Scînteia Tineretului, mai 1989 (Anul 45, nr. 12413-12438)

1989-05-01 / nr. 12413

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 TOVARĂSUL NICOLAE CEAUSESCU SI TOVARĂSA ELENA CEAUSESCU ?­­ y •­ y au participat ieri la deschiderea Expoziţiei omagiale fotodocumentare şi de carte, organizată cu prilejul aniversării a 100 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc şi a 50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 (Urmare din pag. 1) tate, independenţă şi unitate naţională, pentru socialism. La intrarea in expoziţie, intre datele ce marchează cele două evenimente aniversate, se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de drapele roşii şi tricolore. Prima parte a expor­ţiei ilus­trează consacrarea istorică, in urmă cu un secol, a zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc, care a devenit, de-a lungul ani­lor, un simbol al uriaşei energii revoluţionare a clasei munci­toare, al hotărîrii sale de a li­chida exploatarea şi asuprirea omului de către om, de a clădi o societate nouă, a egalităţii, şi dreptăţii sociale, a bunăstării şi fericirii oamenilor muncii, de a asigura o lume mai dreaptă şi mai bună, fără arme şi fără războaie, o lume a păcii şi frăţiei. în acest cadru, este înfăţişată întîia sărbătoare a zilei de 1 Mai in România, in 1890. Sunt redate dimensiunile noi dobîn­­dite, in deceniile următoare, de marcarea acestei zile sub stea­gul Partidului Comunist Român, care a imprimat manifestărilor de la 1 Mai un înalt spirit re­voluţionar, transformîndu-le in puternice acţiuni de apărare a intereselor fundamentale ale clasei muncitoare, ale întregului popor român. Impresionante mărturii docu­mentare — fotografii şi grafică militantă, afişe, extrase din presa vremii — consemnează pe un spaţiu larg marea demon­straţie, patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939, în organizarea şi desfăşurarea căreia o contribuţie determi­nantă au avut tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, această manifestaţie avînd un larg ecou în conştiinţa poporului român şi pe plan internaţional. Expoziţia oglindeşte sărbăto­rirea zilei de 1 Mai în perioada 1940—19­14 în condiţiile luptei ilegale a Partidului Comunist Român pentru organizarea miş­cării de rezistenţă antifascistă, pentru realizarea Frontului Unic Muncitoresc, pentru unirea tu­turor forţelor democratice îm­potriva războiului, pentru apăra­rea independenţei şi integri­tăţii teritoriale a ţării, pentru pregătirea şi înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944. Numeroase exponate atestă cinstirea zilei de 1 Mai în anii luptei pentru cucerirea puterii politice şi in prima etapă a construcţiei socialiste. Sunt mărturii documentare care evi­denţiază ridicarea pe o treaptă superioară a unităţii politice, organizatorice şi ideologice a clasei muncitoare în cadrul partidului revoluţionar unic, in­staurarea puterii politice a celor ce muncesc, trecerea la noua etapă , revoluţia şi construc­ţia socialistă. Este reflectată amplu perioada de după Congresul al IX-lea, care a ales în suprema, funcţie de conducere pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt prezen­tate transformările profund în­noitoare ce au avut loc in această perioadă fără egal in istoria patriei, în întreaga viaţă politică, economică şi socială a României, în­ dezvoltarea,­ mul­tilaterală şi armonioasă a eco­nomiei naţionale, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, în înflorirea tuturor judeţelor şi localităţilor patriei, in afirmarea ştiinţei, învăţămin­­tului şi culturii ca factori hotărî­­tori ai progresului general al ţării, ridicarea continuă a bună­stării materiale şi spirituale a poporului — ţelul suprem al politicii partidului. Pe o hartă a ţării este re­liefată impetuoasa dezvoltare a tuturor judeţelor, pe