Scînteia Tineretului, octombrie 1981 (Anul 37, nr. 10061-10087)

1981-10-01 / nr. 10061

rSClNTEIA TINERETULUI" pag. 2 ORGANIZAŢIILE U.T.C. ÎN MUNCA LOR DE ZI CU ZI Şi aici, în organizaţiile U.T.C. de la cunoscuta între­prindere bucureşteană de uti­laj chimic „Griviţa roşie“, pre­gătirile pentru deschiderea în cele mai bune condiţii, pentru organizarea temei­nică şi desfăşurarea cores­punzătoare a dezbaterilor din cadrul invăţămintului politico-ideologic al U.T.C. se apropie de stadiul finalizării. „Am studiat şi am reexaminat structura celor douăzeci şi şapte de cercuri de dezbatere — ne spune Grigore Jean, se­cretarul comitetului U.T.C. pe întreprindere d in cadrul că­rora sunt cuprinşi peste 1 300 de tipuri. Profitind de faptul că in­ acest an au fost publicate din timp consultaţiile pentru primele două teme com­une obligatorii vom asigura chiar In aceste zile dezbaterea lor cu propagandiştii, cu alte cadre de organizaţie, pentru a im­prima dezbaterilor un caracter cit mai concret, legat de particularităţile şi preocupă­rile specifice ale fiecăruia dintre cele 25 de organizaţii U.T.C., practic ale fiecărui co­lectiv de tineri. Dealtfel, chiar pregătind dezbaterea cores­punzătoare a primei teme ne-am fixat citeva repere pre­cise care vor conferi un con­ţinut real acţiunii de cunoaş­tere şi însuşire a ideilor de bază din această temă, aşa incit finalitatea dezbaterilor să se regăsească in creşterea participării tineretului nostru la realizarea sarcinilor eco­nomice pe acest an“. Nimic mai firesc atunci decit să căutăm să vedem care sînt acele criterii faptice, acele re­pere la care se vor raporta dis­cuţiile, începînd chiar da la această primă temă atît de complexă şi atît de generoa­să ? „Fără îndoială, ne spune Dumitru Gheorghe, secretarul organizaţiei U.T.C. nr. 11, vor­bind despre conştiinţa socia­listă trebuie să avem în vedere spiritul de iniţiativă şi res­ponsabilitate aşa cum se ma­nifestă el in toate secţiile, la toate locurile de muncă. Iată, un exemplu : la începutul acestui an in organizaţia noas­tră a fost lansată acţiunea „Recuperare, recondiţionare, revalorificare — măsura spi­ritului gospodăresc şi a efi­cienţei economice“. Ideea ne-a venit tocmai atunci cînd am încercat să distingem elemen­tele componente, rf modul de funcţionare a noului mecanism economico-financiar, cu atît mai mult cu cit aici. la cazan­­gerie,­ consumurile sunt in continuare ridicate. Lansată cum spuneam la începutul anului, această iniţiativă a fost generalizată, aşa incit la ni­­­velul organizaţiilor U.T.C. din întreprindere s-au realizat pe primele 9 luni economii de 209 tone combustibil convenţional, 20 tone metal, 100 MWh ener­gie electrică. Şi sperăm că dis­cuţia despre această compo­nentă esenţială a conştiinţei socialiste care este gospodă­rirea eficientă şi judicioasă a materiilor prime, materiale­lor, energiei şi combustibililor să conducă încă de pe acum la soluţii noi, de o eficienţă spo­rită“. La rândul său, secretarul organizaţiei U.T.C. nr. 19, Ion Ilinca, ţine să sublinieze una dintre ideile de bază asupra cărora organizaţia sa îşi va concentra atenţia în dezbate­rile în această ludă — spiritul de iniţiativă. „Mai precis, arată el, vom porni de la fap­tul că în organizaţiile noastre care îşi desfăşoară activitatea la secţia scularie-autoutilara a fost iniţiată şi se desfă­şoară cu bune rezultate „Auto­­utilarea — mijloc important pentru reducerea efortului valutar". în momentul de faţă, continuă interlocutorul nos­tru, suntem­ preocupaţi pentru găsirea unor căi şi mijloace de creştere a contribuţiei or­ganizaţiilor din secţia sculă­rie­ autoutzare la reuşita aces­tei acţiuni şi credem că pregă­tind temeinic dezbaterea pri­mei teme nu vor lipsi nici sugestiile şi propunerile ti­nerilor.