Scînteia Tineretului, aprilie 1986 (Anul 42, nr. 11456-11481)
1986-04-01 / nr. 11456
„SCttiTErA TINERETULUI" pag. 2 ARGUMENTE LA UN PORTRET DE GENERAŢIE Desfăşurându-se, aproape fără excepţie, în condiţii foarte bune, adunările generale de dare ,de seamă şi alegeri se apropie de finip. O muncă organizatorică susţinută, o planificare judicioasă , armonizate cu celelalte activităţi ale tinerilor, cu celelalte aspecte ale vieţii de organizaţie — au făcut ca in cea mai mare parte a organizaţiilor U.T.C. adunările de dare de seamă şi alegeri să se desfăşoare pină la ora de faţă, creindu-se astfel cadrul propice ca odată cu venirea primăverii să se poată trece cu toate forţele la acţiune sub conducerea noilor birouri. Experienţa acumulată de comitetele organizaţiilor UT.C., de întreg activul U.T.C. şi-a spus cuvintul. Totodată, un cadru favorabil, emulativ, l-au creat acţiunile iniţiate in cinstea adunărilor generale de dare de seamă şi alegeri, acţiuni ce au vizat mai ales participarea tinerilor la acţiuni de muncă. Şi la întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti adunările generale de dare de seamă şi alegeri au demonstrat capacitatea de organizare şi de mobilizare a tinerilor de către U.T.C. probând, totodată, spiritul angajat şi mobilizator al colectivului utecist, capacitatea colectivelor tinere de a-şi asuma noi sarcini, de a-şi propune noi obiective pe măsura înaltelor comandamente trasate de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La I.M.G.B. adunările generale de dare de seamă şi alegeri ale organizaţiilor se vor încheia la 31 martie. După desfăşurarea adunărilor generale de dare de seamă şi alegeri în peste 50 de organizaţii, membrii comitetului U.T.C. pe întreprindere pot spune că organizarea la debutul acestei acţiuni a unei adunări generale model s-a dovedit un gest inspirat. Adunarea generală de dare de seamă şi alegeri model s-a desfăşurat la organizaţia U.T.C. de la Forjă grea. Această secţie este locul de muncă a 90 de tineri, dintre cei mai buni din uzină. Această secţie cuprinde capacităţi de producţie importante printre care şi presa de 12 mii tone forţă realizată prin autodotare. La evenimentul tinerilor din secţie au venit ca invitaţi cei din conducerea secţiei şi, pentru că a fost o adunare model, au venit „să vadă şi să aplice“ întocmai in organizaţiile lor, in organizaţiile de care răspund, secretarii comitetelor intermediare ale U.T.C., membri ai comitetului U.T.C. pe întreprindere, delegaţi pentru a conduce adunări generale de dare de seamă şi alegeri, ceilalţi membri ai activului U.T.C. din intreprindere. Tinerii organizaţiei U.T.C. nr. 2 de la Forjă grea s-au pregătit amănunţit pentru această adunare. In cadrul adunării de dare de seamă şi alegeri au lansat o chemare la întrecere către toate organizaţiile U.T.C. din intreprindere pentru o cit mai bună îndeplinire a sarcinilor profesionale, politice, organizatorice, cit şi a sarcinilor de muncă patriotică din cadrul organizaţiei U.T.C. A fost propusă constituirea unei brigăzi de producţie şi calitate „Cuptorul tineretului“. De asemenea, tinerii s-au angajat in realizarea unor piese foarte importante cum ar fi rotori, cilindri, plăci tubulare, apoi în organizarea de schimburi ale Evenimente în viaţa organizaţiilor U.T.C. — adunările de dare de seamă şi alegeri tineretului (preluarea unui schimb la cuptoare). Organizarea de schimburi ale tineretului este, acum, după o lună şi ceva de la adunarea generală de dare de seamă şi alegeri de la Forjă grea, o iniţiativă în plină desfăşurare şi în alte secţii cu sectoare calde, la Forjă grea nr. 1, la Forjă mijlocie, la Tratament termic secundar. Aşa cum era de aşteptat, chemării la întrecere i-au răspuns, prin angajamente ferme, în adunările lor generale de dare de seamă şi alegeri, celelalte organizaţii U.T.C. din întreprindere. S-a constituit cite o brigadă de producţie în fiecare organizaţie U.T.C. Ideea policalificării