Scînteia Tineretului, martie 1982 (Anul 38, nr. 10187-10214)
1982-03-22 / nr. 10206
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Experienţa întreprinderii „Hidromecanica“ Braşov relevă căile de atingere a unui dublu obiectiv SA EXPORTI TOT MAI MULT, CU O EFICIENŢĂ TOT MAI RIDICATĂ Cu toate dificultăţile pricinuite de iarna capricioasă care întîrzie încă in zona montană a Braşovului — întreruperile alimentării cu energie electrică, circulaţia greoaie a mijloacelor de transport, unele întârzieri în aprovizionarea tehnico-materială — colectivul prestigios al acestei unităţi de frunte a industriei noastre constructoare de maşini şi-a îndeplinit şi depăşit substanţial sarcinile de plan pe primele două luni ale anului şi, după toate estimările, planul va fi îndeplinit exemplar pe intreg trimestrul. — Cea mai mare satisfacţie ne-o dă însă faptul că am reuşit, printr-o generoasă dăruire a comuniştilor, a uteciştilor, a întregului nostru personal muncitor, — ne mărturiseşte secretarul comitetului de partid pe întreprindere, tovarăşul Ion Dragu — să ne îndeplinim una din principalele sarcini pe care ni le-a trasat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei sale de lucru in oraşul nostru, respectiv mărirea producţiei la export şi a eficienţei sale economice şi valutare. într-adevăr, la acest indicator s-au stabilit în primele două luni adevărate performanţe. Planul la export a fost depăşit pe total cu 35,3 la sută, iar pe devize libere cu 3,4 la sută. Relaţii mai amănunţite ne oferă tovarăşul Marin Şerban, din cadrul biroului export. „ Datorită calităţilor tehnico-funcţionale ale transmisiilor hidraulice prezentate de noi pe piaţa mondială, am reuşit să impunem încrederea cumpărătorilor in produsele noastre, realizate la parametri calitativi comparabili cu cei mai apreciaţi din lume. Ţările care cumpără acum de la noi s-au înmulţit — vindem in Europa, Asia, America de Sud, in cantităţi crescînde. Faţă de anul trecut, de pildă, planul şi contractele încheiate sunt cu 8 la sută mai mari. Personal am fost în Republica Populară Chineză pentru încheierea unor noi contracte şi am auzit aprecieri elogioase la adresa transmisiilor hidraulice fabricate de noi. Din Brazilia, din India, din Cehoslovacia, din Turcia, din Egipt şi din alte ţări am auzit de asemenea cuvinte de laudă la adresa produselor cu firma „Hidromecanica“ Braşov. E vorba nu numai de transmisii hidraulice, ci şi de reductoare-inversoare, convertizoare hidraulice, turboambreiaje, turbosuflante etc. pentru că noi ara pus accent nu numai pe ridicarea permanentă a calităţii şi parametrilor tehnico-funcţionali ai produselor fabricate pentru export, dar şi pe lărgirea gamei sortimentale, în funcţie de cererile de pe piaţa externă. Pe primele trei luni ale anului planul la export va fi depăşit cu peste trei milioane lei. Producţia e gata, trece acum prin controalele de calitate suplimentare, prin probe tehnice suplimentare, se ambalează cu toată atenţia pentru a trece cu bine prin condiţiile transportului maritim, rutier sau feroviar. Dacă în urmă cu trei-patru ani se exporta în jur de 10 la sută din producţia întreprinderii, in acest an exportul va ajunge la peste 40 la sută din producţia realizată de „Hidromecanica“. — Cu ce eficienţă economică exportaţi ? Răspunsul vine prompt şi ne este uşor să descifrăm in tonul inginerului şef, tovarăşul Vasile Ursoi, fireasca satisfacţie. — Vindem pe piaţa externă, inclusiv pe relaţia vest, cu o eficienţă valutară de aproape trei ori mai mare decît cea planificată, adică cu un curs de revenire foarte bun. Nu vreau să spun prin aceasta că sîntem pe deplin mulţumiţi. Vreau să spun că ne-am convins o dată mai mult de propriile noastre posibilităţi, de capacitatea de creaţie şi competenţa profesională a colectivului nostru şi mai ales de rezervele de care dispunem pentru îmbunătăţirea în continuare a