“ în fine, să mai consemnăm preocupări similare şi la orga­nizaţiile U.T.C. din lecţia scu- tărie, aşa cum le prezintă tînărul muncitor Dan Nicolae : „In organizaţiile noastre a devenit de-acum tradiţională acţiunea brigăzilor Înaltei pro­ductivităţi. La nivelul Întregii Întreprinderi, iniţiativa aceasta pornită de la organizaţiile noastre s-a soldat numai In primele 9 luni ale anului cu recondiţionarea unor scule in valoare de peste 150 000 lei. Ideea efortului propriu, a asumării directe a unor sar­cini de producţie deloc uşoare, dar tocmai prin aceasta la măsura capacităţilor tineretu­lui, va fi, sunt sigur, adusă in dezbateri pentru că ea se înscrie in ordinea componen­telor unei conştiinţe socia­liste, a unei atitudini înain­tate, responsabile faţă de m­uncă, in bătălia pentru rea­lizarea unei calităţi noi şi a unei superioare eficiente in întreaga activitate de produc­ţie“. Printr-o coincidenţă semni­ficativă, chiar in această pe­rioadă in care aici, la I.U.C. „Griviţa roşie“, se pregăteş­te deschiderea noului an­­de învăţământ politico-ideologic U.T.C., urmează să se des­făşoare Adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii care va fundamenta cifrele de plan pentru cel de-al doilea an al actualului cincinal. Bilanţul cu care se prezintă pentru perioada care s-a scurs de la Începutul anu­lui curent harnicul colectiv muncitoresc — şi care include direct rezultatele de excepţie ale celor peste 2 000 de ute­­cişti, ale tineretului din între­prindere — este, deopotrivă, îmbucurător şi mobilizator. Astfel, producţia marfă a fost realizată in proporţie de 109,9 la sută, cu o depăşire de 8 milioane lei concretizată în 200 tone utilaj tehnologic, 400 tone piese turnate, forjate şi matriţate, producţia netă a fost realizată in proporţie de 100,8 la sută, ceea ce înseamnă o depăşire de 2,5 milioane lei, iar producţia la export a fost realizată cu o depăşire de 12 milioane lei. Sunt, toate aces­tea, premise pentru ca organi­zaţiile U.T.C. din întreprindere să-şi asume angajamente şi mai mobilizatoare şi, in ace­laşi timp, sînt citeva noi şi importante argumente pentru eficienţa şi valoarea dezbate­rilor din cadrul invăţămîntu­­lui politico-ideologic al U.T.C. care se vor declanşa in peri­oada imediat următoare. ŞERBAN CIONOF CUM SE PREGĂTEŞTE LA I.U.C. „GRIVIJA RO­ŞIE" BUCUREŞTI DESCHIDEREA NOULUI AN DE INVATAMINT POLITICO-IDEOLOGIC AL U.T.C. D-ale toamnei Ca In fiecare an, sosirea toamnei înseamnă, din punctul de vedere al traficului rutier, o serie de probleme specifice, caracteristice atit momentului de trecere de la vremea fru­moasă, însorită, la cea închisă, rece şi ploioasă, cit şi cam­paniei agricole, care se desfăşoară din plin la această oră. Să ne oprim împreună la citeva asemenea aspecte caracte­ristice perioadei in care ne aflăm : • NEATENȚIA LA VO­LAN este foarte frecventă si se materializează, de regulă, in accidente. Iată Si un caz recent, petrecut pe spgeama de centură a municipiului Brăila. Autoturismul „Dacia 1300“, nr. 1-GLt*r condus de Ghrerghe^^Hi, circula ca nâluc inunv -Upsa­cHj^^^PWnne. nere­- ^erea pină la limi­ta evitării oricărui pericol si n ea da­p ta rea condițiile dificile de trafic s-au corelat cu prezenta surprinzătoare a unui pieton pe mijlocul sose­lei, conducind la înregistra­rea unui accident serios. • VITEZA EXCESIVA, rămasă si ea (din păcate !) ca un ecou al verii, se întil­­neste din ce in ce mai rar, poate si ca o consecinţă di­rectă a prezentei radarului cam... peste tot. Dar, se mai intilneste ! Constantin Do­bra, soferul autotrailerului nr. 33-B-1245, se considera, probabil, pilot de raliu, in­­cercînd să-i impresioneze pe cei 4 pasageri ai săi. Dar, ,raliul" s-a încheiat înainte de destinaţie, autotrailerul răstumnindu-se intr-un sant, ca urmare a faptului că şo­ferul a pierdut, intr-o inter­secţie, controlul volanului. Atît el, cit si pasagerii, au fost grav accidentaţi. • TRAVERSIND REPE­DE. Prin loc nepermis si fără să va asigure, numeroşi pietoni suportă, de cele mai­­în­alte ori, consecinţele igno­rării unei elementare reguli de circulaţie. Un caz recent — Maria Leahu, din Bucu­rești care a fost surprinsă si accidentată de autoturismul nr. 17- B-1846, condus de Ion Ghioaca, posesor al permisu­lui din 1980. • CAMPANIA AGRICO­LA ridică si ea o serie de probleme, legate In mod di­rect de transportul oameni­lor si recoltei. Am mai spus si repetăm că respon­sabilitatea celor aflaţi la vo­lanul tractoarelor trebuie să fie maximă, dar... Pe drumul dintre Botoşani si comuna Stefănesti, două tractoare cu remorcă se aflau in fata unui eurolaborator, care