Scînteia Tineretului, februarie 1987 (Anul 43, nr. 11716-11739)

1987-02-07 / nr. 11721

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 5 TELEGRAME Tovarăşului RENÉ URBANY ,Preşedintele Partidului Comunist Luxemburghez Aniversarea zilei dumneavoastră de naştere îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa din partea Comitetului Central al Partidului­­ Comunist Român şi a mea personal calde felicitări, precum şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Luxembur­ghez vor continua să se dezvolte şi in viitor spre binele partidelor şi popoarelor noastre, al cauzei destinderii, înţelegerii şi păcii in Europa şi in întreaga lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Am primit cu sinceră recunoştinţă mesajul de felicitare trimis de Excelenţa Voastră cu ocazia Zilei naţionale a Thailandei. Doresc, la rindul meu, să vă adresez aceleaşi bune urări. BHUMIBOL Primul ministru al Guvernu­lui Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Constantin Dăs­­călescu, a trimis o telegrama primului ministru al Guvernului Republicii Democratice Somalia, Mohamad Ai­ Samantar, cu pri­lejul numirii sale in această funcţie, prin care ii adresează calde felicitări, precum şi cele mai bune urări de sănătate şi­ fericire personală. In telegramă se exprimă totodată convinge­rea că guvernele celor două ţări vor acţiona intr-o tot mai strinsă colaborare, în spiritul înţelegerilor convenite la cel mai înalt nivel, pentru dezvolta­rea continuă a raporturilor de prietenie şi colaborare dintre ţările şi popoarele noastre. CRONICĂ U.T.C. In perioada 2—6 februarie a.c., o delegaţie a Asociaţiei Studenţilor Polonezi (Z.S.P.), condusă de Antoni Dragan, preşedintele organizaţiei, a efectuat o vizită pentru schimb de experienţă în ţara noastră la invitaţia Consiliu­lui U.A.S.C.R. Delegaţia a purtat discu­ţii la Comitetul Central al U.T.C., Consiliul U.A.S.C.R. şi Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului, s-a întilnit cu tineri, studenţi, cadre ale U.T.C. şi A.S.C., a vizitat instituţii de invăţămînt su­perior şi obiective cu carac­ter social-cultural din muni­cipiul Bucureşti şi judeţul Braşov. Vizita a prilejuit realiza­rea unui fructuos schimb de experienţă cu privire la activitatea U.A.S.C.R. şi Z.S.P., la preocupările ac­tuale ale studenţilor din cele două ţări, evidenţiind dorin­ţa comună de a intensifica şi extinde, în continuare, re­laţiile de prietenie şi colabo­rare dintre tineretul univer­sitar român şi polonez, din­tre U.A.S.C.R. şi Z.S.P., in spiritul raporturilor stator­nicite între Partidul Corpu­­nist Român şi Partidul Mun­citoresc Unit Polonez, intre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polo­nă, al înţelegerilor conve­nite intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tova­răşul Wojciech Jaruzelski, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Unit Polonez, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Po­lone. Vineri, la Ambasada Uniunii Sovietice din Bucureşti a avut loc o conferinţă de presă, la care au participat ziarişti ro­mâni, cadre didactice, corespon­denţi ai presei străine. Au fost prezenţi ambasadorul ,E. M. Tiajelnikov, precum şi­­membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-române, aflată în ţara noastră cu prilejul ani­versării a 39 de ani de la sem­narea primului Tratat de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre România şi U.R.S.S. Serghei G. Şcerbakov, membru supleant al C.C. al P.C.U.S., ministrul invăţămintului al U.R.S.S., preşedintele Condu­cerii centrale a A.P.S.R., a vor­bit cu acest prilej despre refor­ma şcolii sovietice, iar cosmo­nautul L. I. Popov, comandan­tul navei cosmice pe care a zburat şi cosmonautul român Dumitru Prunariu, s-a referit la dezvoltarea cosmonauticii so­vietice în etapa actuală. Iarna în Apuseni Foto : O. PLECAN TV SÎMB&TA, ? FEBRUARIE 13,60 Telex. 