Scînteia Tineretului, octombrie 1981 (Anul 37, nr. 10061-10087)
1981-10-01 / nr. 10061
rSClNTEIA TINERETULUI" pag. 2 ORGANIZAŢIILE U.T.C. ÎN MUNCA LOR DE ZI CU ZI Şi aici, în organizaţiile U.T.C. de la cunoscuta întreprindere bucureşteană de utilaj chimic „Griviţa roşie“, pregătirile pentru deschiderea în cele mai bune condiţii, pentru organizarea temeinică şi desfăşurarea corespunzătoare a dezbaterilor din cadrul invăţămintului politico-ideologic al U.T.C. se apropie de stadiul finalizării. „Am studiat şi am reexaminat structura celor douăzeci şi şapte de cercuri de dezbatere — ne spune Grigore Jean, secretarul comitetului U.T.C. pe întreprindere d in cadrul cărora sunt cuprinşi peste 1 300 de tipuri. Profitind de faptul că in acest an au fost publicate din timp consultaţiile pentru primele două teme comune obligatorii vom asigura chiar In aceste zile dezbaterea lor cu propagandiştii, cu alte cadre de organizaţie, pentru a imprima dezbaterilor un caracter cit mai concret, legat de particularităţile şi preocupările specifice ale fiecăruia dintre cele 25 de organizaţii U.T.C., practic ale fiecărui colectiv de tineri. Dealtfel, chiar pregătind dezbaterea corespunzătoare a primei teme ne-am fixat citeva repere precise care vor conferi un conţinut real acţiunii de cunoaştere şi însuşire a ideilor de bază din această temă, aşa incit finalitatea dezbaterilor să se regăsească in creşterea participării tineretului nostru la realizarea sarcinilor economice pe acest an“. Nimic mai firesc atunci decit să căutăm să vedem care sînt acele criterii faptice, acele repere la care se vor raporta discuţiile, începînd chiar da la această primă temă atît de complexă şi atît de generoasă ? „Fără îndoială, ne spune Dumitru Gheorghe, secretarul organizaţiei U.T.C. nr. 11, vorbind despre conştiinţa socialistă trebuie să avem în vedere spiritul de iniţiativă şi responsabilitate aşa cum se manifestă el in toate secţiile, la toate locurile de muncă. Iată, un exemplu : la începutul acestui an in organizaţia noastră a fost lansată acţiunea „Recuperare, recondiţionare, revalorificare — măsura spiritului gospodăresc şi a eficienţei economice“. Ideea ne-a venit tocmai atunci cînd am încercat să distingem elementele componente, rf modul de funcţionare a noului mecanism economico-financiar, cu atît mai mult cu cit aici. la cazangerie, consumurile sunt in continuare ridicate. Lansată cum spuneam la începutul anului, această iniţiativă a fost generalizată, aşa incit la nivelul organizaţiilor U.T.C. din întreprindere s-au realizat pe primele 9 luni economii de 209 tone combustibil convenţional, 20 tone metal, 100 MWh energie electrică. Şi sperăm că discuţia despre această componentă esenţială a conştiinţei socialiste care este gospodărirea eficientă şi judicioasă a materiilor prime, materialelor, energiei şi combustibililor să conducă încă de pe acum la soluţii noi, de o eficienţă sporită“. La rândul său, secretarul organizaţiei U.T.C. nr. 19, Ion Ilinca, ţine să sublinieze una dintre ideile de bază asupra cărora organizaţia sa îşi va concentra atenţia în dezbaterile în această ludă — spiritul de iniţiativă. „Mai precis, arată el, vom porni de la faptul că în organizaţiile noastre care îşi desfăşoară activitatea la secţia scularie-autoutilara a fost iniţiată şi se desfăşoară cu bune rezultate „Autoutilarea — mijloc important pentru reducerea efortului valutar". în momentul de faţă, continuă interlocutorul nostru, suntem preocupaţi pentru găsirea unor căi şi mijloace de creştere a contribuţiei organizaţiilor din secţia sculărie autoutzare la reuşita acestei acţiuni şi credem că pregătind temeinic dezbaterea primei teme nu vor lipsi nici sugestiile şi propunerile tinerilor.