tinerilor, avansată în adunarea generală model, a fost preluată de toate celelalte organizaţii U.T.C., fiecare găsind căi concrete, stabilindu-şi măsuri imediat aplicabile. Fireşte, activitatea brigăzilor nou constituite se integrează întrecerii uteciste, dinamizind-o, dîndu-i o mai mare cuprindere. Ambianţa în care s-a desfăşurat această adunare generală de dare de seamă şi alegeri a fost pe măsura evenimentului, activul U.T.C. avînd grijă, să existe şi o bună pavoazare. Tot in acest context a fost luată şi hotărirea de a se alcătui un album al adunărilor generale de dare de seamă şi alegeri din I.M.G.B., album care să se constituie şi ca un adevărat purtător de experienţă. „Această adunare şi celelalte care au urmat au dovedit, ne spune lăcătuşul Ionel Coman, secretarul Comitetului U.T.C. din I.M.G.B., spirit de iniţiativă, de angajare deplină, un înalt nivel al angajării, al conştiinţei tinere revoluţionare plămădite în această citadelă a industriei noastre moderne. Organizarea unei adunări generale de dare de seamă şi alegeri model într-una din cele mai bune secţii ale întreprinderii a avut o influentă hotărîtoare in buna desfăşurare a acestui eveniment în toate organizaţiile, a impulsionat implicarea tinerilor în viaţa întreprinderii, a declanşat ambiţii frumoase, dorinţă de autodepâşire, un permanent spirit de întrecere. A fost, credem, o iniţiativă ce a adus foloase organizaţiei noastre, tinerilor ei“. Adunări generale de dare de seamă şi alegeri de un foarte bun nivel au fost multe in I.M.G.B., dar in acest context se desprind ca foarte reuşite cele ale organizaţiilor U.T.C. de, la Fabrica de Utilaj Energetic, de la Mecano-Sudura, de la Fabrica de Componente Electrice, de la Cazangerie I, II şi III. Despre noile cadre ale activului U.T.C. se poate spune că reprezintă un „bun nucleu pentru a desfăşura o susţinută şi complexă activitate cu tinerii, cu organizaţiile U.T.C. pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor. Au fost alese multe cadre foarte tinere, de perspectivă. Dintre cei mai noi secretari de organizaţie U.T.C. din I.M.G.B. menţionăm pe Ion Plătică, secretarul organizaţiei U.T.C. Turnătoria de precizie. Ion Barbu, secretarul organizaţiei U.T.C. Cazangerie. Emil Dinu, secretarul organizaţiei U.T.C. Alternatoare, Smaranda Dumitrescu, secretara organizaţiei U.T.C. Proiectare. Eveniment şi experienţă de viaţă de organizaţie,nouă etapă şi nou moment de elanuri, clipe de asumare a unor noi responsabilităţi şi de angajare în prezent şi viitor, prilej de a răspunde prin angajament şi faptă concretă încrederii acordate, adunările generale de dare de seamă şi alegeri ale organizaţiilor U.T.C. din întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti au exprimat incă o dată pregnant atributele acestei generaţii revoluţionare. EUGEN MIHAESCU întreaga activitate, circumscrisă realizării şi depăşirii sarcinilor de plan (Urmare din pag. l) ră ,la asigurarea asimilării a 90 şi sută din armăturile care in prezent nu se fabrică în ţară. Cumulate, cele două acţiuni vor asigura dublarea productivităţii muncii în acest cinctal. Acestora li se adaugă iniţiativele cu aplicabilitate imediată. Concret este vorba de robotizarea alimentării maşinilor agregat. în momentul de faă, primul robot a fost experimentat cu rezultate bune. Odată cu montarea şi intrarea lui în funcţiune se asigură, practic, dublarea productivităţii operaţiei de alimentaţie. Normal, preocupările în acest domeniu trebuie privite dntr-o perspectivă mai largă.Tehntica robotizării priveştedeopotrivă turnătoria, vopsitoria, respectiv fazele şi operaţiile tehnologice de mare anvergură. Conform programului, pină la sfîrşitul anului, secţia turnătorie va dispune de aportul unui robot de turnare. Cum spuneam, de o importanţă aparte sunt acţiunile de perfecţionare a organizării producţiei. Este suficient să ne oprim asupra celor referitoare la structurarea unor fluxuri de fabricaţie, raţionalizarea