Scînteia Tineretului, aprilie 1986 (Anul 42, nr. 11456-11481)

1986-04-01 / nr. 11456

„SCttiTErA TINERETULUI" pag. 2 ARGUMENTE LA UN PORTRET DE GENERAŢIE Desfăşurându-se, aproape fără­ excepţie, în condiţii foarte bune, adunările generale de dare ,de seamă şi alegeri se apropie de finip. O muncă organizatorică susţinută, o pla­nificare judicioasă , armoni­zate cu celelalte activităţi ale tinerilor, cu celelalte aspecte ale vieţii de organizaţie — au făcut ca in cea mai mare parte a organizaţiilor U.T.C. adună­rile de dare de seamă şi ale­geri să se desfăşoare pină la ora de faţă, creindu-se astfel cadrul propice ca odată cu venirea primăverii să se poată trece cu toate forţele la acţiu­ne sub conducerea noilor bi­rouri. Experienţa acumulată de comitetele organizaţiilor UT.C., de întreg activul U.T.C. şi­-a spus cuvintul. Totodată, un cadru favorabil, emulativ, l-au creat acţiunile iniţiate in cinstea adunărilor generale de dare de seamă şi alegeri, acţi­uni ce au vizat mai ales parti­ciparea tinerilor la acţiuni de muncă. Şi la întreprinderea de Ma­şini Grele Bucureşti adunările generale de dare de seamă şi alegeri au demonstrat capaci­tatea de organizare şi de mo­bilizare a tinerilor de către U.T.C. probând, totodată, spiri­tul angajat şi mobilizator al colectivului utecist, capacitatea colectivelor tinere de a-şi asu­ma noi sarcini, de a-şi propu­ne noi obiective pe măsura înaltelor comandamente trasa­te de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La I.M.G.B. adună­rile generale de dare de seamă şi alegeri ale organizaţiilor se vor încheia la 31 martie. După desfăşurarea adunărilor generale de dare de seamă şi alegeri în peste 50 de organi­zaţii, membrii comitetului U.T.C. pe întreprindere pot spune că organizarea la debu­tul acestei acţiuni a unei adu­nări generale model s-a dove­dit un gest inspirat. Adunarea generală de dare de seamă şi alegeri model s-a desfăşurat la organizaţia U.T.C. de la Forjă grea. Această secţie este locul de muncă a 90 de tineri, dintre cei mai buni din uzină. Această secţie cuprinde capa­cităţi de producţie importante printre care şi presa de 12 mii tone forţă realizată prin auto­­dotare. La evenimentul tineri­lor din secţie au venit ca invi­taţi cei din conducerea secţiei şi, pentru că a fost o adunare model, au venit „să vadă şi să aplice“ întocmai in organi­zaţiile lor, in organizaţiile de care răspund, secretarii comi­tetelor intermediare ale U.T.C., membri ai comitetului U.T.C. pe întreprindere, delegaţi pen­tru a conduce adunări genera­le de dare de seamă şi alegeri, ceilalţi membri ai activului U.T.C. din intreprindere. Tine­rii organizaţiei U.T.C. nr. 2 de la Forjă grea s-au pregătit amănunţit pentru această adu­nare. In cadrul adunării de dare de seamă şi alegeri au lansat o chemare la întrecere către toate organizaţiile U.T.C. din intreprindere pentru o cit mai bună îndeplinire a sarci­nilor profesionale, politice, or­ganizatorice, cit şi a sarcinilor de muncă patriotică din cadrul organizaţiei U.T.C. A fost pro­pusă constituirea unei brigăzi de producţie şi calitate „Cup­torul tineretului“. De aseme­nea, tinerii s-au angajat in­ realizarea unor piese foarte importante cum ar fi rotori, cilindri, plăci tubulare, apoi în organizarea de schimburi ale Evenimente în viaţa organizaţiilor U.T.C. — adunările de dare de seamă şi alegeri tineretului (preluarea unui schimb la cuptoare). Organi­zarea de schimburi ale tinere­tului este, acum, după o lună şi ceva de la adunarea gene­rală de