“ în fine, să mai consemnăm preocupări similare şi la organizaţiile U.T.C. din lecţia scu- tărie, aşa cum le prezintă tînărul muncitor Dan Nicolae : „In organizaţiile noastre a devenit de-acum tradiţională acţiunea brigăzilor Înaltei productivităţi. La nivelul Întregii Întreprinderi, iniţiativa aceasta pornită de la organizaţiile noastre s-a soldat numai In primele 9 luni ale anului cu recondiţionarea unor scule in valoare de peste 150 000 lei. Ideea efortului propriu, a asumării directe a unor sarcini de producţie deloc uşoare, dar tocmai prin aceasta la măsura capacităţilor tineretului, va fi, sunt sigur, adusă in dezbateri pentru că ea se înscrie in ordinea componentelor unei conştiinţe socialiste, a unei atitudini înaintate, responsabile faţă de muncă, in bătălia pentru realizarea unei calităţi noi şi a unei superioare eficiente in întreaga activitate de producţie“. Printr-o coincidenţă semnificativă, chiar in această perioadă in care aici, la I.U.C. „Griviţa roşie“, se pregăteşte deschiderea noului ande învăţământ politico-ideologic U.T.C., urmează să se desfăşoare Adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii care va fundamenta cifrele de plan pentru cel de-al doilea an al actualului cincinal. Bilanţul cu care se prezintă pentru perioada care s-a scurs de la Începutul anului curent harnicul colectiv muncitoresc — şi care include direct rezultatele de excepţie ale celor peste 2 000 de utecişti, ale tineretului din întreprindere — este, deopotrivă, îmbucurător şi mobilizator. Astfel, producţia marfă a fost realizată in proporţie de 109,9 la sută, cu o depăşire de 8 milioane lei concretizată în 200 tone utilaj tehnologic, 400 tone piese turnate, forjate şi matriţate, producţia netă a fost realizată in proporţie de 100,8 la sută, ceea ce înseamnă o depăşire de 2,5 milioane lei, iar producţia la export a fost realizată cu o depăşire de 12 milioane lei. Sunt, toate acestea, premise pentru ca organizaţiile U.T.C. din întreprindere să-şi asume angajamente şi mai mobilizatoare şi, in acelaşi timp, sînt citeva noi şi importante argumente pentru eficienţa şi valoarea dezbaterilor din cadrul invăţămîntului politico-ideologic al U.T.C. care se vor declanşa in perioada imediat următoare. ŞERBAN CIONOF CUM SE PREGĂTEŞTE LA I.U.C. „GRIVIJA ROŞIE" BUCUREŞTI DESCHIDEREA NOULUI AN DE INVATAMINT POLITICO-IDEOLOGIC AL U.T.C. D-ale toamnei Ca In fiecare an, sosirea toamnei înseamnă, din punctul de vedere al traficului rutier, o serie de probleme specifice, caracteristice atit momentului de trecere de la vremea frumoasă, însorită, la cea închisă, rece şi ploioasă, cit şi campaniei agricole, care se desfăşoară din plin la această oră. Să ne oprim împreună la citeva asemenea aspecte caracteristice perioadei in care ne aflăm : • NEATENȚIA LA VOLAN este foarte frecventă si se materializează, de regulă, in accidente. Iată Si un caz recent, petrecut pe spgeama de centură a municipiului Brăila. Autoturismul „Dacia 1300“, nr. 1-GLt*r condus de Ghrerghe^^Hi, circula ca nâluc inunv -UpsacHj^^^PWnne. nere- ^erea pină la limita evitării oricărui pericol si n ea dap ta rea condițiile dificile de trafic s-au corelat cu prezenta surprinzătoare a unui pieton pe mijlocul soselei, conducind la înregistrarea unui accident serios. • VITEZA EXCESIVA, rămasă si ea (din păcate !) ca un ecou al verii, se întilneste din ce in ce mai rar, poate si ca o consecinţă directă a prezentei radarului cam... peste tot. Dar, se mai intilneste ! Constantin Dobra, soferul autotrailerului nr. 33-B-1245, se considera, probabil, pilot de raliu, incercînd să-i impresioneze pe cei 4 pasageri ai săi. Dar, ,raliul" s-a încheiat înainte de destinaţie, autotrailerul răstumnindu-se intr-un sant, ca urmare a faptului că şoferul a pierdut, intr-o intersecţie, controlul volanului. Atît el, cit si pasagerii, au fost grav accidentaţi. • TRAVERSIND REPEDE. Prin loc nepermis si fără să va asigure, numeroşi pietoni suportă, de cele maiînalte ori, consecinţele ignorării unei elementare reguli de circulaţie. Un caz recent — Maria Leahu, din București care a fost surprinsă si accidentată de autoturismul nr. 17- B-1846, condus de Ion Ghioaca, posesor al permisului din 1980. • CAMPANIA AGRICOLA ridică si ea o serie de probleme, legate In mod direct de transportul oamenilor si recoltei. Am mai spus si repetăm că responsabilitatea celor aflaţi la volanul tractoarelor trebuie să fie maximă, dar... Pe drumul dintre Botoşani si comuna Stefănesti, două tractoare cu remorcă se aflau in fata unui