sistemului informaţional, perfecţionarea activităţii de la atelierul de piese de schimb şi redimensionarea schimburilor de activitate pentru a avea o imagine reală asupra eficienţei acestora. în acest context merită a fi subliniat aportul decisiv al specialiştilor întreprinderii în rezolvarea promptă, operativă a tuturor problemelor de producţie. „SUNTEM PREGĂTIŢI SA ONORAM TOATE COMENZILE SUPLIMENTARE" în ce priveşte pregătirea producţiei pentru trimestrul II, reţinem citeva activităţi de o importanţă deosebită în realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Programul de producţie depăşeşte sensibil nivelul planului stabilit iniţial pentru o serie de produse. Explicaţia ? Volumul mare al producţiei marfă contractată datorită cererilor suplimentare din partea industriei constructoare de maşini şi a solicitărilor la export, în cifre absolute aceasta înregistrează o creştere de 17,8 milioane lei faţă de nivelul planului, iar pe semestrul I de 34,9 milioane lei. Problema care se pune acum este dacă unitatea poate să-şi onoreze aceste solicitări suplimentare . După cum ne asigură inginerul Ioan Pop, directorul Întreprinderii, modernizările şi perfecţionările aduse asigură creşteri însemnate de producţie. Aşadar, adaptarea planului la noile exigenţe formulate de beneficiari este posibilă şi realizabilă, la produsele solicitate în cantităţi mai mari — este vorba de robinete şi fitinguri, valve, reviere şi furci pentru automobile — se va revedea cifra de plan stabilită pentru a se putea asigura fabricarea şi livrarea acestora la nivelul cerut. Pentru alte produse, îndeosebi piesele turnate din fontă şi piese turnate din neferoase, unde cererile sunt mai mici, planul trebuie adaptat in mod corespunzător. Corelate armonios, cele două tendinţe vor facilita realizarea planului pe trimestrul al II- lea cel puţin in proporţie de 102.3 la sută. Prin urmare, in aceste condiţii va creşte substanţial producţia de armături din fontă, armături neferoase, piese forjate şi matriţate şi cele destinate exportului. Adaptind corespunzător producţia la cerinţa imediată a beneficiarilor, efectul economic este evident. Dovadă sunt cele peste 70 de măsuri stabilite pentru organizarea şi modernizarea producţiei. Ele se referă in principal la mecanizarea proceselor de depozitare a materiilor prime şi materialelor, raţionalizarea transportului intern,a debitării şi prelucrării, şi darea în folosinţă a instalaţiei de tăiere cu oxiflux, modernizarea fluxurilor tehnologice de fabricaţie la toate reperele, îmbunătăţirea controlului tehnic de calitate, perfecţionarea generală a organizării muncii şi producţiei. Iată, aşadar, citeva probleme concrete care concentrează activitatea muncitorilor, tehnicienilor şi specialiştilor din această întreprindere in direcţia soluţionării lor corespunzătoare. Vibrantă expresie a voinţei supreme a întregului nostru popor (Urmare din pag. I) Poporul român, se arată in rigurosul document, asemenea celorlalte popoare, este profund îngrijorat de situaţia internaţională actuală, care se menţine deosebit de gravă şi încordată, îndeosebi ca urmare a intensificării cursei înarmărilor, a amplasării de noi rachete nucleare în Europa şi pe alte continente, a perfecţionării armamentelor şi continuării experienţelor nucleare, a acţiunilor de militarizare a Cosmosului, a manifestărilor politicii de forţă şi dictate, a persistenţei unor conflicte, şi focare de tensiune în diferite părţi ale lumii. Tinara generaţie din ţara noastră, strîns unită in jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îşi manifestă deplina adeziune faţă de conţinutul Declaraţiei Apel, care ne îndeamnă să facem totul, să trăim, să muncim şi să luptăm în aşa fel incit să facem să triumfe raţiunea şi înţelepciunea politică, să învingă şi prin eforturile noastre voinţa popoarelor de a trăi în pace, într-o lume fără arme şi fără războaie ! (Prof. Irina Todaşcă, directoarea Casei