dare de seamă şi ale­geri de la Forjă grea, o iniţia­tivă în plină desfăşurare şi în alte secţii cu sectoare calde, la Forjă grea nr. 1, la Forjă mij­­locie, la Tratament termic se­cundar. Aşa cum era de aştep­tat, chemării la întrecere i-au răspuns, prin angajamente ferme, în adunările lor gene­rale de dare de seamă şi ale­geri, celelalte organizaţii U.T.C. din întreprindere. S-a constituit cite o brigadă de producţie în fiecare organiza­ţie U.T.C. Ideea policalificării tinerilor, avansată în adunarea generală model, a fost prelua­tă de toate celelalte organizaţii U.T.C., fiecare găsind căi con­crete, stabilindu-şi măsuri imediat aplicabile. Fireşte, ac­tivitatea brigăzilor nou consti­tuite se integrează întrecerii uteciste, dinamizind-o, dîndu-i o mai mare cuprindere. Ambi­anţa în care s-a desfăşurat această adunare generală de dare de seamă şi alegeri a fost pe măsura evenimentului, ac­tivul U.T.C. avînd grijă, să existe şi o bună pavoazare. Tot in acest context a fost luată şi hotărirea de a se alcă­tui un album al adunărilor ge­nerale de dare de seamă şi ale­geri din I.M.G.B., album care să se constituie şi ca un ade­vărat purtător de experienţă. „Această adunare şi celelalte care au urmat au dovedit, ne spune lăcătuşul Ionel Coman, secretarul Comitetului U.T.C. din I.M.G.B., spirit de iniţiati­vă, de angajare deplină, un înalt nivel al angajării, al con­ştiinţei tinere revoluţionare plămădite în această citadelă a industriei noastre moderne. Organizarea unei adunări ge­nerale de dare de seamă şi ale­geri model într-una din cele mai bune secţii ale întreprin­derii a avut o influentă hotă­rî­toare in buna desfăşurare a acestui eveniment în toate or­ganizaţiile, a impulsionat im­plicarea tinerilor în viaţa în­treprinderii, a declanşat am­bi­­ţii frumoase, dorinţă de auto­­depâşire, un permanent spirit de întrecere. A fost, credem, o iniţiativă ce a adus foloase or­ganizaţiei noastre, tinerilor ei“. Adunări generale de dare de seamă şi alegeri de un foarte bun nivel au fost multe in I.M.G.B., dar in acest context se desprind ca foarte reuşite cele ale organizaţiilor U.T.C. de, la Fabrica de Utilaj Ener­getic, de la Mecano-Sudura, de la Fabrica de Componente E­­lectrice, de la Cazangerie I, II şi III. Despre noile cadre ale activului U.T.C. se poate spune că reprezintă un „bun nucleu pentru a desfăşura o susţinută şi complexă activitate cu tine­rii, cu organizaţiile U.T.C. pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor. Au fost alese multe cadre foarte tinere, de per­spectivă. Dintre cei mai noi secretari de organizaţie U.T.C. din I.M.G.B. menţionăm pe Ion Plătică, secretarul orga­nizaţiei U.T.C. Turnătoria de precizie. Ion Barbu, secretarul organizaţiei U.T.C. Cazange­rie. Emil Dinu, secretarul or­ganizaţiei U.T.C. Alternatoare, Smaranda Dumitrescu, secre­tara organizaţiei U.T.C. Pro­iectare. Eveniment şi experienţă de viaţă de organizaţie,­­nouă etapă şi nou moment de ela­nuri, clipe de asumare a unor noi responsabilităţi şi de an­gajare în prezent şi viitor, pri­lej de a răspunde prin anga­jament şi faptă concretă în­crederii acordate, adunările generale de dare de seamă şi alegeri ale organizaţiilor U.T.C. din întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti au ex­primat incă o dată pregnant atributele acestei generaţii re­voluţionare. EUGEN MIHAESCU întreaga activitate, circumscrisă realizării şi depăşirii sarcinilor de plan (Urmare din pag. l) ră ,la asigurarea asimilării a 90 şi sută din armăturile