Scînteia Tineretului, martie 1982 (Anul 38, nr. 10187-10214)

1982-03-22 / nr. 10206

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Experienţa întreprinderii „Hidromecanica“ Braşov relevă căile de atingere a unui dublu obiectiv SA EXPORTI TOT MAI MULT, CU O EFICIENŢĂ TOT MAI RIDICATĂ Cu toate dificultăţile prici­nuite de iarna capricioasă care întîrzie încă in zona montană a Braşovului — întreruperile alimentării cu energie electri­că, circulaţia greoaie a mijloa­celor de transport, unele în­­târzieri în aprovizionarea teh­­nico-materială — colectivul prestigios al acestei unităţi de frunte a industriei noastre constructoare de maşini şi-a îndeplinit şi depăşit substan­ţial sarcinile de plan pe pri­mele două luni ale anului şi, după toate estimările, planul va fi îndeplinit exemplar pe intreg trimestrul. — Cea mai mare satisfacţie ne-o dă însă faptul că am reu­şit, print­r-o generoasă dăruire a comuniştilor, a uteciştilor, a întregului nostru personal muncitor, — ne mărturiseşte secretarul comitetului de partid pe întreprindere, tova­răşul Ion Dragu — să ne în­deplinim una din principalele sarcini pe care ni le-a trasat secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei sale de lucru in oraşul nostru, respectiv mărirea producţiei la export şi a eficienţei sale economice şi valutare. într-adevăr, la acest indica­tor s-au stabilit în primele două luni adevărate perfor­manţe. Planul la export a fost depăşit pe total cu 35,3 la sută, iar pe devize libere cu 3,4 la sută. Relaţii mai amă­nunţite ne oferă tovarăşul Marin Şerban, din cadrul bi­roului export. „ Datorită calităţilor tehni­­co-funcţionale ale transmisi­ilor hidraulice prezentate de noi pe piaţa mondială, am reuşit să impunem încrederea cumpărătorilor in produsele noastre, realizate la parametri calitativi comparabili cu cei mai apreciaţi din lume. Ţările care cumpără acum de la noi s-au înmulţit — vindem in Europa, Asia, America de Sud, in cantităţi crescînde. Faţă de anul trecut, de pildă, planul şi contractele încheiate sunt cu 8 la sută mai mari. Personal am fost în Republica Populară Chineză pentru încheierea unor noi contracte şi am auzit aprecieri elogioase la adresa transmisiilor hidraulice fabri­cate de noi. Din Brazilia, din India, din Cehoslovacia, din Turcia, din Egipt şi din alte ţări am auzit de asemenea cu­vinte de laudă la adresa pro­duselor cu firma „Hidromeca­nica“ Braşov. E vorba nu numai­­ de transmisii hidrauli­ce, ci şi de reductoare-inver­­soare, convertizoare hidrauli­ce, turboambreiaje, turbosu­­flante etc. pentru că noi ara pus accent nu numai pe ridi­carea permanentă a calităţii şi parametrilor tehnico-funcţio­­nali ai produselor fabricate pentru export, dar şi pe lăr­girea gamei sortimentale, în funcţie de cererile de pe piaţa externă. Pe primele trei luni ale anu­lui planul la export va fi de­păşit cu peste trei milioane lei. Producţia e gata, trece a­­cum prin controalele de cali­tate suplimentare, prin probe tehnice suplimentare, se am­balează cu toată atenţia pen­tru a trece cu bine prin con­diţiile transportului maritim, rutier sau feroviar. Dacă în urmă cu trei-patru ani se ex­porta în jur de 10 la sută din producţia întreprinderii, in a­­cest an exportul va ajunge la peste 40 la sută din producţia realizată de „Hidromecanica“. — Cu ce eficienţă economi­că exportaţi ? Răspunsul vine prompt şi ne este uşor să descifrăm in tonul inginerului şef, tovarăşul Vasile