Scînteia Tineretului, martie 1986 (Anul 42, nr. 11430-11455)
1986-03-01 / nr. 11430
— Creşterea albinelor este una din ocupaţiile cu tradiţie în tara noastră. Condiţiile climaterice favorabile si existenta unor resurse melifere bogate şi variate au permis dezvoltarea acestei activităţi intr-un ritm inait. Care este dinamica înregistrată de apicultura in ultimii ani ? — Efectivele de albine au crescut cu peste 1 milion de familii, iar producţia de miere faţă de 193$ a crescut de peste 1$ ori. Am luat in discuţie aceste cifre pentru că reprezintă indicatorii de bază in sectorul nostru de activitate. Mutaţiile fundamentale s-au produs si in alte privinţe care nu pot fi in nici un caz ignorate. De pildă, producţia apicolă s-a diversificat foarte mult. In prezent deţinem produse de la un stup : miere, ceară, polen, propolis, lăptişor de matcă, apilarnic si venin de albină. — Programul de dezvoltare a apiculturii pentru cincinalul 1986—1990 prevede o sporire a patrimoniului apicol. Efectivul familiilor de albine va crește, pe total sectoare, de la 1130 mii, realizat in 1985, la 1 600 mii in 1988 si la 2 425 mii in 1990. — Intr-adevăr, numărul familiilor de albine va spori Intr-un ritm foarte inait. Se va realiza o creştere substanţiali a acestui număr In sectorul de stat. In mod deosebit insă, creşterea numărului de albine va spori In sectorul cooperatist, unde va trebui să se înregistreze un procent de 1062 la sută in 1990. De asemenea, producţia totală de miere va spori de la 11500 tone, în 1985, la 26 460 tone la sfirşitul, acestui cincinal. — Am urmărit cu atenţie toate cifrele din mobilizatorul program. Pe ani, pe sectoare. Pe efective. V-am ruga să ne spuneţi ce măsuri se au în vedere pentru îndeplinirea acestor sarcini ? — Ne stau în faţă răspunderi de importanţă mare. Tocmai de aceea măsurile tehnico-organizatorice pe care le-am,întreprins şi le vom perfecţiona sunt de natură să materializeze întocmai obiectivele din programul recent aprobat de conducerea superioară de partid. In acest sens, ne vom preocupa să asigurăm baza tehnico-materială in conformitate cu cerinţele dezvoltării producţiei intensive. De pildă, vom înfiinţa in cooperativele agricole si asociaţiile economice noi stupine si brigăzi apicole, cu un efectiv mediu cuprins intre 125 si 500 de familii albine. In unităţile de stat vom extinde fermele apicole cu efective intre 2 000— 4 000 familii de albine. Se va putea trece in acest fel la mecanizarea lucrărilor de valoare. In gospodăriile populaţiei vom dezvolta stupinele mici. In acelaşi timp, vom urmări ca in fiecare gospodărie să existe 1—2 familii de albine. Vom produce in acest cincinal 1 095 mii stupi, 1 000 tone faguri artificiali si 77 mii tone biostimulatori si medicamente de uz apicol. — Despre ameliorarea materialului biologic autohton ce ne puteţi spune ? — In fiecare an vom produce cel puţin 50 mii matei de elită. Vom organiza în cadrul unităţilor de stat 10 stupine specializate in producţia de mitei, soiuri si familii de albine selecţionate, de înaltă producfie. — Care sunt principalele argumente care pledează pentru intensificarea activităţii in apicultură ? — In primul rind evidenţiez rolul polenizării in sporirea recoltelor. S-a dovedit că valoarea sporurilor suplimentare a producţiilor realizate prin polenizare cu ajutorul albinelor in culturile entomofile este de 15 ori mai mare fată de valoarea produselor apicole directe. In aceeaşi ordine de idei, ar trebui amintit faptul că produsele apicole constituie o materie primă excelentă, aproape indispensabilă pentru o serie de medicamente, cosmetice, substanţe energovitalizante şi apiterapice. Apicultura a fost multă vreme apanajul vârstnicilor, a persoanelor care o practicau mai