care in prezent nu se fabrică în ţară. Cumulate, cele două ac­ţiuni vor asigura dublarea productivităţii muncii în acest cinc­tal. Acestora li se adau­gă ini­ţiativele cu aplicabilitate imediată. Concret este vorba de robotizarea alimentării ma­şinilor agregat. în momentul de fa­­ă, primul robot a fost experimentat cu rezultate bune. Odată cu montarea şi intrarea lui în funcţiune se asigură­, practic, dublarea pro­ductivităţii operaţiei de ali­mentaţie. Normal, preocupările în ac­est domeniu trebuie privite d­­ntr-o perspectivă mai largă.­­Tehntica robotizării pri­veşte­­deopotrivă turnătoria, vopsitoria, respectiv fazele şi operaţiile tehnologice de mare anvergură. Conform progra­mului, pină la sfîrşitul anului, secţia turnătorie va dispune de aportul unui robot de tur­nare. Cum spuneam, de o impor­tanţă aparte sunt acţiunile de perfecţionare a organizării producţiei. Este suficient să ne oprim asupra celor referitoare la structurarea unor fluxuri de fabricaţie, raţionalizarea sistemului informaţional, per­fecţionarea activităţii de la atelierul de piese de schimb şi redimensionarea schimbu­rilor de activitate pentru a avea o imagine reală asupra eficienţei acestora. în acest context merită a fi subliniat aportul decisiv al specialişti­lor întreprinderii în rezol­varea promptă, operativă a tu­turor problemelor de produc­ţie. „SUNTEM PREGĂTIŢI SA ONORAM TOATE COMENZILE SUPLIMENTARE" în ce priveşte pregătirea producţiei pentru trimestrul II, reţinem citeva activităţi de o importanţă deosebită în realizarea şi depăşirea sarci­nilor de plan. Programul de producţie depăşeşte sensibil nivelul planului stabilit iniţial pentru o serie de produse. Ex­plicaţia ? Volumul mare al producţiei marfă contractată datorită cererilor suplimentare din partea industriei construc­toare de maşini şi a solicită­rilor la export, în cifre abso­lute aceasta înregistrează o creştere de 17,8 milioane lei faţă de nivelul planului, iar pe semestrul I de 34,9 milioa­ne lei. Problema care se pune acum este dacă unitatea poate să-şi onoreze aceste solicitări suplimentare . După cum ne asigură inginerul Ioan Pop, directorul Întreprinderii, mo­dernizările şi perfecţionările aduse asigură creşteri­ însem­nate de producţie. Aşadar, adaptarea planului la noile exigenţe formulate de benefi­ciari este posibilă şi realizabi­lă, l­a produsele solicitate în cantităţi mai mari — este vorba de robinete şi fitinguri, valve, reviere şi­ furci pentru automobile — se va revedea cifra de plan stabilită pentru a se putea asigura fabricarea şi livrarea acestora la nivelul cerut. Pentru alte produse, în­deosebi piesele turnate din fontă şi piese turnate din neferoase, unde cererile sunt mai mici, planul trebuie adap­tat in mod corespunzător. Corelate armonios, cele două tendinţe vor facilita realizarea planului pe trimestrul al II- lea cel puţin in proporţie de 102.3 la sută. Prin urmare, in aceste condiţii va creşte sub­stanţial producţia de ar­mături din fontă, armături neferoase, piese forjate şi ma­­triţate şi cele destinate expor­tului. Adaptind corespunzător producţia la cerinţa imediată a beneficiarilor, efectul eco­nomic este evident. Dovadă sunt cele peste 70 de măsuri stabilite pentru organizarea şi modernizarea producţiei. Ele se referă in principal la me­canizarea proceselor de depo­zitare a materiilor prime şi materialelor, raţionalizarea transportului intern,­­a debită­rii şi prelucrării, şi darea în folosinţă a instalaţiei de tăiere cu oxiflux, modernizarea fluxurilor