Scînteia Tineretului, noiembrie 1987 (Anul 43, nr. 11949-11973)

1987-11-21 / nr. 11966

JSC­E NT EI A TINERETULUI“ pag. 5 AGENDA Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Libaneze, vineri după amiază a avut loc, în Capitală, o manifestare culturală organi­zată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străină­tatea,­in cadrul căreia au fost prezentate impresii de călătorie din această ţară. Au participat membri ai con­ducerii I.R.R.C.S., ai Ligii Ro­mâne de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, reprezen­tanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, un numeros public. A fost prezent Wajib Abdul Samad, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Liba­neze la Bucureşti. In zilele de 17—20 noiembrie a.c., o delegaţie de activişti ai Partidului Socialist Unit din Germania, condusă de tovarăşul Albers Rainer, şef de sector la Secţia Agrară a C. C. al P.S.U.G., a efectuat, la invitaţia C.C. al P.C.R., o vizită pentru schimb de experienţă în ţara noastră. Membrii delegaţiei au avut convorbiri la C.C. al P.C.R., Comitetul judeţean de partid Prahova, conducerea, unor insti­tuţii centrale, au vizitat o serie de unităţi agricole şi institute de cercetare din judeţul Pra­hova şi Sectorul Agricol Ilfov. TELEGRAMĂ Tovarăşul Constantin Dăscă­­lescu, prim-ministru al Guver­nului Republicii Socialiste România, a primit o telegramă din partea preşedintelui Consi­liului de Miniştri al Republicii Arabe Siriene, Mahmoud Al­­Zou’bi, în care sunt adre­sate cele mai sincere mulţumiri pentru urările cordiale care i-au fost transmise cu prilejul investirii sale in această func­ţie, în telegramă se exprimă în­crederea că relaţiile dintre România şi Siria vor continua să se dezvolte, în spiritul prie­teniei , şi cooperării, pentru prosperitatea popoarelor celor două ţări. Toamnă la Birlad Foto : V. TANASOF NOI APARIŢII EDITORIALA Valoroase creaţii literare populare româneşti, selectate din arhiva Institutului de Cer­cetări Etnologice şi Dialectolo­­gice şi din lucrări cu profil si­milar tipărite pînă in prezent, reuneşte culegerea „Flori dalbe de măr“, realizată de Editura Academiei Republicii Socialiste România pentru elevii din in­­văţămintul liceal şi studenţii facultăţilor de filologie, pre­cum şi pentru toţi cei interesaţi de studiul limbii şi literaturii române. Pe parcursul anului 1987, aceeaşi editură a pus la dispoziţia celor aflaţi la vîrsta învăţăturii noi apariţii în do­meniu, cum sunt „Puţină gra­matică“ şi „Probleme ale expri­mării corecte“. Pentru­­ profesorii de mate­matică şi tinerii cercetători in domeniul fizicii şi chimiei au fost elaborate monografiile „De la matematica elementară la matematica superioară“, „Mag­neţii permanenţi“ şi „Modela­rea proceselor de epurare bio­logică“, ultimele două tratînd aplicaţiile practice ale materia­lelor magnetice şi, respectiv, metode de purificare a apelor reziduale. IMP­ORTANT! A­­apărut Suplimentul literar-artistic al Scinteii tineretului, nr. 47, din 21 noiembrie 1987. Din sumar : # Sub genericul Scri­itorul tiner la maturitate, revista publică un interviu cu Liliana Ursu­, realizat de Carolina Ilica. Interviul este însoţit de un grupaj de poeme aparţintind Lilianei Ursu. # La Cronica lite­rară, Al. Piru, scrie în articolul intitulat ,,Apologia sonetului“, despre „Cartea sonetului" de Tudor George. O privire către cei care vin­­ în acest număr, Alex. Ştefănescu pledează pentru „A spune da" tinerilor talentaţi . Viaţa literaturii cuprinde comentarii la volumul de poeme Viaţa, viaţa de Ion Horea (recenzent : Victor Atanasiu) şi la Expresivitatea ideilor de Henri Wald (recenzent : Grigore Traian Pop). • La rubrica Retuş, Nicolae Scurtu relatează despre „Antonis Mysta­­kidis şi românii".