13,05 La sfirşit de săptămînă (parţial color). 14,45 Săptâmina politică. 15,00 închide­rea programului. 19,00 Telejurnal. 19,20 Teleenciclopedia (color). 19,45 Meridianele umorului şi cântecu­lui (color). 20,45 Film artistic (co­lor) : „Enigma“. Ecranizare după romanul „Oglinda spartă“ de A­­gath­a Christie. 22,20 Telejurnal. 22,30 închiderea programului. 11,30 Telex. 11,35 Lumea copiilor. • Telefilmoteca de ghiozdan: „Benji“ (color). Episodul 1. 12,40 Din cununa cîntecului românesc. Muzică populară. 13,00 Album du­minical (parţial color). 14,50 în­semne ale unui timp eroic. Renaş­terea unui oraş. Reportaj. 15,00 închiderea programului. 19,00 Te­lejurnal. 19,20 Ţara mea azi (co­lor). Rodul muncii pentru patrie, pentru noi. 19,40 „Ciitarea Româ­niei“ (color). De pe marea scenă a ţării pe micul ecran. Cîntec pen­tru aurul ogoarelor. 20,20 Film ar­tistic: „Cavalerul dreptăţii“ (co­lor). 21,50 Telejurnal. 22,00 închi­derea programului. DUMINICA. * FEBRUARIE • Pe patinoarul „23 August“ din Capitală au început vineri Întrecerile competiţiei interna­ţionale de hochei pe gheaţă pentru „Cupa federaţiei". In partida inaugurală, selec­ţionata României a întrecut cu ■corul de 5—1 (2—0, 3—1, 0—0) formaţia Bulgariei. Golurile au fost marcate de Sofron (2), K­­Antal (2), EL Antal, respectiv, JEfimov. f • „Cupa A.S.A. Braşov" la biatlon a programat pe Valea Risnoavei o probă Individuală de 20 km pentru seniori, cişti­­gată de S. Csedo (A.S.A. Bra­­şov), cu timpul de lh05’44“, ur­mat de S. Popa (Dinamo Braşov) — Ih06’47“ şi M. Rădulescu (A.S.A. Braşov) — b­l2’23“. In cursa de 15 km rezervată juniorilor, pe primul loc s-a si­tuat A. Macavei (A.S.A. Bra­­şov) — b­l0’28". • Calendarul competiţional la ciclism cuprinde anul acesta numeroase întreceri interne şi Internaţionale, sezonul debutind in ziua de 1 martie, cu un con­curs pe circuit, la Bucureşti, do­tat cu trofeul „Cupa Primăve­rii". In aceeaşi lună, membrii lotului republican au programa­tă şi prima participare interna­ţională, în Turul Turciei (16— 24 martie). Intre competiţiile internaţionale se află înscrise, de asemenea, Turul Niedersach­sen (în R.F. Germania — 8—16 aprilie), Turul regiunilor (Italia, 24 aprilie — 1 mai), Turul Aus­triei (5—10 mai), Cursa Păcii (8—23 mai), Turul Italiei pentru amatori (10—20 iunie), Tu­rul Poloniei (22—29 iulie), Turul R.D. Germane (13—20 septem­brie). Campionatele balcanice pentru juniori vor fi organizate anul acesta de ţara noastră, probele de şosea urmînd să se dispute la Cimpulung Muscel, in perioada 18—20 septembrie Ajuns la a 25-a ediţie, Turul ciclist al României este progra­mat anul acesta între 30 august şi 6 septembrie traseul (cu ple­carea şi sosirea la Bucureşti) evind circa 1 300 km. • La sfîrşitul acestei săptâ­mini, mai mulţi atleţi din ţara noastră vor participa la două concursuri internaţionale, prile­juri de verificare pentru compe­tiţiile importante pe teren aco­perit din această iarnă. Astfel la Budapesta vor face deplasa­rea, printre alţii, Doina Melinte, Mihaela Loghin, Margareta Kes­zeg, Violeta Beclea, Petre Dră­­goescu, Cristian Popescu şi So­rin Matei, in timp ce la Con­cursul Federaţiei internaţionale a sportului universitar, ce va avea loc la Sofia, vor fi prezenţi Constantin Militaru (săritura in Înălţime), Marieta Ilcu (săritu­ra în lungime), Ella Covaci (se­­mifond), Lenuţa Bîrzu (100 m garduri) şi Livia Meheş (arun­carea greutăţii). • La 19 februarie va începe la Balaton turneul zonal femi­nin de şah pentru campionatul mondial, turneu ce va reuni 17 concurente