tehnologice de fa­bricaţie la toate reperele, îm­bunătăţirea controlului tehnic de calitate, perfecţionarea ge­nerală a organizării muncii şi producţiei. Iată, aşadar, citeva proble­me concrete care concentrează activitatea muncitorilor, teh­nicienilor şi specialiştilor din această întreprindere in direc­ţia soluţionării lor corespun­zătoare. Vibrantă expresie a voinţei supreme a întregului nostru popor (Urmare din pag. I) Poporul român, se arată in rigurosul document, ase­menea celorlalte popoare, este profund îngrijorat de situaţia internaţională actuală, care se menţine deosebit de gravă şi încordată, îndeosebi ca urma­re a intensificării cursei în­armărilor, a amplasării de noi rachete nucleare în Europa şi pe alte continente, a perfec­ţionării armamentelor şi con­tinuării experienţelor nuclea­re, a acţiunilor de militarizare a Cosmosului, a manifestărilor politicii de forţă şi dictate, a persistenţei unor conflicte, şi focare de tensiune în diferi­te părţi ale lumii. Tinara generaţie din ţara noastră, strîns unită in jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îşi manifestă de­plina adeziune faţă de con­ţinutul Declaraţiei­ Apel, care ne îndeamnă să facem totul, să trăim, să muncim şi să luptăm în aşa fel incit să facem să triumfe raţiunea şi înţelepciunea politică, să în­vingă şi prin eforturile noas­tre voinţa popoarelor de a trăi în pace, într-o lume fără arme şi fără războaie ! (Prof. Irina Todaşcă, directoarea Ca­sei de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret, Man­galia). „NE ARGUMENTAM SUS­ŢINERILE CU 2 000 DE ANI DE ISTORIE". In Cîmpia Transilvaniei e primăvară. O primăvară cu flori, mulţi copii care se dezlănţuie iu joacă pe covoarele de iarbă ce incep să înverzească. Au dat mugurii de salcie şi de răchită, iar primii ghiocei, aceşti copii, mai mari sau mai mici, purtători ai cravatelor roşii ori ai carnetelor de ute­­cişti participă, alături de pă­rinţii lor, la înfrumuseţarea spaţiilor în care trăiesc şi în­vaţă, la pregătirea şi crearea condiţiilor pentru ceea ce nu­mim o viaţă îmbelşugată, li­niştită, lipsită de griji. Dar pentru îndeplinirea tuturor as­piraţiilor de fericire e nevoie în primul rînd de pace. Aceas­ta a fost dintotdeauna şi este vocaţia românilor: pacea, con­diţie a construcţiei, a crea­ţiei libere, fără amestec in treburile altor state, fără a rivni la realizările, la civili­zaţia făurită în alte spaţii decit cele româneşti, la sub­jugarea libertăţilor altor po­poare. Avem mindria de a ne putea argumenta susţinerile cu cei peste 2 000 de ani de istorie. Avem mindria de a ne motiva opţiunile prin e­­forturile constante depuse în ultimii 20 de ani pentru întă­rirea păcii, colaborării şi fră­ţiei intre state, pentru res­pectarea independenţei şi su­veranităţii tuturor popoarelor, de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. O nouă dovadă o constituie magistrala cuvân­­tare rostită la recenta Ple­nară lărgită a Consiliului Na­ţional al F.O.U.S., Declaraţia- Apel a F.D.U.S., din R.S.R., adresată partidelor şi organi­zaţiilor democratice, guverne­lor, tuturor popoarelor din ţările europene, din S.U.A. şi Canada, de pe toate continen­tele. Făcind o amplă analiză a situaţiei internaţionale, în­ţelegem mai­ bine necesitatea şi oportunitatea noilor iniţia­tive de pace ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Lumea este stă­­pinită insă de stări tensio­nate, de conflicte armate şi peste toate planează pericolul de distrugere a vieţii, a pla­netei, pericolul