s-a an­gajat­ regulamentar. In depă­şirea lor. In momentul cind urma să depăşească și al doilea tractor, șoferul auto­­laboratorului și-a văzut dru­mul barat brusc de manevra făcută de Neculai Murariu, care virase la stingă fără a se asigura în prealabil, prin oglinda retrovizoare. Răstur­narea autolaboratorului și accidentarea a două persoa­ne — iată prețul unei ne­atenții comise de conducăto­rul tractorului ! Vă recomandăm: centura de siguranţă La această oră, majoritatea autoturismelor sunt echipate cu centuri de siguranţă, pe care mai toţi posesorii de maşini se grăbesc să şi la monteze, odată cu cumpăra­rea vehiculului. Din păcate. Insă, numărul celor care le şi folosesc este mult mai scăzut, destui automobilişti crezind, probabil, că centuri­le au mai mult un scop... estetic. Sute şi chiar mii de cazuri au demonstrat fără echivoc că purtătorii centurii au fost feriţi de accidente grave în cazul unor coliziuni sau al altor genuri de evenimente rutiere. Este dovedit ştiinţi­fic că, pină şi la tamponări uşoare — cum se înregistrea­ză atîtea in sezonul ploios — conducătorul auto şi pasage­rul din dreapta sa suferă frecvent lovituri periculoase la cap, tendinţa corpului fiind aceea de « se proiect« Înainte. Or, folosirea centurii de siguranţă elimină acest risc, cum elimină in mare măsură riscul proiectării prin parbriz, in cazul unor im­pacturi violente, al răsturnă­rilor etc. Iată de ce vă recomandăm din nou folosirea centurii de siguranţă, indiferent că por­niţi la un drum scurt, spre serviciu sau spre casă, sau plecaţi intr-o călătorie mai lungă. In altă localitate. Centura de siguranţă, pe care o aveţi in maşină, nu este un decor, ci o măsură esenţială de protejare a vie­ţii dumneavoastră ! Rubrică realizată de HORIA ALEXANDRES­CU cu sprijinul I.G.M. DIRECŢIA CIRCULAŢIE Un nou „Service­ auto“ în urma aplicării decretului Consilului de Stat privind folo­sirea unor spatii apărtinind uni­tăţilor socialiste, de stat si coo­peratiste pentru activităţi da servicii auto şi alte prestări de servicii către populaţie, in Ca­pitală a fost dat In folosinţă, in această săptămină, un nou ate­lier de „service auto". Noua unitate, situată In bu­levardul N. Titulescu nr. 177, care aparţine sistemei de ser­vice auto „I.T.B. — CICLOP" se numără printre cele mai mari din Capitală, fiind organizată pe patru nivele asemănător uni­tăţii CICLOP din bulevardul Magheru. După cum precizează şeful a­­tel­ierului, Eugen Crişmaru, noua unitate porneşte, in prima fază, cu o capacitate de reparaţii de 80 maşini simultan, urmind ca,­­ in funcţie de solicitări, activita­tea să fie extinsa in două schimburi. Ea execută toată gama de re­paraţii — mecanice, electrice, tinichigerie, vopsitorie şi tapi­ţerie —, precum şi de întreţine­re si de revizii tehnice, pentru orice tip de autoturism. In acest scop, atelierul dispune de in­stalaţii si aparaturi electronice care permit efectuarea. Intr-un timp scurt si la un nivel cali­tativ superior, a unor testări şi verificări complexe, precum şi a unor reparaţii ireproşabile. In­clusiv reparaţii capitale. Pe lingă operaţiile amintite, noul atelier mai are posibilitatea de a efectua antifonări, încărcări de baterii auto, montări de apa­rate de radio, antene si faruri de ceaţă, instalaţii de dezaburi­­sare etc. De asemenea, unitatea execută revizii in garanţie pen­tru autoturismele Lada si Skoda. Vatra Domei, „In drum“ spre o staţiune modernă Foto : V. ZANASOF Simbolic, lucrurile sunt în regulă (Urmare din pag. I) 15 posturi de electron left şi 15 de prelucrători prin aşchiere. Nu găsesc pe nici unul la lucru. Trei băieţi au fost Încadraţi­ cu data de 21 septembrie pentru că plecau pe 22 in armată ! Alte trei fete, reuşite la seral, au primit aprobare şi probabil işi vor face formele pentru că tre­buie să ducă dovada la facultate. Ceilalţi? „Pentru el n-avem posturi, precizează Ionel Zo­­dianu, şeful serviciului perso­­nal-invăţămlnt* „Atunci de ce i-aţi cerut?*. „Nu i-am ce­rut noi. Centrala ni i-a repar­tizat*. ,„Atunci de ce aţi accep­tat afişarea posturilor ?“ „El pentru că era sarcină !