Scînteia Tineretului, noiembrie 1987 (Anul 43, nr. 11949-11973)
1987-11-21 / nr. 11966
JSCE NT EI A TINERETULUI“ pag. 5 AGENDA Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Libaneze, vineri după amiază a avut loc, în Capitală, o manifestare culturală organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea,in cadrul căreia au fost prezentate impresii de călătorie din această ţară. Au participat membri ai conducerii I.R.R.C.S., ai Ligii Române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, un numeros public. A fost prezent Wajib Abdul Samad, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Libaneze la Bucureşti. In zilele de 17—20 noiembrie a.c., o delegaţie de activişti ai Partidului Socialist Unit din Germania, condusă de tovarăşul Albers Rainer, şef de sector la Secţia Agrară a C. C. al P.S.U.G., a efectuat, la invitaţia C.C. al P.C.R., o vizită pentru schimb de experienţă în ţara noastră. Membrii delegaţiei au avut convorbiri la C.C. al P.C.R., Comitetul judeţean de partid Prahova, conducerea, unor instituţii centrale, au vizitat o serie de unităţi agricole şi institute de cercetare din judeţul Prahova şi Sectorul Agricol Ilfov. TELEGRAMĂ Tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, a primit o telegramă din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Arabe Siriene, Mahmoud AlZou’bi, în care sunt adresate cele mai sincere mulţumiri pentru urările cordiale care i-au fost transmise cu prilejul investirii sale in această funcţie, în telegramă se exprimă încrederea că relaţiile dintre România şi Siria vor continua să se dezvolte, în spiritul prieteniei , şi cooperării, pentru prosperitatea popoarelor celor două ţări. Toamnă la Birlad Foto : V. TANASOF NOI APARIŢII EDITORIALA Valoroase creaţii literare populare româneşti, selectate din arhiva Institutului de Cercetări Etnologice şi Dialectologice şi din lucrări cu profil similar tipărite pînă in prezent, reuneşte culegerea „Flori dalbe de măr“, realizată de Editura Academiei Republicii Socialiste România pentru elevii din invăţămintul liceal şi studenţii facultăţilor de filologie, precum şi pentru toţi cei interesaţi de studiul limbii şi literaturii române. Pe parcursul anului 1987, aceeaşi editură a pus la dispoziţia celor aflaţi la vîrsta învăţăturii noi apariţii în domeniu, cum sunt „Puţină gramatică“ şi „Probleme ale exprimării corecte“. Pentru profesorii de matematică şi tinerii cercetători in domeniul fizicii şi chimiei au fost elaborate monografiile „De la matematica elementară la matematica superioară“, „Magneţii permanenţi“ şi „Modelarea proceselor de epurare biologică“, ultimele două tratînd aplicaţiile practice ale materialelor magnetice şi, respectiv, metode de purificare a apelor reziduale. IMPORTANT! Aapărut Suplimentul literar-artistic al Scinteii tineretului, nr. 47, din 21 noiembrie 1987. Din sumar : # Sub genericul Scriitorul tiner la maturitate, revista publică un interviu cu Liliana Ursu, realizat de Carolina Ilica. Interviul este însoţit de un grupaj de poeme aparţintind Lilianei Ursu. # La Cronica literară, Al. Piru, scrie în articolul intitulat ,,Apologia sonetului“, despre „Cartea sonetului" de Tudor George. O privire către cei care vin în acest număr, Alex. Ştefănescu pledează pentru „A spune da" tinerilor talentaţi . Viaţa literaturii cuprinde comentarii la volumul de poeme Viaţa, viaţa de Ion Horea (recenzent : Victor Atanasiu) şi la Expresivitatea ideilor de Henri Wald (recenzent : Grigore Traian Pop). • La rubrica Retuş, Nicolae Scurtu relatează despre „Antonis