nuclear. Se ştie că, cu armamentul exis­tent la ora actuală viaţa de pe pămînt, planeta pot fi distruse de peste 10 ori. De ce mai e n­evoie de alte arme? De experimentarea a noi forţe de distrugere ? Ei se petrec astfel de lucruri în anul pro­clamat d­e către O.N.U. ca An Internaţional al Păcii ! Anul păcii trebuie să devină nu numai anul încetării conflic­telor, ci un an al destinderii, al încrederii intre popoare, bazat pe acţiuni concrete de dezarmare şi în primul rind de dezarmare nucleară. Ase­meni tuturor inimilor iubi­toare de pace din lume, tu­turor tinerilor care vor să beneficieze de viaţă, tinerii făurari de­pline din cîmpia ardeleană se alătură cu gin­­durile şi cu faptele măreţelor obiective de pace evidenţiate în Declaraţia-Apel a F.D.U.S... noi iniţiative ale iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, chemind tineretul lumii să-şi întăreas­că rîndurile pentru a opri prin­ acţiuni şi intervenţii pe lingă guvernele ţărilor lor irespon­sabila cursă a înarmărilor, un incident pe care nici nu-l mai putem numi război, ci o ca­tastrofă mondială. (Ana Mol­dovan, vicepreşedinte al Con­siliului popular, comuna Sîn­­mihaiul de Cîmpie, judeţul Bistriţa Năsăud). Iată, aşadar, că tinerii din ţara noastră au înţeles pe deplin sensul mobilizator al Declaraţiei-Apel a Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, document de excepţională valoare teore­tică şi practică, menit să determine la acţiune pentru salvgar­darea păcii, să contribuie la înţelegerea necesităţii acute de a se face totul pentru preintimpinarea unui dezastru mondial, a unei catastrofe atomice care ameninţă omenirea. In conştiin­ţele lor vibrează chemările şi îndemnurile pentru apărarea unui drept fundamental al oamenilor, al naţiunilor la viaţă, la pace, la existenţă liberă, independentă şi demnă, aşa cum se arată în încheierea Declarației­ Apel. Copii frumoşi şi sănătoşi pentru vigoarea şi tinereţea patriei Lumina bucuriei şi împlinirii în mijlocul satului, pe stra­da Deal, la numărul 102 d­in Dolt, comuna Măierişte, jude­ţul Sălaj, se află o casă nouă, casă care a fost gata în 1985. Este casa familiei Tomole, Gheorghe, Florica, Olimpia, Marius, Claudiu in virstă de 27, 22, 4, 2 ani şi, 8 luni. El pădurar, ea cooperatoare şi, evident, copiii lor. FiI ai satu­lui, oameni gospodari, impli­caţi in viaţa comunei, o fami­lie model, o familie trainică. Primăvara şi-a intrat in drep­turi şi soţii Tomole au trecut la insăminţarea şi plantarea legumelor, a cartofilor, a ceea ce le trebuie in gospodărie. Tot acum, tradiţia o cere, chiar dacă este casa nouă, mai este ceva de dereticat, de văruit in cele 4 camere, in bucătărie, in pivniţă. Şi in tot acest timp, Florica are grijă şi de cei trei copii care vor să­ mănînce, vor să doarmă, vor să se joace, vor să ajute in gospodărie. Oare nu-i prea greu ? „Greu, păi cine spune că-i uşor. Doar o gospodărie nu se ţine cu lene, cu stat. Se­­ ţine cu muncă. Copiii cresc, au nevoile lor, vrem să le creăm condiţii bune, pentru acest lucru tre­buie să mun­cim, iar părinţii noştri au muncit, au avut gos­podărie, animale, păsări, au lucrat in t­imp, şi ne-au crescut. Noi, spune Florica, am fost 2 fraţi, soţul meu este mai bogat, ei sunt mai mulţi, 4 fraţi. Şi mamele noastre nu s-au prins de muncă. Au fost bucuroase cînd noi am crescut, c­aci ne-au văzut la casa noas­tră.