Scînteia Tineretului, februarie 1987 (Anul 43, nr. 11716-11739)
1987-02-07 / nr. 11721
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 5 TELEGRAME Tovarăşului RENÉ URBANY ,Preşedintele Partidului Comunist Luxemburghez Aniversarea zilei dumneavoastră de naştere îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a mea personal calde felicitări, precum şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Luxemburghez vor continua să se dezvolte şi in viitor spre binele partidelor şi popoarelor noastre, al cauzei destinderii, înţelegerii şi păcii in Europa şi in întreaga lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Am primit cu sinceră recunoştinţă mesajul de felicitare trimis de Excelenţa Voastră cu ocazia Zilei naţionale a Thailandei. Doresc, la rindul meu, să vă adresez aceleaşi bune urări. BHUMIBOL Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, tovarăşul Constantin Dăscălescu, a trimis o telegrama primului ministru al Guvernului Republicii Democratice Somalia, Mohamad Ai Samantar, cu prilejul numirii sale in această funcţie, prin care ii adresează calde felicitări, precum şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. In telegramă se exprimă totodată convingerea că guvernele celor două ţări vor acţiona intr-o tot mai strinsă colaborare, în spiritul înţelegerilor convenite la cel mai înalt nivel, pentru dezvoltarea continuă a raporturilor de prietenie şi colaborare dintre ţările şi popoarele noastre. CRONICĂ U.T.C. In perioada 2—6 februarie a.c., o delegaţie a Asociaţiei Studenţilor Polonezi (Z.S.P.), condusă de Antoni Dragan, preşedintele organizaţiei, a efectuat o vizită pentru schimb de experienţă în ţara noastră la invitaţia Consiliului U.A.S.C.R. Delegaţia a purtat discuţii la Comitetul Central al U.T.C., Consiliul U.A.S.C.R. şi Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului, s-a întilnit cu tineri, studenţi, cadre ale U.T.C. şi A.S.C., a vizitat instituţii de invăţămînt superior şi obiective cu caracter social-cultural din municipiul Bucureşti şi judeţul Braşov. Vizita a prilejuit realizarea unui fructuos schimb de experienţă cu privire la activitatea U.A.S.C.R. şi Z.S.P., la preocupările actuale ale studenţilor din cele două ţări, evidenţiind dorinţa comună de a intensifica şi extinde, în continuare, relaţiile de prietenie şi colaborare dintre tineretul universitar român şi polonez, dintre U.A.S.C.R. şi Z.S.P., in spiritul raporturilor statornicite între Partidul Corpunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, intre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, al înţelegerilor convenite intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Wojciech Jaruzelski, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone. Vineri, la Ambasada Uniunii Sovietice din Bucureşti a avut loc o conferinţă de presă, la care au participat ziarişti români, cadre didactice, corespondenţi ai presei străine. Au fost prezenţi ambasadorul ,E. M. Tiajelnikov, precum şimembrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-române, aflată în ţara noastră cu prilejul aniversării a 39 de ani de la semnarea primului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre România şi U.R.S.S. Serghei G. Şcerbakov, membru supleant al C.C. al P.C.U.S., ministrul invăţămintului al U.R.S.S., preşedintele Conducerii centrale a A.P.S.R., a vorbit cu acest prilej despre reforma şcolii sovietice, iar cosmonautul L. I. Popov, comandantul navei cosmice pe care a zburat şi cosmonautul român Dumitru Prunariu, s-a referit la dezvoltarea cosmonauticii sovietice în etapa actuală. Iarna în Apuseni Foto : O. PLECAN TV SÎMB&TA, ? FEBRUARIE 13,60 Telex. 