Mystakidis şi românii". Paginile destinate literaturii conţin un fragment dintr-un libret de operă, „In labirint", realizat de George Arion după romanul său intitulat „Trucaj",înoeme de Dan David şi Dumitru Velea, precum şi, la rubrica vccum, versurile elevei Mana Nicoară, prezentată de Smaranda Esmin. • In pagina 9, ancheta revistei, realizată de Ioan Lazar, cum arată pe marele ecran capodoperele literaturii române —* romanul „Moromeţii“ de Marin Preda. Participă criticul de film Călin Căliman, actorul Victor Rebengiuc, producătorul-delegat Viorel Cozma, un grup de spectatori tineri. 6 Lumea artelor conserrinează opinii despre spectacolul de la Studioul de teatru „Casandra" al I.A.T.C., cu piesa „Stress" de Mircea Radu Iacoban (Gabriel Năstase) ; recitalul susţinut de Liviu Prunaru şi Valeriu Rogacev (Valentina Sandu) ; expoziţia sculptoriţei Valentina Baştină (Tudor George). # La rubrica Idei, articolul „Text şi meta-text" de E. Mihăescu. • In pagina 2 — Actualitatea pentru tineret. • la pagina 10 : „Dialog“-ul susţinut de Alex. Ştefănescu cu cei care aspiră la gloria literară. Ce mai scriu revistele („Săptâmîna", „Orizont", „Magazin istonc“), vitralii, p Sînt prezente în acest număr rubricile : Pași prin bătătura planetei (Carol Roman despre Troia) Tabela de marcaj a lui Horia Alexandrescu, Redescoperirea muzeelor („Lira cu portocala" de Stefan Luchian). + Continuă publicarea romanului lui Gabriel Garcia Márquez, „Dragostea în vreme de ciumă", traducerea aparținînd Mirunei Ionescu. # La rubrica Umanism și pace, Sanda Râneanu traduce un amplu fragment din Arta și sufletul de René Huyghe. SPORT • PE STADIONUL „Sportul Studențesc“ din Capitală se va disputa astăzi meciul dintre echipele Sportul Studenţesc şi Politehnica Timişoara, contînd pentru etapa a 12-a a campionatului diviziei A la fotbal. Partida va începe la ora 13.00. • ZIARUL „PRZEGLAD SPORTOWY“ din Varşovia a publicat clasamentele celor mai bune atlete din toate timpurile, alcătuite pe baza victoriilor la olimpiade, campionate mondiale şi europene, a recordurilor stabilite. în această prestigioasă ierarhizare figurează şi mai multe atlete din România : Iolanda Balaş pe locul al doilea la săritura în înălţime, Anişoara Cuşmir, tot pe locul doi, la săritura în lungime, Maricica Puică şi Doina Melinte pe locurile 5 , la 3 000 m şi 1 500 m. In primele 10 locuri sunt clasate, de asemenea, Lia Manoliu (aruncarea discului), Mihaela Peneş (aruncarea suliţei), Vali Ionescu (săritura în lungime). • COMISIA pentru Problemele Tineretului şi Sportului din cadrul Parlamentului European a adoptat o rezoluţie privind mijloacele de combatere a vandalismului şi violenţei ce se produc tot mai des pe arenele de sport din ţările apusene. Se află în studiu un proiect al deputatei olandeze Jessica Larive, ce prevede între altele, stabilirea unor liste speciale cu numele suporterilor consideraţi indezirabili şi periculoşi pentru a li se interzice acestora accesul pe stadioane. • MINISTERUL Poştelor şi Telecomunicaţiilor din Peru a emis un timbru filatelic in semn de omagiu pentru echipa feminină de volei a ţării, care anul acesta s-a dovedit cea mai puternică din lume. Voleibalistele peruane au cîştigat Campionatul Americii de Sud, marele turneu de la Praga, şi receni, „Cupa Japoniei" la Osaka, unde au fost prezente formaţiile U.R.S.S., R. P. Chineze, S.U.A., Cubei şi alte selecţionate valoroase, toate calificate pentru turneul olimpic de anul viitor. • IN CADRUL campionatelor mondiale de judo, ce se desfăşoară în oraşul vest-german Essen, sportivul