de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret, Mangalia). „NE ARGUMENTAM SUSŢINERILE CU 2 000 DE ANI DE ISTORIE". In Cîmpia Transilvaniei e primăvară. O primăvară cu flori, mulţi copii care se dezlănţuie iu joacă pe covoarele de iarbă ce incep să înverzească. Au dat mugurii de salcie şi de răchită, iar primii ghiocei, aceşti copii, mai mari sau mai mici, purtători ai cravatelor roşii ori ai carnetelor de utecişti participă, alături de părinţii lor, la înfrumuseţarea spaţiilor în care trăiesc şi învaţă, la pregătirea şi crearea condiţiilor pentru ceea ce numim o viaţă îmbelşugată, liniştită, lipsită de griji. Dar pentru îndeplinirea tuturor aspiraţiilor de fericire e nevoie în primul rînd de pace. Aceasta a fost dintotdeauna şi este vocaţia românilor: pacea, condiţie a construcţiei, a creaţiei libere, fără amestec in treburile altor state, fără a rivni la realizările, la civilizaţia făurită în alte spaţii decit cele româneşti, la subjugarea libertăţilor altor popoare. Avem mindria de a ne putea argumenta susţinerile cu cei peste 2 000 de ani de istorie. Avem mindria de a ne motiva opţiunile prin eforturile constante depuse în ultimii 20 de ani pentru întărirea păcii, colaborării şi frăţiei intre state, pentru respectarea independenţei şi suveranităţii tuturor popoarelor, de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. O nouă dovadă o constituie magistrala cuvântare rostită la recenta Plenară lărgită a Consiliului Naţional al F.O.U.S., Declaraţia- Apel a F.D.U.S., din R.S.R., adresată partidelor şi organizaţiilor democratice, guvernelor, tuturor popoarelor din ţările europene, din S.U.A. şi Canada, de pe toate continentele. Făcind o amplă analiză a situaţiei internaţionale, înţelegem mai bine necesitatea şi oportunitatea noilor iniţiative de pace ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Lumea este stăpinită insă de stări tensionate, de conflicte armate şi peste toate planează pericolul de distrugere a vieţii, a planetei, pericolul nuclear. Se ştie că, cu armamentul existent la ora actuală viaţa de pe pămînt, planeta pot fi distruse de peste 10 ori. De ce mai e nevoie de alte arme? De experimentarea a noi forţe de distrugere ? Ei se petrec astfel de lucruri în anul proclamat de către O.N.U. ca An Internaţional al Păcii ! Anul păcii trebuie să devină nu numai anul încetării conflictelor, ci un an al destinderii, al încrederii intre popoare, bazat pe acţiuni concrete de dezarmare şi în primul rind de dezarmare nucleară. Asemeni tuturor inimilor iubitoare de pace din lume, tuturor tinerilor care vor să beneficieze de viaţă, tinerii făurari depline din cîmpia ardeleană se alătură cu gindurile şi cu faptele măreţelor obiective de pace evidenţiate în Declaraţia-Apel a F.D.U.S... noi iniţiative ale iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, chemind tineretul lumii să-şi întărească rîndurile pentru a opri prin acţiuni şi intervenţii pe lingă guvernele ţărilor lor iresponsabila cursă a înarmărilor, un incident pe care nici nu-l mai putem numi război, ci o catastrofă mondială. (Ana Moldovan, vicepreşedinte al Consiliului popular, comuna Sînmihaiul de Cîmpie, judeţul Bistriţa Năsăud). Iată, aşadar, că tinerii din ţara noastră au înţeles pe deplin sensul mobilizator al Declaraţiei-Apel a Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, document de excepţională valoare teoretică şi practică, menit să determine la acţiune pentru salvgardarea păcii, să contribuie la înţelegerea necesităţii acute de a se face totul pentru preintimpinarea unui dezastru mondial, a unei catastrofe atomice care ameninţă omenirea. In conştiinţele lor vibrează chemările şi îndemnurile pentru apărarea unui drept fundamental al oamenilor, al naţiunilor la viaţă, la pace, la existenţă liberă, independentă şi demnă, aşa cum se arată în încheierea Declarației Apel. Copii frumoşi şi sănătoşi pentru vigoarea şi tinereţea patriei Lumina bucuriei şi împlinirii în