Ursoi, fireasca satisfac­ţie. — Vindem pe piaţa externă, inclusiv pe relaţia vest, cu o eficienţă valutară de aproape trei ori mai mare decît cea planificată, adică cu un curs de revenire foarte bun. Nu vreau să spun prin aceasta că sîntem pe deplin mulţumiţi. Vreau să spun că ne-am con­vins o dată mai mult de pro­priile noastre posibilităţi, de capacitatea de creaţie şi­ com­petenţa profesională a colecti­vului nostru şi mai ales de rezervele de care dispunem pentru îmbunătăţirea în conti­nuare a activităţii noastre şi, implicit, pentru creşterea efi­cienţei economice a producţiei destinate exportului. Fără îndoială că experienţa pozitivă, succesele, performan­ţele înregistrate de oamenii muncii de la această unitate braşoveană în această perioa­dă şi care garantează, putem spune, o bună activitate pe parcursul întregului an, are ca suport m­aturitatea politică şi profesională a colectivului, gradul înalt de angajare a ce­lor­­ 100 de utecişti, a tuturor muncitorilor şi specialiştilor, in îndeplinirea atribuţiunilor, a propriilor lor hotărâri. In unanimitate de păreri, secreta­rul comitetului U.T.C. pe în­treprindere, tovarăşul Mircea Aleman, numeroşi tineri mun­citori fruntaşi în producţie — Emil Pop, sculer matriţei, Doru Constantin, Gheorghe­ Balcan, Valentin David, Imre Albert, Dumitru Mistrianu, prelucrători prin aşchiere — cu care am stat de vorbă, pun aceste realizări pe seama efor­turilor colectivului lor de a găsi soluţii optime şi operative la toate problemele ce se ivesc în mod firesc in activitatea economică. — La o înaltă exigenţă faţă de calitatea produselor noas­tre, nu numai a celor destina­te exportului ci şi a celor pen­tru beneficiarii interni — pen­tru că majoritatea lor se în­corporează in maşini care de asemenea merg la export — trebuie să răspundem cu o exemplară autoexigenţă în ceea ce priveşte pregătirea noastră tehnico-ştiinţifică şi profesională, spune tovarăşul Mircea Aleman. De aceea, una dintre acţiunile noastre prio­ritare a fost şi va rămîne per­fecţionarea, prin diferite for­me de învăţămint, a pregăti­rii profesionale a tinerilor. în prezent avem organizate cursuri pentru toţi tinerii cu categorii de încadrare 1-4, ca şi pentru şefii de echipe, maiş­tri şi ingineri. Toţi oamenii uzinei învaţă, aş putea spune, fără Vacanţe, pentru că tehno­logiile sunt într-o permanentă înnoire, produsele, de, aseme­nea, secţiile sunt mereu dotate cu tehnică nouă. Care trebuie temeinic cunoscută şi perfect mînuită. Referindu-se, la rîndul său, la soluţiile adoptate pentru realizarea in cele mai bune condiţii a sarcinilor la export, a sarcinilor de plan în general, inginerul şef adaugă : — Am impus o fermă disci­plină în ceea ce priveşte res­pectarea cu cea mai mare stricteţe a normelor tehnologi­ce, atît la piesele semifabrica­te, turnate şi prelucrate de noi, cit şi la cele primite de la colaboratorii noştri. Prin ac­ţiuni continue de autoutilaje, ne-am înzestrat cu SDV-uri de cea mai bună calitate şi in cantităţi suficiente rezolvând una din problemele cele mai dificile cu care ne confrun­tam în anii precedenţi, adică aprovizionarea cu scule a locurilor de muncă. Zeci de cadre de specialişti sunt antre­­naţi în perfecţionarea tehno­logiilor de fabricaţie, pentru îmbunătăţirea calităţii şi redu­cerea consumurilor. Am reali­zat pentru toate produsele standuri de probe, iar aceste probe se fac cu maximă seve­ritate, supunind piesele şi pro­dusele