­­ Paginile destinate literaturii con­ţin un fragment dintr-un libret de operă, „In labirint", rea­­lizat de George Arion după romanul său intitulat „Trucaj",­­înoeme de Dan David şi Dumitru Velea, precum şi, la rubrica vccum, versurile elevei Mana Nicoară, prezentată de Smaranda Esmin. • In pagina 9, ancheta revistei, realizată de Ioan Lazar, cum arată pe marele ecran capodoperele literaturii române —* romanul „Moromeţii“ de Marin Preda. Participă criticul de film Călin Căliman, actorul Victor Rebengiuc, producătorul-delegat Viorel Cozma, un grup de spectatori tineri. 6 Lumea artelor conserrinează opinii despre spectacolul de la Studioul de teatru „Casandra" al I.A.T.C., cu piesa „Stress" de Mircea Radu Iacoban (Gabriel Năstase) ; recitalul susţinut de Li­viu Prunaru şi Valeriu Rogacev (Valentina Sandu) ; expoziţia sculptoriţei Valentina Baştină (Tudor George). # La rubrica Idei, articolul „Text şi meta-text" de E. Mihăescu. • In pagina 2 — Actualitatea pentru tineret. • la pagina 10 : „Dialog“-ul susţinut de Alex. Ştefă­nescu cu cei care aspiră la gloria literară. Ce mai­ scriu revistele („Săptâmîna", „Orizont", „Magazin istonc“), vitralii, p Sînt prezente în acest număr rubricile : Pași prin bătătura planetei (Carol Roman despre Troia) Tabela de marcaj a lui Horia Alexandrescu, Redescoperirea muzeelor („Lira cu portocala" de Stefan Luchian). + Continuă publicarea romanului lui Gabriel Garcia Márquez, „Dragostea în vreme de ciumă", traducerea aparținînd Mirunei Ionescu. # La rubrica Umanism și pace, Sanda Râneanu traduce un amplu fragment din Arta și sufletul de René Huyghe. SPORT • PE STADIONUL „Sportul Studențesc“ din Capitală se va disputa astăzi meciul dintre e­­chipele Sportul Studenţesc şi Politehnica Timişoara, contînd pentru etapa a 12-a a campio­natului diviziei A la fotbal. Partida va începe la ora 13.00. • ZIARUL „PRZEGLAD SPORTOWY“ din Varşovia a publicat clasamentele celor mai bune atlete din toate timpurile, alcătuite pe baza victoriilor la olimpiade, campionate mondiale şi europene, a recordurilor sta­bilite. în această prestigioasă ierarhizare figurează şi mai multe atlete din România : Io­­landa Balaş pe locul al doilea la săritura în înălţime, Anişoa­­ra Cuşmir, tot pe locul doi, la săritura în lungime, Maricica Puică şi Doina Melinte pe locu­rile 5 , la 3 000 m şi 1 500 m. In primele 10 locuri sunt cla­sate, de asemenea, Lia Ma­­noliu (aruncarea discului), Mi­haela Peneş (aruncarea suliţei), Vali Ionescu (săritura în lun­gime). • COMISIA pentru Proble­mele Tineretului şi Sportului din cadrul Parlamentului Eu­ropean a adoptat o rezoluţie privind mijloacele de combate­re a vandalismului şi violenţei ce se produc tot mai des pe arenele de sport din ţările apu­sene. Se află în studiu un pro­iect al deputatei olandeze Jes­sica Larive, ce prevede între altele, stabilirea unor liste spe­ciale cu numele suporterilor consideraţi indezirabili şi peri­culoşi pentru a li se interzice acestora accesul pe stadioane. • MINISTERUL Poştelor şi Telecomunicaţiilor din Peru a emis un timbru filatelic in semn de omagiu pentru echipa feminină de volei a ţării, care anul acesta s-a dovedit cea mai puternică din lume. Volei­balistele peruane au cîştigat Campionatul Americii de Sud, marele turneu de la Praga, şi receni, „Cupa Japoniei" la Osa­ka, unde au fost prezente forma­ţiile U.R.S.S., R. P. Chineze, S.U.A., Cubei şi alte selecţio­nate valoroase, toate calificate pentru turneul olimpic de anul viitor. • IN CADRUL campionate­lor