Scînteia Tineretului, septembrie 1986 (Anul 42, nr. 11586-11611)
1986-09-15 / nr. 11598
Cu 60 de ani in urmă, Nicolae Iorga mărturisea că Ploieştiul i se pare un oraş vrât care începe frumos. Au trecut de la această afirmaţie citeva zeci de ani şi, iată, trecem acum printr-un oraş ai cărui locuitori, dar şi cei care trec ocazional cu diferite treburi, spun că Ploieştiul este un oraş frumos care începe frumos. Intre cele două afirmaţii a trecut timpul şi au intervenit oamenii... Discuţia noastră cu arhitectul şef al municipiului, Ioan Manole, a început nu de la cifre şi comparaţii, ci de la existenţa a trei copaci de specii diferite: un pin, un tei, un plop. Pentru a rămine pe locul lor, arhitectul nu s-a dezlipit de constructor. Poate gindindu-se la vechii codri ai Vlăsiei, defrişaţi cu atita largheţe şi modificind prin aceasta Vechea stemă a oraşului care prezintă doi lei dezrădăcinind un stejar, arhitecţii s-au gindit că fiecare copac, atunci cind se poate, are dreptul să rămină pe locul său. Să fie vorba şi de subiectivitate? Să-l lăsăm pe arhitectul Ioan Manole să ne spună: „Un copac creşte foarte greu, se formează in zeci, in sute de ani. Le-am fi putut curma existenţa in citeva ore. Aş vrea insă ca localnicii şi toţi ceilalţi să simtă ce simt eu: pinul şi-a format o coroană sus, la peste 15 metri, il veţi afla lingă hotelul Prahova, o bijuterie in materie de construcţie. Teiul din Piaţa Eroilor opreşte mai intii ochiul, apoi il lasă să primească in faţă cvartalul de locuinţe. Plopul stă in preajma Casei de Cultură şi-i prelungeşte farmecul. , Cum arată Ploieştiul, odată pus pe planşetă? Ni se deschide larg fereastra in aşa fel incit să cuprindem cit mai mult cu privirea din Piaţa Republicii: „Dacă pui Ploieştiul pe planşetă, nu poţi face abstracţie de el. El există!“ Ploieştiul există, într-adevăr, venit aşa cum ni l-a trimis istoria acum aproape 400 de ani, afirmindu-se îndrăzneţ şi spectaculos, căpătind în aceşti ani personalitatea pe care o merită şi de care avea atita nevoie. Localnicii mai ales au trăit alături momentul de evoluţie maxim al dezvoltării oraşului. S-a plecat de la micile grupe de locuinţe care au fost ridicate imediat după 1944, asistind in acelaşi timp la o timidă construcţie in centrul civic. Piaţa 16 Februarie care primeşte călătorii dinspre sud, bine stabilită pe artera S-N, făcea legătura cu Gara de Sud. Aici s-au executat case frumoase, dînduli-se ulterior amploare şi importanţă. Era nevoie de locuinţe. S-a trecut astfel la complexele de locuit, acestea rea Uzindu-se pe terenuri libere. Aşa a apărut Cartierul Nord, în anii 1964 s-a ajuns la peste 8 000 de apartamente. Paralel, s-a început Cartierul Vest, continuindu-se construcţiile pe parcursul mai multor ani. Au apărut complexe noi: Malu Roşu, Ienăchiţă Văcărescu, 9 Mai. Ştefan Gheorghiu, Mihai Bravu. Democraţiei, Andrei Mureşanu, Republicii şi Cartierul Sud. Cele două accese (dinspre Bucureşti şi dinspre Braşov — Cimpina) au dat naştere la două cartiere: Bulevardul Bucureşti cu peste 2 500 de apartamente care se află în inima zonei industriale din sud, iar intrarea dinspre Braşov a determinat realizarea cartierelor Republicii 1—2 care veneau să facă joncţiunea cu zona centrală. Aşa a apărut magistrala care traversează Ploieştiul despre care, străbătind-o, localnicii spun că ai senzaţia de nou in oraş şi de un ritm de construcţie deosebit. Dorinţa noastră, ne explică arhitectul Ioan Manole, este să le facem cit mai interesante, cit mai variate, cu capete de perspectivă. Am dorit ca privitorul să fie incitat de ceea ce vede, să se lase primit cue plăcere in oraş. ARETA ŞANDRU (Continuare în pag. a V-a) Proiect pentru un oraş frumos, care începe frumos Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLII SERIA II NR. 11 598 6 PAGINI 50 BANI LUNI 15 SEPTEMBRIE 1986 IN SPIRITUL ORIENTĂRILOR 5/ INDICAŢIILOR FORMULAŢI DE SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, LA CONGRESUL AL IIUEA AL MUNCII întărirea democraţiei muncitoreşti, revoluţionare — factor hotărîtor ,I al afirmării principiilor autoconducerii şi autochestiunii „Considerăm că dispunem acum de un