la încercări care depă­şesc solicitările la care vor fi supuse în exploatare. Am în­tărit controlul tehnic al calită­ţii pe faze de operaţii in aşa fel incit să nu se strecoare nici o abatere de la normele tehnice. Cam astea ar fi, in mare, soluţiile prin care am asigurat o bună ritmicitate a producţiei, o înaltă calitate şi eficienţă a produselor. ROMULUS LAL PROBLEME LA ZI — SOLUŢII LA ZI CiT CONSUMĂM, ClT Şl CU CE EFICIENŢĂ PRODUCEM RECONDIŢIONAREA — un fadei* tot mai important în ecuaţia costului de producţie Unul din obiectivele de bază ale activităţii tânărului colectiv al ÎNTREPRINDERII ME­CANICE SADU îl reprezintă în anul 1982 o mai pronunţată diversificare a producţiei in consens cu cerinţele economiei noastre naţio­nale. In contextul dat, avînd în vedere vo­lumul ridicat al asimilărilor şi modernizărilor de producţie precum şi realizarea principalilor indicatori ai planului (producţia marfă este realizată în proporţie de 100,8 la sută şi pro­ducţia netă 104,6 la sută), cu atît mai aprecia­bil este efortul depus de oamenii muncii, de tinerii de la această mare unitate econo­mică gorjeană pentru creşterea eficienţei în­ „Pentru noi — ne spunea to­varăşul Nicolae Pădureanu, contabilul şef al întreprinderii — problema diminuării consu­murilor de orice fel este una dintre cele mai importante. Să nu vă surprindă, dar cu toate că ne înscriem cu economii pe primele luni ale anului, totuşi nu ne putem declara mulţumiţi avînd posibilităţi mult mai mari pentru acest an şi pe care trebuie să le valorificăm inte­gral. Afirm acest lucru avind in vedere rezultatele cu totul deosebite Înregistrate în anul 1981, cînd am realizat o econo­mie de 28,4 lei la cheltuielile totale la mia de lei producţie marfă şi de 41,3 lei la cele ma­teriale. De fapt, aceste valori au corespondent direct în eco­nomisirea a 178,1 tone metal, 1 305 MWh, 66 tone combus­tibil convenţional şi 97 000 mc gaze. Dar cea mai eficientă activitate s-a dovedit a fi re­­condiţionarea SDV-urilor (1,73 milioane lei) şi a pieselor de schimb (1,07 milioane lei). Toc­mai în această direcţie avem încă resurse nevalorificate şi se cere să ne canalizăm efortu­rile in continuare“. Aşa cum vom vedea şi noi în continuare, la I. M. Sadu, pe lingă unele măsuri de reanali­zare a normelor de consum, reproiectare a produselor şi reducere a rebuturilor, o aten­ţie cu totul deosebită este acor­dată recondiţionărilor de scule şi dispozitive, cu efecte im­portante în diminuarea cos­turilor de producţie. Ne­ am deplasat la secţia scularie, acolo unde se realizează re­condiţionarea SDV-urilor. „Este un lucru cunoscut — ne declara şeful secţiei, ing. Constantin Vasile,­­ că o piesă recondi­ţionată este mult mai ieftină decît una nouă. Singura pro­blemă care se ridică este aceea ca prin recondiţionare aceasta să corespundă calitativ piesei noi“. Aflăm in continuare că anul trecut au fost recondiţio­nate peste 9 000 bucăţi matriţe pentru deformare plastică şi tot atîtea matriţe de presare la rece. Din calculele comparate ale preţului unei matriţe noi şi ale uneia recondiţionate, care ne-au fost prezentate de tînărul tehnician Petre Crătoiu, cel care coordonează această activitate, am aflat că econo­mia este de 7-8 lei pe bucată. Prin simpla operaţie de înmul­ţire cu numărul pieselor re­condiţionate se poate afla eco­nomia realizată. Şi mai efi­cientă este însă recondiţionarea sculelor din carburi metalice sinterizate. Reintroducind