Scînteia Tineretului, martie 1986 (Anul 42, nr. 11430-11455)

1986-03-01 / nr. 11430

— Creşterea albinelor este una din ocupaţiile cu tradiţie în tara noastră. Condiţiile cli­materice favorabile si exis­tenta unor resurse melifere bogate şi variate au permis dezvoltarea acestei activităţi intr-un ritm inait. Care este dinamica înregistrată de api­­cultura in ultimii ani ? — Efectivele de albine au crescut cu peste 1 milion de familii, iar producţia de miere faţă de 193$ a crescut de pes­te 1$ ori. Am luat in discuţie aceste cifre pentru că repre­zintă indicatorii de bază in sectorul nostru de activitate. Mutaţiile fundamentale s-au produs si in alte privinţe care nu pot fi in nici un caz igno­rate. De pildă, producţia api­colă s-a diversificat foarte mult. In prezent deţinem­­ produse de la un stup : miere, ceară, polen, propolis, lăptişor de matcă, apilarnic si venin de albină. — Programul de dezvoltare a apiculturii pentru cincinalul 1986—1990 prevede o sporire a patrimoniului apicol. Efectivul familiilor de albine va crește, pe total sectoare, de la 1130 mii, realizat in 1985, la 1 600 mii in 1988 si la 2 425 mii in 1990. — Intr-adevăr, numărul fa­miliilor de albine va spori In­tr-un ritm foarte inait. Se va realiza o creştere substanţiali a acestui număr In sectorul de stat. In mod deosebit insă, creşterea numărului de albine va spori In sectorul coopera­tist, unde va trebui să se înre­gistreze un procent de 1062 la sută in 1990. De asemenea, producţia to­tală de miere va spori de la 11500 tone, în 1985, la 26 460 tone la sfirşitul, acestui cin­cinal. — Am urmărit cu atenţie toate cifrele din mobilizatorul program. Pe ani, pe sectoare. Pe efective. V-am ruga să ne spuneţi ce măsuri se au în ve­dere pentru îndeplinirea aces­tor sarcini ? — Ne stau în faţă răspunderi de importanţă mare. Tocmai de aceea măsurile tehnico-or­­ganizatorice pe care le-am­,în­treprins şi le vom­ perfecţiona sunt de natură să materializeze întocmai obiectivele din pro­gramul recent aprobat de con­ducerea superioară de partid. In acest sens, ne vom preo­cupa să asigurăm baza tehni­­co-materială in conformitate cu cerinţele dezvoltării pro­ducţiei intensive. De pildă, vom înfiinţa in cooperativele agricole si asociaţiile economi­ce noi stupine si brigăzi api­cole, cu un efectiv mediu cu­prins intre 125 si 500 de fa­milii albine. In unităţile de stat vom extinde fermele api­cole cu efective intre 2 000— 4 000 familii de albine. Se va putea trece in acest fel la me­canizarea lucrărilor de valoa­re. In gospodăriile populaţiei vom dezvolta stupinele mici. In acelaşi timp, vom urmări ca in fiecare gospodărie să existe 1—2 familii de albine. Vom produce in acest cincinal 1 095 mii stupi, 1 000 tone faguri ar­­tificiali si 77 mii tone biosti­­mulatori si medicamente de uz apicol. — Despre ameliorarea mate­rialului biologic autohton ce ne puteţi spune ? — In fiecare an vom pro­duce cel puţin 50 mii matei de elită. Vom organiza în ca­drul unităţilor de stat 10 stu­pine specializate in producţia de mitei, soiuri si familii de albine selecţionate, de înaltă producfie. — Care sunt principalele ar­gumente care pledează pentru intensificarea activităţii in a­­picultură ? — In primul rind evidenţiez rolul polenizării in sporirea recoltelor. S-a dovedit că va­loarea sporurilor suplimentare a producţiilor realizate prin polenizare cu ajutorul albine­lor in culturile entomofile este de 15 ori mai mare fată de valoarea produselor apicole directe. In aceeaşi ordine de idei, ar trebui amintit faptul că produsele apicole constituie o materie primă excelentă, a­­proape indispensabilă pentru o serie de medicamente, cos­metice, substanţe energovitali­­zante şi apiterapice.