plan eco­nomic, social-cultural şi edi­litar. Sunt înfăţişate. In grăitoa­re imagini fotografice, noile şi modernele platforme industriale amplasate pe întreg cuprinsul României socialiste, măreţele ctitorii ale acestor ani — Cana­lul Dunăre-Marea Neagră, me­troul bucureştean, grandioasele lucrări urbanistice din Capitală şi Amenajarea complexă a rîului Dîmboviţa, puternicele unităţi ale sistemului energetic naţio­nal, impunătoare edificii de în­­văţămînt, sănătate şi ansambluri de locuinţe. Exponatele pun cu putere in evidenţă faptul că toate marile izbinzi din această perioadă — cea mai rodnică din istoria pa­triei — sunt legate de gîndirea şi fapta revoluţionară ale condu­cătorului partidului şi statului nostru, motiv pentru care, cu legitimă mîndrie şi neţărmurită recunoştinţă, Întregul nostru popor o numeşte „Epoca Nicolae Ceauşescu“. O suită de imagini semnifi­cative pentru viaţa politică a ţării, atît de familiare nouă, tu­turor, înfăţişează prezenţa secre­tarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în mijlocul colectivelor de oameni ai muncii, cu prilejul vizitelor de lucru, desfăşurate la scara întregii ţări, cuprinzind toate domeniile de activitate. Aceste în­tîlniri ilustrează un adevăr profund, confirmat necontenit de viaţă, că in patria noastră socialismul se edifică cu poporul şi pentru popor. Atmosfera in care se sărbă­toreşte ziua de 1 Mai în întrea­ga ţară este sugerată în expozi­ţie şi de un mare număr de lucrări de grafică, de pictură şi ■sculptură. în expoziţie este subliniată politica de pace şi largă co­laborare internaţională a Româ­niei şi relevat prestigiul de care se bucură în lume secretarul general al partidului, preşedin­tele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Slujind cu inepui­zabilă energie şi devotament patriotic interesele vitale ale poporului român, cauza edifică­rii socialismului şi comunismu­lui în ţara noastră, secretarul general al partidului nostru s-a afirmat ca neobosit luptător pentru destindere, dezarmare, securitate, înţelegere şi coope­rare, pentru realizarea idealu­rilor de libertate, independenţă şi progres ale tuturor naţiu­nilor. In ultima parte, expoziţia omagială documentară consa­cră un spaţiu semnificativ im­portantului eveniment din viaţa partidului şi a ţării întimpinat cu noi şi remarcabile fapte de muncă de întregul popor — Congresul al XIV-lea al P.C.R., ce va stabili direcţiile principa­le ale dezvoltării economico­­sociale a patriei în cel de-al nouălea cincinal. 1991—1995 şi pină în anul 2000, în perspec­tiva făuririi depline a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România şi trecerii la înfăp­tuirea principiilor comuniste de viaţă şi muncă. In cadrul expoziţiei de carte este prezentată, la loc de frun­te, opera teoretică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, contribuţie de cea mai mare însemnătate la dezvoltarea creatoare a gân­­dirii şi practicii revoluţionare contemporane, la îmbogăţirea cunoaşterii universale. Sunt expuse volumele apăru­te, pină acum, din ciclul „Româ­nia pe drumul construirii socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate“, din seria de „Opere alese“, culegeri de texte in co­lecţiile intitulate „Din gîndirea social-politică, economică, fi­­lozoficâ a președintelui Româ­niei“, care alcătuiesc, în între­gul lor, o monumentală operă teoretică, profund originală, re­zultat al unei analize pătrunză­toare, realiste, a proceselor so­ciale contemporane și al aplică­rii creatoare a adevărurilor ge­nerale la condiţiile specifice ale României. Un capitol tematic distinct este rezervat lucrărilor consacrate peste hotare personalităţii to­varăşului Nicolae Ceauşescu, precum şi numeroaselor tradu­ceri din opera secretarului ge­neral al partidului, preşedintele Republicii, apărute în