sovietic Grigori Veritcev a terminat învingător la categoria peste 95 kg. Medalia de argint a revenit concurentului egiptean Mohamed Rashwan, iar medaliile de bronz au fost cucerite de Jochen Plate (U. F. Germania) și Guoqing Yu (R.P. Chineză). La categoria 95 kg pe primul loc s-a situat japonezul Hitoshi Sugai, urmat de Théo Meijer (Olanda), Aurelio Miguel (Brazilia) și Hyoung Joo Ha (Coreea de Sud). • ÎN SFERTURILE de finală ale „Turneului campioanelor“ la tenis, ce se desfășoară la New York, jucătoarea vest-germană Sylvia Hanika a învins-o cu 6—2, 4—6, 6—0 pe Raffaela Reggi (Italia), iar Steffi Graf (R.F. Germania) a dispus cu 6—2, 2—0 (abandon) de Helena Sukova (Cehoslovacia). ■ ÎN CAMPIONATUL republican masculin de șah ce se desfăşoară la Predeal, după runda a şasea conduce Mihai Şubă cu 3,5 puncte (din 5 partide) urmat de Stefanov, Gheorghiu, Armaş şi Pavlov cu cite 3,5 puncte. In runda de aseară Foişor a pierdut la Şubă, Ştefanov a ciştigat cu piesele negre -V la Ionescu, in timp ce partidele Ghindă — Gheorghiu şi Nicolaide — Pavlov s-au încheiat remiză. După cinci runde în campionatul naţional feminin de şah, care are loc la clubul I.T.B. (str. Lipscani, 21), în fruntea clasamentului se află Ligia Jicman şi Gertrude Baumstark cu cite 4 puncte, urmate de Margareta Mureşan — 3,5 puncte (I), Mariana Duminică — 3,5 puncte etc. Rezultate din runda a cincea : Baumstark — Kosma 1—0 , Ghindă — Stanca, remiză : Boicu — Stanciu 0—1 ; Popescu — Jicman 0—1 ; Rădulescu — Duminică, remiză : Ganz — Chiricuţă 0—1. ■ ÎN SALA SPORTURILOR din Constanţa au început vineri întrecerile celei de-a 7-a ediţii a balcaniadei feminine de handbal. Meciurile disputate în prima zi s-au încheiat cu următoarele rezultate : Iugoslavia — Bulgaria 33—22 (17—9) ; România — Turcia 39—13 (21—7). IN PRIM-PUN: REZULTATELE LA INVÂŢÂTURA, CALITATEA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV Liceul de matematică-fizică „Ioan Slavici“ din municipiul Arad, unitate de învăţămînt cu vechi tradiţii în oraşul de pe Mureş, este o instituţie cu prestigiu unanim recunoscut in municipiu şi judeţ, pentru că aici, exigenţele faţă de calitatea pregătirii elevilor ating cote înalte. Dacă argumentăm această afirmaţie fie şi numai prin numărul mare de absolvenţi ai acestui liceu care au păşit cu succes pragul învăţământului superior — peste 55 la sută, in anul 1987 —, ne putem da seama de responsabilitatea cu care este privit aici întregul proces Instructiv-educativ, atît din partea colectivului de cadre didactice, cit și a elevilor. Pornind de la această succintă carte de vizită, am stat de vorbă cu profesorul Ioan Marconi, director adjunct cu probleme educative, şi cu eleva Mihaela Baiu din clasa a XI-a C. secretară a comitetului U.T.C. pe şcoală, pentru a sintetiza modul în care s-au desfăşurat în această unitate şcolară importantele evenimente din viaţa tinerilor, adunările generale de dare de seamă şi alegeri. — Pînă în ziua dialogului nostru — ne spune Mihaela Baiu — au avut loc toate adunările generale de constituire a organizaţiilor U.T.C. la clasele a IX-a şi a XI-a, unde ordinea de zi a inclus informări privind activitatea desfăşurată de vechile organizaţii şi adunări generale de dare de seamă şi alegeri la celelalte clase. Adunările la cele 21 de organizaţii s-au desfăşurat sub bune auspicii, de analiză critică şi autocritică a activităţii desfăşurată de utecişti. Bineînţeles, îndatorirea de bază a elevilor este şi va rămîne învăţătura, dar materialele prezentate precum şi luările de cuvînt s-au referit şi