­­ Apicultura a fost multă vreme apanajul vârstnicilor, a persoanelor care o practicau mai mult din pasiune. Cum se prezintă lucrurile acum ? — Intr-adevăr, aşa a fost multă vreme. Numai că de data aceasta tot mai mulţi sunt tinerii care se ocupă de creş­terea albinelor. In judeţele Arad si Vilcea, ca sd mă refer numai la două exemple, aceas­tă activitate este intens prac­ticată de utecişti. Problema pregătirii cadrelor a fost si rămine permanent, in atenţia noastră. Pe lingă Insti­tutul de cercetare şi producţie pentru apicultură funcţionează liceul agroindustrial cu profil de apicultură. Facultăţile de zootehnie din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca si Timişoara au cuprins in planul de invătă­­mint cursuri de apicultură, ca obiect de bază. De asemenea, Asociaţia Crescătorilor de Al­bine, prin filialele judeţene, organizează anual cursuri api­cole pentru începători si avan­saţi, tocmai pentru a veni in intimpinarea tinerilor care vor să practice această meserie, lată citeva argumente. Apicul­tura este o îndeletnicire utilă, rentabilă, instructiv-educativă şi recreativă. Munca in stupi­nă, in mijlocul naturii, in aer liber, depusă cu pasiune şi voie bună, nu oboseşte. Este o muncă deconectantă care creează bună dispoziţie. Un izvor de sănătate şi viaţă or­ganizată. Apicultura cunoaşte un larg amatorism, dar este şi o profesie de sine stătătoare, cuprinsă în nomenclatorul me­seriilor republicane. Este aşa­dar, un mijloc de împlinire profesională pentru orice tinăr. interviu cu inginerul TRAIAN VOLCINSCHI, şeful serviciului tehnic al Asociaţiei Crescătorilor de Albine -------------------------------------------------------------—V­I în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu ACŢIUNI COMPLEXE PENTRU DIVERSIFICAREA§I DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI ÎN APICULTURA, SERICICULTURA SI CRESTEREA IEPURILOR DE CASA SPORIREA CONTINUA A PATRIMONIULUI APICOL [tineri al TINEREI | \ Practicînd apicultura, beneficiaţi de numeroase avantaje ca:­­­­ • scutire de impozite asupra re­­direct de la stupină cu plata pe \ j niturilor realizate din creşte­­­­rea albinelor J • credite pe termen lung pentru J înfiinţarea şi dezvoltarea stu­­­­pinelor X • avansuri băneşti pentru pro- I ducţia apicolă contractată \ • resurse melifere repartizate X gratuit t • mijloace de transport, cu prio­­­­ritate, pentru deplasarea în I pastoral J • preluarea produselor apicole loc X vetre pentru stupină în folo- J sinţă gratuită j • ocrotirea albinelor contra in- \ toxicaţiilor prin reglementa- X rea folosirii pesticidelor X • asistenţă tehnică şi consultaţii J jurdice gratuite \ to asigurarea aprovizionării cu­­ unelte, utilaje, material biolo- X gic, medicamente apicole şi li- J teratură tehnică de îndrumare l­a ambalaje pentru miere cu îm- \ p­rumut, cu titlu gratuit X CREŞTEREA VIERMILOR DE MĂTASE, ACŢIUNE ECONOMICĂ ŞI MAXIMĂ IMPORTANTĂ "* Vă rugăm tovarăşe Dumi­tru Dogaru in calitatea pe care o aveţi de director adjunct tehnic al Staţiunii centrale de producţie şi cercetări pentru sericicultură, să prezentaţi ti­nerilor cititori principalele li­nii de forţă care jalonează Programul pentru dezvoltarea sericiculturii in perioada 1986— 1990 ? — Aplicind in viaţă pre­ţioasele indicari ale tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, noi nu facem altceva decit să conti­nuăm o tradiţie străbună a po­porului nostru. Firul de mă­tase produs de viermii de mă­tase este cunoscut din timpuri străvechi, fiind folosit la con­fecţionarea diferitelor teşituri, care au adus faima frumosului port naţional românesc. In ultima vreme, firul de mătase constituie o materie primă nu numai pentru industria textilă dar şi în electrotehnică, aero­nautică si medicină, îndeosebi in tehnica chirurgicală. — Care sint principalele coordonate tehnico-organizato­­rice ale programului ? — La sfirsitul