in procesul de producţie cele 2 000 de scule recondiţionate, întreprinderea­­ a economisit circa 400 000 lei. „Poate că această valoare luată separat — ne spunea strungarul Gheorghe Lungoci — să nu însemne mare lucru. Dar ce ni se pare nouă mai important este că am eco­nomisit peste 1 600 kg de car­buri metalice ce se aduc din import şi circa 600 kg cupru electrolitic, metal de asemenea deficitar pe economie. Firesc, şi în acest an vom continua activitatea de recondiţionare, cu atît mai mult cu­ cît putem afirma că am acumulat deja o bună experienţă, ne-am spe­cializat în această direcţie“. Deci, la I. M. Sadu recondi­ţionarea este cotată ca unul din elementele cele mai impor­tante în efortul de diminuare a costurilor, de reducere a cheltuielilor materiale de pro­ducţie. Aşa se explică măsurile adoptate în acest an pentru inventariere şi catalogarea tu­turor sculelor şi dispozitivelor ce pot fi recondiţionate, cău­­tindu-se şi soluţiile cele mai eficiente de realizare a acestei operaţii. ION D. CU­CU tregii activităţi productive. Reducerea chel­tuielilor de producţie este o preocupare con­stantă a fiecărui membru al colectivului de la I. M. Sadu, măsurile adoptate in direcţia valorificării superioare a materiilor prime şi materialelor, diminuării consumurilor de energie electrică, gaze şi combustibil regăsin­­du-se în economia de 4,9 lei realizată la mia de lei producţie marfă. Deci, un prim răspuns la întrebarea rubricii noastre, îl oferă chiar şi cifra prezentată. Firesc, in logica anchetei noastre ne-am propus in continuare să vedem şi cum s-a acţionat, către ce laturi au fost canalizate eforturile şi preocupările. „ECAROM 880“ Un nou sistem nou micro­procesor pentru contro­lul şi supravegherea auto­mată a produselor industri­ale, „ECAROM 880“ a fost omologat şi a intrat in pro­ducţie la întreprinderea de elemente pentru automati­zare din Capitală. Conceput şi realizat in premieră pe ţară, noul produs are o lar­gă utilizare în industriile chimică, cimentului, con­strucţii de maşini, energeti­că, construit intr-o structu­ră modulară la dimensiuni conforme standardurilor in­ternaţionale echipamentul se adaptează la funcţiile de supraveghere a parame­trilor proceselor de produc­ţie şi tehnologie, conduce standurile de rodaj-test mo­toare, îndeplinind rol de ghid operator. Primele microprocesoare „ECAROM 880“ sunt un curs de livrare întreprinderii „Steagul roşu“ Braşov, Combinatului de produse sodice Govora, precum şi unor regionale de căi ferate. Sistem electronic de supraveghere şi alarmare modular „SESAM“ La întreprinderea „Automatica“ a intrat în fabricație de serie sistemul electronic de supraveghere­­şi alarmare modu­lar „SESAM“. Comparabil cu cele mai moderne tipuri de de­tectoare existente, echipamentul permite intervenţia persona­lului specializat în vederea eliminării sau diminuării pierde­rilor. Realizat în exclusivitate cu componente fabricate în ţară, noul sistem asigură, intr-o formă constructivă unică, utilizări în cele mai diverse sectoare economice. Construcţia simplă, fiabilitatea ridicată precum şi mane­vrarea şi întreţinerea uşoară fac din „SESAM“ un echipa­ment solicitat în ţară şi la export. De menţionat că au şi fost făcute comenzi de către beneficiari din R.P. Chineză, Cuba, Egipt, Irak, India, Libia şi Siria. (Agerpres) Vremea a răsturnat din nou planificarea făcută cu o seară mai înainte. Erau speranţe să se reînceapă cu forţe