la practica agricolă, unde aportul elevilor s-a bucurat de o bună apreciere din partea beneficiarilor. Nu au fost uitate nici problemele referitoare la viaţa de organizaţie, activitatea cultural-educativă, sport-turism etc. Sa încercăm în cele ce urmează să sintetizăm cîteva aspecte relevante din activitatea tinerilor acestui liceu, aflate in prim-planul materialelor de analiză şi constituind suportul principal al discuţiilor. Anul acesta, de pildă, elevii Liceului de matematică-fizică din Arad au obţinut 24 de premii la olimpiadele pe materii, faza pe ţară, dintre care cităm : locurile I la chimie şi fizică, prin elevii Adrian Covaci şi Liviu Craşovan (clasa a X-a), locul I la matematică, prin Ioan Caşu, locurile I la limba şi literatura română, precum şi la limba şi literatura germană. Evenimente in viaţa organizaţiilor U.T.C- adunările generale şi conferinţele de dare de seamă şi alegeri prin Iulian Mandaniuc şi, respectiv, Astrid Reibnegel, ambii din clasele a XI-a , şi exemplele ar putea continua. Urmare a unei dotări de excepţie, rod al politicii partidului şi statului nostru — edificatoare in acest sens fiind cele 19 cercuri tehnico-aplicative şi ştiinţifice —, liceul a fost prezent anul acesta şi cu 47 lucrări la sesiunile de comunicări ştiinţifice, desfăşurate în ţară, în cadrul cărora s-au obţinut 18 premii şi menţiuni, printre deţinătorii acestor prestigioase distincţii numărîndu-se elevii Ioan Caşu, la matematică, Mihnea Truţă, la biologie. — Fiind un liceu cu tradiţie — ne spunea eleva Mihaela Baiu, secretara comitetului U.T.C. pe şcoală — ne străduim să răspundem prin rezultate deosebite exigenţelor procesului instructiv-educativ, sarcinilor ce revin organizaţiei noastre. Considerind că este o şansă faptul că suntem elevi ai acestui liceu, suntem animaţi de dorinţa de a continua, prin propria noastră strădanie in muncă şi învăţătură, bunul renume al liceului. Se spune de obicei că la şcoala noastră nu este loc decât pentru cei care vin să facă treabă bună. în acest spirit, de deplină exigenţă, s-au desfăşurat adunările generale, în acest mod se pregăteşte şi conferinţa pe liceu. Dezbaterile vii care au avut loc au condus la adoptarea unor cuprinzătoare hotăriri cu termene şi responsabilităţi precise, menite să asigure un front larg de acţiune pe toate planurile activităţii uteiiste. Bineînţeles, primele măsuri au şi prins viaţă. Ele vizează realizarea de acţiuni cu o largă participare şi implicare — simpozioane, mese rotunde, seri de poezie şi muzică, expoziţii de carte, vizite la secţia de istorie a Muzeului judeţean Arad, şi altele — acţiuni prin care elevii întimpină cu profund patriotism cele două mari evenimente din viaţa partidului şi poporului nostru : Conferinţa Naţională a partidului şi împlinirea a 40 de ani de la proclamarea Republicii. Alte iniţiative se referă la autodotarea laboratoarelor şi cabinetelor şcolare, mai buna funcţionalitate a cercurilor tehnico-aplicative şi ştiinţifice şi evident obţinerea celor mai bune rezultate la învăţătură, disciplină şi la instruirea practică. „Avem convingerea — ne spunea profesorul Ioan Marconi, directorul educativ al liceului — că adunările generale de dare de seamă şi alegeri şi-au atins scopul propus : analize exigente pe marginea activităţii trecute, punţi trainice de acţiune pentru activitatea viitoare“. Am reţinut, de asemenea, hotărirea unanimă a uteciştilor de a duce mai departe ştafeta muncii, buna tradiţie a liceului, ca o expresie elocventă a minunatelor condiţii asigurate de partidul şi statul nostru