, sunt clase şi laboratoare, amfiteatre noi, cabinete şi ateliere noi, cămine şi cantine noi. Să nu ne lăsăm însă înşelaţi de faptul că fiecare an a adus la rîndul său, o zestre asemănătoare şcolii şi să trecem cu uşurinţă peste încăperile, aparatele sau utilajele noi. Deşi sunt evident o dovadă a grijii pentru tineri, ele nu reprezintă doar simple cadouri — trebuie primite de elevi, de studenţi şi de cadrele lor didactice ca pe o datorie de a exploata toate valenţele de învăţătură şi muncă modernă pe care acestea le incumbă. Noutăţile anului care începe azi se mai concretizează intr-o serie de programe şi de manuale noi, care vin să faciliteze modernizarea studiului unor ştiinţe de primă importanţă. Dar noul este şi mai evident în ceea ce priveşte învăţămîntul seral , prin numărul sporit de locuri în licee şi în facultăţi care permit tinerilor să-şi continue studiile, prin lărgirea specialităţilor în care se pot pregăti, dar mai ales prin măsurile recomandate pentru ca învăţămîntul seral să devină un învăţămînt de calitate. Pornind de la adevărul deplinei egalităţi a diplomelor de absolvire, şcolile, facultăţile cu secţii serale sunt datoare să ia toate măsurile pentru ca în acest tip de învăţămînt să fie cuprinse cadrele didactice cu cea mai bogată experienţă, să se folosească — ţinînd seama de specificul formei — metode moderne de predare, astfel incit cunoştinţele să fie însotite, in cea mai mare măsură, in timpul orelor de curs. Ca în orice proces ciclic, şi in învăţămînt, fiecare început de drum împrumută din bilanţul recent experienţe pozitive şi concluzii de autoperfecţionare. Urmărind materializarea principiului ce stă la baza şcolii de toate gradele — integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia — în gimnazii, în licee, în facultăţi, s-a depus, de-a lungul ultimilor ani, o însemnată cantitate de efort. Stau mărturie notele mari obţinute la multe obiecte, produsele valorind milioane executate în ateliere, roadele cercetării ştiinţifice. Nu o dată însă, aceste activităţi s-au desfăşurat oarecum izolat, ajungînd la rezultate spectaculoase, fără a parcurge normal etapele, ci imprumutînd experienţe exterioare procesului de învăţămînt. Aşa cum preciza i cuvântul rostit la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „a vorbi de unitatea dintre cercetare, învăţământ şi producţie presupune să spargem zidul dintre ele“, în concepţia revoluţionară a partidului, învăţămîntul, cercetarea şi producţia constituie o activitate unică şi singura în măsură să dea ţării, la capătul unei perioadede studiu, un specialist capabil să se integreze imediat în producţie. Liantul celor trei laturi îl constituie, a dovedit-o experienţa, activitatea permanentă de însuşire a cunoştinţelor noi, ştiinţifice. Toate acţiunile des- MONICA ZVÎRJINSCHI (Continuare in pag. a 11-a)