“ răspun­de şeful serviciului. Şi pentru că vede că nici eu, ca şi absol­venţii, nu pricep nimic, mă lă­mureşte blind : „Tovarăşa, re­partiţia asta a fost simbolică". Tinerii sunt concreţi, spun eu fără ecou. Şi o mai repet şi în biroul tovarăşului Florian Boanţă, şeful serviciului per­sonal învăţămînt din centrală şi in biroul tovarăşului Gh. Mi­­hăilă, directorul economic al centralei. Ambii tovarăşi sunt foarte înţelegători şi foarte răb­dători, îmi explică pe larg ci­frele de plan pe cincinal si pe trimestru, situaţia exportului, desfacerea pe piaţa internă, u­­nele greutăţi ale unităţilor etc., etc. „Bine, dar absolvenţii — reiau eu cu jenă, in faţa unor probleme atit de importante faţă de neînsemnatele repartiţii — de ce i-aţi mai cerut dacă în momentul acesta n-aveţi nevoie de ei ? „Cum de ce ? Fiindcă trebuia să rezolvăm, atunci in vară, problema. Si o s-o rezol­văm si acum, am dat sarcină. O să-i chemăm si o să le oferim posturi in localităţile lor, asa cum prevede si decretul". Am ieşit din centrală proba­bil cu acelaşi aer perplex ca şi absolvenţii. O întreprindere care n-are posturi — cere mun­citori. O alta care n-a cerut cu­i ar avea nevoie — îi vrea azi pe cei repartizaţi alteia. La re­partiţie se dau locuri în Bucu­reşti, peste citeva luni se În­cearcă schimbarea dispoziţiilor pe provincie. Dar să nu ne ne­liniştim. Simbolic, lucrurile sint in regulă. Concret, vor fi in re­gulă. Dar cind ? Era oare chiar atit de greu pentru ditamai cen­trala să găsească de-adevărate­­lea, cind a fost solicitată, citeva zeci de posturi de strungari şi frezori, in loc să ofere, cu bună ştiinţă la repartiţie o listă par­ţial fictivă ? N-am autoritatea unei centrale, dar vreau să mă conving singură de piedicile pe care le-a întimpinat. I­au car­tea de telefon şi aleg, la intim­­plare, citeva mari uzine bucu­­reştene unde bănuiesc eu că s-ar căuta prelucrători prin aşchiere. Acelaşi răspuns amabil „trimi­­teţi-i la noi, ii încadrăm". Două absolvente, Gherghina Nistor (media 8) şi Anişoara Vănescu (media 8,67), respinse de IEMI, aleg unitatea cea mai apropiată de locuinţa lor, „Turbomecani­­ca“. Şeful serviciului personal­­învăţămînt, Petre Zidărescu, mă asigură că vor găsi cele mai bune condiţii pentru a lucra in meseria lor şi a se perfecţiona. Filme româneşti înscrise la festivaluri internaţionale Creaţii reprezentative pentru cea de-a 7-a artă din ţara noas­tră — lung şi scurt-metraje de ficţiune, documentare sau filme de animaţie au fost înscrise în programul unor apropiate fes­tivaluri cinematografica cu par­ticipare internaţională. O tematică deosebit de ac­tuală — protecţia mediului în­conjurător — a fost aleasă pentru festivalul filmului de la Perugia (Italia). Cinematografia româ­nească va fi prezentă în festival cu citeva documentare, realizări ale Studioului „Alexandru Sa­bla" : „Pe unde au trecut apele", „Şi păsările se pot Înţelege", „Retezat, dincolo de rezervaţia naturală" şi „Anotimpul păsă­rilor*. Filmului de animaţie îi va fi dedicat. In exclusivitate, un festival organizat la Varna, ma­nifestare pentru care au fost trimise scurt-metrajele „Arena*, „Raport", „Metafora", „Con­curs", „Să nu uităm", „Cercul*, „Prietenii noștri", „Inima cea mică", „Nodul Gordian* și „Exodul spre lumină*. Filmul artistic al regizorului Iulian Mihu „Lumina palidă a durerii" distins recent cu di­ploma specială a juriului la Festivalul cinematografic In­ternaţional de la Moscova, va lua parte, în a doua jumătate a lunii octombrie, la o confrun­tare artistică de profil organi­zată în localitatea spaniolă Val­ladolid. CU SUTELE DE FISE PE MASA DE LUCRU Criticul şi Istoricul literar Ro­mul Munteanu, cunoscut pen­tru amploarea activităţii sale de specialist în literatura compara­tă, a publicat recent partea intiă dintr-un vast studiu intitulat Clasicism şi baroc in cultura eu­ropeană din secolul al XVII-lea. După cum se ştie, autorul s-a o­­cupat o bună bucată de vreme de popularizarea în România a unor metode critice moderne, de largă circulaţie în străinăta­te. Această familiarizare a sa cu cele mai noi tipuri de reflecţie asupra literaturii este imediat sesizabilă în lucrarea pe care o avem în vedere. In afară de faptul că se utilizează rezultate­­le unor investigaţii făcute cu tehnici