sporite semănatul, atîta cît a mai ră­mas pentru culturile din prima urgenţă. Formaţiile de mecani­zatori şi cooperatori care deser­vesc semănătorile n-au părăsit tarlalele, sondînd in permanen­tă terenul, mişcînd utilajele în solele care permiteau pregăti­rea în continuare a patului ger­minativ. în scurtele perioada de întrerupere a lucrului în cimp, specialiştii anticipează o serie de măsuri tehnice şi or­ganizatorice care vizează acce­lerarea ulterioară a semănatu­lui. Am profitat de vremea ne­prielnică, realizlnd săptămlna trecută în cimp sau cu prilejul şedinţelor operative de planifi­care a muncii o dezbatere cu factorii responsabili privind modul în care atît conducerea cooperativei cît şi membrii coo­peratori răspund cerinţelor rea­lizării obiectivelor anului 1982. Pentru a ilustra cît mai convin­gător evantaiul de măsuri în­treprinse, am concentrat analiza noastră asupra fermei vegetale nr. 2, fermă condusă de ing. Mariana Trnculescu, secretara organizaţiei U.T.C. din C.A.P. Din programul cooperativei, fer­mei ii revin sarcini deosebit de mari. Iată dealtfel diagrama culturilor, suprafeţelor şi a pro­ducţiilor pe care le are de reali­zat : grîu — 311 ha (producţia medie — 4 030 kg) ; orz — 48 ha (4 500 kg la ha) ; secară — 50 ha (2 000 kg la hectar); porumb boa­be — 228 ha (5 155 kg la hectar) ; fasole — 16 ha (1 000 kg la hec­tar) ; mazăre — 50 ha (1 500 kg la hectar) ; Coarea-soarelui — 108 ha (2 700 kg la hectar) ; sfec­lă de zahăr — 59 ha (35 430 kg la hectar) etc. Pentru a putea duce la bun sfîrșit programul economic sta­bilit, este desigur necesară mo­bilizarea tuturor oamenilor la executarea în timp optim a lu­crărilor şi în egală măsură mo­bilizarea economiştilor din fie­care fermă pentru clarificarea tuturor problemelor de planifi­care şi organizare. Ne aflăm deja in a treia decadă a lunii martie şi este imperios necesar să se cunoască nu numai pe cine contează la lucrări fiecare echipă în parte, dar și ceea ce are de făcut fiecare membru cooperator. Economista de la ferma nr. 2, la întrebarea noas­tră care viza stadiul in care se află semnarea angajamentelor colective, ne-a declarat că deo­camdată s-a realizat defalcarea programului de culturi pe fie­care echipă. Ţinînd cont că în această primăvară au interve­nit, in spiritul proiectului de lege privind retribuirea muncii în agricultură, o serie de schim­bări, mai ales legate de tarifele cu muncile depuse de S.M.A. şi calcularea activităţii cooperato­rilor în norme Z.O. (zile om), lămurirea problemelor contabile se înscrie în limitele unor ter­mene aproape de normal.­­De­altfel, sâmbătă economiştii fer­melor, împreună cu contabilul şef al unităţii, au întocmit de­vizele pe fiecare cultură în parte, etapă care a înlesnit completarea angajamentelor co­lective, angajamente care re­flectă cite norme trebuie reali­zate pentru fiecare cultură, ce suprafeţe revin fiecărei echipe in funcţie de numărul coopera­torilor). Intr-una din anchetele ante­rioare ne-am oprit la echipa conduşi de Victor Ceauş, din ferma nr. 2. Iată cum arată acum, după toate calculele, dia­grama suprafeţelor şi a norme­lor Z.O. care trebuie realizate : grîu : 163,3 ha (495 Z.O.) ; orz — 23,1 ha (59 Z.O.) ; secară — 35 ha (80 Z.O.) ; porumb — 112 ha (3180 Z.O.) ; fasola — 7,9 ha (61 Z.O.) ; mazăre­­— 35 ha (271 Z.O.); in — 35 ha (271 Z.O.); floarea-soarelui — 44 ha (209 Z.O.) ; sfeclă de zahăr — 29 ha (2 100 Z.O.) ; ovăz — 35 ha (93 Z.O.). Așadar, un total de 7 292 nor­me Z.O. de realizat în 1982 de către membrii echipei conduse de Victor Ceauș. Pînă aici, toa­te bune și la locul lor. Dar ceea ce ni se pare nefiresc este nu­mărul de oameni la care sunt raportate normele : 33, ca şi in anul trecut. Din prudenţă sau din alt motiv n-au fost luaţi în calcul cei 10 oameni noi care s-au înscris la muncă în aceas­tă primăvară in echipa aminti­tă. Chiar şi la 43 de cooperatori, există posibilităţi ca din numă­rul total de 7 292 norme Z. O. fiecare cooperator să realizeze o medie de 190 norme, cifră aprobată in adunarea generală. Iată de ce credem că se im­punea raportarea normelor to­tale la toți membrii coopera­tori, inclusiv la cei care au op­tat pentru munca în C.A.P. în această primăvară. S-ar reflec­ta în acest fel cu mai multă claritate răspunderile reciproce dintre C.A.P. şi cooperatori. Ne aflăm acum, în această perioadă, în prima şi cea mai importantă etapă a anului agri­col — semănatul. In ciuda con­diţiilor atmosferice nefavorabi­le, aici, la Pogoanele, se între­prind eforturi sporite, zi şi noapte, pentru urgentarea lu­crărilor. Am participat vineri la o scurtă şedinţă de planificare în care s-au stabilit o serie de măsuri menite să impulsioneze, în ciuda vremii, ritmul semă­natului. O problemă mult dis­cutată a fost cea referitoare la echinarea tuturor utilajelor cu scormonitori şi cuţite tip să­geată. Terenul e încă moale, dar trebuie să se insiste, pentru că vremea continuă să fie ne­prielnică. Burniţează. Se pro­pune ca la fiecare tractor să fie sudate cîrlige la patine, în aşa fel ca să se poată ataşa contragreutăţi. în urma roţii, pămintul care se tasează poate fi pregătit pentru semănat şi in condiţii de umiditate mai mare. După cîteva ore consemnăm în timp rezultatul şedinţei la care am participat. La S.M.A., Ion Nica luase deja legătura cu centrul din Mihăileşti pentru urgentarea reparării tractorului V, vital în această etapă pentru dezgropatul viei şi curăţirea butucilor. Pe tarlaua din spa­tele S.M.A. se încerca terenul în vederea insăminţării sfeclei de zahăr. Brazdele de control trase cu semănătoarea au deter­minat intrarea în plin. Proba de densitate a relevat de ase­menea că in ciuda faptului că terenul e moale, se poate lucra. Pentru a atenua unele din nea­junsurile care pot interveni la germinarea boabelor se atrage încă o dată atenţia ca pe timp de noapte sămînţa de sfeclă să nu rămină în cutia semănăto­rilor. Noaptea e mai rece şi în sol pot fi încorporate a doua zi boabe deja compromise. Iată, deci, că această primă etapă a anului agricol — semă­natul — concentrează atenţia specialiştilor, a mecanizatorilor şi cooperatorilor — desfăşurîn­­du -se, in ciuda vremii nepriel­nice, din plin, înscriind cultu­rile din epoca I în timp optim. DUMITRU ION DINCA în scurtul răgaz impus de ploi, specialiştii şi mecanizatorii pregătesc reluarea din plin a semănatului LUNI 22 MARTIE 1982 NOUL MECANISM ECONOMICO-FINANCIAR VĂZUT DE LA LOCUL DE MUNCĂ Efortul, iniţiativa şi răspunderea sondorilor „îmbogăţesc“ zăcămintele petroliere Principala problemă dezbă­tută de specialiştii şi sondorii schelei de extracţie MOŞOAIA, la primul raport al zilei de 20 martie d­in uni­tăţile petroliere, zilnic, atît la începerea programului cit şi seara, la încheierea primului schimb, sunt organizate scurte analize ale modului în care s-a acţionat şi în care urmează să se acţioneze în următoarele