activităţii noastre şi, implicit, pentru creşterea eficienţei economice a producţiei destinate exportului. Fără îndoială că experienţa pozitivă, succesele, performanţele înregistrate de oamenii muncii de la această unitate braşoveană în această perioadă şi care garantează, putem spune, o bună activitate pe parcursul întregului an, are ca suport maturitatea politică şi profesională a colectivului, gradul înalt de angajare a celor 100 de utecişti, a tuturor muncitorilor şi specialiştilor, in îndeplinirea atribuţiunilor, a propriilor lor hotărâri. In unanimitate de păreri, secretarul comitetului U.T.C. pe întreprindere, tovarăşul Mircea Aleman, numeroşi tineri muncitori fruntaşi în producţie — Emil Pop, sculer matriţei, Doru Constantin, Gheorghe Balcan, Valentin David, Imre Albert, Dumitru Mistrianu, prelucrători prin aşchiere — cu care am stat de vorbă, pun aceste realizări pe seama eforturilor colectivului lor de a găsi soluţii optime şi operative la toate problemele ce se ivesc în mod firesc in activitatea economică. — La o înaltă exigenţă faţă de calitatea produselor noastre, nu numai a celor destinate exportului ci şi a celor pentru beneficiarii interni — pentru că majoritatea lor se încorporează in maşini care de asemenea merg la export — trebuie să răspundem cu o exemplară autoexigenţă în ceea ce priveşte pregătirea noastră tehnico-ştiinţifică şi profesională, spune tovarăşul Mircea Aleman. De aceea, una dintre acţiunile noastre prioritare a fost şi va rămîne perfecţionarea, prin diferite forme de învăţămint, a pregătirii profesionale a tinerilor. în prezent avem organizate cursuri pentru toţi tinerii cu categorii de încadrare 1-4, ca şi pentru şefii de echipe, maiştri şi ingineri. Toţi oamenii uzinei învaţă, aş putea spune, fără Vacanţe, pentru că tehnologiile sunt într-o permanentă înnoire, produsele, de, asemenea, secţiile sunt mereu dotate cu tehnică nouă. Care trebuie temeinic cunoscută şi perfect mînuită. Referindu-se, la rîndul său, la soluţiile adoptate pentru realizarea in cele mai bune condiţii a sarcinilor la export, a sarcinilor de plan în general, inginerul şef adaugă : — Am impus o fermă disciplină în ceea ce priveşte respectarea cu cea mai mare stricteţe a normelor tehnologice, atît la piesele semifabricate, turnate şi prelucrate de noi, cit şi la cele primite de la colaboratorii noştri. Prin acţiuni continue de autoutilaje, ne-am înzestrat cu SDV-uri de cea mai bună calitate şi in cantităţi suficiente rezolvând una din problemele cele mai dificile cu care ne confruntam în anii precedenţi, adică aprovizionarea cu scule a locurilor de muncă. Zeci de cadre de specialişti sunt antrenaţi în perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, pentru îmbunătăţirea calităţii şi reducerea consumurilor. Am realizat pentru toate produsele standuri de probe, iar aceste probe se fac cu maximă severitate, supunind piesele şi produsele la încercări care depăşesc solicitările la care vor fi supuse în exploatare. Am întărit controlul tehnic al calităţii pe faze de operaţii in aşa fel incit să nu se strecoare nici o abatere de la normele tehnice. Cam astea ar fi, in mare, soluţiile prin care am asigurat o bună ritmicitate a producţiei, o înaltă calitate şi eficienţă a produselor. ROMULUS LAL PROBLEME LA ZI — SOLUŢII LA ZI CiT CONSUMĂM, ClT Şl CU CE EFICIENŢĂ PRODUCEM RECONDIŢIONAREA — un fadei* tot mai important în ecuaţia costului de producţie Unul din obiectivele de bază ale activităţii tânărului colectiv al ÎNTREPRINDERII MECANICE SADU îl reprezintă în anul 1982 o mai pronunţată diversificare a producţiei in consens cu cerinţele economiei noastre naţionale. In contextul dat, avînd în vedere volumul ridicat al asimilărilor şi modernizărilor de producţie precum şi realizarea principalilor indicatori ai planului (producţia marfă este realizată în proporţie de 100,8 la sută şi producţia