mondiale de judo, ce se desfăşoară în oraşul vest-ger­­man Essen, sportivul sovietic Grigori Veritcev a terminat în­vingător la categoria peste 95 kg. Medalia de argint a revenit concurentului egiptean Moha­med Rashwan, iar medaliile de bronz au fost cucerite de Jo­chen Plate (U. F. Germania) și Guoqing Yu (R.P. Chineză). La categoria 95 kg pe primul loc s-a situat japonezul Hitoshi Sugai, urm­at de Théo Meijer (Olanda), Aurelio Miguel (Bra­zilia) și Hyoung Joo Ha (Co­reea de Sud). • ÎN SFERTURILE de fi­nală ale „Turneului campioa­nelor“ la tenis, ce se desfășoa­ră la New York, jucătoarea vest-germană Sylvia Hanika a învins-o cu 6—2, 4—6, 6—0 pe Raffaela Reggi (Italia), iar Steffi Graf (R.F. Germania) a dispus cu 6—2, 2—0 (abandon) de Helena Sukova (Cehoslo­vacia). ■ ÎN CAMPIONATUL repu­blican masculin de șah ce se desfăşoară la Predeal, după runda a şasea conduce Mihai Şubă cu 3,5 puncte (din 5 parti­de) urmat de Stefanov, Gh­eor­­gh­iu, Armaş şi Pavlov cu cite 3,5 puncte. In runda de aseară Foişor a pierdut la Şubă, Ştefa­nov a ciştigat cu piesele negre­­ -V la Ionescu, in timp ce partidele Ghindă — Gheorghiu şi Nico­­laide — Pavlov s-au încheiat remiză. După cinci runde în campio­natul naţional feminin de şah, care are loc la clubul I.T.B. (str. Lipscani, 21), în fruntea clasamentului se află Ligia Jic­­man şi Gertrude Baumstark cu cite 4 puncte, urmate de Mar­gareta Mureşan — 3,5 puncte (I), Mariana Duminică — 3,5 puncte etc. Rezultate din runda a cincea : Baumstark — Kosma 1—0 , Ghindă — Stanca, remi­ză : Boicu — Stanciu 0—1 ; Popescu — Jicman 0—1 ; Rădu­­lescu — Duminică, remiză : Ganz — Chiricuţă 0—1. ■ ÎN SALA SPORTURILOR din Constanţa au început vineri întrecerile celei de-a 7-a ediţii a balcaniadei feminine de hand­bal. Meciurile disputate în pri­ma zi s-au încheiat cu următoa­rele rezultate : Iugoslavia — Bulgaria 33—22 (17—9) ; Româ­nia — Turcia 39—13 (21—7). IN PRIM-PUN: REZULTATELE LA INVÂŢÂTURA, CALITATEA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV Liceul de matematică-fizică „Ioan Slavici“ din municipiul Arad, unitate de învăţămînt cu vechi tradiţii în oraşul de pe Mureş, este o instituţie cu pres­tigiu unanim recunoscut in mu­nicipiu şi judeţ, pentru că aici, exigenţele faţă de calitatea pregătirii elevilor ating cote înalte. Dacă argumentăm a­­ceastă afirmaţie fie şi numai prin numărul mare de absol­venţi ai acestui liceu care au păşit cu succes pragul învăţă­­mântului superior — peste 55 la sută, in anul 1987 —, ne pu­tem da seama de responsabili­tatea cu care­­ este privit aici întregul proces Instructiv-edu­cativ, atît din partea colectivu­lui de cadre didactice, cit și a elevilor. Pornind de la această succintă carte de vizită, am stat de vorbă cu profesorul Ioan Marconi, director adjunct cu probleme educative, şi cu eleva Mihaela Baiu din clasa a XI-a C. secretară a comitetului U.T.C. pe şcoală, pentru a sin­tetiza modul în care s-au des­făşurat în această unitate şco­lară importantele evenimente din viaţa tinerilor, adunările generale de dare de seamă şi alegeri. — Pînă în ziua dialogului nos­tru — ne spune Mihaela Baiu — au avut loc toate adunările ge­nerale de constituire a organi­zaţiilor U.T.C. la clasele a IX-a şi a XI-a, unde ordinea de zi­ a inclus informări privind activitatea desfăşurată de ve­chile organizaţii şi adunări ge­nerale de dare de seamă şi ale­geri la celelalte clase. Adună­rile la cele 21 de organizaţii s-au desfăşurat sub bune auspi­cii, de analiză critică şi auto­critică a activităţii­ desfăşura­tă de utecişti. Bineînţeles, în­datorirea de bază a elevilor este şi va rămîne învăţătura, dar