acestui cinci­nal, producţia totală de gogoşi de mătase va creşte la 16 000 tone gogoşi de mătase fată de 760 t realizate in 1985. In acest scop sunt stabilite măsuri concrete privind asigurarea bazei tehnico-materiale ne­cesare. Se va avea in ve­dere în primul rind in­tensificarea acţiunilor de plan­tare a puietilor de dud, îndeo­sebi in curţile şcolilor şi gos­podăriilor populaţiei, pe ali­niamentele drumurilor şi căi­lor ferate, culoarelor defrişate din zona reţelei electrice si in incintele C.A.P. şi I.AS. Se vor planta 64 660 mii puieti de dud. Pînă in 1990 patrimoniul furajer sericicol va fi de a­­proape 100 milioane duzi, întregul material siditor va fi asigurat de pepinierele spe­cializate, de staţiunile centra­le de sericicultură şi Ministe­rul­ Silviculturii. Toate ouăle de viermi de mătase necesare realizării can­tităţilor de gogoşi de mătase prevăzute Să se defini in toa­te sectoarele se vor furniza tot de la staţiunea centrală pentru sericicultură. Pînă in 1990 se vor asigura 29 540 kg ouă de viermi de mătase. După cum se observă, an de an cresc cantităţile de ouă de viermi de mătase ce se vor distribui gos­­podăriilor populaţiei, C.A.P., fermelor sericicole de stat, şcolilor, ocoalelor silvice, că­minelor culturale si organiza­ţiilor de femei. Pentru înfăptuirea amplului program, încă din acest an am reprofilat 35 de ferme serici­cole care să înmulţească gogo­şile de reproducţie in circuit închis, iar in 5 ferme se va obţine material biologic din categoriile elită si superelită. De asemenea, in aceeaşi or­­dine de idei ne-am propus ca­­ zonele favorabile creşterii viermilor de mătase să organi­zăm ferme de producere a ma­terialului biologic adaptat con­diţiilor pedoclimatice specifi­ce zonei respective. Avem in vedere ca in acest an să în­cepem execuţia unor astfel de ferme in judeţele Galati şi Iaşi. — Cum pot sprijini tinerii, organizaţiile U.T.C. aceste ac­ţiuni complexe ? — Staţiunea centrală de se­ricicultură, in colaborare cu or­ganizaţiile U.T.C. din comune, cu sprijinul consiliilor popu­lare, va lua măsuri incă din primăvara acestui an să se planteze materialul sălditor planificat., Duzii vor fi ampla­sab forma gardurilor vii, care vor imprejmui util şi estetic loturile şcolare si de-a lungul aleilor din curţi şi gră­dini. Tineretul va fi antrenat cu precădere la săpatul gropi­lor, la plantatul puieţilor, udarea si întreţinerea aces­tora. In grija tinerilor vor fi date plantaţiile din apropierea şco­lilor şi unităţilor economice. Una din acţiunile din program are in vedere ridicarea poten­ţialului de producţie al duzilor existenţi prin tăieri de reînti­nerire, fertilizarea cu 8­—10 kg gunoi de grajd la fiecare dud, săpatul circular, stirpirea omi­zilor din timpul vegetaţiei, ac­ţiuni care se realizează cu suc­ces şi in prezent de tineri. Viermele de mătase, o ade­vărată „uzină naturală", con­stituie şi obiect, de studiu pen­tru îmbogăţirea cunoştinţelor şi deprinderilor tinerilor. Toc­mai de aceea, orele de apli­caţie practică se vor tine in spaţiile de creştere şi produ­cere a gogoşilor de mătase. Vor fi utilizate In acest scop magazii, culoare, poduri, săli de clasă neocupate. In atelie­­rele-şcoală vor fi confecţiona­te stelaje de creştere pe 3—1 nivele a viermilor de mătase. Se prevede o cooperare Intre scoală si fermele de stat, care deţin planta,tu de dud pentru utilizarea comună a resurselor de hrană. In şcoli se vor creş­te cel putin două serii de viermi de mătase. Se va urmări in mod special in toate sectoarele ca ingogoşarea si nu se facă oricum, ci in con­diţiile respectării normelor tehnologice, asigurării din timp a materialelor de ingogosare, pentru îmbunătăţirea perma­nentă a calităţii firului de mătase. SÍMBÁTÁ 1 MARTIE 1986 Programul pentru dezvoltarea creşterii iepurilor de casă