13,05 La sfirşit de săptămînă (parţial color). 14,45 Săptâmina politică. 15,00 închiderea programului. 19,00 Telejurnal. 19,20 Teleenciclopedia (color). 19,45 Meridianele umorului şi cântecului (color). 20,45 Film artistic (color) : „Enigma“. Ecranizare după romanul „Oglinda spartă“ de Agatha Christie. 22,20 Telejurnal. 22,30 închiderea programului. 11,30 Telex. 11,35 Lumea copiilor. • Telefilmoteca de ghiozdan: „Benji“ (color). Episodul 1. 12,40 Din cununa cîntecului românesc. Muzică populară. 13,00 Album duminical (parţial color). 14,50 însemne ale unui timp eroic. Renaşterea unui oraş. Reportaj. 15,00 închiderea programului. 19,00 Telejurnal. 19,20 Ţara mea azi (color). Rodul muncii pentru patrie, pentru noi. 19,40 „Ciitarea României“ (color). De pe marea scenă a ţării pe micul ecran. Cîntec pentru aurul ogoarelor. 20,20 Film artistic: „Cavalerul dreptăţii“ (color). 21,50 Telejurnal. 22,00 închiderea programului. DUMINICA. * FEBRUARIE • Pe patinoarul „23 August“ din Capitală au început vineri Întrecerile competiţiei internaţionale de hochei pe gheaţă pentru „Cupa federaţiei". In partida inaugurală, selecţionata României a întrecut cu ■corul de 5—1 (2—0, 3—1, 0—0) formaţia Bulgariei. Golurile au fost marcate de Sofron (2), KAntal (2), EL Antal, respectiv, JEfimov. f • „Cupa A.S.A. Braşov" la biatlon a programat pe Valea Risnoavei o probă Individuală de 20 km pentru seniori, ciştigată de S. Csedo (A.S.A. Braşov), cu timpul de lh05’44“, urmat de S. Popa (Dinamo Braşov) — Ih06’47“ şi M. Rădulescu (A.S.A. Braşov) — bl2’23“. In cursa de 15 km rezervată juniorilor, pe primul loc s-a situat A. Macavei (A.S.A. Braşov) — bl0’28". • Calendarul competiţional la ciclism cuprinde anul acesta numeroase întreceri interne şi Internaţionale, sezonul debutind in ziua de 1 martie, cu un concurs pe circuit, la Bucureşti, dotat cu trofeul „Cupa Primăverii". In aceeaşi lună, membrii lotului republican au programată şi prima participare internaţională, în Turul Turciei (16— 24 martie). Intre competiţiile internaţionale se află înscrise, de asemenea, Turul Niedersachsen (în R.F. Germania — 8—16 aprilie), Turul regiunilor (Italia, 24 aprilie — 1 mai), Turul Austriei (5—10 mai), Cursa Păcii (8—23 mai), Turul Italiei pentru amatori (10—20 iunie), Turul Poloniei (22—29 iulie), Turul R.D. Germane (13—20 septembrie). Campionatele balcanice pentru juniori vor fi organizate anul acesta de ţara noastră, probele de şosea urmînd să se dispute la Cimpulung Muscel, in perioada 18—20 septembrie Ajuns la a 25-a ediţie, Turul ciclist al României este programat anul acesta între 30 august şi 6 septembrie traseul (cu plecarea şi sosirea la Bucureşti) evind circa 1 300 km. • La sfîrşitul acestei săptâmini, mai mulţi atleţi din ţara noastră vor participa la două concursuri internaţionale, prilejuri de verificare pentru competiţiile importante pe teren acoperit din această iarnă. Astfel la Budapesta vor face deplasarea, printre alţii, Doina Melinte, Mihaela Loghin, Margareta Keszeg, Violeta Beclea, Petre Drăgoescu, Cristian Popescu şi Sorin Matei, in timp ce la Concursul Federaţiei internaţionale a sportului universitar, ce va avea loc la Sofia, vor fi prezenţi Constantin Militaru (săritura in Înălţime), Marieta Ilcu (săritura în lungime), Ella Covaci (semifond), Lenuţa Bîrzu (100 m garduri) şi Livia Meheş (aruncarea greutăţii). • La 19 februarie va începe la Balaton turneul zonal feminin de şah pentru campionatul mondial, turneu ce va reuni 17 concurente între care şi şahistele românce Dana Nuţu, Margareta Mureşan, Ligia Jicman şi Cristina Rădulescu. Vor mai lua parte jucătoare