între care şi şahiste­­le românce Dana Nuţu, Marga­reta Mureşan, Ligia Jicman şi Cristina Rădulescu. Vor mai lua parte jucătoare din Ungaria (Madl, Veroczi, Ivanka), Bulga­ria (Anghelova, Volska, Savova), Cehoslovacia (Klimova), Polo­nia (Brenska, Wiese, Szmacin­­ska). • în cadrul pregătirilor pen­tru Campionatul european de box, ce se va desfăşura in luna mai la Veneţia, echipa R.F. Germania va susţine un meci amical in luna martie, în Polo­nia, cu selecţionata acestei ţari. In continuare, componenţii lo­tului vest-german vor participa la o serie de turnee internaţio­nale in Olanda, Turcia, Bulga­ria şi R.D. Germană. • In ultimul timp englezoai­cele se arată tot mai pasionate de rugby, numărul celor ce practică această disciplină ce părea pur bărbătească fiind în continuă creştere. Recent, in localitatea Twick­­nem s-a disputat un meci de­monstrativ in care o selecţiona­tă feminină a întilnit o echipă masculină, replica­­reprezentan­telor „sexului slab" fiind deo­sebit de puternică. • Cunoscuta atletă Marita Koch (R.D. Germană), în vîrstă de 30 de ani, a anunțat că se retrage din activitatea competi­­ţională după o îndelungată ca­rieră sportivă în cursul căreia a fost multiplă campioană olim­pică, mondială şi europeană, doborind nu mai puţin de 16 recorduri ale lumii în probele de sprint. • La campionatele mondiale de tenis de masă, ce se vor des­făşura intre 19 februarie şi 1 martie la Delhi, Suedia va par­ticipa un un lot de 11 sportivi şi sportive. Printre cei selecţionaţi se nu­mără cunoscuţii campioni Mika­el Appelgren, Ulf Bengtsson, Erik Lindh, Jan-Ove Waldner şi juct­oarele Pia Eliasson, Mă­rie Svensson şi Lotta Erlman. • Proba feminină de slalom uriaş din cadrul Campionatelor mondiale de schi alpin, ce se desfăşoară la Crans Montana (Elveţia), a revenit sportivei elveţiene Vrenl Schneider, înre­gistrată in cele două manşe cu timpul de 2’21/22/100. Pe locurile următoare s-au situat Mateja Svet (Iugoslavia) — 2’21 “78/100 şi Maria Walliser (Elveţia) — 2’23“51/100. Din activitatea unităţilor agricole distinse cu titlul de „Erou al Noii Revoluţii " TEHNOLOGIE INTENSIVĂ ŞI EFICIENŢĂ ECONOMICĂ Ştefan Both, primarul comu­nei Sinmartin, din judeţul Har­ghita, ne spune că, aşa cum este şi firesc, cultivarea pămîntului şi creşterea animalelor repre­zintă principala sursă de veni­turi a locuitorilor. La Sinmar­tin se practică o agricultură mo­dernă, ştiinţifică. Fiecare an a­­duce ceva nou care ridică şta­cheta producţiilor. Aspiraţia că­tre producţii record este înţe­leasă ca o bătălie continuă, con­ştient dirijată in direcţia creş­terii potenţialului productiv al porâiitului şi aplicarea unor tehnologii intensive, de maximă eficienţă. Un an record a fost pentru cooperatorii din Sinmartin, pri­­mul an încheiat din actualul cincinal. Cooperativei i s-a con­ferit înaltul titlu de ,,Erou al Noii Revoluţii Agrare“ pentru producţia medie de 50 800 kg cartofi la ha. Producţii bune s-au obţinut şi la griu şi orzoai­ca, la sfecla de zahăr. A practi­ca o agricultură modernă în­seamnă, totodată, a practica o agricultură eficientă. Din aceas­tă optică privind lucrurile reţi­nem că anul agricol 1986 s-a încheiat la Sinmartin cu un beneficiu de peste 2,5 milioane lei. Ghezara Csilag, inginerul şef al unităţii, este de părere că un efort depus pe jumătate in munca cim­pului nu va fi răs­plătit decit pe jumătate. La cul­tura cartofului, ne spune, tre­buie respectată întocmai teh­nologia pentru a preintimpina ori corecta la vrer­e ceea ce natura nu poate oferi. Succesul cu care se mindresc gospodarii de aici nu a venit întimplător, C.A.P. Sinmartin, judeţul Harghita fiind vorba de acumularea unei experienţe Înaintate. In anul trecut întreaga