acreditate sau redesco­perite în ultimii douăzeci de ani — de la cercetarea antropologi­că şi pînă la analiza semiotică —, există în Întregul volum un spirit scientist pe care nu pu­tem să nu-l punem în legătură cu tendinţa spre sistematizare, şi chiar spre un fel de ciberneti­­zare, proprie criticii de azi Pentru Romul Munteanu litera­tura constituie un obiect de stu­diu ca oricare altul. Acea fos­forescenţă a creaţiei artistice care „se ia" pe degetele altor cercetători şi-i urmăreşte toată viaţa nu înseamnă, în cazul său, nimic, în fraze impecabile şi monotone, compuse de obicei din neologisme care se îmbină per­fect, ca nişte piese metalice, Romul Munteanu ne vorbeşte impasibil, fără nici o tresărire de emoţie, despre un domeniu prin excelenţă al pasiunii şi În­frigurării. Datorită acestei ati­tudini, impresia produsă asupra noastră în timpul lecturii este contradictorie. Uneori, ni se pare că toţi poeţii, prozatorii şi dra­maturgii studiaţi sunt pur şi sim­plu ridicoli din cauza agitaţiei lor interminabile, pe care exe­getul o priveşte distant. Alteori insă resimţim acest obiectivism ca pe o insuficientă şi vocea uni­formă a lui Romul Munteanu Începe să ne exaspereze. Este el omul care ştie totul despre literatură astfel incit nu mai are cum să se entuziasmeze ? Sau, dimpotrivă, misterul ei i-a rămas străin şi activitatea lui laborioasă se desfăşoară in pa­ralel, aşa cum ar funcţiona o sondă de foraj la numai ciţiva metri de zăcămîntul de petrol? Greu de răspuns, întrebările a­­cestea planează asupra criticii „ştiinţifice" In general şi păreri­le sunt împărţite, în ceea ce mă priveşte, plecind de la premisa că literatura este Înainte de toa­te efect asupra cititorului cred că fără o trăire pe cont propriu a acestui efect, fără o bucurie a lecturii, nu se poate face criti­că adevărată. Bineînţeles că stările Încercate in timpul citi­rii unui text trebuie explicate apoi cit mai clar, eventual pină la deplina descifrare a mecanis­mului care le-a generat — şi aici se deschide un cimp larg pentru utilizarea tuturor ştiinţe­lor posibile — dar totul este să ai ce să explici­ în cartea lui Romul Muntea­nu o asemenea experienţă din Romul Munteanu, Clasi­cism şi baroc in cultura europeană din secolul al XVII-lea. Partea intîi, Edi­tura Univers, 1981. rectă nu există. Ca un vulca­­nolog care îşi petrece toată via­ţa in bibliotecă studiind atent ce-au scris alţii despre gran­dioasele şi primejdioasele erup­ţii, el îşi face o idee despre li­teratură numai prin interme­diari. Dacă are in faţă o poezie n-o citeşte sau o citeşte fără participare sufletească, preferă să parcurgă o bibliografie criti­că a acestei poezii şi să aşeze riguros, într-o ordine cronologi­că, opiniile cele mai interesan­te. Cam aşa procedează la nive­lul întregii monografii. Toata lucrările mai importante care s-au scris vreodată despre lite­ratura secolului XVII au fost conspectate de Romul Muntea­nu cu conştiinciozitate. Cu sute­le de fişe pe masa de lucru, el face un istoric al fiecărei pro­bleme, corectînd sau comple­ted unele păreri, dar mai ales subliniind diversitatea lor deru­tantă. Nu se poate spune că astfel nu pune o oarecare ordi­ne in haosul de informaţii Insă niciodată nu izbucneşte acea flacără care să topească şi să unifice toate datele intr-o vizi­une nouă. Drept urmare, am­plul studiu seamănă cu un fi­şier din care nu lipseşte nimic, în afară de elanul reorganiza­tor, specific actului creaţiei Metoda de cercetare duce la o pulverizare a reprezentării, la relativizarea afirmaţiilor. Cita­tul reprodus pe­ ultima copertă este caracteristic pentru genul de concluzii la care ajunge au­torul: „Feţele secolului al XVII-lea sînt multiple, aşa cum erau şi relaţiile dintre oamenii de litere şi instituţiile de stat ale vremii, care le acordau o li­bertate mai mare sau­­ mai re­­strînsă de exprimare a unor a­­devăruri fundamentale, variabi­lă de la o ţară la alta". Să re­cunoaştem că o asemenea defi­niţie se potriveşte oricărui se­col, fie el XVIII, XIX sau XX; în acelaşi timp însă trebuie să recunoaştem că studiul lui Romul Munteanu ne oferă o lec­tură instructivă, fiind o antolo­gie cuprinzătoare şi serioasă a opiniilor