materialele prezentate pre­cum şi luările de cuvînt s-au referit şi la practica agricolă, unde aportul elevilor s-a bucu­rat de o bună apreciere din partea beneficiarilor. Nu au fost uitate nici problemele re­feritoare la viaţa de organiza­ţie, activitatea cultural-educati­­vă, sport-turism etc. Sa încercăm în cele ce ur­mează să sintetizăm cîteva as­pecte relevante din activitatea tinerilor acestui liceu, aflate in prim-planul materialelor de a­­naliză şi constituind suportul principal al discuţiilor. Anul acesta, de pildă, elevii Liceu­lui de matematică-fizică din Arad au obţinut 24 de premii la olimpiadele pe materii, faza pe ţară, dintre care cităm : locurile I la chimie şi fizică, prin elevii Adrian Covaci şi Liviu Craşovan (clasa a X-a), locul I la matematică, prin Ioan Caşu, locurile I la limba şi literatura română, precum şi la limba şi literatura germană. Evenimente in viaţa organizaţiilor U.T.C- adunările generale şi conferinţele de dare de seamă şi alegeri prin Iulian Mandaniuc şi, res­pectiv, Astrid Reibnegel, am­bii din clasele a XI-a , şi exem­plele ar putea continua. Urmare a unei dotări de ex­cepţie, rod al politicii partidu­lui şi statului nostru — edifi­catoare in acest sens fiind cele 19 cercuri tehnico-aplicative şi ştiinţifice —, liceul a fost pre­zent anul acesta şi cu 47 lucrări la sesiunile de comunicări şti­inţifice, desfăşurate în ţară, în cadrul cărora s-au obţinut 18 premii şi menţiuni, printre de­ţinătorii acestor prestigioase distincţii numărîndu-se elevii Ioan Caşu, la matematică, Mih­­nea Truţă, la biologie.­ — Fiind un liceu cu tradiţie — ne spunea eleva Mihaela Baiu, secretara comitetului U.T.C. pe şcoală — ne străduim să răs­pundem prin rezultate deosebi­te exigenţelor procesului ins­­tructiv-educativ, sarcinilor ce revin organizaţiei noastre. Con­siderind că este o şansă faptul că suntem­ elevi ai acestui li­ceu, suntem­ animaţi de dorinţa de a continua, prin propria noastră strădanie in muncă şi învăţătură, bunul renume al li­ceului. Se spune de obicei că la şcoala noastră nu este loc decât pentru cei care vin să facă treabă bună. în acest spirit, de deplină exigenţă, s-au des­făşurat adunările generale, în acest mod se pregăteşte şi con­ferinţa pe liceu. Dezbaterile vii care au avut loc au condus la adoptarea unor cuprinzătoare hotăriri cu termene şi responsabilităţi pre­cise, menite să asigure un front larg de acţiune pe toate planu­rile activităţii uteiiste. Bineîn­ţeles, primele măsuri au şi prins viaţă. Ele vizează reali­zarea de acţiuni cu o largă par­ticipare şi implicare — simpo­zioane, mese rotunde, seri de poezie şi muzică, expoziţii de carte, vizite la secţia de istorie a Muzeului judeţean Arad, şi altele — acţiuni prin care ele­vii întimpină cu profund pa­triotism cele­­ două mari eve­nimente din viaţa partidului şi poporului nostru : Conferinţa Naţională a partidului şi împli­nirea a 40 de ani de la procla­marea Republicii. Alte iniţiati­ve se referă la autodotarea la­boratoarelor şi cabinetelor şco­lare, mai buna funcţionalitate a cercurilor tehnico-aplicative şi ştiinţifice şi evident obţinerea celor mai bune rezultate la în­văţătură, disciplină şi la instru­irea practică. „Avem convingerea — ne spunea profesorul Ioan Mar­coni, directorul educativ al li­ceului — că adunările generale de dare de seamă şi alegeri şi-au atins scopul propus : a­­nalize exigente pe marginea activităţii trecute, punţi traini­ce de acţiune pentru activita­tea viitoare“. Am reţinut, de asemenea, hotărirea unanimă a uteciştilor de­ a duce mai depar­te ştafeta muncii, buna tradiţie a liceului, ca o expresie eloc­ventă a minunatelor