suprafaţă a fost erată in toamnă la o adineime de 35 cm. Arătura adincă şi sca­­rificarea terenului, in condiţiile secetei din anul trecut, au aju­tat foarte mult producţia. Dar toate lucrările au importanta lor, incepind cu amplasarea cul­turilor şi incheind cie recoltatul. .Respectind rotaţia culturilor, aici nu se cultivă cartofi după car­tofi. Cele mai bune premergă­toare s-au dovedit trit­olienele şi cerealele păioase. Pe 70 la sută din suprafaţa cultivată s-au aplicat îngrăşăminte organice in cantitate de 60—70 tone la ha. Gospodarii din Sinmartin îşi produc singuri săminţa. In ace­laşi scop cooperativa şi-a asu­mat şi răspunderea cultivării cu cartofi a loturilor în folosinţă a membrilor cooperatori. întreg setul de lucrări cuprinse in teh­nologie este aplicat, bineînţeles, la parametrii calitativi maxi­mali, pe întreaga suprafaţă. Ca lucrări de stimulare a fer­tilităţii solului s-au administrat fazial şi îngrăşăminte chimice, înainte de plantare îngrăşămin­te l­osfatice şi potasice, iar concomitent cu plantatul şi re­­bdonatul d in trei etape, îngră­şăminte azotoase. S-au efectuat patru tratamente de prevenire şi combatere a bolilor şi dău­nătorilor şi tot in patru faze s-a realizat recoltatul. Prin repe­tarea lucrărilor de recoltare s-a ciştigat circa 25—30 la sută din producţie. Cit priveşte organizarea mun­cii aflăm că se munceşte in acord global, in­ echipe mixte, alcătuite din cooperatori şi me­canizatori, asigurîndu-se astfel o răspundere sporită faţă de calitatea şi operativitatea lucră­rilor din partea tuturor celor antrenaţi în bătălia recoltei. MIRCEA BORDA Calitatea învaţămîntului depinde, în primul rînd, de noi LABORATORUL - ACEST AMFITEATRU „Amfiteatrul este pentru fie­care dintre noi simbolul studiu­lui universitar. Chiar dacă să­lile de curs sunt simple săli de clasă, chiar dacă cursurile se desfăşoară in laboratoare sau centre de calcul, amfiteatrul că­mine termenul de referinţă, locul care le însumează pe toate, un cuvint pe care îl vom iubi deopotrivă acum sau la in­­tîlnirile de peste 10—20 de ani. Aşadar, să nu vi se pară ciudat dacă la întrebarea dumneavoas­tră voi răspunde : cel mai drag amfiteatru al vieţii mele stu­denţeşti a fost laboratorul“. Interlocutorul meu este stu­dent in ultimul an al Institutu­lui de Construcţii Bucureşti. Cu­vintele sale răspundeau la una dintre întrebările reporterului adresate studenţilor în cadrul unei anchete : Ce înseamnă, pentru studentul de azi, amfi­teatrul ! MAI INTII, O „EXCURSIE" Pentru reporter, laboratorul Facultăţii de hidrotehnică din cadrul Institutului de Construcţii Bucureşti este un fel de ţărim al minunilor. Prima comparaţie care iţi vine în minte este aceea cu un imens studio de filmare. Vizita în laborator se transfor­mă astfel intr-o excursie de citeva ore, „dotată“ fiind cd­ ghizi, opriri la diverse puncte de „maximum interes“ şi chiar intîmplări neprevăzute. Mărtu­­risindu-i comparaţia de dome­niu cinematografic care imi vine în minte „ghidului“ meu, şeful de lucrări, Anton Anton, venit în Bucureşti din Banat şi vorbind încă înspicat în dialec­tul de acasă. Intr-un mod care destinde toate frunţile şi des­chide toate inimile, acesta imi răspunde plin de mindrie: „Apoi, dragă tovarăşă, departe tare nici n-aţi nimerit, că s-a şi turnat un film la noi. Apoi să-l vedeţi pe subsemnatul in­terpret ! O venit fără facultatea să mă-ncurajeze. E drept că n-am avut decit vreo două vor­be de zis. Da’ grele ! Or zis băieţii însă că ele­s cheia fil­mului. Sincer vă zic însă că mai uşor îmi părea la curs...