netă 104,6 la sută), cu atît mai apreciabil este efortul depus de oamenii muncii, de tinerii de la această mare unitate economică gorjeană pentru creşterea eficienţei în „Pentru noi — ne spunea tovarăşul Nicolae Pădureanu, contabilul şef al întreprinderii — problema diminuării consumurilor de orice fel este una dintre cele mai importante. Să nu vă surprindă, dar cu toate că ne înscriem cu economii pe primele luni ale anului, totuşi nu ne putem declara mulţumiţi avînd posibilităţi mult mai mari pentru acest an şi pe care trebuie să le valorificăm integral. Afirm acest lucru avind in vedere rezultatele cu totul deosebite Înregistrate în anul 1981, cînd am realizat o economie de 28,4 lei la cheltuielile totale la mia de lei producţie marfă şi de 41,3 lei la cele materiale. De fapt, aceste valori au corespondent direct în economisirea a 178,1 tone metal, 1 305 MWh, 66 tone combustibil convenţional şi 97 000 mc gaze. Dar cea mai eficientă activitate s-a dovedit a fi recondiţionarea SDV-urilor (1,73 milioane lei) şi a pieselor de schimb (1,07 milioane lei). Tocmai în această direcţie avem încă resurse nevalorificate şi se cere să ne canalizăm eforturile in continuare“. Aşa cum vom vedea şi noi în continuare, la I. M. Sadu, pe lingă unele măsuri de reanalizare a normelor de consum, reproiectare a produselor şi reducere a rebuturilor, o atenţie cu totul deosebită este acordată recondiţionărilor de scule şi dispozitive, cu efecte importante în diminuarea costurilor de producţie. Ne am deplasat la secţia scularie, acolo unde se realizează recondiţionarea SDV-urilor. „Este un lucru cunoscut — ne declara şeful secţiei, ing. Constantin Vasile, că o piesă recondiţionată este mult mai ieftină decît una nouă. Singura problemă care se ridică este aceea ca prin recondiţionare aceasta să corespundă calitativ piesei noi“. Aflăm in continuare că anul trecut au fost recondiţionate peste 9 000 bucăţi matriţe pentru deformare plastică şi tot atîtea matriţe de presare la rece. Din calculele comparate ale preţului unei matriţe noi şi ale uneia recondiţionate, care ne-au fost prezentate de tînărul tehnician Petre Crătoiu, cel care coordonează această activitate, am aflat că economia este de 7-8 lei pe bucată. Prin simpla operaţie de înmulţire cu numărul pieselor recondiţionate se poate afla economia realizată. Şi mai eficientă este însă recondiţionarea sculelor din carburi metalice sinterizate. Reintroducind in procesul de producţie cele 2 000 de scule recondiţionate, întreprinderea a economisit circa 400 000 lei. „Poate că această valoare luată separat — ne spunea strungarul Gheorghe Lungoci — să nu însemne mare lucru. Dar ce ni se pare nouă mai important este că am economisit peste 1 600 kg de carburi metalice ce se aduc din import şi circa 600 kg cupru electrolitic, metal de asemenea deficitar pe economie. Firesc, şi în acest an vom continua activitatea de recondiţionare, cu atît mai mult cu cît putem afirma că am acumulat deja o bună experienţă, ne-am specializat în această direcţie“. Deci, la I. M. Sadu recondiţionarea este cotată ca unul din elementele cele mai importante în efortul de diminuare a costurilor, de reducere a cheltuielilor materiale de producţie. Aşa se explică măsurile adoptate în acest an pentru inventariere şi catalogarea tuturor sculelor şi dispozitivelor ce pot fi recondiţionate, căutindu-se şi soluţiile cele mai eficiente de realizare a acestei operaţii. ION D. CUCU tregii activităţi productive. Reducerea cheltuielilor de producţie este o preocupare constantă a fiecărui membru al colectivului de la I. M. Sadu, măsurile adoptate in direcţia valorificării superioare a materiilor prime şi materialelor, diminuării consumurilor de energie electrică, gaze şi combustibil regăsindu-se în economia de 4,9 lei realizată la mia de lei producţie marfă. Deci, un prim răspuns la întrebarea rubricii noastre, îl