condiţii asigurate de partidul şi statul nostru învăţămîntului de toate gradele. SABIN BODEA DRUM LA ŢEBEA O lumină blîndă de no­iembrie, o lumină nefiresc de blîndă, o lumină gălbuie, aidoma unei gutui coapte, s-a risipit darnică peste Apuseni, odată cu pri­mele ceasuri ale dimineţii. Dimineaţă cu aer tare şi bu­jori în obraji. Dimineaţă cu zvon de tulnice peste săla­­şurile moţeşti din matca Al­bului Criş. Rîuri sînt şi oa­menii, copii şi tineri, maturi şi bătrîni, in straie de săr­bătoare, ce „curg“ dinspre Brad, Ribiţa ori Baia de Criş şi se adună in căuşul Ţebei, sub culmea pe care gorunul lui Horea ţine încă falnică, viguroasă ramură peste piatra sub care odih­neşte Avram Iancu, avîndu-i aproape şi-n nefiinţă pe de­votaţii săi prefecţi Ioan Bu­­teanu şi Simion Groza. ,„Astăzi cu bucurie româ­nilor veniţi..." Cu mult înainte de ceasul amiezii de duminică, la Ţe­­bea s-au strins vreo cîteva mii de oameni veniţi să în­veţe ori să reînveţe o ine­galabilă lecţie de istorie. Ei, străb­epoţii „Crăişorului“ şi nepoţii Iancului din Ţara Zarandulu­i. Răspunzind la invitaţia Comitetului judeţean Hune­doara al U.T.C., au venit la cea de-a doua ediţie a ma­nifestării cultural-artistice „Omagiu eroilor neamului“ nu numai fii de moţi, ci şi tineri, mai ales tineri, de pe văile Mureşului, Cernei şi Streiului, din toată Hune­doara, ba şi din ţinutul Ara­dului, de la Hălmagiu. Când fanfara regimentului de vînători din Brad a în­ceput intonarea solemnă a melodiei cu nemuritoarele versuri „Presăraţi pe-a lor morminte / Ale laurilor foi...“, mare parte din aceas­tă mulţime (toată cit a în­căput) s-a adunat în micul sanctuar din jurul gorunului „cu solzi de bronz pentru statui", pentru a asista la primul act al manifestării omagiale : depunerea coroa­nelor de flori pe mormîntul celui ridicat la numai 24 de ani pe piedestalul istoriei — Avram Iancu, crai al mun­ţilor, căpitan al moţilor, erou şi mucenic al aceleiaşi cau­ze : libertatea, unitatea şi demnitatea neamului româ­nesc. Pătrunşi de solemnita­tea momentului, cei prezenţi —­ bărbaţi şi tineri cu cape­tele descoperite, femei cu năframele îmbrobodite au ascultat apoi evocarea rosti­tă de dr. Ioan Chindriş. L-au ascultat pe reprezen­tantul prestigioasei şcoli de istorie din Cluj-Napoca, care, prin academicienii Da­vid Prodan şi Ştefan Pascu, a elaborat cele mai cuprin­zătoare tratate privind răs­coala lui Horea şi revoluţia condusă de Iancu. Sub legendarul gorun, poe­tul Eugen Evu, inspiratul şi neobositul bard al spaţiului TARA transilvan, readuce in faţa asistentei, prin versuri pline de sevă, patetice (dintr-un poem a cărui cerneală abia se uscase pe filele albe), chipul Iancului mistuit de-o puternică flacără : ....Eşti viu şi aşa rămîi, Mărite Crai / Eşti viu luceafăr ză­rilor române / Sub spada au­rită cred în tine / Cum au crezut străbunii, cind lup­tai !“. Emoţia a atins cotele cele mai înalte cind Veta Biriş şi apoi Nicolae Furdui­­lancu au doinit, cu harul lor inconfundabil, „Colo-n Munţii Ţebei“ şi, respectiv, „Cintecul lui Horea" : „Cit o fost Horea-mpărat / Dom­nii nu s-or desculţat / Prinz la masă n-or mîncat / Nici un pat nu s-or culcat...“ Cîntecele acestea şi altele, cintecele Apusenilor, au pu­tut fi ascultate şi pe scena instalată în amfiteatrul na­tural de lungă şcoală, unde s-a desfăşurat spectacolul­­evocare „Din gorun, gorun răsare“, realizat de regizo­rul Vasile Chevereşan, pe un libret de Eugen Evu... Pe coama dealului dinspre soare­ apune apar turnicăre­­seie care vestesc intrarea lăncierilor lui Iancu, în fruntea lor, bărbatul bălai cu ochi albaştri, dulcele „Crai al Moţilor“, Sufletul şi crezul revoluţiei paşoptiste din Transilvania, care urcă călare pe scena­ piedestal de unde-şi rosteşte fulm­înanta-i chemare : „Nu cu argumen­te filozofice şi umanitare ii vom convinge pe tirani, ci cu lancea lui Horea !