din Ungaria (Madl, Veroczi, Ivanka), Bulgaria (Anghelova, Volska, Savova), Cehoslovacia (Klimova), Polonia (Brenska, Wiese, Szmacinska). • în cadrul pregătirilor pentru Campionatul european de box, ce se va desfăşura in luna mai la Veneţia, echipa R.F. Germania va susţine un meci amical in luna martie, în Polonia, cu selecţionata acestei ţari. In continuare, componenţii lotului vest-german vor participa la o serie de turnee internaţionale in Olanda, Turcia, Bulgaria şi R.D. Germană. • In ultimul timp englezoaicele se arată tot mai pasionate de rugby, numărul celor ce practică această disciplină ce părea pur bărbătească fiind în continuă creştere. Recent, in localitatea Twicknem s-a disputat un meci demonstrativ in care o selecţionată feminină a întilnit o echipă masculină, replicareprezentantelor „sexului slab" fiind deosebit de puternică. • Cunoscuta atletă Marita Koch (R.D. Germană), în vîrstă de 30 de ani, a anunțat că se retrage din activitatea competiţională după o îndelungată carieră sportivă în cursul căreia a fost multiplă campioană olimpică, mondială şi europeană, doborind nu mai puţin de 16 recorduri ale lumii în probele de sprint. • La campionatele mondiale de tenis de masă, ce se vor desfăşura intre 19 februarie şi 1 martie la Delhi, Suedia va participa un un lot de 11 sportivi şi sportive. Printre cei selecţionaţi se numără cunoscuţii campioni Mikael Appelgren, Ulf Bengtsson, Erik Lindh, Jan-Ove Waldner şi juctoarele Pia Eliasson, Mărie Svensson şi Lotta Erlman. • Proba feminină de slalom uriaş din cadrul Campionatelor mondiale de schi alpin, ce se desfăşoară la Crans Montana (Elveţia), a revenit sportivei elveţiene Vrenl Schneider, înregistrată in cele două manşe cu timpul de 2’21/22/100. Pe locurile următoare s-au situat Mateja Svet (Iugoslavia) — 2’21 “78/100 şi Maria Walliser (Elveţia) — 2’23“51/100. Din activitatea unităţilor agricole distinse cu titlul de „Erou al Noii Revoluţii " TEHNOLOGIE INTENSIVĂ ŞI EFICIENŢĂ ECONOMICĂ Ştefan Both, primarul comunei Sinmartin, din judeţul Harghita, ne spune că, aşa cum este şi firesc, cultivarea pămîntului şi creşterea animalelor reprezintă principala sursă de venituri a locuitorilor. La Sinmartin se practică o agricultură modernă, ştiinţifică. Fiecare an aduce ceva nou care ridică ştacheta producţiilor. Aspiraţia către producţii record este înţeleasă ca o bătălie continuă, conştient dirijată in direcţia creşterii potenţialului productiv al porâiitului şi aplicarea unor tehnologii intensive, de maximă eficienţă. Un an record a fost pentru cooperatorii din Sinmartin, primul an încheiat din actualul cincinal. Cooperativei i s-a conferit înaltul titlu de ,,Erou al Noii Revoluţii Agrare“ pentru producţia medie de 50 800 kg cartofi la ha. Producţii bune s-au obţinut şi la griu şi orzoaica, la sfecla de zahăr. A practica o agricultură modernă înseamnă, totodată, a practica o agricultură eficientă. Din această optică privind lucrurile reţinem că anul agricol 1986 s-a încheiat la Sinmartin cu un beneficiu de peste 2,5 milioane lei. Ghezara Csilag, inginerul şef al unităţii, este de părere că un efort depus pe jumătate in munca cimpului nu va fi răsplătit decit pe jumătate. La cultura cartofului, ne spune, trebuie respectată întocmai tehnologia pentru a preintimpina ori corecta la vrere ceea ce natura nu poate oferi. Succesul cu care se mindresc gospodarii de aici nu a venit întimplător, C.A.P. Sinmartin, judeţul Harghita fiind vorba de acumularea unei experienţe Înaintate. In anul trecut întreaga suprafaţă a fost erată in toamnă la o adineime de 35 cm. Arătura adincă şi scarificarea terenului, in condiţiile