“­intre timp, cu o dragoste profundă, Florica iţi priveşte copiii, ii mingile în mod egal, şi le ascultă vorba peltică deo­camdată, le înţelege dorinţele mai ales prin priviri. Şi cite dorinţe nu are un copil ! „Si­gur, continuă mama, bărbatul meu mă ajută foarte mult. Multe dintre treburile din gos­podărie el le face cind vine de la pădure.“ „Nu-i obosit ?“ „Ba, dar vrem să fim gospo­dari de frunte, copiii să aibă cu cine se minămi“. La cei 22 de ani ai săi, Flo­rica Tomole vorbeşte cu înţe­lepciune, cu optimism, fără să se gindească măcar la greutăţi, la povara multor sarcini pe care le are. Mamă, gospodină, soţie, cooperatoare, şi membru al biroului organizaţiei U.T.C. din sat. Pentru meritele ei, pentru puterea de muncă, pentru optimism­, pentru exemplul pe care il dă prin munca sa, tinerii au ales-o şi o ascultă atunci cind ti solici­tă pentru activităţile organi­zaţiei. „Şi totuşi, dintre toate aceste atribuţii, care iţi este cea mai dragă ?“ „Bănuiţi răspunsul. Cea de mamă. Nu este bucurie mai mare ca atunci cind Olimpia sau Ma­rius, sau, mai de curind, Clau­diu, spun mama. Fiecare copil, fiecare primă chemare „mama“ este o bucurie, unică, uriaşă, irepetabilă, o bucurie, cum să vă spun, pentru o viaţă de om. Casa fără copii nu are viaţă, nu are suflet, nu are rost“. Gheorgh­e Tomote este şi el foarte mândru de cei trei copii, de gospodăria lor bogată. Nici el nu-şi face griji, nu-şi pune problema oboselii cind este vorba de rostul casei şi de rostul copiilor. A împrumutat, din seninătatea, din vigoarea pădurii unde işi are locul de muncă, din sănătatea arbo­rilor. „Rostul nostru adevărat sunt copiii. Noi am fost mai mulţi fraţi in casa părinteas­că şi fiecare am crescut, fie­care avem un rost. Este o mare bucurie cind ne intilnim cu toţii. Intre fraţi altfel discuţi orice problemă o ai. Eşti sigur că vei afla un sfat bun, că la necaz sau la bucu­rie ăi pe cine să te bizui. Şi­­apoi, fiecare om munceşte, işi face o casă, un rost. Fără co­pii, ce rost ar avea tot efortul, toată munca . Pentru cine am munci . V-a spus Florica, nu-i bucurie mai mare decit să-i auzi cum iţi spun m­ame şi tată, decit să le ghiceşti do­rinţele, decit să-i îmbrăţişezi, decit să te joci cu ei, să le răspunzi la întrebări.“ „Un zîmbet al copiilor te face să uiţi de oboseală, iţi uşurează efortul — adaugă Florica. Acum, copiii noştri sunt mici , încă nu avem probleme, mari­de educaţie, deşi de acum au învăţat să întrebe de ce­­, au început să ne ceară să expli­căm ba una, ba alta de pe pingă casă, din sat. Noi vrem să facem din copiii noştri oa­meni adevăraţi, cinstiţi, har­nici, demni. Copiii noştri, cei trei şi cei care vor mai veni, că doar suntem­ incă foarte tineri“. Ochii Floricăi Tomole sunt luminaţi de o bucurie tainică, măreaţă, lumina bu­curiei şi Împlinirii. MIOARA VERGU Angajată, militantă, bine struc­turată emisiunea-concurs Tine­reţea noastră — Tinereţea Epo­cii Ceauşescu — un tablou edi­ficator al­ capacităţii de a se mobiliza şi de­ a răspunde pre­zent la imperativele acestui timp a tinerei generaţii. Ultima ediţie reunind echipaje repre­­zentind judeţele Cluj, Galaţi, Teleorman şi Vrancea, de un înalt nivel politic, dovedind In chip fedett pregătirea serioasă a concurenţilor (realizator Toan simion Pop) a fost ca de obicei bine gindită, bine alcătuită îm­­binînd interesant întrebările, probele sportive, tehnice şi punctele artistice. Am remarcat cu satisfacţie reală nivelul absolut impresio­nant al probelor de implicare ,îu cercetarea ştiinţifică şi ideile acumulate în momentele artisti­ce, uneori adevărate spectacole în sine, de imaginaţie şi talent. (Ca momentul artistic al