mijlocul satului, pe strada Deal, la numărul 102 din Dolt, comuna Măierişte, judeţul Sălaj, se află o casă nouă, casă care a fost gata în 1985. Este casa familiei Tomole, Gheorghe, Florica, Olimpia, Marius, Claudiu in virstă de 27, 22, 4, 2 ani şi, 8 luni. El pădurar, ea cooperatoare şi, evident, copiii lor. FiI ai satului, oameni gospodari, implicaţi in viaţa comunei, o familie model, o familie trainică. Primăvara şi-a intrat in drepturi şi soţii Tomole au trecut la insăminţarea şi plantarea legumelor, a cartofilor, a ceea ce le trebuie in gospodărie. Tot acum, tradiţia o cere, chiar dacă este casa nouă, mai este ceva de dereticat, de văruit in cele 4 camere, in bucătărie, in pivniţă. Şi in tot acest timp, Florica are grijă şi de cei trei copii care vor să mănînce, vor să doarmă, vor să se joace, vor să ajute in gospodărie. Oare nu-i prea greu ? „Greu, păi cine spune că-i uşor. Doar o gospodărie nu se ţine cu lene, cu stat. Se ţine cu muncă. Copiii cresc, au nevoile lor, vrem să le creăm condiţii bune, pentru acest lucru trebuie să muncim, iar părinţii noştri au muncit, au avut gospodărie, animale, păsări, au lucrat in timp, şi ne-au crescut. Noi, spune Florica, am fost 2 fraţi, soţul meu este mai bogat, ei sunt mai mulţi, 4 fraţi. Şi mamele noastre nu s-au prins de muncă. Au fost bucuroase cînd noi am crescut, caci ne-au văzut la casa noastră.“intre timp, cu o dragoste profundă, Florica iţi priveşte copiii, ii mingile în mod egal, şi le ascultă vorba peltică deocamdată, le înţelege dorinţele mai ales prin priviri. Şi cite dorinţe nu are un copil ! „Sigur, continuă mama, bărbatul meu mă ajută foarte mult. Multe dintre treburile din gospodărie el le face cind vine de la pădure.“ „Nu-i obosit ?“ „Ba, dar vrem să fim gospodari de frunte, copiii să aibă cu cine se minămi“. La cei 22 de ani ai săi, Florica Tomole vorbeşte cu înţelepciune, cu optimism, fără să se gindească măcar la greutăţi, la povara multor sarcini pe care le are. Mamă, gospodină, soţie, cooperatoare, şi membru al biroului organizaţiei U.T.C. din sat. Pentru meritele ei, pentru puterea de muncă, pentru optimism, pentru exemplul pe care il dă prin munca sa, tinerii au ales-o şi o ascultă atunci cind ti solicită pentru activităţile organizaţiei. „Şi totuşi, dintre toate aceste atribuţii, care iţi este cea mai dragă ?“ „Bănuiţi răspunsul. Cea de mamă. Nu este bucurie mai mare ca atunci cind Olimpia sau Marius, sau, mai de curind, Claudiu, spun mama. Fiecare copil, fiecare primă chemare „mama“ este o bucurie, unică, uriaşă, irepetabilă, o bucurie, cum să vă spun, pentru o viaţă de om. Casa fără copii nu are viaţă, nu are suflet, nu are rost“. Gheorghe Tomote este şi el foarte mândru de cei trei copii, de gospodăria lor bogată. Nici el nu-şi face griji, nu-şi pune problema oboselii cind este vorba de rostul casei şi de rostul copiilor. A împrumutat, din seninătatea, din vigoarea pădurii unde işi are locul de muncă, din sănătatea arborilor. „Rostul nostru adevărat sunt copiii. Noi am fost mai mulţi fraţi in casa părintească şi fiecare am crescut, fiecare avem un rost. Este o mare bucurie cind ne intilnim cu toţii. Intre fraţi altfel discuţi orice problemă o ai. Eşti sigur că vei afla un sfat bun, că la necaz sau la bucurie ăi pe cine să te bizui. Şiapoi, fiecare om munceşte, işi face o casă, un rost. Fără copii, ce rost ar avea tot efortul, toată munca . Pentru cine am munci . V-a spus Florica, nu-i bucurie mai mare decit să-i auzi cum iţi spun mame şi tată, decit să le ghiceşti dorinţele, decit să-i îmbrăţişezi, decit să te joci cu ei, să le răspunzi la întrebări.