învăţămîntului de toate gradele. SABIN BODEA DRUM LA ŢEBEA O lumină blîndă de noiembrie, o lumină nefiresc de blîndă, o lumină gălbuie, aidoma unei gutui coapte, s-a risipit darnică peste Apuseni, odată cu primele ceasuri ale dimineţii. Dimineaţă cu aer tare şi bujori în obraji. Dimineaţă cu zvon de tulnice peste sălaşurile moţeşti din matca Albului Criş. Rîuri sînt şi oamenii, copii şi tineri, maturi şi bătrîni, in straie de sărbătoare, ce „curg“ dinspre Brad, Ribiţa ori Baia de Criş şi se adună in căuşul Ţebei, sub culmea pe care gorunul lui Horea ţine încă falnică, viguroasă ramură peste piatra sub care odihneşte Avram Iancu, avîndu-i aproape şi-n nefiinţă pe devotaţii săi prefecţi Ioan Buteanu şi Simion Groza. ,„Astăzi cu bucurie românilor veniţi..." Cu mult înainte de ceasul amiezii de duminică, la Ţebea s-au strins vreo cîteva mii de oameni veniţi să înveţe ori să reînveţe o inegalabilă lecţie de istorie. Ei, străbepoţii „Crăişorului“ şi nepoţii Iancului din Ţara Zarandului. Răspunzind la invitaţia Comitetului judeţean Hunedoara al U.T.C., au venit la cea de-a doua ediţie a manifestării cultural-artistice „Omagiu eroilor neamului“ nu numai fii de moţi, ci şi tineri, mai ales tineri, de pe văile Mureşului, Cernei şi Streiului, din toată Hunedoara, ba şi din ţinutul Aradului, de la Hălmagiu. Când fanfara regimentului de vînători din Brad a început intonarea solemnă a melodiei cu nemuritoarele versuri „Presăraţi pe-a lor morminte / Ale laurilor foi...“, mare parte din această mulţime (toată cit a încăput) s-a adunat în micul sanctuar din jurul gorunului „cu solzi de bronz pentru statui", pentru a asista la primul act al manifestării omagiale : depunerea coroanelor de flori pe mormîntul celui ridicat la numai 24 de ani pe piedestalul istoriei — Avram Iancu, crai al munţilor, căpitan al moţilor, erou şi mucenic al aceleiaşi cauze : libertatea, unitatea şi demnitatea neamului românesc. Pătrunşi de solemnitatea momentului, cei prezenţi — bărbaţi şi tineri cu capetele descoperite, femei cu năframele îmbrobodite au ascultat apoi evocarea rostită de dr. Ioan Chindriş. L-au ascultat pe reprezentantul prestigioasei şcoli de istorie din Cluj-Napoca, care, prin academicienii David Prodan şi Ştefan Pascu, a elaborat cele mai cuprinzătoare tratate privind răscoala lui Horea şi revoluţia condusă de Iancu. Sub legendarul gorun, poetul Eugen Evu, inspiratul şi neobositul bard al spaţiului TARA transilvan, readuce in faţa asistentei, prin versuri pline de sevă, patetice (dintr-un poem a cărui cerneală abia se uscase pe filele albe), chipul Iancului mistuit de-o puternică flacără : ....Eşti viu şi aşa rămîi, Mărite Crai / Eşti viu luceafăr zărilor române / Sub spada aurită cred în tine / Cum au crezut străbunii, cind luptai !“. Emoţia a atins cotele cele mai înalte cind Veta Biriş şi apoi Nicolae Furduilancu au doinit, cu harul lor inconfundabil, „Colo-n Munţii Ţebei“ şi, respectiv, „Cintecul lui Horea" : „Cit o fost Horea-mpărat / Domnii nu s-or desculţat / Prinz la masă n-or mîncat / Nici un pat nu s-or culcat...“ Cîntecele acestea şi altele, cintecele Apusenilor, au putut fi ascultate şi pe scena instalată în amfiteatrul natural de lungă şcoală, unde s-a desfăşurat spectacolulevocare „Din gorun, gorun răsare“, realizat de regizorul Vasile Chevereşan, pe un libret de Eugen Evu... Pe coama dealului dinspre soare apune apar turnicăreseie care vestesc intrarea lăncierilor lui Iancu, în fruntea lor, bărbatul bălai cu ochi albaştri, dulcele „Crai al Moţilor“, Sufletul şi crezul revoluţiei paşoptiste din Transilvania, care urcă călare pe scena piedestal de unde-şi rosteşte fulmînanta-i chemare : „Nu cu argumente filozofice şi umanitare ii vom convinge pe tirani, ci cu lancea lui Horea !