“. Paranteza nu es­te lipsită de justificare , laboratorul înseam­nă şi oamenii care dau viaţă şi umanizează nişte enorme hale care ar putea adăposti un avion. Ca un şcolar cuminte am fost dusă de mină dintr-o hală în alta, dintr-un microlaborator in altul, demonstrindu-mi-se rolul fiecărei instalaţii în parte, po­­vestindu-mi-se cite ceva despre fiecare generaţie de studenţi care a lucrat la proiect : „zece generaţii şi-au lăsat amprenta aici“. In mare parte, instalaţii­le laboratorului, conceput pen­tru proiectarea şi testarea unor lucrări hidrotehnice, de nivel european, silt realizate de stu­denţii şi cadrele didactice ale facultăţii, întrebarea care îmi vine pe buze, prima, se referă la investiţii. — De „investiţii“, în sensul cuvenit al cuvînitului, nu mai poate fi astăzi vorba. Laborato­rul lucrează efectiv de mai mult de zece ani, pe zece ani în­coace laboratorul produce. Ul­timele cifre din planul de auto­finanţare depăşesc anual cifra de două milioane lei. Odată cu cerinţele economiei naţionale, ale planului naţional de cerce­tare, el îşi completează profilul. O primă amenajare a fost aceea destinată testării microagregate­­lor pentru microhidrocentrale produse de întreprinderi nespe­cializate. Printr-un contract sta­bilit la nivel naţional, labora­torul nostru asigură controlul de calitate al întregii producţii de acest tip. Cel de-al doilea micro­laborator pe care l-aţi văzut, a fost destinat hidraulicii medica­le. Se efectuează cercetări apli­cative in două direcţii : studiul circulaţiei pulsatorii a unui cir­cuit reologic şi testarea valve­lor cardiace, concepute de pro­fesorul Ioan D. Popa, la Spi­talul Fundeni. Ambele aparate cu care lucrăm constituie pro­­­iecte de diplomă ale studenţilor noştri, cel de-al doilea a­dnci­nd şi mari economii valutare, tes­tarea valvelor efectuindu-se ini­ţial in străinătate, la preţuri enorme. Şi, reţineţi, era vorba numai de testarea lor. Concep­ţia şi producţia fiind în între­gime româneşti. „Excursia“ continuă. Au tre­cut deja două ore ! In sala in care pătrund sunt convinsă că au rămas instalate decorurile unui film. Dar, fireşte, mă Înşel. Laboratorul este un ţărim al surprizelor in care este inutil să faci presupuneri. Nu este un decor, ci un baraj de hidrocen­trală din carne şi oase“. Deşi construit la scara 1/60, pare e­­norm. „Este prototipul baraju­lui de la Martn-Iran, conceput de cadrele didactice în orele lor destinate cercetării şi de către studenţii aleşi să lucreze în la­borator. Un contract care ni s-a oferit de către Rorhconsult“. Un cuvînt imi atrage atenţia. " Ce înseamnă studenţii „a­­leşi“ să lucreze in laborator ? — Vedeţi dumneavoastră, a lucra in acest laborator în­seamnă un fel de premiu. în fiecare an se aleg 40 de stu­denţi, unul şi unul, care îşi des­făşoară aici lucrările de cerce­tare sau îşi realizează lucrările de diplomă. „CIND ŞCOALA REPREZINTĂ MAREA TA ŞANSĂ" Aşadar, a lucra in laborator înseamnă a ţi se recunoaşte o anumită capacitate. Profesorul Constantin Iamandi, omul care a proiectat in urmă cu mulţi ani laboratorul Facultăţii de hidrotehnică şi care şi-a făcut din şcoala românească de hi­draulică o Vocaţie definitivă a vieţii, îmi explică : „Tot ce ve­deţi aici reprezintă una din mindunile şcolii româneşti con­temporane. Pentru un tînăr care se află, odată cu terminarea a­­cestui institut, pe pragul dintre două moduri de viaţă, acest la­borator, ca şi aplicarea imediată in producţie sau pentru produc­ţie a cercetărilor sale, vă poate servi de exemplu a ceea ce în­seamnă şcoala, ca o primă mare şansă a vieţii. Am văzut gene­raţii de-a rîndul ir.trind in in­stitut şi absolvindu-1. Mi-a fost dată mai apoi acea bucurie care încununează cariera profesoru­lui de a afla numele dintr-un catalog din urmă cu ciţiva ani înscrise in mari construcţii de amenajare hidroenergetică a ţării“. Ce îl determină