sistem de autoconducere şi de un sistem economico-financiar corespunzător etapei de dezvoltare a societăţii noastre, care îmbină în mod armonios interesele generale cu interesele personale ale fiecărui proprietar şi producător, ale fiecărui om al muncii. Suntem ferm hotăriţi să facem şi în continuare totul pentru a înfăptui neabătut programele şi măsurile stabilite, astfel încît autoconducerea muncitorească, autogestiunea economico-financiară să se poată manifesta din plin în toate sectoarele şi să stimuleze puternic energiile creatoare ale oamenilor muncii în făurirea socialismului şi comunismului”. NICOLAE CEAUŞESCU Magistrala cuvîntare rostita de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în deschiderea lucrărilor celui de-al IlI-Iea Congres al oamenilor muncii — adoptată de acest înalt forum ca program de muncă şi acţiune al tuturor oamenilor muncii, al întregului nostru popor — reprezintă un document de o excepţională însemnătate politică şi ştiinţifică, ale cărui teze şi orientări direcţionează cu clarviziune dezvoltarea economico-socială a ţării pe traiectoria de progres şi civilizaţie definită de Congresul al XIII-lea al partidului. Ideile şi aprecierile de mare profunzime formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de la înalta tribună a recentului Congres al oamenilor muncii ilustrează cu pregnanţă rolul determinant pe care continua adincire a democraţiei muncitoreşti, revoluţionare şi promovarea fermă a principiilor autoconducerii şi autogestiunii îl au în asigurarea unei creşteri economice intensive, în ascensiunea României pe trepte noi, superioare de dezvoltare, în afirmarea superiorităţii modului de producţie socialist. Caracteristica fundamentală a sistemului de organizare şi conducere democratică a societăţii noastre, conceput şi instituţionalizat în perioada de după Congresul al IX-lea al partidului, cu contribuţia hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o reprezintă punoraţia DRAGOMIRESCU (Continuare în pag. a ll-a) PENTRU TOŢI ELEVII ŞI STUDENŢII ŢĂRII, AZI ÎNCEPE NOUL AN DE INVĂŢĂMINT ŞCOALA IN FAŢA Dii NOI ETAPE DE INCA INTENSĂ, PLINĂ DESPONSABILITATE PENTRU EDUCAREA SI FORMAREA MLTIBATEDALĂ A TINIDEI CENECATI Astăzi, 15 septembrie, pentru toţi elevii şi studenţii ţârii, pentru toate cadrele didactice începe un nou an de invăţămint. Este un moment important care, dincolo de încărcătura emoţională ce-i este specifică, marchează practic debutul unei noi etape de muncă intensă in vederea educării si formării multilaterale a tinerelor generaţii, in deplin consens cu marile exigenţe pe care prezentul şi viitorul le pun în faţa întregii societăţi, învăţământul de toate gradele constituie in concepţia partidului nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un factor fundamental al progresului multilateral al patriei, un domeniu de activitate de cea mai mare însemnătate, cu implicaţii majore în însăşi evoluţia de ansamblu a societăţii, a naţiunii noastre socialiste. Pornind de la această realitate, şcolii româneşti i-a fost şi ei este acordată o grijă constantă, o atenţie sporită, investiţiile materiale uriaşe, ca şi transformările revoluţionare la care a fost supusă, urmărind să creeze, pentru toţi copiii şi tinerii care învaţă, cele mai bune condiţii de instruire, de educare şi formare complexă, multilaterală şi, în acelaşi timp, să conducă la o creştere neintrerupta a calităţii şi eficienţei întregului proces instructiv-educativ. Imaginea pe care o oferă invăţămintul nostru, pornind de la cel primar şi terminind cu cel universitar, este de-a dreptul impresionantă : o populaţie şcolară ce cuprinde un sfert din cetăţenii ţării, sute de mii de săli de clasă, mii de ■amfiteatre, laboratoare, ateliere, biblioteci, săli şi terenuri de sport, un redutabil detaşament de cadre didactice pregătite la nivelul cel mai înalt de exigenţă şi competenţă, o uriaşă energie creatoare ce se desfăşoară constant pe coordonatele pasiunii pentru nou, pentru cunoaştere şi performanţă — iată doar citeva din argumentele care susţin această afirmaţie. Este, desigur, meritul istoric al partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, faptul de a fi conferit in societatea noastră un loc şi un rol dintre cele mai importante şcolii, ca principal factor de cultură şi civilizaţie, de formare şi educare a omului ;nou, constructorul liber, demn, cutezător şi competent al socialismului şi comunismului pe pămintul patriei. Pentru că in strategia de ansamblu a dezvoltării şi înfloririi necontenite a patriei, in amplul proces de transpunere in practică a măreţelor obiective ale edificării noii societăţii, invăţămintul a fost şi este profund implicat, in faţa lui punindu-se sarcini şi răspunderi cu adevărat esenţiale. Aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvintarea la cel de-al lil-lea Congres al oamenilor muncii, ceşi-a desfăşurat recent lucrările, adoptind hotariri istorice pentru destinde ţării, ale oamenilor ei. ..trebuie să nu uităm nici un moment că dezvoltarea intensivă, o nouă calitate, o nouă eficientă, o înaltă productivitate nu se pot realiza decit cu oameni ai muncii de înaltă calificare, cu o înaltă răspundere". Intr-adevăr, tot ceea ce s-a înfăptuit, tot ceea ce se înfăptuiește in patria noastră este indisolubil legat de elementul uman, de calitatea pregătirii acestuia, de nivelul său de (Continuare in pag. a V-a) invatamintul românesc — factor progresului si înfloririi continue fundamental in asigurarea a patriei noastre socialiste PAGINA A 3-A Azi, la posturile de radio şi televiziune Cu prilejul deschiderii anului de învăţămînt 1986-1987 astăzi va avea loc în Capitală o adunare populară pe care posturile de radio şi televiziune o vor transmite direct în jurul orei 11, Promovarea noului - o preocupare statornică a tinerilor, un suport puternic al înfăptuirii programelor de dezvoltare economico-socială a țării • PERMANENT RACORDAT LA TEHNICA DE VÎRF • ÎNNOIREA PRODUSELOR ÎN RITM INTENS, CU MAXIMĂ EFICIENȚĂ • ACTIVITATEA DE CERCETARE, ORIENTATĂ FERM SPRE SOLUȚIONAREA PROBLEMELOR MAJORE DIN ŞANTIERELE NAVALE PAGINA A 2-A SPOILT ■ „Cupa U.T.C.“ la paraşutism — o reuşită de monstraţie de măiestrii şi curaj : ACEI TINER ÎNDRĂZNEŢI şi teme RARI ■ Şi-acum, emoţiile „CUPELOR EUROPENE“ ! Sportivul lunii: AUREI MACARENCU ■ Cronica noutăţilor ■ Un sport în dezbatere C.E. de la Stuttgart, o lecţie severă pentru atletismul nostru : 2. TOI PE DRUM. PE DRUM PE DRUM PAGINA A 4-A CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ La toate lucrările, ritmuri intense! Faţă de celelalte unităţi vecine, cooperativa agricolă din Năieni, judeţul Buzău, se găseşte in această toamnă în ipostaza de a redimensiona eforturile, în primul rinel la recoltatul porumbului. ..Cu toate că dispunem de 500 ha vie pe rod, cu o producţie foarte bună în acest an, porumbul deţine prioritatea absolută, ne precizează Lucel Zecheru, primarul comunei. Și o să vă explic de ce. După porumb urmează semănăturile de toamnă. Este lesne de dedus că pentru a ne încadra în perioadele optime trebuie să recoltăm şi să eliberăm terenul intr-un ritm mult mai alert. Amplasarea cerealelor păioase după porumb a fost impusă de configuraţia terenului din zona de deal. Pentru a face faţă acestor cerinţe ale campaniei de toamnă zilnic sunt mobilizaţi in timp toţi locuitorii comunei, indiferent de sectorul in care-şi desfăşoară activitatea“. Intr-adevăr, In tarla se aflau peste 500 de oameni. Nu numai cooperatori, ci şi cei din instituţiile de pe raza comunei, elevi ai şcolilor generale. Şefii de fermă, Ion Stan şi Constantin Zecheru, au distribuit for■eţele şi atelajele in aşa fel ca să poată face faţă fluxului care-i impune lucrarea. O primă constatare este aceea că porumbul se recoltează numai manual. De asemenea, mai bine de 90 la sută din recoltă se transportă cu atelajele. Unitatea are concentrate in lan un număr de 70 de atelaje. Urmărim modul în care acţionează una din echipe. Cooperatorii recoltează cu operativitate ştiuleţii. Mioara Apostol, Ion Ţicleanu, Georgeta Pahonţu încarcă producţia in acelaşi ritm în atelaje. Anghel Udrea, Lucel Burducea, Alexandru Dumitrache au posibilitatea, datorită modului in care acţionează echipele, să facă două transporturi pe zi la baza de recepţie. Pină