edituri din multe ţări ale lumii, expre­sie a preţuirii deosebite de care se bucură pe plan internaţional gîndirea politică şi activitatea Sa practică. Expoziţia cuprinde lucrările ştiinţifice ale tovarăşei academi­cian doctori inginer Elena Ceauşescu, lucrări care, prin valoarea lor­ deosebită, repre­zintă un aport de seamă la dez­voltarea cercetării în impor­tante sectoare pentru economia ţării, la: Îmbogăţirea patrimo­niului cunoaşterii naţionale şi universale, sporind prestigiul şi autoritatea ştiinţei româneşti. Sunt prezentate, totodată, lucră­rile tovarăşei Elena Ceauşescu editate in străinătate, mărturie a înaltei aprecieri acordate ac­tivităţii sale ştiinţifice. Sunt expuse, de asemenea, numeroase volume din diferite domenii, care ilustrează bogata activitate editorială din tara noastră. ★ La sala Dalles din Capitală se află deschisă in aceste zile Expoziţia omagială de artă plastică dedicată zilei de 1 Mai — ziua solidarităţii Internaţio­nale a celor ce muncesc, al că­rei centenar se sărbătoreşte în acest an — aniversării a o ju­mătate de veac de la marea de­monstraţie patriotică antifascis­tă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939. Expoziţia constituie un o­­magiu al oamenilor de artă adus eminentului conducător al României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înflăcărat patriot revoluţionar , care, de aproape şase decenii îşi dedică întreaga activitate nobilelor idealuri de unitate, independen­ţă, libertate şi progres ale po­porului român, cauzei socialis­mului şi comunismului , tova­răşei Elena Ceauşescu, stră­lucit militant al partidului şi statului. Expoziţia pune în lu­mină, cu mijloace specifice ar­telor plastice, sentimentele de dragoste, de preţuire şi recu­noştinţă ale întregului popor român. Organizată de Consiliul Cul­turii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România Şi Uniunea Artiştilor Expoziţia fotodocumentară şi de carte se înscrie in suita ma­nifestărilor reprezentative, prin care întreaga naţiune omagiază in acest an Ziua Muncii. Impli­­­nirea a 100 de ani de la decla­rarea zilei de 1 Mai ca zi a so­lidarităţii internaţionale a celor ce muncesc şi 50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică din Bucureşti de la 1 Mai 1939. La plecare, tovarăşul Nicol­ae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au­ fost salutaţi, din nou, de oamenii muncii bucu­­reşteni prezenţi la inaugurarea expoziţiei, cu­­multă căldură. Cu însufleţi­te manifestări de stimă, preţuire şi recunoştinţă pentru tot ce s-a înfăptuit şi se înfăptuieşte, măreţ şi durabil, în Capitală şi în ţară, în lumi­noasa epocă deschisă de Con­gresul al IX-lea al partidului. S-a aclamat cu înflăcărare pen­tru partid şi secretarul său ge­neral. A fost intonat vibran­tul cîntec patriotic „Partidul­ Ceauşescu-România nume cu valoare de simbol, aflate într-o strînsă şi semnificativă alătura­re, cu profunde rezonanţe în sufletul şi conştiinţa întregului popor. ★ ★ Plastici, expoziţia prezintă lu­crări de pictură, sculptură, gra­fică, artă decorativă, afiş po­litic, creaţii semnate, de artişti din întreaga ţară. Sunt expuse tablouri ce mar­chează împlinirea a 50 de ani de la marea demonstraţie pa­triotică, antifascistă şi anti­războinică de la 1 Mai 1939 — în organizarea şi desfăşu­rarea căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au avut un rol determinant­­, opere inspirate din bogatele tradiţii de luptă ale poporului nostru, din ac­tivitatea revoluţionară a Parti­dului Comunist Român in con­ducerea marilor bătălii de clasă împotriva exploatării şi asupri­rii, a războiului şi fascismului, pentru realizarea unităţii de acţiune a clasei noastre munci­toare. Lucrări de pictură, sculptură, tapiserie sunt inspirate din pre­facerile structurale ale Româ­niei în anii­­ socialismului, cu