oferă chiar şi cifra prezentată. Firesc, in logica anchetei noastre ne-am propus in continuare să vedem şi cum s-a acţionat, către ce laturi au fost canalizate eforturile şi preocupările. „ECAROM 880“ Un nou sistem nou microprocesor pentru controlul şi supravegherea automată a produselor industriale, „ECAROM 880“ a fost omologat şi a intrat in producţie la întreprinderea de elemente pentru automatizare din Capitală. Conceput şi realizat in premieră pe ţară, noul produs are o largă utilizare în industriile chimică, cimentului, construcţii de maşini, energetică, construit intr-o structură modulară la dimensiuni conforme standardurilor internaţionale echipamentul se adaptează la funcţiile de supraveghere a parametrilor proceselor de producţie şi tehnologie, conduce standurile de rodaj-test motoare, îndeplinind rol de ghid operator. Primele microprocesoare „ECAROM 880“ sunt un curs de livrare întreprinderii „Steagul roşu“ Braşov, Combinatului de produse sodice Govora, precum şi unor regionale de căi ferate. Sistem electronic de supraveghere şi alarmare modular „SESAM“ La întreprinderea „Automatica“ a intrat în fabricație de serie sistemul electronic de supraveghereşi alarmare modular „SESAM“. Comparabil cu cele mai moderne tipuri de detectoare existente, echipamentul permite intervenţia personalului specializat în vederea eliminării sau diminuării pierderilor. Realizat în exclusivitate cu componente fabricate în ţară, noul sistem asigură, intr-o formă constructivă unică, utilizări în cele mai diverse sectoare economice. Construcţia simplă, fiabilitatea ridicată precum şi manevrarea şi întreţinerea uşoară fac din „SESAM“ un echipament solicitat în ţară şi la export. De menţionat că au şi fost făcute comenzi de către beneficiari din R.P. Chineză, Cuba, Egipt, Irak, India, Libia şi Siria. (Agerpres) Vremea a răsturnat din nou planificarea făcută cu o seară mai înainte. Erau speranţe să se reînceapă cu forţe sporite semănatul, atîta cît a mai rămas pentru culturile din prima urgenţă. Formaţiile de mecanizatori şi cooperatori care deservesc semănătorile n-au părăsit tarlalele, sondînd in permanentă terenul, mişcînd utilajele în solele care permiteau pregătirea în continuare a patului germinativ. în scurtele perioada de întrerupere a lucrului în cimp, specialiştii anticipează o serie de măsuri tehnice şi organizatorice care vizează accelerarea ulterioară a semănatului. Am profitat de vremea neprielnică, realizlnd săptămlna trecută în cimp sau cu prilejul şedinţelor operative de planificare a muncii o dezbatere cu factorii responsabili privind modul în care atît conducerea cooperativei cît şi membrii cooperatori răspund cerinţelor realizării obiectivelor anului 1982. Pentru a ilustra cît mai convingător evantaiul de măsuri întreprinse, am concentrat analiza noastră asupra fermei vegetale nr. 2, fermă condusă de ing. Mariana Trnculescu, secretara organizaţiei U.T.C. din C.A.P. Din programul cooperativei, fermei ii revin sarcini deosebit de mari. Iată dealtfel diagrama culturilor, suprafeţelor şi a producţiilor pe care le are de realizat : grîu — 311 ha (producţia medie — 4 030 kg) ; orz — 48 ha (4 500 kg la ha) ; secară — 50 ha (2 000 kg la hectar); porumb boabe — 228 ha (5 155 kg la hectar) ; fasole — 16 ha (1 000 kg la hectar) ; mazăre — 50 ha (1 500 kg la hectar) ; Coarea-soarelui — 108 ha (2 700 kg la hectar) ; sfeclă de zahăr — 59 ha (35 430 kg la hectar) etc. Pentru a putea duce la bun sfîrșit programul economic stabilit, este desigur necesară mobilizarea tuturor oamenilor la executarea în timp optim a lucrărilor şi în egală măsură mobilizarea economiştilor din fiecare fermă pentru clarificarea tuturor problemelor de planificare şi organizare. Ne aflăm deja in a treia decadă a lunii martie şi este imperios necesar să se cunoască nu numai pe cine contează la lucrări fiecare echipă în parte, dar și ceea ce