schimburi pentru asigurarea bunului mers al producţiei — a fost punerea în funcţiune intr-un timp cit mai scurt a sondei nr. 3 ISO — Tutana. Cu puţină vreme in urmă apara­tele de măsură instalate aici au înregistrat pe parcursul înaintării spre zăcări sînt pre­siuni anormal de mari. Pentru continuarea lucrărilor în con­diţii de siguranţă a devenit necesară montarea unei insta­laţii de încălzit gazele la su­prafaţă. Brigăzii de sondori in sarcina căreia se află punerea în producţie a noii instalaţii i s-au alăturat şi alte forţe. Apoi, la raportul de care amin­team s-a hotărit ca tînărul Vic­tor Sandu, inginer şef al sche­lei, să preia conducerea ope­raţiilor de pornire a noii ca­pacităţi. — De ce se acordă atit­ de mare importanţă sondei 3190, l-am întrebat pe un alt tînăr specialist, Ilie Gheorghe, de cîteva luni director al Schelei de extracţie Moşoaia ? Pe raza de activitate a unităţii, rază care măsoară circa 300 km funcţionează cîteva sute de sonde, nenumărate alte insta­laţii complexe de deetanizare şi degarolinizare a ţiţeiului, staţii de compresoare şi de pompe. Dar, despre ce trebuie făcut in continuare pentru asi­gurarea bunei funcţionări a acestora nu s-a vorbit aproa­pe nimic la raport. — Nu s-a vorbit pentru că activitatea in secţiile noastre de producţie decurge normal in aceste zile. Cu excepţia cî­­torva lucrări de cimentare, toa­te celelalte operaţiuni pe care le avem de executat sint o­­bişnuite, de rutină. La Tutana însă, pe lingă complexitatea zăcămîntului, ne preocupă în mod deosebit punerea in func­ţiune a sondei intr-un timp cit mai scurt, pentru motivul că dorim să atingem încă din a­­ceasta lună nivelul producţiei prevăzute in planul lunii apri­lie şi al trimestrului viitor, res­pectiv, peste 7 000 tone zilnic. Nivel atins, de altfel, cum s-a raportat chiar astăzi, dar men­ţinerea şi ridicarea sa la cote superioare, obiectiv central al tuturor petroliştilor din ţara noastră , presupune eforturi continue în direcţia deschiderii drumurilor spre noi zăcăminte, consolidării drumurilor deja săpate. Drept rezultat al unor astfel de eforturi, al unor soluţii teh­nice eficiente, propuse de ti­neri, de ceilalţi petrolişti ar­geşeni, în 1982, mai exact pînă astăzi, colectivul Schelei Mo­şoaia a extras peste prevederi aproape 1 000 tone ţiţei, peste 2 milioane mc­ gaze comerciali­zabile şi 5,7 milioane mc gaze utilizabile, precum şi 220 tone gazolină. Brigăzile de tineri de la intervenţie conduse de Ion Sandu, Ion­­ Dogaru şi Ion Avram sau brigăzile din sec­toarele de punere în producţie conduse de Gheorghe Neacşu, Vasile Călimănescu, Constan­tin Suceveanu s-au întrecut în cele aproape trei luni, care au trecut din acest an, în a-şi or­ganiza cît mai bine activitatea pentru mărirea continuă a de­bitului izvoarelor de ţiţei des­chise la Poiana Lacului, Mo­şoaia, Vata, Vîlcele, Merişani, Samara. Rezultat al acestei bune organizări, a scăzut nu­mărul accidentelor tehnice, timpul necesar repunerii în funcţiune a sondelor avariate s-a redus, iar sondele noi au produs cu mult înainte de ter­menele planificate. Totodată, costurile de producţie au cu­noscut o curbă descendentă, de la 439,3 Iei pe tona de ţiţei în luna octombrie 1981 la 350,7 lei in februarie a.c. Sau, altfel­ spus, cheltuielile materiale la 1 000 lei producţie marfă au fost reduse în primele două luni ale anului cu 25,6 lei, pre­vederile producţiei nete fiind astfel depăşite pe aceeaşi pe­rioadă