deosebire in „Epoca Nicolae Ceauşescu“, ilustrînd in imagini sugestive vocaţia constructivă a poporului nostru, năzuinţa sa de pace, înţelegere şi colabora­re internaţională. (Agerpres) ADUNAREA FESTIVĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Spectacol festiv Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea parti­dului şi statului, toţi cei prezenţi au asistat, după încheierea adunârii festive, la spectacolul dedicat sărbătoririi zilei de 1 Mai. Prin întreaga desfăşurare, spectacolul s-a constituit într-un vibrant omagiu adus patriei, partidului nostru comunist, to­varăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu. Pe fondul muzical al cunos­cutului cîntec muncitoresc „1 Mai“, de Ciprian Porumbescu, s-au recitat versurile a căror idee a străbătut întregul spec­tacol : E sărbătoarea muncii, inscrisă-n calendare Cu nimb de epopee, de miini ce se unesc, E sărbătoarea noastră, a clasei muncitoare A tuturor ce-n lume prin muncă se-mplinesc. Cinstim deci azi prin fapta muncii-ntreg poporul și patria, partidul mereu biruitor Omagiem eroul viteaz. Conducătorul Partidului și Ț­ării. Inițiul Muncitor. Pe un mare ecran se deru­lează, ca într-o sugestivă par­curgere a cărţii de istorie a neamului, imagini semnificative privind începuturile mişcării muncitoreşti din ţara noastră, momentul istoric al Congresu­lui Internaţionalei a II-a des­făşurat in 1889 la Paris, unde au fost prezenţi şi socialişti români şi care a declarat ziua de 1 Mai ca Zi a solidarităţii internaţionale a celor ce mun­cesc. Se succed, în ritm dina­mic, secvenţe ilustrînd amploa­rea crescindă a luptei clasei muncitoare, a poporului nostru pentru dreptate socială, liber­tate şi independenţă naţio­nală, amplul proces de organi­zare şi întărire a unităţii­­ de acţiune a muncitorimii române, a forţelor democratice şi, pro­gresiste de la noi, marcat de date istorice — făurirea P.S.D.M.R. în 1893 şi crearea, la 8 mai 1921, a Partidului Comu­nist Român. Se desprinde din întreaga desfăşurare a acestei emoţionante evocăm­ sensul ei major, şi anume că partidul co­muniştilor s-a dovedit, încă de la înfiinţare, continuatorul pu­ternicelor tradiţii ale luptei maselor populare pentru liber­tate şi progres, cel mai viguros exponent al înfăptuirii aspira­ţiilor fundamentale ale naţiunii române. Este marcată distinct perioa­da de intensificare a luptei maselor populare, conduse de Partidul Comunist Român, îm­potriva exploatării, a umilitoa­relor nedreptăţi sociale, cînd s-a afirmat tînărul comunist Nicolae Ceauşescu, ale cărui remarcabile calităţi s-au vădit încă din primii ani ai activităţii sale revoluţionare. Mişcarea scienică şi ilustraţia muzicală, dublate de imaginile de pe ecran, pun în evidenţă cu deosebită forţă de sugestie am­ploarea mişcărilor greviste din acea perioadă, fermitatea cu care muncitorimea condusă de comunişti şi-a manifestat in ca­drul unor puternice acţiuni de masă opoziţia faţă de tendin­ţele agresive ale forţelor reac­ţionare de pe continentul nos­tru, în timp ce pe Scenă pă­trund grupuri masive de mun­citori participanţi la o aseme­nea demonstraţie, scandînd lo­zincile „Jos fascismul „Vrem România liberă şi independen­tă „Jos războiul !“, răsună versuri ce reliefează atmosfera acelor zile. In concordanţă cu evoluţia scenică, pe ecran alternează imagini-document şi imagini­­simbol. Un loc aparte ocupă în această frescă istorică pregă­tirea de către partidul comu­niştilor, a sărbătoririi zilei de 1 Mai 1939, rolul hotărîtor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu in organizarea şi desfăşurarea marii demonstraţii patriotice ca o expresie hotărită a voinţei poporului român de a se împo­trivi fascismului, revizionismu­lui şi războiului, ca şi subli­nierea însemnătăţii deosebite a acestei ample manifestări pe plan