are de făcut fiecare membru cooperator. Economista de la ferma nr. 2, la întrebarea noastră care viza stadiul in care se află semnarea angajamentelor colective, ne-a declarat că deocamdată s-a realizat defalcarea programului de culturi pe fiecare echipă. Ţinînd cont că în această primăvară au intervenit, in spiritul proiectului de lege privind retribuirea muncii în agricultură, o serie de schimbări, mai ales legate de tarifele cu muncile depuse de S.M.A. şi calcularea activităţii cooperatorilor în norme Z.O. (zile om), lămurirea problemelor contabile se înscrie în limitele unor termene aproape de normal.Dealtfel, sâmbătă economiştii fermelor, împreună cu contabilul şef al unităţii, au întocmit devizele pe fiecare cultură în parte, etapă care a înlesnit completarea angajamentelor colective, angajamente care reflectă cite norme trebuie realizate pentru fiecare cultură, ce suprafeţe revin fiecărei echipe in funcţie de numărul cooperatorilor). Intr-una din anchetele anterioare ne-am oprit la echipa conduşi de Victor Ceauş, din ferma nr. 2. Iată cum arată acum, după toate calculele, diagrama suprafeţelor şi a normelor Z.O. care trebuie realizate : grîu : 163,3 ha (495 Z.O.) ; orz — 23,1 ha (59 Z.O.) ; secară — 35 ha (80 Z.O.) ; porumb — 112 ha (3180 Z.O.) ; fasola — 7,9 ha (61 Z.O.) ; mazăre— 35 ha (271 Z.O.); in — 35 ha (271 Z.O.); floarea-soarelui — 44 ha (209 Z.O.) ; sfeclă de zahăr — 29 ha (2 100 Z.O.) ; ovăz — 35 ha (93 Z.O.). Așadar, un total de 7 292 norme Z.O. de realizat în 1982 de către membrii echipei conduse de Victor Ceauș. Pînă aici, toate bune și la locul lor. Dar ceea ce ni se pare nefiresc este numărul de oameni la care sunt raportate normele : 33, ca şi in anul trecut. Din prudenţă sau din alt motiv n-au fost luaţi în calcul cei 10 oameni noi care s-au înscris la muncă în această primăvară in echipa amintită. Chiar şi la 43 de cooperatori, există posibilităţi ca din numărul total de 7 292 norme Z. O. fiecare cooperator să realizeze o medie de 190 norme, cifră aprobată in adunarea generală. Iată de ce credem că se impunea raportarea normelor totale la toți membrii cooperatori, inclusiv la cei care au optat pentru munca în C.A.P. în această primăvară. S-ar reflecta în acest fel cu mai multă claritate răspunderile reciproce dintre C.A.P. şi cooperatori. Ne aflăm acum, în această perioadă, în prima şi cea mai importantă etapă a anului agricol — semănatul. In ciuda condiţiilor atmosferice nefavorabile, aici, la Pogoanele, se întreprind eforturi sporite, zi şi noapte, pentru urgentarea lucrărilor. Am participat vineri la o scurtă şedinţă de planificare în care s-au stabilit o serie de măsuri menite să impulsioneze, în ciuda vremii, ritmul semănatului. O problemă mult discutată a fost cea referitoare la echinarea tuturor utilajelor cu scormonitori şi cuţite tip săgeată. Terenul e încă moale, dar trebuie să se insiste, pentru că vremea continuă să fie neprielnică. Burniţează. Se propune ca la fiecare tractor să fie sudate cîrlige la patine, în aşa fel ca să se poată ataşa contragreutăţi. în urma roţii, pămintul care se tasează poate fi pregătit pentru semănat şi in condiţii de umiditate mai mare. După cîteva ore consemnăm în timp rezultatul şedinţei la care am participat. La S.M.A., Ion Nica luase deja legătura cu centrul din Mihăileşti pentru urgentarea reparării tractorului V, vital în această etapă pentru dezgropatul viei şi curăţirea butucilor. Pe tarlaua din spatele S.M.A. se încerca terenul în vederea insăminţării sfeclei de zahăr. Brazdele de control trase cu semănătoarea au determinat intrarea în plin. Proba de densitate a relevat de asemenea că in ciuda faptului că terenul e moale, se poate lucra. Pentru a atenua unele din neajunsurile care pot interveni la germinarea boabelor se atrage încă o dată atenţia ca pe timp de noapte sămînţa de sfeclă să nu rămină în cutia semănătorilor. Noaptea