eurolaborator, care s-a angajat regulamentar. In depăşirea lor. In momentul cind urma să depăşească și al doilea tractor, șoferul autolaboratorului și-a văzut drumul barat brusc de manevra făcută de Neculai Murariu, care virase la stingă fără a se asigura în prealabil, prin oglinda retrovizoare. Răsturnarea autolaboratorului și accidentarea a două persoane — iată prețul unei neatenții comise de conducătorul tractorului ! Vă recomandăm: centura de siguranţă La această oră, majoritatea autoturismelor sunt echipate cu centuri de siguranţă, pe care mai toţi posesorii de maşini se grăbesc să şi la monteze, odată cu cumpărarea vehiculului. Din păcate. Insă, numărul celor care le şi folosesc este mult mai scăzut, destui automobilişti crezind, probabil, că centurile au mai mult un scop... estetic. Sute şi chiar mii de cazuri au demonstrat fără echivoc că purtătorii centurii au fost feriţi de accidente grave în cazul unor coliziuni sau al altor genuri de evenimente rutiere. Este dovedit ştiinţific că, pină şi la tamponări uşoare — cum se înregistrează atîtea in sezonul ploios — conducătorul auto şi pasagerul din dreapta sa suferă frecvent lovituri periculoase la cap, tendinţa corpului fiind aceea de « se proiect« Înainte. Or, folosirea centurii de siguranţă elimină acest risc, cum elimină in mare măsură riscul proiectării prin parbriz, in cazul unor impacturi violente, al răsturnărilor etc. Iată de ce vă recomandăm din nou folosirea centurii de siguranţă, indiferent că porniţi la un drum scurt, spre serviciu sau spre casă, sau plecaţi intr-o călătorie mai lungă. In altă localitate. Centura de siguranţă, pe care o aveţi in maşină, nu este un decor, ci o măsură esenţială de protejare a vieţii dumneavoastră ! Rubrică realizată de HORIA ALEXANDRESCU cu sprijinul I.G.M. DIRECŢIA CIRCULAŢIE Un nou „Service auto“ în urma aplicării decretului Consilului de Stat privind folosirea unor spatii apărtinind unităţilor socialiste, de stat si cooperatiste pentru activităţi da servicii auto şi alte prestări de servicii către populaţie, in Capitală a fost dat In folosinţă, in această săptămină, un nou atelier de „service auto". Noua unitate, situată In bulevardul N. Titulescu nr. 177, care aparţine sistemei de service auto „I.T.B. — CICLOP" se numără printre cele mai mari din Capitală, fiind organizată pe patru nivele asemănător unităţii CICLOP din bulevardul Magheru. După cum precizează şeful atelierului, Eugen Crişmaru, noua unitate porneşte, in prima fază, cu o capacitate de reparaţii de 80 maşini simultan, urmind ca, in funcţie de solicitări, activitatea să fie extinsa in două schimburi. Ea execută toată gama de reparaţii — mecanice, electrice, tinichigerie, vopsitorie şi tapiţerie —, precum şi de întreţinere si de revizii tehnice, pentru orice tip de autoturism. In acest scop, atelierul dispune de instalaţii si aparaturi electronice care permit efectuarea. Intr-un timp scurt si la un nivel calitativ superior, a unor testări şi verificări complexe, precum şi a unor reparaţii ireproşabile. Inclusiv reparaţii capitale. Pe lingă operaţiile amintite, noul atelier mai are posibilitatea de a efectua antifonări, încărcări de baterii auto, montări de aparate de radio, antene si faruri de ceaţă, instalaţii de dezaburisare etc. De asemenea, unitatea execută revizii in garanţie pentru autoturismele Lada si Skoda. Vatra Domei, „In drum“ spre o staţiune modernă Foto : V. ZANASOF Simbolic, lucrurile sunt în regulă (Urmare din pag. I) 15 posturi de electron left şi 15 de prelucrători prin aşchiere. Nu găsesc pe nici unul la lucru. Trei băieţi au fost Încadraţi cu data de 21 septembrie pentru că plecau pe 22 in armată ! Alte trei fete, reuşite la seral, au primit aprobare şi probabil işi vor face formele pentru că trebuie să ducă dovada la facultate. Ceilalţi? „Pentru el n-avem posturi, precizează Ionel Zodianu, şeful serviciului personal-invăţămlnt* „Atunci de ce i-aţi cerut?*. „Nu i-am cerut noi. Centrala ni i-a repartizat*. ,„Atunci de ce aţi acceptat afişarea posturilor ?“ „El pentru că era sarcină !