mult din pasiune. Cum se prezintă lucrurile acum ? — Intr-adevăr, aşa a fost multă vreme. Numai că de data aceasta tot mai mulţi sunt tinerii care se ocupă de creşterea albinelor. In judeţele Arad si Vilcea, ca sd mă refer numai la două exemple, această activitate este intens practicată de utecişti. Problema pregătirii cadrelor a fost si rămine permanent, in atenţia noastră. Pe lingă Institutul de cercetare şi producţie pentru apicultură funcţionează liceul agroindustrial cu profil de apicultură. Facultăţile de zootehnie din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca si Timişoara au cuprins in planul de invătămint cursuri de apicultură, ca obiect de bază. De asemenea, Asociaţia Crescătorilor de Albine, prin filialele judeţene, organizează anual cursuri apicole pentru începători si avansaţi, tocmai pentru a veni in intimpinarea tinerilor care vor să practice această meserie, lată citeva argumente. Apicultura este o îndeletnicire utilă, rentabilă, instructiv-educativă şi recreativă. Munca in stupină, in mijlocul naturii, in aer liber, depusă cu pasiune şi voie bună, nu oboseşte. Este o muncă deconectantă care creează bună dispoziţie. Un izvor de sănătate şi viaţă organizată. Apicultura cunoaşte un larg amatorism, dar este şi o profesie de sine stătătoare, cuprinsă în nomenclatorul meseriilor republicane. Este aşadar, un mijloc de împlinire profesională pentru orice tinăr. interviu cu inginerul TRAIAN VOLCINSCHI, şeful serviciului tehnic al Asociaţiei Crescătorilor de Albine -------------------------------------------------------------—VI în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu ACŢIUNI COMPLEXE PENTRU DIVERSIFICAREA§I DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI ÎN APICULTURA, SERICICULTURA SI CRESTEREA IEPURILOR DE CASA SPORIREA CONTINUA A PATRIMONIULUI APICOL [tineri al TINEREI | \ Practicînd apicultura, beneficiaţi de numeroase avantaje ca: • scutire de impozite asupra redirect de la stupină cu plata pe \ j niturilor realizate din creşterea albinelor J • credite pe termen lung pentru J înfiinţarea şi dezvoltarea stupinelor X • avansuri băneşti pentru pro- I ducţia apicolă contractată \ • resurse melifere repartizate X gratuit t • mijloace de transport, cu prioritate, pentru deplasarea în I pastoral J • preluarea produselor apicole loc X vetre pentru stupină în folo- J sinţă gratuită j • ocrotirea albinelor contra in- \ toxicaţiilor prin reglementa- X rea folosirii pesticidelor X • asistenţă tehnică şi consultaţii J jurdice gratuite \ to asigurarea aprovizionării cu unelte, utilaje, material biolo- X gic, medicamente apicole şi li- J teratură tehnică de îndrumare la ambalaje pentru miere cu îm- \ prumut, cu titlu gratuit X CREŞTEREA VIERMILOR DE MĂTASE, ACŢIUNE ECONOMICĂ ŞI MAXIMĂ IMPORTANTĂ "* Vă rugăm tovarăşe Dumitru Dogaru in calitatea pe care o aveţi de director adjunct tehnic al Staţiunii centrale de producţie şi cercetări pentru sericicultură, să prezentaţi tinerilor cititori principalele linii de forţă care jalonează Programul pentru dezvoltarea sericiculturii in perioada 1986— 1990 ? — Aplicind in viaţă preţioasele indicari ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, noi nu facem altceva decit să continuăm o tradiţie străbună a poporului nostru. Firul de mătase produs de viermii de mătase este cunoscut din timpuri străvechi, fiind folosit la confecţionarea diferitelor teşituri, care au adus faima frumosului port naţional românesc. In ultima vreme, firul de mătase constituie o materie primă nu numai pentru industria textilă dar şi în electrotehnică, aeronautică si medicină, îndeosebi in tehnica chirurgicală. — Care sint principalele coordonate tehnico-organizatorice ale programului ? — La sfirsitul