pe un student să işi aleagă un anume subiect pentru lucrarea sa de diplomă? Fireşte, mi se răspunde, afini­tăţile faţă de un domeniu sau chiar faţă de un profesor îşi spun cuvintul. Mai intervine însă ceva, completează un stu­dent : „...responsabilitatea. Lu­crările noastre răspund fie la o serie de probleme stringente ale economiei naţionale, fie re­prezintă părţi ale unor cerce­tări fundamentale de valoare. Să luăm, spre exemplu, com­plexul proiect de amenajare a Dîmboviţei“, în urmă cu doi ani. Carmen Din şi Anemarie Stoian s-au ocupat de dinamica bazinelor de aerare în epurarea apelor uti­lizate, un subiect ale cărui re­zultate se apu­că azi direct în practică, în construirea marii staţii de epurare a apelor de la Bucureşti — Glina. Anul acesta, Liviu Dumbravă şi Ion Zamfi­­rescu au preluat ştafeta, efec­­tuind studii destinate rezervoa­relor de fermentare şi măsură­­tori ale spectrului de viteze şi turbulenţe in aceste rezervoare, iar Andrei Georgescu şi Sanda Ion studiază, in tunel­ aerodina­mic, interinfluenţele care iau naştere in aceste rezervoare amplasate in teren deschis, stu­­dii destinate tot complexului Glina. Două dotări care înscriu la­boratorul de hidraulică in linia celor mai moderne utilaje din Europa : laboratorul de anemo­­rf­erie cu laser şi minicentrul de calcul şi programare. Fetele, despre care se împămîntenise emolva ideea că nu au ce căuta pe un şantier de construcţii in­dustriale au pus punctul pe „i“ 51 m I.C.R. „Intuiţia, fineţea şi rabdarea au fost considerate dintotdeauna trei calităţi emi­namente... feminine, dar recu­noscute fie în aspectele „cas­nice" ale vieţii, fie cu surprin­dere şi zimbet pe buze atunci cind depăşeau acel perimetru. Comentează Ana Tarasov. .— Ce se va intîmpîa însă în ziua repartiţiei ? le întreb, abia de atunci începe „înfringerea prejudecăţilor“. „ Cred că ziua în care te­ În­scrii la concursul de admitere ntr*O asemenea facultate este la fel de importantă ca şi ziua repartiţiei. Dacă în ziua în­scrierii nu eşti conştient că a construi înseamnă şantier, nu-ţi vor ajunge 5 ani de facultate să te obişnuieşti cu acest gind. Altminteri, repartiţia înseamnă punctul zero al vectorului defi­nirii tale. Odată ajunsă pe un şantier nu te întreabă nimeni eu ce medie ai terminat, ci ce ştii efectiv să faci. ALINA UNGUREANTA Pe cîţiva quadraţi • 500 de tineri de la întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa Roşie“, constituiţi in brigăzi ale tineretului, lucrea­ză in aceste zile in vederea realizării planului pentru ex­port. • Tinerii de la „Automatica" au iniţiat noi acţiuni in sprijinul producţiei ce cuprind lucrări in valoare de 200 mii lei. • Organizaţia U.T.C. nr. 9 din întreprinderea de meca­nică fină s-a angajat să realizeze 241 aparate pentru măsu­rat viteza. • Noi succese în producţie obţine brigada tine­retului din întreprinderea de maşiini grele Bucureşti. în frun­tea ei se află utecistul Florin Puşcaşu. O­­rganizaţiile U.T.C. nr. 3 şi 4 de la întreprinderea de ventilatoare şi-au propus să realizeze, suplimentar, 5 ventilatoare şi 3 dispozitive de sudare. CULORI. CULORI. CULORI Dacă desenaţi şi vă lip­sesc unele culori, trebuie­­să ştiţi că movul se obţine din combinarea roşului cu albastru, portocaliul din galben şi roşu, verdele din galben cu albastru, iar ro­şul cu albastru, în diferite proporţii, dă indigo, purpu­riu, carmin. SFATURI GOSPODĂREȘTI • Umflăturile mici de furnir pot să dispară dacă locul se ne­tezește cu un fier de­­călcat, în­călzit, intre furnir și fier aîlîn­­du-se o coală de sugativă. • Oglinda se şterge de praf cu o cîrpă moale, umezită cu apă rece in care s-a dizolvat albăs­­treală de rufe . Praful din stofă se scoate cu aspiratorul