secetei din anul trecut, au ajutat foarte mult producţia. Dar toate lucrările au importanta lor, incepind cu amplasarea culturilor şi incheind cie recoltatul. .Respectind rotaţia culturilor, aici nu se cultivă cartofi după cartofi. Cele mai bune premergătoare s-au dovedit tritolienele şi cerealele păioase. Pe 70 la sută din suprafaţa cultivată s-au aplicat îngrăşăminte organice in cantitate de 60—70 tone la ha. Gospodarii din Sinmartin îşi produc singuri săminţa. In acelaşi scop cooperativa şi-a asumat şi răspunderea cultivării cu cartofi a loturilor în folosinţă a membrilor cooperatori. întreg setul de lucrări cuprinse in tehnologie este aplicat, bineînţeles, la parametrii calitativi maximali, pe întreaga suprafaţă. Ca lucrări de stimulare a fertilităţii solului s-au administrat fazial şi îngrăşăminte chimice, înainte de plantare îngrăşăminte losfatice şi potasice, iar concomitent cu plantatul şi rebdonatul d in trei etape, îngrăşăminte azotoase. S-au efectuat patru tratamente de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor şi tot in patru faze s-a realizat recoltatul. Prin repetarea lucrărilor de recoltare s-a ciştigat circa 25—30 la sută din producţie. Cit priveşte organizarea muncii aflăm că se munceşte in acord global, in echipe mixte, alcătuite din cooperatori şi mecanizatori, asigurîndu-se astfel o răspundere sporită faţă de calitatea şi operativitatea lucrărilor din partea tuturor celor antrenaţi în bătălia recoltei. MIRCEA BORDA Calitatea învaţămîntului depinde, în primul rînd, de noi LABORATORUL - ACEST AMFITEATRU „Amfiteatrul este pentru fiecare dintre noi simbolul studiului universitar. Chiar dacă sălile de curs sunt simple săli de clasă, chiar dacă cursurile se desfăşoară in laboratoare sau centre de calcul, amfiteatrul cămine termenul de referinţă, locul care le însumează pe toate, un cuvint pe care îl vom iubi deopotrivă acum sau la intîlnirile de peste 10—20 de ani. Aşadar, să nu vi se pară ciudat dacă la întrebarea dumneavoastră voi răspunde : cel mai drag amfiteatru al vieţii mele studenţeşti a fost laboratorul“. Interlocutorul meu este student in ultimul an al Institutului de Construcţii Bucureşti. Cuvintele sale răspundeau la una dintre întrebările reporterului adresate studenţilor în cadrul unei anchete : Ce înseamnă, pentru studentul de azi, amfiteatrul ! MAI INTII, O „EXCURSIE" Pentru reporter, laboratorul Facultăţii de hidrotehnică din cadrul Institutului de Construcţii Bucureşti este un fel de ţărim al minunilor. Prima comparaţie care iţi vine în minte este aceea cu un imens studio de filmare. Vizita în laborator se transformă astfel intr-o excursie de citeva ore, „dotată“ fiind cd ghizi, opriri la diverse puncte de „maximum interes“ şi chiar intîmplări neprevăzute. Mărturisindu-i comparaţia de domeniu cinematografic care imi vine în minte „ghidului“ meu, şeful de lucrări, Anton Anton, venit în Bucureşti din Banat şi vorbind încă înspicat în dialectul de acasă. Intr-un mod care destinde toate frunţile şi deschide toate inimile, acesta imi răspunde plin de mindrie: „Apoi, dragă tovarăşă, departe tare nici n-aţi nimerit, că s-a şi turnat un film la noi. Apoi să-l vedeţi pe subsemnatul interpret ! O venit fără facultatea să mă-ncurajeze. E drept că n-am avut decit vreo două vorbe de zis. Da’ grele ! Or zis băieţii însă că eles cheia filmului. Sincer vă zic însă că mai uşor îmi părea la curs...