ju­deţului Cluj). Emisiunea-concure este o probă elocventă de im­plicare a tinerei generaţii • „In lumina reflectoarelor­, o emisi­une de simona Patraulea şi Anca Sandu, a fost de fapt un fragment dintr-un spectacol de muzică uşoară susţinut de Mi­­rabela Dauer, o răsfăţată a pu­blicului, om de scenă, dinamică şi acaparatoare, foarte iubită de tineri pentru stilul interpretării — nesofisticat şi cornel Con­­staminiu — iarăşi simpatizat de public, un fel de tradiţional de­can al junilor primi. Emisiunea — simplă juxtapunere de melo­dii — a fost totuşi construită la minima rezistenţă. Noi n-am prea priceput care a fost con­cepţia realizatoarelor, atita tot ! “ Teleenciclopedia râmine un punct de atracţie al serii de sîmbâtă. Şi ultima ediţie (cu­­prinzînd „Artă şi istorie“, un eseu cinematografic despre ci­vilizaţia Maya cu totul superb şi „Fenomene ale naturii”) ne dovedeşte că Tom­a Popescu şi Ioan Ionel sunt doi realizatori de maximă eficacitate şi de cursa lungă ai Televiziunii noas­tre. • Filme? „Marea iubire a lui Balzac­ continuă conturarea unei imagini cu totul subiective a marelui prozator. Dezamăgi­toare iubire in serial, incapabilă să surprindă exact sîmburele de magie al acestui geniu al com­poziţiei , romaneşti. Decorurile, exterioarele, filmările adecvate, toaletele pariziene, astea dă­ ex­celente! In schimb tot ce ţine de conturarea vieţii literare e lamentabil, schematic, cafeneaua literară — aproape un şablon, încă o dovadă că distribuţia e o chestiune de fineţe! Pierre Mey­­rand e foarte potrivit fizic, e şi im actor de talent şi ce folos­­ii lipseşte exact flacăra aceea interioară fără de care...­­ „Hangiţa­ de Carlo Goldoni, o premieră TV in adaptarea şi re­gia semnate de constantin Dicu. Redactor Ioana Prodan. Distribuţie de zile mari (Ovidiu Schumacher, Mitică Popescu, Coca Andronescu, Marian Hu­­dac,­­Ter­nine Stavarache, Dinu Manolache, Hamen­ Cerchez, Du­mitru Chesa ş.a.), gesticulaţie regizorală adecvată, filmări foarte bine făcute, efecte de scenografie plăcute. Poate, doar mica nostalgie a Cocui Andro­nescu de odinioară să ne fi umbrit amintirea... Şi încerca­rea parţial reuşită a Danei Do­­garu, o actriţă remarcabilă de altfel, de-a aborda un rol de mare dificultate care iese totuşi din sfera ei preferenţială prin vocaţie. Cu efort, „Hangiţa“ a fost dusă la bun sfirşit, dar noi ne întrebăm dacă distribuţia ro­lului titular a fost totuşi bine găsită... • Bună dimineaţa april, cu narcise galbene răspîn­­dite peste chipul oraşului Îmbă­tat de soare ! CLEOPATRA LORINŢIU RĂZLEŢE MARȚI 1 APRILIE 1986 CONCURS de cintece muncitoreşti, patriotice, revoluţionare şi de interpretare muzică populară In cinstea celei de-a 65-a aniversări a «Creării Partidului Comunist Român, împlinirii a 42 de ani de la­ revoluţia de eli­berare socială şi naţională, anti­fascistă şi anti­imperialistă şi a Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor di­i România, Con­siliul Central al U.GiS.R., in colaborare cu Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Uniunea Compozitorilor şi Radiotelevi­­ziunea Română, organizează, in cadrul etapei de masă a celei de-a VI-a­ ediţii a F­estivalului naţional „Cîntarea României“, concursul de creaţie muzicală, care cuprind­e luesteri pentru cor mixt, cor pe voci egale, grupuri vocale, piese solistice cu acom­paniament şi cîntece de muzică uşoară, precum şi concursul de interpretare muzică populară. La concurs pot participa crea­tori, membri sau nemembri ai uniunilor de creaţie, cu