de timp cu aproape trei milioane Iei, iar beneficiul pla­nificat cu 1,37 milioane lei. Dar aceste rezultate bune, care — aşa cum ne mărturisea tovarăşul Ion Badea, secretarul comitetului de partid şi meca­nicul şef al schelei — vor fi amplificate în această ultimă decadă a primului trimestru sunt departe de obiectivele pe care şi le-au propus petroliştii argeşeni în 1992. „In trimestrul următor, evidenţia Ion Badea, va trebui să extragem cu circa 6 400 tone ţiţei mai mult decit în primele trei luni pentru ca in trimestrul patru nivelul pro­ducţiei să fie superior cu 24 400 tone nivelului atins în primele trei luni. Şi aceasta nu este puţin lucru, pentru câ noi nu ştim niciodată cît va produce o sondă sau alta In următoarele ceasuri, neavînd posibilitatea si vedem ce se petrece la 3 000 m adîncir­e sub pămînt, adică acolo unde se desfăşoară practic adevăra­ta noastră producţie. Cu toate acestea, experienţa, pasiunea oamenilor pentru meseria de sondor, disciplina şi buna or­ganizare a activităţii constituie „ochii“ muncii desfăşurate de noi aici şi, cum nu ne lipsesc toate acestea, putem gindi şi acţiona în perspectivă, putem preveni avarii sau defecţiuni care, orfeit de mărunte ar fi, în activitatea de extragere a ţiţeiului înseamnă pierderi de producţie“. Pierderi, care, cum arătam, în ultima vreme, au fost tot mai scăzute, întreg colectivul de muncă al schelei şi mai cu seamă tinerii sondori angajin­­du-se într-o adevărată bătălie pentru reducerea acestora în continuare. Pentru finalizarea cu succes a acţiunilor între­prinse este nevoie însă de pie­se de schimb, de materiale, de alte nenumărate condiţii pe care, de multe ori, trebuie să ţi le asiguri singur. Petroliştii de la Moşoaia au înţeles bine acest lucru şi, iată, in 1981, ei şi-au asigurat prin recondiţio­na­rea reperelor uzate piese şi suban­samble în valoare de peste 5,5 milioane Iei, cheltuind in acest scop doar circa 480 000 Iei. Apoi, pentru a reduce con­sumul de energie, de piese şi materiale, a fost continuat pro­cesul de trecere a extracţiei ţiţeiului de la sistemul clasic de pompaj la sistemul „gaz­lift“. Cîteva zeci de sonde au fost legate la un panou auto­mat de control şi comandă, personalul din mai multe sec­toare fiind astfel redistribuit brigăzilor de intervenţie şi ce­lor de punere în producţie, brigăzi a căror activitate a fost reorganizată, în funcţie de problemele zilnice pe care le au de rezolvat. în prezent forţe importante sunt concentrate la alte puneri in­ producţie, precum şi la efec­tuarea lucrărilor de revizii şi reparaţii capitale ale utilajelor şi instalaţiilor. Lucrări preluate în bună parte in execuţie pro­prie de uteciştii schelei. „Efec­tuăm in aceste zile — ne de­clara sondorul Marin Ionică, secretarul comitetului U.T.C. — revizii tehnice. la nenumărate sonde. Am preluat să curăţim şi să vopsim două rezervoare de mare capacitate in parcul Vaţa precum şi 10 sonde. Tot­odată, in atelierul mecanic, un număr însemnat de tineri par­ticipă la recondiţionarea piese­lor de schimb, iar brigăzile de intervenţie, care şi-au propus să reducă la jumătate timpii de imobilizare în reparaţii a sondelor, sunt formate in mare majoritate din tineri. Tineri care sunt hotăriţi să menţină pe intreg parcursul anului, prin eforturile lor, printr-o cit mai bună exploatare şi între­ţinere a instalaţiilor, un nivel de producţie constant, peste prevederile planului zilnic. NICOLAE MILITARU

Next