“. Ample mişcări scenice, susţinute de o coloană sonoră impresionantă, evocă alte episoade semnificative din lupta poporului român pentru unitate şi independenţă naţională. Apoi, in acordurile imnului „Deşteaptă-te, române“, de după deal Îşi face apariţia un şir de căruţe încărcate cu oameni de toate vîrstele. Merg la Alba lulia cu tricolorul fluturind. Trei hore imense sugerează Marea Unire. Urmează o surprinzătoare nuntă ca la Prăvăleni. Nunta — Semn al dăinuirii in vatra strămoşească, al neîntreruptei renaşteri a unui neam greu încercat de istorie. La plecare eşti invitat de gazde să intri in micul muzeu sătesc amenajat in clădirea căminului cultural, situat lingă colina pe care se înalţă secularul gorun. Afli că baciu Toader, sfătosul şi neobositul ghid autodidact, a murit în urmă cu un an, în septembrie, ca Iancu. Tinara profesoară Salvina Grozea i-a luat locul, contiiiuind să adune cu sîrg noi şi noi Piese de valoare de prin satele din jur. Deschizînd cartea de impresii a muzeului, aproape plină de înseninări, privirea îţi stăruie pe ultimele rinduri, sub care desluşeşti numele unui tinăr Scriitor. ...„Dacă treci de la Brad spre Baia de Criş ori invers, este de neconceput să nu te opreşti la Ţebea , să te opreşti la Ţebea şi să nu mingii cu palma coaja aspră a Gorunului, să nu te descoperi in faţa Iancului, ar fi de neiertat. Ar fi ca şi cum ţi-ai uita numele, părinţii, rostul". IOAN SIMION POP Pe cîţiva quadraţi Şi în această săptămînă tinerii au desfăşurat ample acţiuni de muncă sub genericul iniţiativelor uteciste pentru îndeplinirea angajamentelor asumate in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a aniversării a patru decenii de la proclamarea Republicii. 1. ARGEŞ. Valoarea producţiei suplimentare realizate de 15 000 de tineri din 15 unităţi economice argeşene se ridică la 2,9 milioane lei • BIHOR. Acţionind sub deviza „Să intîmpinăm Conferinţa Naţională a partidului cu rezultate deosebite in muncă“, 25 000 de tineri din unităţi economice bihorene au realizat suplimentar 30 maşini-unelte, 20 subansamble pentru utilaj tehnologic, 16 maşini agricole, 2 500 perechi încălţăminte şi 1 200 bucăţi confecţii textile • HUNEDOARA. Un milion lei producţie suplimentară au realizat 14 000 de tineri hunedoreni. Aceasta înseamnă 100 tone oţel, 100 tone cocs metalurgic, 300 tone cărbune, 100 bucăţi role bandă de transport. TURISMUL PENTRU TINERET în această săptămînă au fost organizate in judeţul Olt „Zilele turismului pentru tineret“. 5 000 de tineri au participat la excursii şi drumeţii organizate de Biroul judeţean de turism. De asemenea, au avut loc dezbateri, simpozioane, mese rotunde pe tema turismului pentru tineret in judeţul Olt, au fost prezentate publicului tinăr proiecţii de filme şi diapozitive, reprezentird principalele zone turistice din ţară şi din judeţ precum şi expoziţii de fotografii ai căror autori sunt tineri amatori de turism şi artă fotografică. UN CAMPION SAU... MAI MULŢI ? Pentru oamenii ogoarelor clipa odihnei soseşte atunci cind in hambare s-a adunat întreaga recoltă. Şi chiar nici atunci. Pentru că pe agenda lor de lucru sunt înscrise alte lucrări, alte ore de neodihnă pentru a pregăti pămintul viitoarelor recolte. Deci 365 de zile dih an înseamnă tot atîtea zile şi ore de muncă fără răgaz, fără odihnă. Aşa muncesc şi mecanizatorii din secţia S.M.A. Jupîneşti, judeţul Gorj, un colectiv de oameni destoinici, condus de tehnicianul Ion Vasile. Dacă intrebi pe oricine, in tot judeţul, părerea va fi aceeaşi. „Sunt cei mai buni !