“. Paranteza nu este lipsită de justificare , laboratorul înseamnă şi oamenii care dau viaţă şi umanizează nişte enorme hale care ar putea adăposti un avion. Ca un şcolar cuminte am fost dusă de mină dintr-o hală în alta, dintr-un microlaborator in altul, demonstrindu-mi-se rolul fiecărei instalaţii în parte, povestindu-mi-se cite ceva despre fiecare generaţie de studenţi care a lucrat la proiect : „zece generaţii şi-au lăsat amprenta aici“. In mare parte, instalaţiile laboratorului, conceput pentru proiectarea şi testarea unor lucrări hidrotehnice, de nivel european, silt realizate de studenţii şi cadrele didactice ale facultăţii, întrebarea care îmi vine pe buze, prima, se referă la investiţii. — De „investiţii“, în sensul cuvenit al cuvînitului, nu mai poate fi astăzi vorba. Laboratorul lucrează efectiv de mai mult de zece ani, pe zece ani încoace laboratorul produce. Ultimele cifre din planul de autofinanţare depăşesc anual cifra de două milioane lei. Odată cu cerinţele economiei naţionale, ale planului naţional de cercetare, el îşi completează profilul. O primă amenajare a fost aceea destinată testării microagregatelor pentru microhidrocentrale produse de întreprinderi nespecializate. Printr-un contract stabilit la nivel naţional, laboratorul nostru asigură controlul de calitate al întregii producţii de acest tip. Cel de-al doilea microlaborator pe care l-aţi văzut, a fost destinat hidraulicii medicale. Se efectuează cercetări aplicative in două direcţii : studiul circulaţiei pulsatorii a unui circuit reologic şi testarea valvelor cardiace, concepute de profesorul Ioan D. Popa, la Spitalul Fundeni. Ambele aparate cu care lucrăm constituie proiecte de diplomă ale studenţilor noştri, cel de-al doilea adncind şi mari economii valutare, testarea valvelor efectuindu-se iniţial in străinătate, la preţuri enorme. Şi, reţineţi, era vorba numai de testarea lor. Concepţia şi producţia fiind în întregime româneşti. „Excursia“ continuă. Au trecut deja două ore ! In sala in care pătrund sunt convinsă că au rămas instalate decorurile unui film. Dar, fireşte, mă Înşel. Laboratorul este un ţărim al surprizelor in care este inutil să faci presupuneri. Nu este un decor, ci un baraj de hidrocentrală din carne şi oase“. Deşi construit la scara 1/60, pare enorm. „Este prototipul barajului de la Martn-Iran, conceput de cadrele didactice în orele lor destinate cercetării şi de către studenţii aleşi să lucreze în laborator. Un contract care ni s-a oferit de către Rorhconsult“. Un cuvînt imi atrage atenţia. " Ce înseamnă studenţii „aleşi“ să lucreze in laborator ? — Vedeţi dumneavoastră, a lucra in acest laborator înseamnă un fel de premiu. în fiecare an se aleg 40 de studenţi, unul şi unul, care îşi desfăşoară aici lucrările de cercetare sau îşi realizează lucrările de diplomă. „CIND ŞCOALA REPREZINTĂ MAREA TA ŞANSĂ" Aşadar, a lucra in laborator înseamnă a ţi se recunoaşte o anumită capacitate. Profesorul Constantin Iamandi, omul care a proiectat in urmă cu mulţi ani laboratorul Facultăţii de hidrotehnică şi care şi-a făcut din şcoala românească de hidraulică o Vocaţie definitivă a vieţii, îmi explică : „Tot ce vedeţi aici reprezintă una din mindunile şcolii româneşti contemporane. Pentru un tînăr care se află, odată cu terminarea acestui institut, pe pragul dintre două moduri de viaţă, acest laborator, ca şi aplicarea imediată in producţie sau pentru producţie a cercetărilor sale, vă poate servi de exemplu a ceea ce înseamnă şcoala, ca o primă mare şansă a vieţii. Am văzut generaţii de-a rîndul ir.trind in institut şi absolvindu-1. Mi-a fost dată mai apoi acea bucurie care încununează cariera profesorului de a afla numele dintr-un catalog din urmă cu ciţiva ani înscrise in mari construcţii de amenajare hidroenergetică a ţării“. Ce îl determină pe un student să işi aleagă un anume subiect pentru lucrarea sa de