“ răspunde şeful serviciului. Şi pentru că vede că nici eu, ca şi absolvenţii, nu pricep nimic, mă lămureşte blind : „Tovarăşa, repartiţia asta a fost simbolică". Tinerii sunt concreţi, spun eu fără ecou. Şi o mai repet şi în biroul tovarăşului Florian Boanţă, şeful serviciului personal învăţămînt din centrală şi in biroul tovarăşului Gh. Mihăilă, directorul economic al centralei. Ambii tovarăşi sunt foarte înţelegători şi foarte răbdători, îmi explică pe larg cifrele de plan pe cincinal si pe trimestru, situaţia exportului, desfacerea pe piaţa internă, unele greutăţi ale unităţilor etc., etc. „Bine, dar absolvenţii — reiau eu cu jenă, in faţa unor probleme atit de importante faţă de neînsemnatele repartiţii — de ce i-aţi mai cerut dacă în momentul acesta n-aveţi nevoie de ei ? „Cum de ce ? Fiindcă trebuia să rezolvăm, atunci in vară, problema. Si o s-o rezolvăm si acum, am dat sarcină. O să-i chemăm si o să le oferim posturi in localităţile lor, asa cum prevede si decretul". Am ieşit din centrală probabil cu acelaşi aer perplex ca şi absolvenţii. O întreprindere care n-are posturi — cere muncitori. O alta care n-a cerut cui ar avea nevoie — îi vrea azi pe cei repartizaţi alteia. La repartiţie se dau locuri în Bucureşti, peste citeva luni se Încearcă schimbarea dispoziţiilor pe provincie. Dar să nu ne neliniştim. Simbolic, lucrurile sint in regulă. Concret, vor fi in regulă. Dar cind ? Era oare chiar atit de greu pentru ditamai centrala să găsească de-adevăratelea, cind a fost solicitată, citeva zeci de posturi de strungari şi frezori, in loc să ofere, cu bună ştiinţă la repartiţie o listă parţial fictivă ? N-am autoritatea unei centrale, dar vreau să mă conving singură de piedicile pe care le-a întimpinat. Iau cartea de telefon şi aleg, la intimplare, citeva mari uzine bucureştene unde bănuiesc eu că s-ar căuta prelucrători prin aşchiere. Acelaşi răspuns amabil „trimiteţi-i la noi, ii încadrăm". Două absolvente, Gherghina Nistor (media 8) şi Anişoara Vănescu (media 8,67), respinse de IEMI, aleg unitatea cea mai apropiată de locuinţa lor, „Turbomecanica“. Şeful serviciului personalînvăţămînt, Petre Zidărescu, mă asigură că vor găsi cele mai bune condiţii pentru a lucra in meseria lor şi a se perfecţiona. Filme româneşti înscrise la festivaluri internaţionale Creaţii reprezentative pentru cea de-a 7-a artă din ţara noastră — lung şi scurt-metraje de ficţiune, documentare sau filme de animaţie au fost înscrise în programul unor apropiate festivaluri cinematografica cu participare internaţională. O tematică deosebit de actuală — protecţia mediului înconjurător — a fost aleasă pentru festivalul filmului de la Perugia (Italia). Cinematografia românească va fi prezentă în festival cu citeva documentare, realizări ale Studioului „Alexandru Sabla" : „Pe unde au trecut apele", „Şi păsările se pot Înţelege", „Retezat, dincolo de rezervaţia naturală" şi „Anotimpul păsărilor*. Filmului de animaţie îi va fi dedicat. In exclusivitate, un festival organizat la Varna, manifestare pentru care au fost trimise scurt-metrajele „Arena*, „Raport", „Metafora", „Concurs", „Să nu uităm", „Cercul*, „Prietenii noștri", „Inima cea mică", „Nodul Gordian* și „Exodul spre lumină*. Filmul artistic al regizorului Iulian Mihu „Lumina palidă a durerii" distins recent cu diploma specială a juriului la Festivalul cinematografic Internaţional de la Moscova, va lua parte, în a doua jumătate a lunii octombrie, la o confruntare artistică de profil organizată în localitatea spaniolă Valladolid. CU SUTELE DE FISE PE MASA DE LUCRU Criticul şi Istoricul literar Romul Munteanu, cunoscut pentru amploarea activităţii sale de specialist în literatura comparată, a publicat recent partea intiă dintr-un vast studiu intitulat Clasicism şi baroc in cultura europeană din secolul al XVII-lea. După cum se ştie, autorul s-a ocupat o bună bucată de vreme de popularizarea în România a unor metode critice moderne, de largă circulaţie în străinătate. Această familiarizare a sa cu cele mai noi tipuri de reflecţie asupra literaturii este imediat sesizabilă în lucrarea pe care o avem în vedere. In afară de faptul că se utilizează rezultatele unor investigaţii făcute