“ „Niciodată nu li se poate reproşa ceva !“ Aici, in secţia S.M.A. Jupineşti, lucrează şi tinărul Constantin Tutuc, care deţine, la nivel naţional, locul întîi obţinut la Olimpiada mecanizatorului. Este performanţa lui, dar şi a colegilor săi, care l-au ajutat să înveţe tainele meseriei, să se deprindă cu rigorile profesiei. Cu siguranţă, aşa cum o spune şi el, trofeul ciştigat aparţine întregului colectiv al acestei secţii. Tradiţii CONCURS INTERJUDEŢEAN Recent, în municipiul Tîrgu Jiu s-a desfăşurat cea de-a cincea ediţie a concursului interjudeţean de interpretare şi creaţie folclorică „Maria Lătăreţu“. Perpetuarea tradiţiilor, redescoperirea folclorului, promovarea unor noi talente, îmbogăţirea tezaurului artistic al satului contemporan — iată cîteva dintre obiectivele pe care şi le-au propus atît organizatorii cit şi participanţii — tineri din aproape toate judeţele ţării. Au fost decernate premii pertru cel mai frumos glas, cel mai autentic costum popular, cea mai veche melodie, cel mai interesant text de muzică populară. Dintre cîştigători — Corina Dragomir (Dîmboviţa), Vasile Tufiş (Gorj), Cornelia Tatra (Argeş). Afiş CICLURI TEMATICE Şi în această lună, Universitatea cultural-ştiinţifică Bucureşti vă invită să participaţi la o bogată şi diversificată paletă de acţiuni organizate în cadrul cursurilor sau ciclurilor tematice atît în sălile Universităţii cit şi în cadrul unor întreprinderi, instituţii de cercetare sau de învăţămînt, aşezăminte cultural-artistice. Din programul acestor acţiuni reţinem pentru dumneavoastră : expunerea „Asigurarea calităţii şi competitivităţii produselor româneşti pe piaţa externă“ ; cursul „Probleme ale dreptului şi relaţiilor internaţionale“ în cadrul ciclului „Cadran contemporan“ ; cursul „Industria spaţială“ în cadrul ciclului „Ştiinţa în perspectiva anilor 2000“; tema „Cultură şi valoare“ în ciclul „Ştiinţă — Artă — Umanism“. SÍMBÁTA 21 NOIEMBRIE 1987 Fotoalbum M Vt v-s ■ SESIUNE ŞTIINŢIFICA Sub egida Comitetului de partid al Centrului Universitar Bucureşti se află in plină desfăşurare Sesiunea ştiinţifică cu tema : „Partidul Comunist Român — centru vital al societăţii noastre socialiste“, manifestare organizată în întimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 40-a aniversări a proclamării Republicii. Comunicările sunt grupate in cadrul a trei secţiuni : Creşterea rolului conducător al partidului şi afirmarea democraţiei socialiste ; Direcţii prioritare ale dezvoltării economico-sociale a României ; Dezvoltarea culturii şi conştiinţei socialiste — şi sunt susţinute de cadre didactice din institutele de învăţămînt superior bucureştene. Iniţiative UN COLECTIV TÍNÁR In zona centrală a oraşului Macin, judeţul Tulcea, este amplasată întreprinderea de Tricotaje, O unitate nouă, de numai ciţiva ani, şi un colectiv tinăr ce numără circa 1 000 de oameni ai muncii. Cea mai recentă dintre realizările acestui colectiv — format in majoritate din tineret este acţiunea finalizată a secţiei de creaţie, care a realizat un important volum de produse noi şi reproiectate. Peste 50 la sută din noile modele sunt deja introduse in producţia de serie. Recent, organizaţia de tineret a adoptat un program de măsuri care vizează întărirea asistenţei tehnice, a controlului şi autocontrolului, eliminarea oricăror stagnări ale procesului productiv. Aceste acţiuni ale uteciştilor vor contribui, alături