intern şi internaţional, largul ecou de care s-a bucurat în acea vreme. Momentul ar­tistic se intitulează semnifica­tiv „Eroi pentru o eroică isto­rie“, „Pe trunchiul înalt şi nepieritor al istoriei va rămîne pentru totdeauna încrustată acea memorabilă zi de 1 Mai 1939, care proba hotărîrea şi forţa clasei muncitoare, a Parti­dului Comunist Român, încre­derea în libertate şi viaţă a poporului care aspira de veacuri la descoperirea de sine, aşa cum un arbore, cu cercuri concen­trice, aşa cum o horă cu cercuri concentrice, aşa cum o luptă cu idealuri concentrice se desco­peră şi redescoperă în fiecare verigă a sa, parte şi întreg tot­odată, rază , şi soare, dragoste şi speranţă, unire şi unitate de monolit“. Ca urmare firească a eroice­lor lupte purtate de comunişti, de clasa muncitoare se înscriu izbînzile poporului român în edificarea societăţii socialiste în patria noastră, amplul proces revoluţionar inaugurat de cel de-al IX-lea Congres al parti­dului, subliniate în versurile : Atunci , la ceas de comunistă vrere, Aşa cum am dorit, cum am visat, Poporul l-a ales in fruntea naţiunii Pe cel mai bun pe cel­ mai drept bărbat. Eroii in care se-ntrupau eroii Acestui paşnic neam şi muncitor, Istoria l-a chemat să ne conducă ţara Neobosit spre culmi de viitor. Cu ţara-ntreagă, ii urmăm cuvintul De patriot, de comunist viteaz. Cind spunem CEAUSESCU, noi ne rostim mindiuna A tot ce-nseamnă astăzi România. Alternînd cu simbolurile con­greselor partidului ce au avut loc din acel moment deschizător de vremuri noi, pe ecran se perindă imagini ale marilor prefaceri din Viaţa ţării : Ca­nalul Dunăre — Marea Nea­gră, metrou­ bucureştean, Transfăgărăşanul, hidrocentra­le şi combinate petrochimice, m­ioderne platforme industria­le, ansambluri de locuinţe, uni­tăţi de învăţămînt, ştiinţă şi cultură — emblematice ctitorii ale „Epocii Nicolae Ceauşescu“. Finalul acestei emoţionante secvenţe a spectacolului este întregit de un vibrant poem ci­nematografic dedicat activităţii revoluţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, puse în sluj­­­­ba progresului continuu al pa­triei, binelui şi fericirii întregii naţiuni. Evoluţii coregrafice Inspirate din efortul creator al poporului român pun în relief remarca­bilele Înfăptuiri obţinute, sub conducerea Partidului Comu­nist Român, a secretarului său general, în dezvoltarea multi­laterală, un ritm accelerat, a ţării. Este relevată, în acest Con­text, importanta realizare a României — lichidarea comple­tă a datoriei externe, rezultat al muncii pline de abnegaţie a poporului nostru. Imaginile ci­nematografice evidenţiază de­plina satisfacţie şi profunda mîndrie patriotică a oamenilor muncii de pe întreg cuprinsul patriei, exprimată in cadrul marilor adunări populare des­făşurate recent in Capitală şi in toate judeţele ţării, faţă de a­­c­ea­stă nouă şi prestigioasă con­tribuţie la consolidarea inde­pendenţei economice şi politice a ţării. De la rampă şi pină la pla­fonul scenei se desfăşoară un voal roşu de mari dimensiuni întruchipînd un obelisc semeţ pe care stă înscris, cu litere aurii „Cu poporul­­ pentru popor“, teza secretarului gene­ral al partidului exprimind esenţa democraţiei noastre mun­citoreşti, revoluţionare, a însuşi procesului de edificare a socia­lismului şi comunismului în România. Ideilor şi orientărilor condu­cătorului partidului şi statului nostru, demersurilor şi iniţiati­velor sale, privind soluţionarea, în interesul popoarelor, a pro­blemelor complexe ale lumii de azi le-a fost consacrat momen­tul literar-muzical intitulat su­gestiv „Apel românesc de pace şi de solidaritate muncitorească internaţională“, în cadrul căruia se disting versurile ce relevă năzuinţele de pace, înţelegere şi colaborare ale naţiunii noastre . „ Pacea idealul cel mai presus din toate La care