formulate in diferita ţări şi in diferite epoci în le­gătură cu cultura europeană din secolul XVII. Nu intimplator, autorul cărţi vorbeşte cu insis­tenţă In primul capitol — inti­tulat Recurs la metodă — despre tehnica decupajului. El are in vedere mai ales selecta­rea datelor referitoare la mo­mentul respectiv in conformita­te cu o imagine deja constitui­tă a acelui moment. Insă nu se poate să nu observăm că aceeaşi tehnică funcţionează şi in valo­rificarea textelor de referinţă, cu singura deosebire că aici cri­teriul principal 11 constituie nu coerenţa reprezentării, ci succe­siunea temelor cercetării. Cu alte cuvinte, exegetul proce­dează astfel: enunţă intit tema, apoi trece în revistă ce s-a spus in legătură cu ea de-a lungul vremii şi aduce şi citeva amen­damente, de obicei judicioase. în continuare enunţă o altă temă şi aşa mai departe, în capitolele Clasicism, manierism, baroc. O abordare tipologică şi întoarce­rea la sensurile originare. Deve­nirea lor istorică schiţează, de exemplu, istoricul strădaniilor de a defini noţiuni foarte greu de definit, din cauza anvergurii şi instabilităţii lor, ca acelea de „clasicism“, „manierism" şi „ba­roc“. în acest punct se cuvine să precizăm că, în afară de Adrian Marino, Romul Muntea­nu nu prea are la noi rivali în materie de cunoaştere a accep­ţiilor care s-au dat de-a lungul secolului unor termeni literari Singura şansă de a-1 Întrece ar fi să construim un calculator e­­lectronic pe care să-l lăsăm timp de un an In Biblioteca Academiei. La fel sunt concepute articolele următoare: Aspecte ale civiliza­ţiei şi moduri de viaţă In socie­tate. Circulaţia ideilor; Filozo­fia teoretică; Metode, concepte. Idei; Filozofia practică; Contes­taţia libertină; Filozofia social­­politică. Enumerarea celor mai diferite păreri în legătură cu aceste aspecte ale civilizaţiei şi culturii din secolul XVII are un dramatism propriu, fiind un film al apariţiei, confruntării, triumfului sau perimării ideilor. Paginile monografiei se mai co­lorează intr-o oarecare măsură cînd vine vorba despre moravu­ri! • acestui secol­ „tragic", cum ti numeşte autorul. însă şi aici se simte lipsa de implicare ast­fel Incit ne vine să zîmbim cînd 11 surprindem pe Romul Mun­teanu mijindu-se că doamna de de Sévigné, într-o scrisoare a­­dresată fiicei ei, povestește fără să pară zguduită, pe tonul unei „bîrfeli obișnuite", cum anume a fost „arsă la foc mocnit" a condamnată. , Ultimul , capitol. Universul poetic baroc. Teme, motive, se referă la literatura propriu-zisă şi este probabil că în volumul următor al studiului Romul Munteanu se va ocupa, din a­­ceastă perspectivă, şi de clasi­cism. Ceea ce ne oferă deocam­dată este, oricum, util, fie şi numai pentru că reprezintă o a­­ducere în actualitate a unor o­­pere literare uitate. Autorul se analizează la rece, aşezind cite un eşantion pe lamelă şi studi­­indu-l la microscop pentru a identifica substanţele compo­nente. Se ajunge astfel la un in­ventar de simboluri, de teme, de motive,­ ierarhizate după criterii statistice. Această glacialitate ştiinţifică nu ne Împiedică insă pe noi, cititorii, să privim aces­te probe — pe furiş, cînd pro­prietarul fişelor nu este atent­­ — ca pe nişte texte literare Şi să ne lăsăm cuprinşi de farme­cul lor. Volumul conţine şi un Indice de autori. ALEX. ŞTEFAN­ES­CU CU SAU FÄRÄ HAPPY-END (Urmare din pag. I) Din fericire­­ şi sine scriu fe­ricire mă bucur să ştiu cât este vorba de o intimă corespon­denţă cu examenul de conştiin­ţă oferit de ciţiva dintre bunii noştri scriitori - (mă refer la Al. Ivasiuc, Dumitru Radu Po­­pescu, Augustin Buzura, Con­stantin Joiu, Ileana Mălăncioiu) - nu pe tărimul pervertirii ade­vărului se înscriu înaltele lor reuşite literare. Dimpotrivă. Poate că de „vină” este spiritul Jus­tiţiar al celor pe care i-am a­­mintit. Poate că ei ştiu că In viaţă nu numai imaginarul trece prin spaţii ale crizei. Şi in is­torie există spaţii ale crizei, ale demenţei, ale durerii ce doboa­ră. Or, criza, ca să mă rezum la una din cauzele de realizâri­ u­mane, intră In dezacord cu Idi­lismul. II refuză. Sint pagini profund tulburătoare in Mero­­meţii unde aliajul de compli­caţie şi seninătate