“. Ample mişcări scenice, susţinute de o coloană sono­ră impresionantă, evocă alte episoade semnificative din lupta poporului român pen­tru unitate şi independenţă naţională. Apoi, in acorduri­le imnului „Deşteaptă-te, ro­mâne“, de după deal Îşi face apariţia un şir de căruţe încărcate cu oameni de toate vîrstele. Merg la Alba lulia cu tricolorul fluturind. Trei hore imense sugerează Ma­rea Unire. Urmează o sur­prinzătoare nuntă ca la Pră­­văleni. Nunta — Semn al dăinuirii in vatra strămo­şească, al neîntreruptei re­naşteri a unui neam greu încercat de istorie. La plecare eşti invitat de gazde să intri in micul mu­zeu sătesc amenajat in clă­direa căminului cultural, si­tuat lingă colina pe care se înalţă secularul gorun. Afli că baciu Toader, sfătosul şi neobositul ghid autodidact, a murit în urm­ă cu un an, în septembrie, ca Iancu. Tina­ra profesoară Salvina Gro­­zea i-a luat locul, contiiiuind să adune cu sîrg noi şi noi Piese de valoare de prin sa­tele din jur. Deschizînd cartea de im­presii a muzeului, aproape plină de înseninări, privirea îţi stăruie pe ultimele rin­­duri, sub care desluşeşti nu­mele unui tinăr Scriitor. ...„Dacă treci de la Brad spre Baia de Criş ori invers, este de neconceput să nu te o­­preşti la Ţebea , să te opreşti la Ţebea şi să nu mingii cu palma coaja aspră a­ Goru­nului, să nu te descoperi in faţa Iancului, ar fi de neier­tat. Ar fi ca şi cum ţi-ai uita numele, părinţii, ros­tul". IOAN SIMION POP Pe cîţiva quadraţi Şi în această săptămînă tinerii au desfăşurat ample acţiuni de muncă sub genericul iniţiativelor uteciste pentru îndepli­nirea angajamentelor asumate in cinstea Conferinţei Naţio­nale a partidului şi a aniversării a patru decenii de la pro­clamarea Republicii. 1. ARGEŞ. Valoarea producţiei supli­mentare realizate de 15 000 de tineri din 15 unităţi econo­mice argeşene se ridică la 2,9 milioane lei • BIHOR. Acţio­­nind sub deviza „Să intîmpinăm Conferinţa Naţională a partidului cu rezultate deosebite in muncă“, 25 000 de tineri din unităţi economice bihorene au realizat suplimentar 30 maşini-unelte, 20 subansamble pentru utilaj tehnologic, 16 maşini agricole, 2 500 perechi încălţăminte şi 1 200 bucăţi confecţii textile • HUNEDOARA. Un milion lei producţie suplimentară au realizat 14 000 de tineri hunedoreni. Aceas­ta înseamnă 100 tone oţel, 100 tone cocs metalurgic, 300 tone cărbune, 100 bucăţi role bandă de transport. TURISMUL PENTRU TINERET în această săptămînă au fost organizate in ju­deţul Olt „Zilele turis­mului pentru tineret“. 5 000 de tineri au partici­pat la excursii şi drume­ţii organizate de Biroul judeţean de­ turism. De asemenea, au avut loc dezbateri, simpozioane, mese rotunde pe tema turismului pentru tine­ret in judeţul Olt, au fost prezentate publicului ti­năr proiecţii de filme şi diapozitive, reprezentir­d principalele zone turis­tice din ţară şi din judeţ precum şi expoziţii de fotografii ai căror autori sunt tineri amatori de tu­rism şi artă fotografică. UN CAMPION SAU... MAI MULŢI ? Pentru oamenii ogoarelor clipa odihnei soseşte atunci cind in hambare s-a adunat întreaga recoltă. Şi chiar nici atunci. Pentru că pe agenda lor de lucru sunt înscrise alte lucrări, alte ore de neodihnă pentru a pregăti pămintul viitoarelor recolte. Deci 365 de zile dih an înseamnă tot atîtea zile şi ore de muncă fără răgaz, fără odihnă. Aşa muncesc şi mecanizato­rii din secţia S.M.A. Jupîneşti, judeţul Gorj, un co­lectiv de oameni destoinici, condus de tehnicianul Ion Vasile. Dacă intrebi pe oricine, in tot judeţul, părerea va fi aceeaşi. „Sunt cei m­ai buni !