in vederea realizării a 10 milioane exemplare Programul pentru dezvol­tarea creşterii iepurilor de casă are in vedere realizarea pină în 1990 a 50 de milioa­ne de capete. Creşterea iepu­rilor de casă se va face in întreprinderile avicole de stat, cooperative agricole de producţie, alte unităţi socia­liste, precum şi in gospodă­riile populaţiei. Actualul program prevede asigurarea unui consum mediu anual de 2,0 kg pe locuitor urban şi 1,­5 kg pe locuitor rural. Pentru Înfăptuirea progra­mului se asigură hibrizi de carne de mare productivitate rezultaţi din liniile pure, în­mulţite în centrele de selec­ţie şi hibridare ale întreprin­derilor avicole de stat, cit şi punerea in valoare a unor populaţii şi rase autohtone de iepuri obţinute în gospo­dăriile populaţiei. Se vor dezvolta in acest sens cen­trele de selecţie de la I.Av.S. Sibiu, Bacău, Piatra Neamţ, Băiculeşti, Timişoara şi In­stitutul de Cercetări şi Pro­ducţie pentru Creşterea Păsă­rilor şi Animalelor Mici Balo­­teşti. Matca de reproducţie va fi livrată în fiecare judeţ de către întreprinderea avico­lă de stat care este coordona­toarea întregului program. Pentru realizarea tuturor capacităţilor din programul iniţial se are in vedere : în întreprinderile avicole de stat să se folosească baterii cu două niveluri si în care se du­blează capacitatea pe hală; în cooperativele agricole de pro­ducţie se vor executa investi­ţiile pentru creşterea de 2,8 milioane capete, respectiv 102 hale noi, şi se vor introduce de asemenea baterii pe două niveluri. Alte unităţi socialiste care vor creşte iepuri de casă sunt şcolile, cantinele, unităţi­le militare. In gospodăriile populaţiei creşterea de 0,7 mi­lioane capete urmează să se facă in spaţiile existente in cooperare cu unităţile de stat care le vor dota cu utilaje şi cuşti. Unul din aspectele cele mai importante ale programu­lui îl reprezintă asigurarea furajelor. Furajarea se va face in baza cerinţelor tehni­ce cu nutreţuri granulate, in care finul de lucernă şi pale­le să­­ reprezinte ponderea. Toate sortimentele se pot asi­gura prin balanţele anuale, iar finul de lucernă, prin cul­tivarea unei suprafeţe agrico­le de 4 000 hectare. Pentru sarcina prevăzută în program de a se realiza la gospodăriile populaţiei 20 de milioane ie­puri, cu 47 000 tone carne (adi­că 40 la sută din producţia­­totală de carne) şi 1 200 mii capete matcă (53 la sută din efectivul matcă), furajele ne­cesare urmează să se asigure din resurse gospodăreşti şi alte surse. Consiliile popu­lare şi organele agricole loca­le vor acorda cu prioritate crescătorilor de iepuri fineturi pentru recoltare cu plata in natură, precum şi alte resurse existente pe plan local pentru completarea necesarului de furaje fibroase şi suculente. Pentru Înfăptuirea prevederi­lor programului in cadrul cen­tralei pentru producţia avicolă se vor institui cursuri de pre­gătire profesională, intocmin­­du-se programe anuală de in­struire cu asigurarea fonduri­lor de şcolarizare. Specialiştii din întreprinderea avicolă de stat din fiecare judeţ vor ar­onda îndrumări şi asistenţă tehnică, vor pune la dispozi­ţia gospodăriilor populaţiei broşuri, pliante cu­­populariza­rea acestei activităţi. IULIANA NEAGU inginer principal la centrala „Avicola" X OAMENI AI MUNCII } J DIN AGRICULTURA! \ ! TINERI SI TINERE X J DE LA SATE! \ \ Acţionaţi cu toată energia şi x X pasiunea pentru înfăptuirea­­ X exemplară a programelor de j J dezvoltare a apiculturii, seri- ^ J ciculturii şi de creştere a iepu- \ \ rilor de casă, îndeletniciri tra- X X diţionale utile, rentabile şi in- J X structiv-educative, sporind ost- j J fel contribuţia la asigurares». \ \ fondului de stat şi de consum al | X populaţiei cu aceste valoroa- X X se produse agroalimentare! j Pagină realizată de ELENA CATUNEANU

Next