sau cu bătătorul după ce in prealabil stofa a fost acoperită cu un cearşaf moale. MODA Şi totuşi e in mare vogă. Cizma de cauciuc, binecu­noscută forestierilor, mineri­lor, şantieriştilor, zootehnişti­­lor, geologilor şi-a făcut loc in această iarnă şi pe tro­tuarele oraşelor. Masiv de tot. Cine putea să-şi închipuie pină mai ieri cind cizmele de scai şi din piele dădeau picio­rului o notă de zvelteţe, de su­perioară elegantă ? în această iarnă, într-o totală amiciţie, bărbaţi şi femei, tineri şi tinere­se, arată a fi moderni in cizme de cauciuc. Asemenea unifor­mitate vestimentară am mai „patit“ noi cind cu blugiish­, cu hanoracele... Atenţie insă, cizma de cauciuc cere un ciorap sau doi în plus, cit mai căl­­duroşi. CUM NE COMPORTĂM Dorim in modul cel mai firesc să cunoaştem noi oameni, să ne facem noi prieteni, să avem cit mai multe cunoştinţe. Iată ce spun regulile de politeţe in ceea ce priveşte „facerea prezentărilor“ .­­ întotdeau­na bărbatul este prezentat femeii ; persoana mai tinără este prezentată celei vîrstnice ; • un nou ve­nit într-o casă cu musafiri este prezentat tuturor deodată, spunindu-i-se noului-venit numele celor prezenţi (întii al femeilor, apoi al bărbaţilor) ; • pre­zentarea este însoţită de obicei de strinsul miinii sau, in cazul persoanelor de sex feminin, de sărutul mii­ii ; bărbatul se ridică întotdeauna in picioare cind ii este prezentată o femeie (și chiar cind i se pre­zintă un alt bărbat);­ • femeia se ridică in picioare doar atunci cind ii este prezentată o persoană vîrstni­­că sau o personalitate marcantă ; • in grupurile de tineri, mai ales, nu trebuie exclusă nici autoprezen­­tarea !... Ştiaţi că. ...tenisul de masă a fost in­ventat de englezul James Gibb ? Probabil aflat intr-o dispoziţie foarte bună, „inven­tatorul“ a folosit, in primele secvenţe ale acestui sport, do­puri de sticle In loc de mingi şi scrumiere în loc de palete ! ...numele dimit al fotbalului era Tsuh-kuhî „Zeul fotbal" se practica, pe vremea cind purta acest nume, in Extremul ori­ent. Este o părere doar, alţii susţinind faptul că fotbalul a apărut în Europa in timpul lui Ludovic cel Sfint. Jocul se disputa în pieţe publice. Inven­tivi, englezii au preluat acest joc, lăsat intre timp in para­gină de francezi, şi l-au dez­voltat făcind din el... două jocuri: rugby şi fotbal. In 1863 ia naştere prima federaţie de fotbal . Apel Cei de la Fabrica de chibrituri Bucureşti trimit pe piaţă chibrituri de slabă calitate , nu de slabă calitate ci de foarte slabă calitate. Aşa incit ne întrebăm cu ce se îndeletnicesc, de atiţia ani de zile, inginerii şi ceilalţi specialişti ai acestui colectiv. Oare orgoliul lor profesional să fie precum chibritu­rile, de... duzină ?! / De luat aminte! ION IONESCU DE LA BRAD Abia întors de la studiile făcute la Paris, măreţe agro­nom şi economist Ion Ionescu de la Brad îşi începe cariera profesională intr-un „post“ puţin rivnit. Domnitorul Mi­hail Sturza l-a pus văcar, „ce-i dreptul, mai mare peste cei­lalţi văcari, dar tot văcar“, notează Ion lonescu de la Brad in autobiografia sa. Credeţi cumva că Ion lonescu de la Brad a încercat să obţină „negaţie" ? Nici vorbă ! Tot el povesteşte : „Am stat un an de zile văcar şi am căutat atit de bine la vite, cit am şi pus la îngrăşat două cîrduri de boi. Cu vitele îngrăşate, m-am dus şi le-am vindut, un circi la Pesta şi altul la Viena. M-am întors înapoi cu desagii plini de galbeni şi m-am dus de i-am dat lui Vodă“ notea­ză savantul in cartea „Viata mea de mine însumi“. SÍMBÁTA 7 FEBRUARIE 1987 Foto-album La ceas de iarnă, Voineasa ni se arată ca o... pictură naivă Foto : NICOLAE STELEA ORIZONTAL: 1) Alunecuşul străzi­lor — Dezgheţat. 