sfirşeşte prost fără ca llie Moromete să se pră­bușească in instabilitate. Sau ca Imixtiunea grotescului să schim­be totalitatea generală care ră­­mine severă, întunecată, gravă, ca in mai toată proza lui D.R. Popescu. : Amintesc toate acestea Intru­­cit „happy-end*-ul pe care nu ii condamn, aprioric dar pe care ti suspectez uneori de parodie, lipsește originalitatea de drep­tul el la profunzime, la căutare, la Incertitudine, o lipsește sau, după caz, o­bardează prost, cînd n-o dizolvă de-a dreptul Intr-o baie cu spumant înduioşător — meschin, ca in acea legendă medievală in care ia replici de­zolante ecoul e graţios, trucat de graţios. Ţin minte din corespondenţa lui Thomas Mann un preţios a­­­nânunt, întrebat intr-o fru­moasă epistolă dacă se teme de ceva, marele artist, puţin nedu­merit, găseşte accentul since­rităţii : „Da, mă tem să mint, merg, ca şi alţii, pe strmă, cu toţi sfidăm tot felul de primejdii. La ce bun să le minimalizăm ?* Mă înscriu printre cei care nu vor să minimalizeze nimic. Ca şi alte erezii literare, cea a happy­­end-ului implică prea mult sfirşit concesiv pentru a mă o­­bişnui cu ea. Dacă ne luăm in serios, in drumul spre adevăr parcă nu mai e timp de rătă­ciri. ŞI SCHIMBUL­­ NUMĂRĂ OPT ORE! (Urmare din pag. 1) Iata evit tinerii, adică cei care alcătuiesc in proporţie de aproa­pe 90 la sută colectivul unităţii Micile abateri neinlăturate la timp devin mari problema La întreprinderea „Emailul roşu", atît in secţia „mecanică" cit şi la „emailare" toate insta­laţiile funcţionează fără întreru­pere de la primele ceasuri ale dimineţii Maşinile au fost pre­date din mers aşa că şirul lung de benzi transportoare poartă continuu noi seturi de vase prin cuptoarele de coacere, spre con­trolul final şi depozite sau chiar direct in vagoanele şi autotre­nurile aliniate la intrarea In hale. „Avem obligaţii mari la export — ne explică tînăra Ma­na Caba. Nu ne putem permite nici­ un moment de răgaz". „As­tăzi, dacă nu se iveşte nici o defecţiune — precizează şi tînă­rul presator Adolf Ovend — voi depăşi norma cu cel puţin 100 bucăţi vase emailate". „Dar dacă se iveşte o defec­ţiune întrebăm noi ? Se află aici un secţie personalul necesar pentru Înlăturarea acesteia în­­tr-un timp cit mai scurt ?“ „Sunt repartizaţi în schimbul nostru un maistru principal, 5 maiştri de atelier, reglori, electricieni", enumeră maistrul Dumitru Popa, secretar al organizaţiei de partid din secţie. „Dar specia­lişti ?“ „In schimbul de dimi­neaţă sunt doi tehnologi şeful secţiei care este inginer, alta cadre. După-amiaza nu". Conti­nuăm dialogul la secţia „emai­lare“. La întrebarea noastră cu privire la numărul absenţilor nemotivaţi Maria Siderias, se­cretar al organizaţiei U.T.C. din schimb caută grăbită — de ce nu s-a găsit oare pînă acum — ca­ietul de pontaj şi, in sfirşit, edi­ficată ne răspunde că lipseşte doar o tinără pe nume Aurica Petruca. „Nu a mai venit in unitate de peste trei săptămlni. Nu ştim ce s-a intîmplat" — se justifică tînăra secretară. Bine ar fi fost să se ştie. Era de da­toria biroului organizaţiei a co­legilor să afle cauza pentru care de douăzeci si mai bine de zile in dreptul numelui acestei fete apare In fişa de pontaj litera „N“. Dar iată că nici toţi cel aflat­ la program nu-şi justifică pe întreaga durată a timpului de lucru prezenţa. La poarta Între­prinderii întilnim mai mulţi oa­meni care abia se întorc de la cumpărături, alţii care aşteaptă să poată pleca în oraş. În unele birouri, care normal ar trebui să fie Încuiate la această oră, nu­mărul celor angajaţi in diverse discuţii este mai mare decît cel al scaunelor aflate aici Aceste, poate pentru unii, mici abateri de la disciplina producţiei nu scapă insă „barometrului" cali­tăţii. In timp ce in primul schimb ponderea produselor de calitatea I a fost de aproape 77 la sută. In schimbul II s-a re­dus la 74 la sută, iar in schim­bul III la 73 la sută, deşi struc­tura sortimentală a fost aproape aceeaşi. Şi un alt aspect, fondul de timp disponibil pe 8 luni a fost utilizat doar în proporţie de 91,8 la sută, faţă de 93 la sută cit este planificat. Lucrînd mai bine, utilizînd in scopul producţiei fiecare minut din cele 480 cita