e mai rece şi în sol pot fi încorporate a doua zi boabe deja compromise. Iată, deci, că această primă etapă a anului agricol — semănatul — concentrează atenţia specialiştilor, a mecanizatorilor şi cooperatorilor — desfăşurîndu -se, in ciuda vremii neprielnice, din plin, înscriind culturile din epoca I în timp optim. DUMITRU ION DINCA în scurtul răgaz impus de ploi, specialiştii şi mecanizatorii pregătesc reluarea din plin a semănatului LUNI 22 MARTIE 1982 NOUL MECANISM ECONOMICO-FINANCIAR VĂZUT DE LA LOCUL DE MUNCĂ Efortul, iniţiativa şi răspunderea sondorilor „îmbogăţesc“ zăcămintele petroliere Principala problemă dezbătută de specialiştii şi sondorii schelei de extracţie MOŞOAIA, la primul raport al zilei de 20 martie din unităţile petroliere, zilnic, atît la începerea programului cit şi seara, la încheierea primului schimb, sunt organizate scurte analize ale modului în care s-a acţionat şi în care urmează să se acţioneze în următoarele schimburi pentru asigurarea bunului mers al producţiei — a fost punerea în funcţiune intr-un timp cit mai scurt a sondei nr. 3 ISO — Tutana. Cu puţină vreme in urmă aparatele de măsură instalate aici au înregistrat pe parcursul înaintării spre zăcări sînt presiuni anormal de mari. Pentru continuarea lucrărilor în condiţii de siguranţă a devenit necesară montarea unei instalaţii de încălzit gazele la suprafaţă. Brigăzii de sondori in sarcina căreia se află punerea în producţie a noii instalaţii i s-au alăturat şi alte forţe. Apoi, la raportul de care aminteam s-a hotărit ca tînărul Victor Sandu, inginer şef al schelei, să preia conducerea operaţiilor de pornire a noii capacităţi. — De ce se acordă atit de mare importanţă sondei 3190, l-am întrebat pe un alt tînăr specialist, Ilie Gheorghe, de cîteva luni director al Schelei de extracţie Moşoaia ? Pe raza de activitate a unităţii, rază care măsoară circa 300 km funcţionează cîteva sute de sonde, nenumărate alte instalaţii complexe de deetanizare şi degarolinizare a ţiţeiului, staţii de compresoare şi de pompe. Dar, despre ce trebuie făcut in continuare pentru asigurarea bunei funcţionări a acestora nu s-a vorbit aproape nimic la raport. — Nu s-a vorbit pentru că activitatea in secţiile noastre de producţie decurge normal in aceste zile. Cu excepţia cîtorva lucrări de cimentare, toate celelalte operaţiuni pe care le avem de executat sint obişnuite, de rutină. La Tutana însă, pe lingă complexitatea zăcămîntului, ne preocupă în mod deosebit punerea in funcţiune a sondei intr-un timp cit mai scurt, pentru motivul că dorim să atingem încă din aceasta lună nivelul producţiei prevăzute in planul lunii aprilie şi al trimestrului viitor, respectiv, peste 7 000 tone zilnic. Nivel atins, de altfel, cum s-a raportat chiar astăzi, dar menţinerea şi ridicarea sa la cote superioare, obiectiv central al tuturor petroliştilor din ţara noastră , presupune eforturi continue în direcţia deschiderii drumurilor spre noi zăcăminte, consolidării drumurilor deja săpate. Drept rezultat al unor astfel de eforturi, al unor soluţii tehnice eficiente, propuse de tineri, de ceilalţi petrolişti argeşeni, în 1982, mai exact pînă astăzi, colectivul Schelei Moşoaia a extras peste prevederi aproape 1 000 tone ţiţei, peste 2 milioane mc gaze comercializabile şi 5,7 milioane mc gaze utilizabile, precum şi 220 tone gazolină. Brigăzile de tineri de la intervenţie conduse de Ion Sandu, Ion Dogaru şi Ion Avram sau brigăzile din sectoarele de punere în producţie conduse de Gheorghe Neacşu, Vasile Călimănescu, Constantin Suceveanu s-au întrecut în cele aproape trei luni, care au trecut din acest an, în a-şi organiza cît mai bine activitatea pentru mărirea continuă a debitului izvoarelor de ţiţei deschise la Poiana Lacului, Moşoaia, Vata, Vîlcele, Merişani, Samara. Rezultat al acestei bune organizări, a scăzut numărul accidentelor tehnice, timpul