cu tehnici acreditate sau redescoperite în ultimii douăzeci de ani — de la cercetarea antropologică şi pînă la analiza semiotică —, există în Întregul volum un spirit scientist pe care nu putem să nu-l punem în legătură cu tendinţa spre sistematizare, şi chiar spre un fel de cibernetizare, proprie criticii de azi Pentru Romul Munteanu literatura constituie un obiect de studiu ca oricare altul. Acea fosforescenţă a creaţiei artistice care „se ia" pe degetele altor cercetători şi-i urmăreşte toată viaţa nu înseamnă, în cazul său, nimic, în fraze impecabile şi monotone, compuse de obicei din neologisme care se îmbină perfect, ca nişte piese metalice, Romul Munteanu ne vorbeşte impasibil, fără nici o tresărire de emoţie, despre un domeniu prin excelenţă al pasiunii şi Înfrigurării. Datorită acestei atitudini, impresia produsă asupra noastră în timpul lecturii este contradictorie. Uneori, ni se pare că toţi poeţii, prozatorii şi dramaturgii studiaţi sunt pur şi simplu ridicoli din cauza agitaţiei lor interminabile, pe care exegetul o priveşte distant. Alteori insă resimţim acest obiectivism ca pe o insuficientă şi vocea uniformă a lui Romul Munteanu Începe să ne exaspereze. Este el omul care ştie totul despre literatură astfel incit nu mai are cum să se entuziasmeze ? Sau, dimpotrivă, misterul ei i-a rămas străin şi activitatea lui laborioasă se desfăşoară in paralel, aşa cum ar funcţiona o sondă de foraj la numai ciţiva metri de zăcămîntul de petrol? Greu de răspuns, întrebările acestea planează asupra criticii „ştiinţifice" In general şi părerile sunt împărţite, în ceea ce mă priveşte, plecind de la premisa că literatura este Înainte de toate efect asupra cititorului cred că fără o trăire pe cont propriu a acestui efect, fără o bucurie a lecturii, nu se poate face critică adevărată. Bineînţeles că stările Încercate in timpul citirii unui text trebuie explicate apoi cit mai clar, eventual pină la deplina descifrare a mecanismului care le-a generat — şi aici se deschide un cimp larg pentru utilizarea tuturor ştiinţelor posibile — dar totul este să ai ce să explici în cartea lui Romul Munteanu o asemenea experienţă din Romul Munteanu, Clasicism şi baroc in cultura europeană din secolul al XVII-lea. Partea intîi, Editura Univers, 1981. rectă nu există. Ca un vulcanolog care îşi petrece toată viaţa in bibliotecă studiind atent ce-au scris alţii despre grandioasele şi primejdioasele erupţii, el îşi face o idee despre literatură numai prin intermediari. Dacă are in faţă o poezie n-o citeşte sau o citeşte fără participare sufletească, preferă să parcurgă o bibliografie critică a acestei poezii şi să aşeze riguros, într-o ordine cronologică, opiniile cele mai interesante. Cam aşa procedează la nivelul întregii monografii. Toata lucrările mai importante care s-au scris vreodată despre literatura secolului XVII au fost conspectate de Romul Munteanu cu conştiinciozitate. Cu sutele de fişe pe masa de lucru, el face un istoric al fiecărei probleme, corectînd sau completed unele păreri, dar mai ales subliniind diversitatea lor derutantă. Nu se poate spune că astfel nu pune o oarecare ordine in haosul de informaţii Insă niciodată nu izbucneşte acea flacără care să topească şi să unifice toate datele intr-o viziune nouă. Drept urmare, amplul studiu seamănă cu un fişier din care nu lipseşte nimic, în afară de elanul reorganizator, specific actului creaţiei Metoda de cercetare duce la o pulverizare a reprezentării, la relativizarea afirmaţiilor. Citatul reprodus pe ultima copertă este caracteristic pentru genul de concluzii la care ajunge autorul: „Feţele secolului al XVII-lea sînt multiple, aşa cum erau şi relaţiile dintre oamenii de litere şi instituţiile de stat ale vremii, care le acordau o libertate mai mare sau mai restrînsă de exprimare a unor adevăruri fundamentale, variabilă de la o ţară la alta". Să recunoaştem că o asemenea definiţie se potriveşte oricărui secol, fie el XVIII, XIX sau XX; în acelaşi timp însă trebuie să recunoaştem că studiul lui Romul Munteanu ne oferă o lectură instructivă, fiind o antologie cuprinzătoare şi serioasă a