numără un schimb, colectivul binecunoscu­tei unităţi medieşene poate re­cupera în scurtă vreme restan­ţele înregistrate la export pe 8 luni, poate spori bunul renu­me de care se bucură unitatea în ţară şi peste hotare. Opinie pe care o împărtăşeşte şi tova­răşul maistru principal Dumitru Peţerea, secretarul comitetului de partid din întreprindere, că­ruia i-am prezentat toate aces­te aspecte şi care chiar in aceeaşi zi, cum am înţeles, îm­preună cu alţi factori de decizie, au întreprins măsurile necesare eliminării neajunsurilor ce se mai Inregistreazâ In schimburile de după-amia* şi folosirii cu rezultate dintre cele m­ai bune a acestui timp. CINEMA RAZBOIUT, STELELOR: Giuleşti (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 19,45); Arta (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 19,43); Grădina Arta (ora 19). 8,00 Teleşcoală. 10,59 Omul şi să­nătatea (reluare). 11,10 Roman­­Folleton: „vîntul speranţei“ — re­luarea episodului 5. 12,00 Tribuna TV : Ştiinţele sociale şi proble­matica actuală a progresului so­cial-politic al ţării (reluare). 13,25 Ansambluri folclorice. Orchestra „Rapsozii Botoşanilor“ şi formaţia de dansuri „Botoşanca". 12,45 Te­lex. 12,55 închiderea programului. 16,00 Telex. 10,05 Teleşcoală. 16,40 Viaţa culturală. 17,50 Drapelul din Jien-An-Nîn — reportaj din Re­publica Populară Chineză. 18,13 Fotbal Internaţional. Rezumatele meciurilor retur disputate miercuri In cupele europene in­­ter-cluburi. 18,50 Cpci de seri. 19,00 Telejurnal. 19,30 Actualitatea eco­nomică. 20,00 Deschiderea stagiu­nii de concerte a Radioteleviziu­­nii Române. Ziua internaţională a muzicii. Transmisiune directă. 21,20 Ora tineretului. 22,03 în lu­mea enigmelor — serial ştiinţific. Episodul 10: O.Z.N. 22,30 Tele­jurnal. 19,00 Telejurnal. 19,30 Muzeele lumii : Galeria Tretiakov — pro­ducţie a studiourilor sovietice. 19,35 Album coral. 2045 Teatru TV : „Ciţiva bănuţi şi... nişte mi­lioane“, premieră. 2140 Teleenci­­clopedia (reluare). 22,03 Cîntec mindru oltenesc. 22,30 Telejurnal, ANA ŞI „HOŢUL": Central (ora­le V; 11,15; 13,30; 15,43; 18, 20); Gloria (orele 9; 11,13; 13,30; 19,43; 18 , 20,15). ȘTEFAN LUCHIAN: Tomis (ore­le 9; 11;15; 13,30; 15,45; 18, 20). TRIDENTUL NU RĂSPUNDE: Buzești (orele 13, 17, 19). CROAZIERA: cosmos (orele 15,30; 17,30; 19,30). PROGRAM DE DESENE ANI­MATE: Doina (orele 9,15; 11,15); ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNI­CĂ (orele 13,15; îs.is; n,15; 19,30). CĂLĂREŢUL ELECTRIC: Favo­rit (orele 9; 11;15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) ; Bucureşti (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30); Patria (orele 9; 11,30; 14,30; 17; 19,30). PASAREA DE FOC SPATIALA: Melodia (orele 9; 0I.1B; 13,30; 15,45; 18; 20,15); Scala (orele 9; 11,15; 13,30; 16, 18; 20,15); Capitol (orele 9; 11,15; 13,30; 13,45; 18, 20); Gră­dina Capitol (ora 19,45). ÎNTÂLNIREA LUI FABIAN BA­LINT: Timpuri Noi (orele 9,30; 11,30; 13,30; 15,45; 18 , 20). NUMELE MEU E IUBIRE: Fes­tival (orele 9; 12,15; 13,45, 19). ESCADRONUL HUSARILOR ZBURĂTORI: Victoria (orele 9, 12; ÎS, 19). PIEDONE IN EGIPT: Luceafărul (orele 8,45; 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,30); Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30); Cultural (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15) ; campionul: Feroviar (orele 9, 12; 15,30; 18,30). POLIȚIST SAU DELINCVENT: Excelsior (orele 8; n.15; 13,30; 15,45; 18; 20,15); Drumul Sării (ore­le 13,30; 11, 20). TV PROGRAMUL I PROGRAMUL n JOI 1 OCTOMBRIE 1981 ISTORIA (Urmare din pag. I) pesc. celebrul monolog al lui Ştefan cel Mare din piesa „Apus de soare" de Dela­­vrancea. Totul e pregătit: decorul echipa, actorul Am început filmarea cind a so­sit un grup de ţărani din Maramureş. Cind au vizitat sala gotici, şi l-au văzut pe „Ştefan" ne-au rugat să i* dăm voie să asiste la fil­mare. Le urmăream chipurile In timpul monologului Iul Ște­fan. Pur si simplu trăiau is­toria. La sfirsit s-a lăsat o tăcere emoţionantă. Apoi a izbucnit cintecul. Cintau pen­tru „Stefan al nostru" sl cin­tecul lor era chiar veriga a­­ceea nevăzută sl trainici in­tre trecut si prezent. Era istoria rusiei, istoria trăită.

Next