necesar repunerii în funcţiune a sondelor avariate s-a redus, iar sondele noi au produs cu mult înainte de termenele planificate. Totodată, costurile de producţie au cunoscut o curbă descendentă, de la 439,3 Iei pe tona de ţiţei în luna octombrie 1981 la 350,7 lei in februarie a.c. Sau, altfel spus, cheltuielile materiale la 1 000 lei producţie marfă au fost reduse în primele două luni ale anului cu 25,6 lei, prevederile producţiei nete fiind astfel depăşite pe aceeaşi perioadă de timp cu aproape trei milioane Iei, iar beneficiul planificat cu 1,37 milioane lei. Dar aceste rezultate bune, care — aşa cum ne mărturisea tovarăşul Ion Badea, secretarul comitetului de partid şi mecanicul şef al schelei — vor fi amplificate în această ultimă decadă a primului trimestru sunt departe de obiectivele pe care şi le-au propus petroliştii argeşeni în 1992. „In trimestrul următor, evidenţia Ion Badea, va trebui să extragem cu circa 6 400 tone ţiţei mai mult decit în primele trei luni pentru ca in trimestrul patru nivelul producţiei să fie superior cu 24 400 tone nivelului atins în primele trei luni. Şi aceasta nu este puţin lucru, pentru câ noi nu ştim niciodată cît va produce o sondă sau alta In următoarele ceasuri, neavînd posibilitatea si vedem ce se petrece la 3 000 m adîncire sub pămînt, adică acolo unde se desfăşoară practic adevărata noastră producţie. Cu toate acestea, experienţa, pasiunea oamenilor pentru meseria de sondor, disciplina şi buna organizare a activităţii constituie „ochii“ muncii desfăşurate de noi aici şi, cum nu ne lipsesc toate acestea, putem gindi şi acţiona în perspectivă, putem preveni avarii sau defecţiuni care, orfeit de mărunte ar fi, în activitatea de extragere a ţiţeiului înseamnă pierderi de producţie“. Pierderi, care, cum arătam, în ultima vreme, au fost tot mai scăzute, întreg colectivul de muncă al schelei şi mai cu seamă tinerii sondori angajindu-se într-o adevărată bătălie pentru reducerea acestora în continuare. Pentru finalizarea cu succes a acţiunilor întreprinse este nevoie însă de piese de schimb, de materiale, de alte nenumărate condiţii pe care, de multe ori, trebuie să ţi le asiguri singur. Petroliştii de la Moşoaia au înţeles bine acest lucru şi, iată, in 1981, ei şi-au asigurat prin recondiţionarea reperelor uzate piese şi subansamble în valoare de peste 5,5 milioane Iei, cheltuind in acest scop doar circa 480 000 Iei. Apoi, pentru a reduce consumul de energie, de piese şi materiale, a fost continuat procesul de trecere a extracţiei ţiţeiului de la sistemul clasic de pompaj la sistemul „gazlift“. Cîteva zeci de sonde au fost legate la un panou automat de control şi comandă, personalul din mai multe sectoare fiind astfel redistribuit brigăzilor de intervenţie şi celor de punere în producţie, brigăzi a căror activitate a fost reorganizată, în funcţie de problemele zilnice pe care le au de rezolvat. în prezent forţe importante sunt concentrate la alte puneri in producţie, precum şi la efectuarea lucrărilor de revizii şi reparaţii capitale ale utilajelor şi instalaţiilor. Lucrări preluate în bună parte in execuţie proprie de uteciştii schelei. „Efectuăm in aceste zile — ne declara sondorul Marin Ionică, secretarul comitetului U.T.C. — revizii tehnice. la nenumărate sonde. Am preluat să curăţim şi să vopsim două rezervoare de mare capacitate in parcul Vaţa precum şi 10 sonde. Totodată, in atelierul mecanic, un număr însemnat de tineri participă la recondiţionarea pieselor de schimb, iar brigăzile de intervenţie, care şi-au propus să reducă la jumătate timpii de imobilizare în reparaţii a sondelor, sunt formate in mare majoritate din tineri. Tineri care sunt hotăriţi să menţină pe intreg parcursul anului, prin eforturile lor, printr-o cit mai bună exploatare şi întreţinere a instalaţiilor, un nivel de producţie constant, peste prevederile planului zilnic. NICOLAE MILITARU