“ „Niciodată nu li se poate reproşa ceva !“ Aici, in secţia S.M.A. Jupi­­neşti, lucrează şi tinărul Constantin Tutuc, care de­ţine, la nivel naţional, locul întîi obţinut la Olimpia­da mecanizatorului. Este performanţa lui, dar şi a colegilor săi, care l-au ajutat să înveţe tainele mese­riei, să se deprindă cu rigorile profesiei. Cu siguran­ţă, aşa cum o spune şi el, trofeul ciştigat aparţine întregului colectiv al acestei secţii. Tradiţii CONCURS INTERJUDEŢEAN Recent, în municipiul Tîrgu Jiu s-a desfăşurat cea de-a cincea ediţie a concursului in­­terjudeţean de­­ interpretare şi creaţie folclorică „Maria Lătă­­reţu“. Perpetuarea tradiţiilor, re­descoperirea folclorului, promo­varea unor noi talente, îmbogă­ţirea tezaurului artistic al satu­lui contemporan — iată cîteva dintre obiectivele pe care şi le-au propus atît organizatorii cit şi participanţii — tineri din aproape toate judeţele ţării. A­u fost decernate premii per­­­tru cel mai frumos glas, cel mai autentic costum popular, cea mai veche melodie, cel mai interesant text de muzică popu­lară. Dintre cîştigători — Corina Dragomir (Dîmboviţa), Vasile Tufiş (Gorj), Cornelia Tatra (Argeş). Afiş CICLURI TEMATICE Şi în această lună, Universita­tea cultural-ştiinţifică Bucu­reşti vă invită să participaţi la o bogată şi diversificată paletă de acţiuni organizate în cadrul cursurilor sau ciclurilor tema­tice atît în sălile­­ Universităţii cit şi în cadrul unor întreprin­deri, instituţii de cercetare sau de învăţămînt, aşezăminte cul­­­­tural-artistice. Din programul acestor acţiuni reţinem pentru dumneavoastră : expunerea „A­­sigurarea calităţii şi competiti­vităţii produselor româneşti pe piaţa externă“ ; cursul „Proble­me ale dreptului şi relaţiilor in­ternaţionale“ în cadrul ciclului „Cadran contemporan“ ; cursul „Industria spaţială“ în cadrul ciclului „Ştiinţa în perspectiva anilor 2000“; tema „Cultură şi valoare“ în ciclul „Ştiinţă — Artă — Umanism“. SÍMBÁTA 21 NOIEMBRIE 1987 Fotoalbum M­ V­t v­­-­­s ■ SESIUNE ŞTIINŢIFICA Sub egida Comitetului de partid al Centrului U­­niversitar Bucureşti se află in plină desfăşurare Sesiunea ştiinţifică cu tema : „Partidul Comu­nist Român — centru vi­tal al societăţii noastre socialiste“, manifestare organizată în întimpina­­rea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a 40-a aniversări a proclamării Republicii. Comunicările sunt grupa­te in cadrul a trei sec­ţiuni : Creşterea rolului conducător al partidului şi afirmarea democraţiei socialiste ; Direcţii prio­ritare ale dezvoltării e­­conomico-sociale a Româ­niei ; Dezvoltarea culturii şi conştiinţei socialiste — şi sunt susţinute de cadre didactice din institutele de învăţămînt superior bucureştene. Iniţiative UN COLECTIV TÍNÁR In zona centrală a oraşului Macin, judeţul Tulcea, este amplasată întreprinderea de Tri­cotaje, O unitate nouă, de numai ciţiva ani, şi un colectiv tinăr ce numără circa 1 000 de oameni ai muncii. Cea mai recentă dintre rea­lizările acestui colectiv — format in majori­tate din tinere­t este acţiunea finalizată a secţiei de creaţie, care a realizat un impor­tant volum de produse noi şi reproiectate. Peste 50 la sută din noile modele sunt deja in­troduse in producţia de serie. Recent, organi­zaţia de tineret a adoptat un program de mă­suri care vizează întărirea asistenţei tehnice, a controlului şi autocontrolului, eliminarea oricăror stagnări ale procesului productiv. A­­ceste acţiuni ale uteciştilor