2) îngheţat — De­gerate, pinâ la urmă! 3) Bun de dat cu sania — Spaţiu gol. 4) înză­pezită, în cele din urmă! — Itinerare. 5) In spatele săniu­ţei ! — Patina dreaptă! — In to­iul revelionului! 6) Cădere mare de zăpadă. 7) Jar stins! — Un scurt frison de frig — HIBERNALE „...Grigoriu", in­terpreţi ai cunos­cutei melodii „La cabana Trei Brazi“. 8) Refren... tradi­ţional! — îngreu­iază vizibilitatea în timpul iernii. 9) La mulţi ani (pt. !) — îmbrăcă­minte de iarnă. 10) în mijlocul iernii (pop.) — Aşezate în primele rînduri! VERTICAL : 1) Sport de iarnă — Polei... topit! 2) „Haină" de iară — Pe timp de iar­nă, în faţa ei, bu­nicii deapănă po­veşti. 3) Bună la făcut pirtie — A­­nimalul iernii veş­nice. 4) Specie­le leguminoase de tipul linte! — Ca zăpada. 5) Locuitor (de la noi!) al locurilor cu ceie mai lungi ierni — Sfirşit de ianuar ! — Aruncate în mijlocul zăpezii! 6) 13 ianuarie! -— Bine! — Rămas de căruţă. 7) Omăt pe sfirşite! — Depozit pentru schiuri. 8) Curate la faţă! — Pregătită peste iar­nă, pentru roadele verii. 9) Se poate stabili... şi-n ierni — Vechi termen denumind partea retoricii care se o­­cupa cu moravuri­le. 10) „Noaptea albă“ a iernilor noastre (pl.). Dicţionar : CAV, ERS, rros. IULIAN MOREANU Rubrică realizată de EUGEN MIHAESCU NOUTĂŢI LA EDITURA SPORT-TURISM Prezenţă activă, prin cărţile sale, în rindurile maselor largi de tineri. Editura Smrt-Turism ne propune, acum, la început de an, noi apariţii. Sunt cărţi frumoase, care, nu ne Îndoim, vor contribui la Îmbogăţirea noastră spirituală. Iată citeva dintre ele : Mariana Ceauşu — „Privelişti de suflet“; Ion Segărceanu — „Oameni, stele, flori“; Florian Stanciu — Dru­­meţind prin Argeş; Chi­­riac Manusaride, Chevorc Ghemigean — „Aproape totul despre fotbal“ (edi­ţia a II-a); Nicolae Joisan — „Relieful in continuă transformare“; Elisabeta Polihroniade — „Cahul pentru toţi“ (ediţia a îI-a); Laviniu Munteanu, Constantin Stoicescu, Lu­dovic Grigore — Ghidul staţiunilor balneoclima­terice din România“ (edi­ţia a­ II-a). Caligrafii de buzunar 0 DUPĂ IN BUCEGI In februarie, cind lumina arde retina schiorului, Munţii Bucegi se învecinează cu marele ocean al cosmosului. Pare că nimic nu mai e intre, om şi­ lumină, fereastra de ozon fiind tăiată precum o uriaşă şi perfectă copcă cerească. O încremenire, ca de pe altă planetă potopită cu lumină pură, ademenește. Bucegii, acum, echivalează cu o călătorie unică,­­ printre aștri. Filatelie CATALOGUL „AEROMFILA“ Ştiam încă de pe timpul des­făşurării ei că a X-a ediţie a aEROMFILEI , este o reuşită. Iată insă că apariţia catalogu­lui său (cu întirziere, e drept) trece manifestarea doljeană în rindul Celor de excepţie iar pentru aceasta, organizatorii, A.F.R. — filiala Dolj (pre­şedinte Ion Mărăşescu) in cola­borare cu Comisia de Aerofila­telie din cadrul A.F.R. (pre­şedinte Alexandru Dan Bartoc), merită toate felicitările. In a­­fara materialelor tipice, catalo­gul conţine şi citeva colaborări specifice aerofilateliei intre care (aviz amatorilor­­) o listă com­pletă a primelor zboruri efec­tuate de companii române sau străine în legătură cu România şi pentru care s-au realizat ştampile speciale aerofilatelice, evident­, cu reproducerea aces­tor ştampile ! Condiţiile grafice, excepţiona­le, redactarea cîtorva materiale în franceză şi engleză, coperta modernă şi de bun gust sporesc aria de interes pentru această lucrare care merită, după pă­rerea noastră, un premiu la clasa „Literatură" la orice ex­poziţie filatelică, oricît ar fi ea de pretenţioasă. Atita vreme cit încă mai avem, din păcate, şi publicaţii filatelice bintuite de diletantism, această realizare a aerofilateliştilor este reconfor­tantă prin priceperea şi pasiu­nea depuse. (Petre Domşa).

Next