diplomă? Fireşte, mi se răspunde, afinităţile faţă de un domeniu sau chiar faţă de un profesor îşi spun cuvintul. Mai intervine însă ceva, completează un student : „...responsabilitatea. Lucrările noastre răspund fie la o serie de probleme stringente ale economiei naţionale, fie reprezintă părţi ale unor cercetări fundamentale de valoare. Să luăm, spre exemplu, complexul proiect de amenajare a Dîmboviţei“, în urmă cu doi ani. Carmen Din şi Anemarie Stoian s-au ocupat de dinamica bazinelor de aerare în epurarea apelor utilizate, un subiect ale cărui rezultate se apucă azi direct în practică, în construirea marii staţii de epurare a apelor de la Bucureşti — Glina. Anul acesta, Liviu Dumbravă şi Ion Zamfirescu au preluat ştafeta, efectuind studii destinate rezervoarelor de fermentare şi măsurători ale spectrului de viteze şi turbulenţe in aceste rezervoare, iar Andrei Georgescu şi Sanda Ion studiază, in tunel aerodinamic, interinfluenţele care iau naştere in aceste rezervoare amplasate in teren deschis, studii destinate tot complexului Glina. Două dotări care înscriu laboratorul de hidraulică in linia celor mai moderne utilaje din Europa : laboratorul de anemorferie cu laser şi minicentrul de calcul şi programare. Fetele, despre care se împămîntenise emolva ideea că nu au ce căuta pe un şantier de construcţii industriale au pus punctul pe „i“ 51 m I.C.R. „Intuiţia, fineţea şi rabdarea au fost considerate dintotdeauna trei calităţi eminamente... feminine, dar recunoscute fie în aspectele „casnice" ale vieţii, fie cu surprindere şi zimbet pe buze atunci cind depăşeau acel perimetru. Comentează Ana Tarasov. .— Ce se va intîmpîa însă în ziua repartiţiei ? le întreb, abia de atunci începe „înfringerea prejudecăţilor“. „ Cred că ziua în care te Înscrii la concursul de admitere ntr*O asemenea facultate este la fel de importantă ca şi ziua repartiţiei. Dacă în ziua înscrierii nu eşti conştient că a construi înseamnă şantier, nu-ţi vor ajunge 5 ani de facultate să te obişnuieşti cu acest gind. Altminteri, repartiţia înseamnă punctul zero al vectorului definirii tale. Odată ajunsă pe un şantier nu te întreabă nimeni eu ce medie ai terminat, ci ce ştii efectiv să faci. ALINA UNGUREANTA Pe cîţiva quadraţi • 500 de tineri de la întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa Roşie“, constituiţi in brigăzi ale tineretului, lucrează in aceste zile in vederea realizării planului pentru export. • Tinerii de la „Automatica" au iniţiat noi acţiuni in sprijinul producţiei ce cuprind lucrări in valoare de 200 mii lei. • Organizaţia U.T.C. nr. 9 din întreprinderea de mecanică fină s-a angajat să realizeze 241 aparate pentru măsurat viteza. • Noi succese în producţie obţine brigada tineretului din întreprinderea de maşiini grele Bucureşti. în fruntea ei se află utecistul Florin Puşcaşu. Organizaţiile U.T.C. nr. 3 şi 4 de la întreprinderea de ventilatoare şi-au propus să realizeze, suplimentar, 5 ventilatoare şi 3 dispozitive de sudare. CULORI. CULORI. CULORI Dacă desenaţi şi vă lipsesc unele culori, trebuiesă ştiţi că movul se obţine din combinarea roşului cu albastru, portocaliul din galben şi roşu, verdele din galben cu albastru, iar roşul cu albastru, în diferite proporţii, dă indigo, purpuriu, carmin. SFATURI GOSPODĂREȘTI • Umflăturile mici de furnir pot să dispară dacă locul se netezește cu un fier decălcat, încălzit, intre furnir și fier aîlîndu-se o coală de sugativă. • Oglinda se şterge de praf cu o cîrpă moale, umezită cu apă rece in care s-a dizolvat albăstreală de rufe . Praful din stofă se scoate cu aspiratorul sau cu bătătorul după ce in prealabil stofa a fost