de realizările întregului colectiv, la creşterea de peste trei ori a volumului producţiei marfă. In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi celei de a 40-a aniversări a zilei Republicii, tânărul colectiv al întreprinderii de Tricotaje s-a angajat să depăşească substanţial toţi indicatorii de plan. Un angajament ce va fi onorat cu argumentul concret al muncii aşa cum ne arată situaţia realizării cifrelor de plan pe 10 luni ale anului. imagine de pe Transfăgârâşan Vă invităm la CASA MEMORIAL A „ANTON PANN“ De mai multe luni, in acest loc bine cunoscut tuturor locuitorilor municipiului Rîmnicu Vilcea, au loc manifestări culturale dintre cele mai variate. Iată cîteva dintre ele : întîlniri ale cenaclului de literatură şi artă de anticipaţie „Orion“ ; dialoguri despre muzica de toate genurile şi, bineînţeles, audiţii, diapozitive şi filme documentare in cadrul ciclului „Călător pe patru continente“ ; concursul „Cine ştie muzică răspunde !“ (cîştigătoarea trofeului „Ultimul disc“ este pînă în prezent eleva Mariana Cargvan, de la Liceul „Nicolae Bălcescu“). Recent a fost vernisată tot aici expoziţia „Istoria telefonului şi a aparatului de radio“, în cadrul expoziţiei, vizitatorii pot vorbi la un telefon din... 1926, sau din... 1938. De asemenea pot asculta... la gramofon, un disc de acum 5—6 decenii ! PANSELUŢE DE TOAMNĂ! Edilii municipiului Petroşani, cu ajutorul celor mai tineri locuitori, reuşesc şi acum, cindi, iarna bate la Uşă, să păstreze aspectul estetic, ambianţa plăcută, curăţenia şi buna Îngrijire ale tuturor arterelor, parcurilor şi locurilor din municipiu. S-ar putea spune că Petroşaniul are chiar un aspect primăvăratic. Covoare înflorite te întimpină la tot pasul. Este vorba despre o noutate a sezonului in municipiul Petroşani... Panseluţele „primăverii“ ce înfloresc acum pe covorul arămiu al toamnei ! CU MIREASMA DE ORIZONTAL : 1) Compozee decorativă cu inflorescenţă bogată şi culori diverse. 2) Culoarea macilor de cîinp -r- Plantă exotică ornamentală. 3) Maestru al penelului, care a transpus pe pînză „Ghiveci cu flori“ — Din vrej ! — În vază ’ 4) Pictor francez, căruia ii aparţine tabloul „Un buchet de viorele“ — A se grăbi (Olt.). 5) Coţofană neagră din Argentina — Perioadă obişnuită de înflorire şi producere a seminţelor — Acela. 6) A pictat pinza „In grădină“ — Bombat la gâtul unui vas. 7) Mijloc de petală ! — Florile învingătorilor. 8) Acestui compozitor îi aparţine melodia „La căsuţa cu flori în balcon“. 9) Clasic francez, autor al romanului „Crinul roşu“ — Zeu al ploilor (mit. scand.). 10) Ceilalţi — „Flori de...“, plachetă de versuri, aparţinînd poetului George Dan. VERTICAL : 1) Poet contemporan, autorul versurilor: „Nu vreau să gîndesc. Dar va bate / FLORI... şi ceasul: voi trece sub flori..." („Trecere“) — Grup de flori cu aceeaşi rădăcină. 2) „Flori de Moldo...“, şi-a intitulat Alexandru Jetimon un volum de poezii — Rădoi Lăcrămioara. 3) Autoarea poeziei „Macii“ — Oferit. 4) Popor antic, iubitor tie fiori — Tinara Îndrăgostită de muncitorul comunist Dimos din romanul „Floarea de zodie nouă“ de André Kedros. 5) Andrei Enescu — „...încărcate cu flori“, tablou al pictorului Mihail Lapati. 6) Stropite. 7) Tulpina plantelor erbacee — Lac în Scoţia. 8) Ultimele flori de cireş! — Floarea-simbol a miresei. 9) Autoarea ciclului de versuri „Crini roşii“ — Aducător de ploaie. 10) „Pune... la flori“, este titlul unei poezii de Ovidiu Genaru — Producător de flori şi fructe. Dicţionar : ALI, ANO, URB. STELIAN CEAMPURU Rubrică realizată de CRISTINA BALINT