lucrări în forme variate, ctare să cul­tive sentimentale de dragoste şi devotament ale tuturor celor ce muncesc faţă dle patrie şi partid,­ faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolaie Ca­uşescu, să evoce în spiritul unui autentic romantism patriotic şi revolu­ţionar tradiţiile eroice ale clasei muncitoare, inţită ei pentru dreptate socială, şi naţională, pentru independenţă şi suvera­nitatea patriei, să dea glas idea­lurilor de pace şi prietenie ale naţiunii noastre socialiste cu toate popoarele lumii. Totodată, creaţiile muzicale sunt chemate să contribuie la mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor din indu­strie şi agri­cultură la realizarea« exemplară a măreţelor obiec­tive ale ac­tualei etape de dezvoltare eco­­nomico-sociala a ţării, de înde­plinire a planului pe anul 1986, la lărgirea orizontului lor de cultură. Fiecare compozitor poate par­ticipa cu una sau mai multe lu­crări inedite, nedifuzate anteri­or pe nici o oaie şi neprezentate în alte concursuri. La concurs se vor acorda premii şi menţi­uni ale Consiliului Central al U.G.S.R. şi pre­mii ale Uniunii Compozitorilor. Dintre lucrările prezentate în concurs un număr de 30 vor fi achiziţionate de Consiliul Central al U.G.S.R. Cintecele destinate formaţiilor corale vor fi prezentate sub formă de partitură, cu sau fără acompaniament de pian, iar pie­sele de muzică uşoară cu parti­tură pentru solo vtice şi acom­paniament de pian. Partiturile cu­ textele dactilografiate in­tr-un singur exemplar vor pur­ta un moto şi vor fi prezentate intr-un plic închis pe care va fi scris motoul respectiv, iar în interior numele și adresa auto­rului. Lucrările vor fi trimise pe adresa Ansamblului artistic Rapsodia Română al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, strada Blănari nr. 21, sectorul III, Bucureşti, pină la data de 15 mai 1986 „pentru «U­meristil de cintece muncito­reşti, patriotice şi revoluţio­nare“. La concursul de interpretare muzică populară pot participa tineri solişti amatori din toată ţara, cu precădere laureaţi ai Festivalului naţional „Cintarea României", care vor interpreta două lucrări : una obligatorie din cele solicitate de organiza­tori şi alta la alegere, înscrieri­­le se vor face pină la data de 15 mai 1986 la Ansamblul artistic Rapsodia Română, strada Blă­nari nr. 21, sectorul III , Bucu­reşti, de unde se vor primi­­şi lucrările obligatorii. Consiliul Central al U.G.S.R. va oferi premii și mențiuni pentru cei ce ocupă primele 5 locuri la con­cursul de interpretare muzică populară. PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET ROMÂNIAFILM PREZINTĂ: Din prea multă dragoste producţie a Casei de filme Unu Scenariul : Alexandru Brad şi Dumitru Titus Popa. Decorurile : Magdalena Mărăşescu. Muzica : Claudiu Negulescu. Imaginea : Mihai Truică. Regia : Lucian Mardares Cu : Gheorghe Cozorici, Dan Sândulescu, Tamara Creţulescu, Ion Fiscuteanu, Florina Cercel, Diana Lupescu, Ştefan Alexandrescu, Cornel Popescu, Ovidiu Moldovan, Wilhelmina Cota, Costache Bobu­, Alexandru Lungu, Nae Floca „ Ad­leni PREPARATELE DIN PEŞTE sunt gustoase şi în între­gime asimilabile Bogat in proteine, gră­simi, fosfor şi vitaminele A+D, PEŞTELE ESTE UN ALIMENT DE BAZA PEN­TRU TOATE VIRSTELE, PRECUM ŞI IN REGI­MUL DIETETIC. De vînzare , IN MAGAZINELE SPE­­CIALIZATE DE PESCĂ­RIE IN MAGAZINELE ALI­MENTARE IN UNITĂŢILE GOS­PODINA SI DE ALIMEN­TAŢIE PUBLICA. Film realizat în studiourile Centrului de Producţie Cinematografică „Bucureşti"

Next