acoperită cu un cearşaf moale. MODA Şi totuşi e in mare vogă. Cizma de cauciuc, binecunoscută forestierilor, minerilor, şantieriştilor, zootehniştilor, geologilor şi-a făcut loc in această iarnă şi pe trotuarele oraşelor. Masiv de tot. Cine putea să-şi închipuie pină mai ieri cind cizmele de scai şi din piele dădeau piciorului o notă de zvelteţe, de superioară elegantă ? în această iarnă, într-o totală amiciţie, bărbaţi şi femei, tineri şi tinerese, arată a fi moderni in cizme de cauciuc. Asemenea uniformitate vestimentară am mai „patit“ noi cind cu blugiish, cu hanoracele... Atenţie insă, cizma de cauciuc cere un ciorap sau doi în plus, cit mai călduroşi. CUM NE COMPORTĂM Dorim in modul cel mai firesc să cunoaştem noi oameni, să ne facem noi prieteni, să avem cit mai multe cunoştinţe. Iată ce spun regulile de politeţe in ceea ce priveşte „facerea prezentărilor“ . întotdeauna bărbatul este prezentat femeii ; persoana mai tinără este prezentată celei vîrstnice ; • un nou venit într-o casă cu musafiri este prezentat tuturor deodată, spunindu-i-se noului-venit numele celor prezenţi (întii al femeilor, apoi al bărbaţilor) ; • prezentarea este însoţită de obicei de strinsul miinii sau, in cazul persoanelor de sex feminin, de sărutul miiii ; bărbatul se ridică întotdeauna in picioare cind ii este prezentată o femeie (și chiar cind i se prezintă un alt bărbat); • femeia se ridică in picioare doar atunci cind ii este prezentată o persoană vîrstnică sau o personalitate marcantă ; • in grupurile de tineri, mai ales, nu trebuie exclusă nici autoprezentarea !... Ştiaţi că. ...tenisul de masă a fost inventat de englezul James Gibb ? Probabil aflat intr-o dispoziţie foarte bună, „inventatorul“ a folosit, in primele secvenţe ale acestui sport, dopuri de sticle In loc de mingi şi scrumiere în loc de palete ! ...numele dimit al fotbalului era Tsuh-kuhî „Zeul fotbal" se practica, pe vremea cind purta acest nume, in Extremul orient. Este o părere doar, alţii susţinind faptul că fotbalul a apărut în Europa in timpul lui Ludovic cel Sfint. Jocul se disputa în pieţe publice. Inventivi, englezii au preluat acest joc, lăsat intre timp in paragină de francezi, şi l-au dezvoltat făcind din el... două jocuri: rugby şi fotbal. In 1863 ia naştere prima federaţie de fotbal . Apel Cei de la Fabrica de chibrituri Bucureşti trimit pe piaţă chibrituri de slabă calitate , nu de slabă calitate ci de foarte slabă calitate. Aşa incit ne întrebăm cu ce se îndeletnicesc, de atiţia ani de zile, inginerii şi ceilalţi specialişti ai acestui colectiv. Oare orgoliul lor profesional să fie precum chibriturile, de... duzină ?! / De luat aminte! ION IONESCU DE LA BRAD Abia întors de la studiile făcute la Paris, măreţe agronom şi economist Ion Ionescu de la Brad îşi începe cariera profesională intr-un „post“ puţin rivnit. Domnitorul Mihail Sturza l-a pus văcar, „ce-i dreptul, mai mare peste ceilalţi văcari, dar tot văcar“, notează Ion lonescu de la Brad in autobiografia sa. Credeţi cumva că Ion lonescu de la Brad a încercat să obţină „negaţie" ? Nici vorbă ! Tot el povesteşte : „Am stat un an de zile văcar şi am căutat atit de bine la vite, cit am şi pus la îngrăşat două cîrduri de boi. Cu vitele îngrăşate, m-am dus şi le-am vindut, un circi la Pesta şi altul la Viena. M-am întors înapoi cu desagii plini de galbeni şi m-am dus de i-am dat lui Vodă“ notează savantul in cartea „Viata mea de mine însumi“. SÍMBÁTA 7 FEBRUARIE 1987 Foto-album La ceas de iarnă, Voineasa ni se arată ca o... pictură naivă Foto : NICOLAE STELEA ORIZONTAL: 1) Alunecuşul străzilor — Dezgheţat. 