acestui cincinal, producţia totală de gogoşi de mătase va creşte la 16 000 tone gogoşi de mătase fată de 760 t realizate in 1985. In acest scop sunt stabilite măsuri concrete privind asigurarea bazei tehnico-materiale necesare. Se va avea in vedere în primul rind intensificarea acţiunilor de plantare a puietilor de dud, îndeosebi in curţile şcolilor şi gospodăriilor populaţiei, pe aliniamentele drumurilor şi căilor ferate, culoarelor defrişate din zona reţelei electrice si in incintele C.A.P. şi I.AS. Se vor planta 64 660 mii puieti de dud. Pînă in 1990 patrimoniul furajer sericicol va fi de aproape 100 milioane duzi, întregul material siditor va fi asigurat de pepinierele specializate, de staţiunile centrale de sericicultură şi Ministerul Silviculturii. Toate ouăle de viermi de mătase necesare realizării cantităţilor de gogoşi de mătase prevăzute Să se defini in toate sectoarele se vor furniza tot de la staţiunea centrală pentru sericicultură. Pînă in 1990 se vor asigura 29 540 kg ouă de viermi de mătase. După cum se observă, an de an cresc cantităţile de ouă de viermi de mătase ce se vor distribui gospodăriilor populaţiei, C.A.P., fermelor sericicole de stat, şcolilor, ocoalelor silvice, căminelor culturale si organizaţiilor de femei. Pentru înfăptuirea amplului program, încă din acest an am reprofilat 35 de ferme sericicole care să înmulţească gogoşile de reproducţie in circuit închis, iar in 5 ferme se va obţine material biologic din categoriile elită si superelită. De asemenea, in aceeaşi ordine de idei ne-am propus ca zonele favorabile creşterii viermilor de mătase să organizăm ferme de producere a materialului biologic adaptat condiţiilor pedoclimatice specifice zonei respective. Avem in vedere ca in acest an să începem execuţia unor astfel de ferme in judeţele Galati şi Iaşi. — Cum pot sprijini tinerii, organizaţiile U.T.C. aceste acţiuni complexe ? — Staţiunea centrală de sericicultură, in colaborare cu organizaţiile U.T.C. din comune, cu sprijinul consiliilor populare, va lua măsuri incă din primăvara acestui an să se planteze materialul sălditor planificat., Duzii vor fi amplasab forma gardurilor vii, care vor imprejmui util şi estetic loturile şcolare si de-a lungul aleilor din curţi şi grădini. Tineretul va fi antrenat cu precădere la săpatul gropilor, la plantatul puieţilor, udarea si întreţinerea acestora. In grija tinerilor vor fi date plantaţiile din apropierea şcolilor şi unităţilor economice. Una din acţiunile din program are in vedere ridicarea potenţialului de producţie al duzilor existenţi prin tăieri de reîntinerire, fertilizarea cu 8—10 kg gunoi de grajd la fiecare dud, săpatul circular, stirpirea omizilor din timpul vegetaţiei, acţiuni care se realizează cu succes şi in prezent de tineri. Viermele de mătase, o adevărată „uzină naturală", constituie şi obiect, de studiu pentru îmbogăţirea cunoştinţelor şi deprinderilor tinerilor. Tocmai de aceea, orele de aplicaţie practică se vor tine in spaţiile de creştere şi producere a gogoşilor de mătase. Vor fi utilizate In acest scop magazii, culoare, poduri, săli de clasă neocupate. In atelierele-şcoală vor fi confecţionate stelaje de creştere pe 3—1 nivele a viermilor de mătase. Se prevede o cooperare Intre scoală si fermele de stat, care deţin planta,tu de dud pentru utilizarea comună a resurselor de hrană. In şcoli se vor creşte cel putin două serii de viermi de mătase. Se va urmări in mod special in toate sectoarele ca ingogoşarea si nu se facă oricum, ci in condiţiile respectării normelor tehnologice, asigurării din timp a materialelor de ingogosare, pentru îmbunătăţirea permanentă a calităţii firului de mătase. SÍMBÁTÁ 1 MARTIE 1986 Programul pentru dezvoltarea creşterii iepurilor de