opiniilor formulate in diferita ţări şi in diferite epoci în legătură cu cultura europeană din secolul XVII. Nu intimplator, autorul cărţi vorbeşte cu insistenţă In primul capitol — intitulat Recurs la metodă — despre tehnica decupajului. El are in vedere mai ales selectarea datelor referitoare la momentul respectiv in conformitate cu o imagine deja constituită a acelui moment. Insă nu se poate să nu observăm că aceeaşi tehnică funcţionează şi in valorificarea textelor de referinţă, cu singura deosebire că aici criteriul principal 11 constituie nu coerenţa reprezentării, ci succesiunea temelor cercetării. Cu alte cuvinte, exegetul procedează astfel: enunţă intit tema, apoi trece în revistă ce s-a spus in legătură cu ea de-a lungul vremii şi aduce şi citeva amendamente, de obicei judicioase. în continuare enunţă o altă temă şi aşa mai departe, în capitolele Clasicism, manierism, baroc. O abordare tipologică şi întoarcerea la sensurile originare. Devenirea lor istorică schiţează, de exemplu, istoricul strădaniilor de a defini noţiuni foarte greu de definit, din cauza anvergurii şi instabilităţii lor, ca acelea de „clasicism“, „manierism" şi „baroc“. în acest punct se cuvine să precizăm că, în afară de Adrian Marino, Romul Munteanu nu prea are la noi rivali în materie de cunoaştere a accepţiilor care s-au dat de-a lungul secolului unor termeni literari Singura şansă de a-1 Întrece ar fi să construim un calculator electronic pe care să-l lăsăm timp de un an In Biblioteca Academiei. La fel sunt concepute articolele următoare: Aspecte ale civilizaţiei şi moduri de viaţă In societate. Circulaţia ideilor; Filozofia teoretică; Metode, concepte. Idei; Filozofia practică; Contestaţia libertină; Filozofia socialpolitică. Enumerarea celor mai diferite păreri în legătură cu aceste aspecte ale civilizaţiei şi culturii din secolul XVII are un dramatism propriu, fiind un film al apariţiei, confruntării, triumfului sau perimării ideilor. Paginile monografiei se mai colorează intr-o oarecare măsură cînd vine vorba despre moravuri! • acestui secol „tragic", cum ti numeşte autorul. însă şi aici se simte lipsa de implicare astfel Incit ne vine să zîmbim cînd 11 surprindem pe Romul Munteanu mijindu-se că doamna de de Sévigné, într-o scrisoare adresată fiicei ei, povestește fără să pară zguduită, pe tonul unei „bîrfeli obișnuite", cum anume a fost „arsă la foc mocnit" a condamnată. , Ultimul , capitol. Universul poetic baroc. Teme, motive, se referă la literatura propriu-zisă şi este probabil că în volumul următor al studiului Romul Munteanu se va ocupa, din această perspectivă, şi de clasicism. Ceea ce ne oferă deocamdată este, oricum, util, fie şi numai pentru că reprezintă o aducere în actualitate a unor opere literare uitate. Autorul se analizează la rece, aşezind cite un eşantion pe lamelă şi studiindu-l la microscop pentru a identifica substanţele componente. Se ajunge astfel la un inventar de simboluri, de teme, de motive, ierarhizate după criterii statistice. Această glacialitate ştiinţifică nu ne Împiedică insă pe noi, cititorii, să privim aceste probe — pe furiş, cînd proprietarul fişelor nu este atent — ca pe nişte texte literare Şi să ne lăsăm cuprinşi de farmecul lor. Volumul conţine şi un Indice de autori. ALEX. ŞTEFANESCU CU SAU FÄRÄ HAPPY-END (Urmare din pag. I) Din fericire şi sine scriu fericire mă bucur să ştiu cât este vorba de o intimă corespondenţă cu examenul de conştiinţă oferit de ciţiva dintre bunii noştri scriitori - (mă refer la Al. Ivasiuc, Dumitru Radu Popescu, Augustin Buzura, Constantin Joiu, Ileana Mălăncioiu) - nu pe tărimul pervertirii adevărului se înscriu înaltele lor reuşite literare. Dimpotrivă. Poate că de „vină” este spiritul Justiţiar al celor pe care i-am amintit. Poate că ei ştiu că In viaţă nu numai imaginarul trece prin spaţii ale crizei. Şi in istorie există spaţii ale crizei, ale demenţei, ale durerii ce doboară. Or, criza, ca să mă rezum la una din cauzele de realizâri umane, intră In dezacord cu Idilismul. II refuză. Sint pagini profund tulburătoare in Meromeţii unde aliajul de complicaţie şi seninătate sfirşeşte