vor contribui, ală­turi de realizările întregului colectiv, la creş­terea de peste trei ori a volumului producţiei marfă. In cinstea Conferinţei Naţionale a par­tidului şi celei de a 40-a aniversări a zilei Re­publicii, tânărul colectiv al întreprinderii de Tricotaje s-a angajat să depăşească substanţial toţi indicatorii de plan. Un angajament ce va fi onorat cu argumentul concret al muncii aşa cum ne arată situaţia realizării cifrelor de plan pe 10 luni ale anului. imagine de pe Trans­făgârâşan Vă invităm la CASA MEMORIAL A „ANTON PANN“ De mai multe luni, in acest loc bine cunoscut tuturor locuito­rilor municipiului Rîmnicu Vil­­cea, au loc manifestări culturale dintre cele mai variate. Iată cîteva dintre ele : întîlniri ale cenaclului de literatură şi artă de anticipaţie „Orion“ ; dialo­guri despre muzica de toate ge­nurile şi, bineînţeles, audiţii, diapozitive şi filme documen­tare in cadrul ciclului „Călător pe patru continente“ ; concursul „Cine ştie muzică răspunde !“ (cîştigătoarea trofeului „Ultimul disc“ este pînă în prezent eleva Mariana Cargvan, de la Liceul „Nicolae Bălcescu“). Recent a fost vernisată tot aici expoziţia „Istoria telefonului şi a apara­tului de radio“, în cadrul expo­ziţiei, vizitatorii pot vorbi la un telefon din... 1926, sau din... 1938. De asemenea pot asculta... la gramofon, un disc de acum 5—6 decenii ! PANSELUŢE DE TOAMNĂ! Edilii municipiului Petroşani, cu­ ajutorul celor mai tineri locuitori, reuşesc şi acum, cindi, iarna bate la Uşă, să păstre­ze aspectul estetic, ambianţa plăcută, curăţenia şi buna În­grijire ale tuturor arterelor, parcurilor şi locurilor din muni­cipiu. S-ar putea spune că Petroşaniul are chiar un aspect primăvăratic. Covoare înflorite te întimpină la tot pasul. Este vorba despre o noutate a sezonului in municipiul Pe­troşani... Panseluţele­ „primăverii“ ce înfloresc acum pe co­vorul arămiu al toamnei ! CU MIREASMA DE ORIZONTAL : 1) Compozee deco­rativă cu inflores­cenţă bogată şi cu­lori diverse. 2) Cu­loarea macilor de cîin­p -r- Plantă e­­xotică ornamenta­lă. 3) Maestru al penelului, care a transpus pe pînză „Ghiveci cu flori“ — Din vrej ! — În vază ’ 4) Pictor francez, căruia ii aparţine tabloul „Un buchet de vio­rele“ — A se grăbi (Olt.). 5) Coţofană neagră di­n Argen­tina — Perioadă o­­bişnuită de înflori­re şi producere a seminţelor — A­­cela. 6) A pictat pinza „In grădină“ —­ Bombat la gâtul unui vas. 7) Mijloc de petală ! — Flo­rile învingătorilor. 8) Acestui compo­zitor îi aparţine melodia „La căsuţa cu flori în balcon“. 9) Clasic francez, autor al romanului „Crinul roşu“ — Zeu al ploilor (mit. scand.). 10) Ceilalţi — „Flori de...“, plachetă de versuri, aparţinînd poetului George Dan. VERTICAL : 1) Poet contemporan, autorul versurilor: „Nu vreau să gîn­­desc. Dar va bate / FLORI... şi ceasul: voi trece sub flori..." („Tre­cere“) — Grup de flori cu aceeaşi ră­dăcină. 2) „Flori de Moldo­...“, şi-a in­titulat Alexandru Jetimon un volum de poezii — Ră­­doi Lăcrămioara. 3) Autoarea poeziei „Macii“ — Oferit. 4) Popor antic, iu­bitor tie fiori — Ti­nara Îndrăgostită de muncitorul co­munist Dimos din romanul „Floarea de zodie nouă“ de André Kedros. 5) Andrei Enescu — „...încărcate cu flori“, tablou al pictorului Mihail Lapati. 6) Stropite. 7) Tulpina plante­lor erbacee — Lac în Scoţia. 8) Ulti­mele flori de cireş! — Floarea-simbol a miresei. 9) Autoa­rea ciclului de ver­suri „Crini roşii“ — Aducător de ploaie. 10) „Pune... la flori“, este titlul unei poezii de Ovidiu Genaru — Producător de flori şi fructe. Dicţionar : ALI, ANO, URB. STELIAN CEAMPURU Rubrică realizată de CRISTINA BALINT

Next