“ „Un zîmbet al copiilor te face să uiţi de oboseală, iţi uşurează efortul — adaugă Florica. Acum, copiii noştri sunt mici , încă nu avem probleme, maride educaţie, deşi de acum au învăţat să întrebe de ce, au început să ne ceară să explicăm ba una, ba alta de pe pingă casă, din sat. Noi vrem să facem din copiii noştri oameni adevăraţi, cinstiţi, harnici, demni. Copiii noştri, cei trei şi cei care vor mai veni, că doar suntem incă foarte tineri“. Ochii Floricăi Tomole sunt luminaţi de o bucurie tainică, măreaţă, lumina bucuriei şi Împlinirii. MIOARA VERGU Angajată, militantă, bine structurată emisiunea-concurs Tinereţea noastră — Tinereţea Epocii Ceauşescu — un tablou edificator al capacităţii de a se mobiliza şi de a răspunde prezent la imperativele acestui timp a tinerei generaţii. Ultima ediţie reunind echipaje reprezentind judeţele Cluj, Galaţi, Teleorman şi Vrancea, de un înalt nivel politic, dovedind In chip fedett pregătirea serioasă a concurenţilor (realizator Toan simion Pop) a fost ca de obicei bine gindită, bine alcătuită îmbinînd interesant întrebările, probele sportive, tehnice şi punctele artistice. Am remarcat cu satisfacţie reală nivelul absolut impresionant al probelor de implicare ,îu cercetarea ştiinţifică şi ideile acumulate în momentele artistice, uneori adevărate spectacole în sine, de imaginaţie şi talent. (Ca momentul artistic al judeţului Cluj). Emisiunea-concure este o probă elocventă de implicare a tinerei generaţii • „In lumina reflectoarelor, o emisiune de simona Patraulea şi Anca Sandu, a fost de fapt un fragment dintr-un spectacol de muzică uşoară susţinut de Mirabela Dauer, o răsfăţată a publicului, om de scenă, dinamică şi acaparatoare, foarte iubită de tineri pentru stilul interpretării — nesofisticat şi cornel Constaminiu — iarăşi simpatizat de public, un fel de tradiţional decan al junilor primi. Emisiunea — simplă juxtapunere de melodii — a fost totuşi construită la minima rezistenţă. Noi n-am prea priceput care a fost concepţia realizatoarelor, atita tot ! “ Teleenciclopedia râmine un punct de atracţie al serii de sîmbâtă. Şi ultima ediţie (cuprinzînd „Artă şi istorie“, un eseu cinematografic despre civilizaţia Maya cu totul superb şi „Fenomene ale naturii”) ne dovedeşte că Toma Popescu şi Ioan Ionel sunt doi realizatori de maximă eficacitate şi de cursa lungă ai Televiziunii noastre. • Filme? „Marea iubire a lui Balzac continuă conturarea unei imagini cu totul subiective a marelui prozator. Dezamăgitoare iubire in serial, incapabilă să surprindă exact sîmburele de magie al acestui geniu al compoziţiei , romaneşti. Decorurile, exterioarele, filmările adecvate, toaletele pariziene, astea dă excelente! In schimb tot ce ţine de conturarea vieţii literare e lamentabil, schematic, cafeneaua literară — aproape un şablon, încă o dovadă că distribuţia e o chestiune de fineţe! Pierre Meyrand e foarte potrivit fizic, e şi im actor de talent şi ce folosii lipseşte exact flacăra aceea interioară fără de care... „Hangiţa de Carlo Goldoni, o premieră TV in adaptarea şi regia semnate de constantin Dicu. Redactor Ioana Prodan. Distribuţie de zile mari (Ovidiu Schumacher, Mitică Popescu, Coca Andronescu, Marian Hudac,Ternine Stavarache, Dinu Manolache, Hamen Cerchez, Dumitru Chesa ş.a.), gesticulaţie regizorală adecvată, filmări foarte bine făcute, efecte de scenografie plăcute. Poate, doar mica nostalgie a Cocui Andronescu de odinioară să ne fi umbrit amintirea... Şi încercarea parţial reuşită a Danei Dogaru, o actriţă remarcabilă de altfel, de-a aborda un rol de mare dificultate care iese totuşi din sfera ei preferenţială prin vocaţie. Cu efort, „Hangiţa“ a fost dusă la bun sfirşit, dar noi ne întrebăm dacă distribuţia rolului titular a fost totuşi bine găsită... • Bună dimineaţa april, cu narcise galbene răspîndite peste chipul oraşului Îmbătat de soare ! CLEOPATRA LORINŢIU RĂZLEŢE MARȚI 1 APRILIE 1986 CONCURS de cintece muncitoreşti, patriotice, revoluţionare şi de interpretare muzică populară In cinstea celei de-a 65-a aniversări a «Creării Partidului Comunist Român, împlinirii a 42 de ani de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi a Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor dii România, Consiliul Central al U.GiS.R., in colaborare