prost fără ca llie Moromete să se prăbușească in instabilitate. Sau ca Imixtiunea grotescului să schimbe totalitatea generală care rămine severă, întunecată, gravă, ca in mai toată proza lui D.R. Popescu. : Amintesc toate acestea Intrucit „happy-end*-ul pe care nu ii condamn, aprioric dar pe care ti suspectez uneori de parodie, lipsește originalitatea de dreptul el la profunzime, la căutare, la Incertitudine, o lipsește sau, după caz, obardează prost, cînd n-o dizolvă de-a dreptul Intr-o baie cu spumant înduioşător — meschin, ca in acea legendă medievală in care ia replici dezolante ecoul e graţios, trucat de graţios. Ţin minte din corespondenţa lui Thomas Mann un preţios anânunt, întrebat intr-o frumoasă epistolă dacă se teme de ceva, marele artist, puţin nedumerit, găseşte accentul sincerităţii : „Da, mă tem să mint, merg, ca şi alţii, pe strmă, cu toţi sfidăm tot felul de primejdii. La ce bun să le minimalizăm ?* Mă înscriu printre cei care nu vor să minimalizeze nimic. Ca şi alte erezii literare, cea a happyend-ului implică prea mult sfirşit concesiv pentru a mă obişnui cu ea. Dacă ne luăm in serios, in drumul spre adevăr parcă nu mai e timp de rătăciri. ŞI SCHIMBUL NUMĂRĂ OPT ORE! (Urmare din pag. 1) Iata evit tinerii, adică cei care alcătuiesc in proporţie de aproape 90 la sută colectivul unităţii Micile abateri neinlăturate la timp devin mari problema La întreprinderea „Emailul roşu", atît in secţia „mecanică" cit şi la „emailare" toate instalaţiile funcţionează fără întrerupere de la primele ceasuri ale dimineţii Maşinile au fost predate din mers aşa că şirul lung de benzi transportoare poartă continuu noi seturi de vase prin cuptoarele de coacere, spre controlul final şi depozite sau chiar direct in vagoanele şi autotrenurile aliniate la intrarea In hale. „Avem obligaţii mari la export — ne explică tînăra Mana Caba. Nu ne putem permite nici un moment de răgaz". „Astăzi, dacă nu se iveşte nici o defecţiune — precizează şi tînărul presator Adolf Ovend — voi depăşi norma cu cel puţin 100 bucăţi vase emailate". „Dar dacă se iveşte o defecţiune întrebăm noi ? Se află aici un secţie personalul necesar pentru Înlăturarea acesteia într-un timp cit mai scurt ?“ „Sunt repartizaţi în schimbul nostru un maistru principal, 5 maiştri de atelier, reglori, electricieni", enumeră maistrul Dumitru Popa, secretar al organizaţiei de partid din secţie. „Dar specialişti ?“ „In schimbul de dimineaţă sunt doi tehnologi şeful secţiei care este inginer, alta cadre. După-amiaza nu". Continuăm dialogul la secţia „emailare“. La întrebarea noastră cu privire la numărul absenţilor nemotivaţi Maria Siderias, secretar al organizaţiei U.T.C. din schimb caută grăbită — de ce nu s-a găsit oare pînă acum — caietul de pontaj şi, in sfirşit, edificată ne răspunde că lipseşte doar o tinără pe nume Aurica Petruca. „Nu a mai venit in unitate de peste trei săptămlni. Nu ştim ce s-a intîmplat" — se justifică tînăra secretară. Bine ar fi fost să se ştie. Era de datoria biroului organizaţiei a colegilor să afle cauza pentru care de douăzeci si mai bine de zile in dreptul numelui acestei fete apare In fişa de pontaj litera „N“. Dar iată că nici toţi cel aflat la program nu-şi justifică pe întreaga durată a timpului de lucru prezenţa. La poarta Întreprinderii întilnim mai mulţi oameni care abia se întorc de la cumpărături, alţii care aşteaptă să poată pleca în oraş. În unele birouri, care normal ar trebui să fie Încuiate la această oră, numărul celor angajaţi in diverse discuţii este mai mare decît cel al scaunelor aflate aici Aceste, poate pentru unii, mici abateri de la disciplina producţiei nu scapă insă „barometrului" calităţii. In timp ce in primul schimb ponderea produselor de calitatea I a fost de aproape 77 la sută. In schimbul II s-a redus la 74 la sută, iar in schimbul III la 73 la sută, deşi structura sortimentală a fost aproape aceeaşi. Şi un alt aspect, fondul de timp disponibil pe 8 luni a fost utilizat doar în proporţie de 91,8 la sută, faţă de 93 la sută cit este planificat. Lucrînd mai bine, utilizînd in scopul producţiei fiecare minut din cele 480 