in prezent la Năieni porumbul a fost recoltat de pe mai bine de 45 la sută din suprafaţa cultivată. Tăiatul şi transportul cocenilor se află, de asemenea, intr-un stadiu ce se apropie de cel al recoltatului. Un alt grup format din peste 250 de oameni acţionează în podgorii. Se recoltează atit strugurii de masă, lucrare aflată în stadiul de finalizare, cit şi strugurii pentru vinificaţie. Din cele 300 tone recoltate, mai bine de 180 tone au luat drumul beneficiarilor externi. „Avem faţă de ceilalţi ani o producţie dublă, ne preciza Alexandru Mihai, secretar adjunct al comitetului comunal de partid. Sunt parcele pe care atingem între 8 şi 9 mii kg la ha, întreprindem toata eforturile ca nimic din recoltă să nu se piardă. In afară de cooperatori au răspuns la mobilizarea noastră un număr mare de tineri, inclusiv elevii din clasele mai mici. Munca a fost în așa fel organizată ca să se evite orice stagnare de ritm“. O altă lucrare, care concentrează eforturile mecanizatorilor, o constituie pregătitul terenului pentru a se trece cit mai urgent la semănatul, culturilor de toamnă. Unitatea din Năieni are de însămînţat 350 ha cu griu şi 50 ha cu orz. Pină in prezent, lucrările pregătitoare ale terenului au fost efectuate pe aproximativ 220 ha. Se acţionează zilnic cu agregate complexe. Şeful secţiei S.M.A., Nicolae Petre, care urmăreşte calitatea lucrării, are numai cuvinte de laudă pentru mecanizatori, din rîndul cărora îi evidenţiază pe Ion Burducea şi Dumitru Plăcintă. Aşadar, ritmuri intense, mobilizare generală la toate lucrările campaniei agricole de toamnă. D. I. DINCA fin dactili din zilele noastre într-un oraş din cele multe de pe harta ţării, am cunoscut un om, unul din cei mulţi ai ţării. Etapele trăirii lui sînt ca naşterea unei cărţi izvorîte dintr-o singură trăire, un singur cuvint... viaţă. Destinul lui — destin împlinit în climatul creat de Congresul al IX-lea al partidului. Un om printrecei mulţi, la origine este muncitor. In 1963 absolvă Şcoala profesională din Buzău, patru ani mai tîrziu absolvă liceul seral, pentru ca în 1972 să termine Facultatea de fizică a Universităţii din Bucureşti. Se întoarce la şcoala unde a descifrat primele taine teoretice ale meseriei, liceul devenit între timp industrial nr. 2. Nu peste mult timp, datorită unor calităţi pe care cei in drept erau meniţi să le aprecieze, este numit director adjunct al Liceului industrial nr. 1, unde după patru ani este avansat în funcţia de director. Iată pe scurt drumul parcurs, un om ce trece ca mulţi alţii prin etapele împlinirii. UN STRUNGAR LA I.U.T. La întreprinderea de utilaj tehnologic am stat de vorbă cu un maistru care mi-a povestit : — La această întreprindere a existat un om, tovarăş de muncă şi o spun cu bucurie, prietenul meu este omul care a muncit şi şi-a realizat visul. Noi, tovarăşii lui, mergeam după terminarea orelor de program la o plimbare, la un meci de fotbal, venea şi el dar stătea puţin, era tot timpul preocupat, în pauzele de masă făcea probleme de fizică. Odată chiar l-am întrebat : Ce tot scrii acolo ?, iar el a zîmbit. Nu făcea altceva decit să dea drumul pasiunii, să-şi rezolve problema. Ce să vă mai zic, că era un bun strungar, din miinile lui ieşeau piese de mare precizie. UN STUDENT LA FIZICA nu a Omul ce şi-a sacrificat o parte din viată învăţind, povestit o parte din romanul său de viaţă. — Drumul acesta greu cred că l-aţi conjugat cu perseverenţa ! Nu poţi învăţa, nu poţi pătrunde tainele fizicii, dacă nu depui un efort susţinut ! — Pasiunea mea era munca, distracţia mea căutarea, liniştea mea era rezolvarea. Am avut un gind şi l-am înfăptuit, să intru la facultate, am învăţat şi am reuşit. Cind m-am dus şi le-am spus tovarăşilor de muncă nu le venea să creadă, că voi pleca din întreprindere şi că voi urma facultatea la zi. în facultate m-am pregătit cu prietenii mei, cărţile. Mi-aduc aminte parcă ar fi fost azi, cum zilnic mergeam la bibliotecă, uitam si de mîncare şi de tot. Nu vedeam decit examenul... viitor şi reuşita. UN OM LA CATEDRA PAIÎL IONESCU (Continuare in pag. • V-a) IANU^TÎNAR ANOTIMP — Ceea ce mi demn de reţinut. De pare v-ati in