cu Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Uniunea Compozitorilor şi Radioteleviziunea Română, organizează, in cadrul etapei de masă a celei de-a VI-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“, concursul de creaţie muzicală, care cuprinde luesteri pentru cor mixt, cor pe voci egale, grupuri vocale, piese solistice cu acompaniament şi cîntece de muzică uşoară, precum şi concursul de interpretare muzică populară. La concurs pot participa creatori, membri sau nemembri ai uniunilor de creaţie, cu lucrări în forme variate, ctare să cultive sentimentale de dragoste şi devotament ale tuturor celor ce muncesc faţă dle patrie şi partid, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolaie Cauşescu, să evoce în spiritul unui autentic romantism patriotic şi revoluţionar tradiţiile eroice ale clasei muncitoare, inţită ei pentru dreptate socială, şi naţională, pentru independenţă şi suveranitatea patriei, să dea glas idealurilor de pace şi prietenie ale naţiunii noastre socialiste cu toate popoarele lumii. Totodată, creaţiile muzicale sunt chemate să contribuie la mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din industrie şi agricultură la realizarea« exemplară a măreţelor obiective ale actualei etape de dezvoltare economico-sociala a ţării, de îndeplinire a planului pe anul 1986, la lărgirea orizontului lor de cultură. Fiecare compozitor poate participa cu una sau mai multe lucrări inedite, nedifuzate anterior pe nici o oaie şi neprezentate în alte concursuri. La concurs se vor acorda premii şi menţiuni ale Consiliului Central al U.G.S.R. şi premii ale Uniunii Compozitorilor. Dintre lucrările prezentate în concurs un număr de 30 vor fi achiziţionate de Consiliul Central al U.G.S.R. Cintecele destinate formaţiilor corale vor fi prezentate sub formă de partitură, cu sau fără acompaniament de pian, iar piesele de muzică uşoară cu partitură pentru solo vtice şi acompaniament de pian. Partiturile cu textele dactilografiate intr-un singur exemplar vor purta un moto şi vor fi prezentate intr-un plic închis pe care va fi scris motoul respectiv, iar în interior numele și adresa autorului. Lucrările vor fi trimise pe adresa Ansamblului artistic Rapsodia Română al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, strada Blănari nr. 21, sectorul III, Bucureşti, pină la data de 15 mai 1986 „pentru «Umeristil de cintece muncitoreşti, patriotice şi revoluţionare“. La concursul de interpretare muzică populară pot participa tineri solişti amatori din toată ţara, cu precădere laureaţi ai Festivalului naţional „Cintarea României", care vor interpreta două lucrări : una obligatorie din cele solicitate de organizatori şi alta la alegere, înscrierile se vor face pină la data de 15 mai 1986 la Ansamblul artistic Rapsodia Română, strada Blănari nr. 21, sectorul III , Bucureşti, de unde se vor primişi lucrările obligatorii. Consiliul Central al U.G.S.R. va oferi premii și mențiuni pentru cei ce ocupă primele 5 locuri la concursul de interpretare muzică populară. PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET ROMÂNIAFILM PREZINTĂ: Din prea multă dragoste producţie a Casei de filme Unu Scenariul : Alexandru Brad şi Dumitru Titus Popa. Decorurile : Magdalena Mărăşescu. Muzica : Claudiu Negulescu. Imaginea : Mihai Truică. Regia : Lucian Mardares Cu : Gheorghe Cozorici, Dan Sândulescu, Tamara Creţulescu, Ion Fiscuteanu, Florina Cercel, Diana Lupescu, Ştefan Alexandrescu, Cornel Popescu, Ovidiu Moldovan, Wilhelmina Cota, Costache Bobu, Alexandru Lungu, Nae Floca „ Adleni PREPARATELE DIN PEŞTE sunt gustoase şi în întregime asimilabile Bogat in proteine, grăsimi, fosfor şi vitaminele A+D, PEŞTELE ESTE UN ALIMENT DE BAZA PENTRU TOATE VIRSTELE, PRECUM ŞI IN REGIMUL DIETETIC. De vînzare , IN MAGAZINELE SPECIALIZATE DE PESCĂRIE IN MAGAZINELE ALIMENTARE IN UNITĂŢILE GOSPODINA SI DE ALIMENTAŢIE PUBLICA. Film realizat în studiourile Centrului de Producţie Cinematografică „Bucureşti"