casă in vederea realizării a 10 milioane exemplare Programul pentru dezvoltarea creşterii iepurilor de casă are in vedere realizarea pină în 1990 a 50 de milioane de capete. Creşterea iepurilor de casă se va face in întreprinderile avicole de stat, cooperative agricole de producţie, alte unităţi socialiste, precum şi in gospodăriile populaţiei. Actualul program prevede asigurarea unui consum mediu anual de 2,0 kg pe locuitor urban şi 1,5 kg pe locuitor rural. Pentru Înfăptuirea programului se asigură hibrizi de carne de mare productivitate rezultaţi din liniile pure, înmulţite în centrele de selecţie şi hibridare ale întreprinderilor avicole de stat, cit şi punerea in valoare a unor populaţii şi rase autohtone de iepuri obţinute în gospodăriile populaţiei. Se vor dezvolta in acest sens centrele de selecţie de la I.Av.S. Sibiu, Bacău, Piatra Neamţ, Băiculeşti, Timişoara şi Institutul de Cercetări şi Producţie pentru Creşterea Păsărilor şi Animalelor Mici Baloteşti. Matca de reproducţie va fi livrată în fiecare judeţ de către întreprinderea avicolă de stat care este coordonatoarea întregului program. Pentru realizarea tuturor capacităţilor din programul iniţial se are in vedere : în întreprinderile avicole de stat să se folosească baterii cu două niveluri si în care se dublează capacitatea pe hală; în cooperativele agricole de producţie se vor executa investiţiile pentru creşterea de 2,8 milioane capete, respectiv 102 hale noi, şi se vor introduce de asemenea baterii pe două niveluri. Alte unităţi socialiste care vor creşte iepuri de casă sunt şcolile, cantinele, unităţile militare. In gospodăriile populaţiei creşterea de 0,7 milioane capete urmează să se facă in spaţiile existente in cooperare cu unităţile de stat care le vor dota cu utilaje şi cuşti. Unul din aspectele cele mai importante ale programului îl reprezintă asigurarea furajelor. Furajarea se va face in baza cerinţelor tehnice cu nutreţuri granulate, in care finul de lucernă şi palele să reprezinte ponderea. Toate sortimentele se pot asigura prin balanţele anuale, iar finul de lucernă, prin cultivarea unei suprafeţe agricole de 4 000 hectare. Pentru sarcina prevăzută în program de a se realiza la gospodăriile populaţiei 20 de milioane iepuri, cu 47 000 tone carne (adică 40 la sută din producţiatotală de carne) şi 1 200 mii capete matcă (53 la sută din efectivul matcă), furajele necesare urmează să se asigure din resurse gospodăreşti şi alte surse. Consiliile populare şi organele agricole locale vor acorda cu prioritate crescătorilor de iepuri fineturi pentru recoltare cu plata in natură, precum şi alte resurse existente pe plan local pentru completarea necesarului de furaje fibroase şi suculente. Pentru Înfăptuirea prevederilor programului in cadrul centralei pentru producţia avicolă se vor institui cursuri de pregătire profesională, intocmindu-se programe anuală de instruire cu asigurarea fondurilor de şcolarizare. Specialiştii din întreprinderea avicolă de stat din fiecare judeţ vor aronda îndrumări şi asistenţă tehnică, vor pune la dispoziţia gospodăriilor populaţiei broşuri, pliante cupopularizarea acestei activităţi. IULIANA NEAGU inginer principal la centrala „Avicola" X OAMENI AI MUNCII } J DIN AGRICULTURA! \ ! TINERI SI TINERE X J DE LA SATE! \ \ Acţionaţi cu toată energia şi x X pasiunea pentru înfăptuirea X exemplară a programelor de j J dezvoltare a apiculturii, seri- ^ J ciculturii şi de creştere a iepu- \ \ rilor de casă, îndeletniciri tra- X X diţionale utile, rentabile şi in- J X structiv-educative, sporind ost- j J fel contribuţia la asigurares». \ \ fondului de stat şi de consum al | X populaţiei cu aceste valoroa- X X se produse agroalimentare! j Pagină realizată de ELENA CATUNEANU