cita numără un schimb, colectivul binecunoscutei unităţi medieşene poate recupera în scurtă vreme restanţele înregistrate la export pe 8 luni, poate spori bunul renume de care se bucură unitatea în ţară şi peste hotare. Opinie pe care o împărtăşeşte şi tovarăşul maistru principal Dumitru Peţerea, secretarul comitetului de partid din întreprindere, căruia i-am prezentat toate aceste aspecte şi care chiar in aceeaşi zi, cum am înţeles, împreună cu alţi factori de decizie, au întreprins măsurile necesare eliminării neajunsurilor ce se mai Inregistreazâ In schimburile de după-amia* şi folosirii cu rezultate dintre cele mai bune a acestui timp. CINEMA RAZBOIUT, STELELOR: Giuleşti (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 19,45); Arta (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 19,43); Grădina Arta (ora 19). 8,00 Teleşcoală. 10,59 Omul şi sănătatea (reluare). 11,10 RomanFolleton: „vîntul speranţei“ — reluarea episodului 5. 12,00 Tribuna TV : Ştiinţele sociale şi problematica actuală a progresului social-politic al ţării (reluare). 13,25 Ansambluri folclorice. Orchestra „Rapsozii Botoşanilor“ şi formaţia de dansuri „Botoşanca". 12,45 Telex. 12,55 închiderea programului. 16,00 Telex. 10,05 Teleşcoală. 16,40 Viaţa culturală. 17,50 Drapelul din Jien-An-Nîn — reportaj din Republica Populară Chineză. 18,13 Fotbal Internaţional. Rezumatele meciurilor retur disputate miercuri In cupele europene inter-cluburi. 18,50 Cpci de seri. 19,00 Telejurnal. 19,30 Actualitatea economică. 20,00 Deschiderea stagiunii de concerte a Radioteleviziunii Române. Ziua internaţională a muzicii. Transmisiune directă. 21,20 Ora tineretului. 22,03 în lumea enigmelor — serial ştiinţific. Episodul 10: O.Z.N. 22,30 Telejurnal. 19,00 Telejurnal. 19,30 Muzeele lumii : Galeria Tretiakov — producţie a studiourilor sovietice. 19,35 Album coral. 2045 Teatru TV : „Ciţiva bănuţi şi... nişte milioane“, premieră. 2140 Teleenciclopedia (reluare). 22,03 Cîntec mindru oltenesc. 22,30 Telejurnal, ANA ŞI „HOŢUL": Central (orale V; 11,15; 13,30; 15,43; 18, 20); Gloria (orele 9; 11,13; 13,30; 19,43; 18 , 20,15). ȘTEFAN LUCHIAN: Tomis (orele 9; 11;15; 13,30; 15,45; 18, 20). TRIDENTUL NU RĂSPUNDE: Buzești (orele 13, 17, 19). CROAZIERA: cosmos (orele 15,30; 17,30; 19,30). PROGRAM DE DESENE ANIMATE: Doina (orele 9,15; 11,15); ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ (orele 13,15; îs.is; n,15; 19,30). CĂLĂREŢUL ELECTRIC: Favorit (orele 9; 11;15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) ; Bucureşti (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30); Patria (orele 9; 11,30; 14,30; 17; 19,30). PASAREA DE FOC SPATIALA: Melodia (orele 9; 0I.1B; 13,30; 15,45; 18; 20,15); Scala (orele 9; 11,15; 13,30; 16, 18; 20,15); Capitol (orele 9; 11,15; 13,30; 13,45; 18, 20); Grădina Capitol (ora 19,45). ÎNTÂLNIREA LUI FABIAN BALINT: Timpuri Noi (orele 9,30; 11,30; 13,30; 15,45; 18 , 20). NUMELE MEU E IUBIRE: Festival (orele 9; 12,15; 13,45, 19). ESCADRONUL HUSARILOR ZBURĂTORI: Victoria (orele 9, 12; ÎS, 19). PIEDONE IN EGIPT: Luceafărul (orele 8,45; 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,30); Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30); Cultural (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) ; campionul: Feroviar (orele 9, 12; 15,30; 18,30). POLIȚIST SAU DELINCVENT: Excelsior (orele 8; n.15; 13,30; 15,45; 18; 20,15); Drumul Sării (orele 13,30; 11, 20). TV PROGRAMUL I PROGRAMUL n JOI 1 OCTOMBRIE 1981 ISTORIA (Urmare din pag. I) pesc. celebrul monolog al lui Ştefan cel Mare din piesa „Apus de soare" de Delavrancea. Totul e pregătit: decorul echipa, actorul Am început filmarea cind a sosit un grup de ţărani din Maramureş. Cind au vizitat sala gotici, şi l-au văzut pe „Ştefan" ne-au rugat să i* dăm voie să asiste la filmare. Le urmăream chipurile In timpul monologului Iul Ștefan. Pur si simplu trăiau istoria. La sfirsit s-a lăsat o tăcere emoţionantă. Apoi a izbucnit cintecul. Cintau pentru „Stefan al nostru" sl cintecul lor era chiar veriga aceea nevăzută sl trainici intre trecut si prezent. Era istoria rusiei, istoria trăită.