2) îngheţat — Degerate, pinâ la urmă! 3) Bun de dat cu sania — Spaţiu gol. 4) înzăpezită, în cele din urmă! — Itinerare. 5) In spatele săniuţei ! — Patina dreaptă! — In toiul revelionului! 6) Cădere mare de zăpadă. 7) Jar stins! — Un scurt frison de frig — HIBERNALE „...Grigoriu", interpreţi ai cunoscutei melodii „La cabana Trei Brazi“. 8) Refren... tradiţional! — îngreuiază vizibilitatea în timpul iernii. 9) La mulţi ani (pt. !) — îmbrăcăminte de iarnă. 10) în mijlocul iernii (pop.) — Aşezate în primele rînduri! VERTICAL : 1) Sport de iarnă — Polei... topit! 2) „Haină" de iară — Pe timp de iarnă, în faţa ei, bunicii deapănă poveşti. 3) Bună la făcut pirtie — Animalul iernii veşnice. 4) Speciele leguminoase de tipul linte! — Ca zăpada. 5) Locuitor (de la noi!) al locurilor cu ceie mai lungi ierni — Sfirşit de ianuar ! — Aruncate în mijlocul zăpezii! 6) 13 ianuarie! -— Bine! — Rămas de căruţă. 7) Omăt pe sfirşite! — Depozit pentru schiuri. 8) Curate la faţă! — Pregătită peste iarnă, pentru roadele verii. 9) Se poate stabili... şi-n ierni — Vechi termen denumind partea retoricii care se ocupa cu moravurile. 10) „Noaptea albă“ a iernilor noastre (pl.). Dicţionar : CAV, ERS, rros. IULIAN MOREANU Rubrică realizată de EUGEN MIHAESCU NOUTĂŢI LA EDITURA SPORT-TURISM Prezenţă activă, prin cărţile sale, în rindurile maselor largi de tineri. Editura Smrt-Turism ne propune, acum, la început de an, noi apariţii. Sunt cărţi frumoase, care, nu ne Îndoim, vor contribui la Îmbogăţirea noastră spirituală. Iată citeva dintre ele : Mariana Ceauşu — „Privelişti de suflet“; Ion Segărceanu — „Oameni, stele, flori“; Florian Stanciu — Drumeţind prin Argeş; Chiriac Manusaride, Chevorc Ghemigean — „Aproape totul despre fotbal“ (ediţia a II-a); Nicolae Joisan — „Relieful in continuă transformare“; Elisabeta Polihroniade — „Cahul pentru toţi“ (ediţia a îI-a); Laviniu Munteanu, Constantin Stoicescu, Ludovic Grigore — Ghidul staţiunilor balneoclimaterice din România“ (ediţia a II-a). Caligrafii de buzunar 0 DUPĂ IN BUCEGI In februarie, cind lumina arde retina schiorului, Munţii Bucegi se învecinează cu marele ocean al cosmosului. Pare că nimic nu mai e intre, om şi lumină, fereastra de ozon fiind tăiată precum o uriaşă şi perfectă copcă cerească. O încremenire, ca de pe altă planetă potopită cu lumină pură, ademenește. Bucegii, acum, echivalează cu o călătorie unică, printre aștri. Filatelie CATALOGUL „AEROMFILA“ Ştiam încă de pe timpul desfăşurării ei că a X-a ediţie a aEROMFILEI , este o reuşită. Iată insă că apariţia catalogului său (cu întirziere, e drept) trece manifestarea doljeană în rindul Celor de excepţie iar pentru aceasta, organizatorii, A.F.R. — filiala Dolj (preşedinte Ion Mărăşescu) in colaborare cu Comisia de Aerofilatelie din cadrul A.F.R. (preşedinte Alexandru Dan Bartoc), merită toate felicitările. In afara materialelor tipice, catalogul conţine şi citeva colaborări specifice aerofilateliei intre care (aviz amatorilor) o listă completă a primelor zboruri efectuate de companii române sau străine în legătură cu România şi pentru care s-au realizat ştampile speciale aerofilatelice, evident, cu reproducerea acestor ştampile ! Condiţiile grafice, excepţionale, redactarea cîtorva materiale în franceză şi engleză, coperta modernă şi de bun gust sporesc aria de interes pentru această lucrare care merită, după părerea noastră, un premiu la clasa „Literatură" la orice expoziţie filatelică, oricît ar fi ea de pretenţioasă. Atita vreme cit încă mai avem, din păcate, şi publicaţii filatelice bintuite de diletantism, această realizare a aerofilateliştilor este reconfortantă prin priceperea şi pasiunea depuse. (Petre Domşa).