vibrant cheamă poporul românesc Spre-o nouă unitate in lupta pentru pace A tuturor ce viaţa cu viaţa o slujesc, E Pacea idealul ce-l promovează-n lume Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Eroul F­omâniei şi-al păcii brav Erou, Îndemnul său statornic spre pace şi unire Îşi află-n lumea-ntreagă vibrant şi larg ecou. Cantata finală pentru recita­tori, cor şi orchestră „Pentru partid, pentru popor, pentru iubitul conducător“ reia şi am­plifică imaginea-simbol a uni­tăţii tuturor oamenilor muncii din patria noastră în jurul partidului, al secretarului său general, hotărîrea fermă a în­tregii naţiuni — exprimată in versuri de puternică angajare patriotică — de a-1 urma fără şovăire pe conducătorul iubit şi stimat al partidului şi al ţării . In anul cind Partidul programe noi propune Prin care tot mai amplu să se afirme noul Ne angajăm solemn : „întreaga naţiune Îşi va urma, unită, spre ideal —* Erou! Acum, cînd drumuri ample spre miine se deschid Dăm glas, întreg poporul, voinţei şi minciriei: „Trăiască Viitorul sub flamuri de partid ! Trăiască CEAUŞESCU — Eroul României Spectacolul festiv ia sfîrşit într-o atmosferă de mare însu­fleţire. în sală răsună Imnul Frontului Democraţiei şi Uni­tăţii Socialiste — „E scris pe tricolor unire“. Realizatorii spectacolului, îm­preună cu miile de spectatori, scandează cu putere „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi po­porul !“, aclamă şi ovaţionează îndelung, dînd expresie unită­ţii indestructibile dintre partid şi popor, dintre naţiunea noas­tră socialistă şi bravul ei con­ducător. In această ambianţă entuzias­tă, un grup de pionieri şi şoimi ai patriei urcă în loja oficială, oferind cu deosebită bucurie buchete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu au fost oferite fiori realizatorilor spectacolu­lui. •ir Spectacolul festiv a fost orga­nizat de Consiliul Culturii şi F­ducaţiei Socialiste, Consiliul Central al U.G.S.R., Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Consiliul U.A.S.C.R., Consiliul Naţional al Organiza­ţiei Pionierilor, Ministerul Apă­rării Naţionale, Radioteleviziu­­nea Română, împreună cu Co­mitetul Municipal Bucureşti al P.C.R. La reuşita spectacolului şi-au adus contribuţia actori de frunte ai scenelor bucureştene, mari formaţii corale şi orches­trale, ansambluri de balet şi dansuri populare laureate ale ultimelor ediţii ale Festivalului Naţional „Cîntarea României", solişti vocali şi instrumentişti, elevi, studenţi, militari. (Agerpres) LUNI 7 MAI 1989 TEIECRAMADRESATA TOVARĂŞULUI NICO1AE CEAUŞESCU secretar general a! Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România (Urmare din pag. 1) voastră aţi avut un rol determinant, tinăra generaţie a patriei omagiază cu adine respect şi nemărginită stimă cutezanţa şi abnegaţia dedicate mobilizării clasei muncitoare, tinere­tului, la acţiunea fermă împotriva exploatării sociale, a fascismului, neinf­ricarea şi demni­tatea de care aţi dat dovadă în anii ilegali­tăţii, pilduitorul exemplu de curaj şi dirzenie, de sacrificiu şi eroism pe care l-aţi constituit pentru Întreaga noastră mişcare comunistă, revoluţionară. Cu inimi înflăcărate dăm glas, şi cu acest prilej, sentimentelor de profundă gratitudine ale tuturor tinerilor României socialiste pen­tru minunatele condiţii de muncă şi viaţă, de formare şi afirmare multilaterală create prin grija dumneavoastră, in epoca de luminoase împliniri socialiste,­ fără egal în întreaga noas­tră istorie, pe care cu îndreptăţită mindrie patriotică o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“, odată cu expresia ataşamentului neţărmurit cu care tinăra generaţie vă urmează luminosul exemplu de muncă şi viaţă comunistă, consa­crate cauzei progresului şi prosperităţii patriei. Adresăm, totodată, mult stimatei tovarăşe Elena Ceauşescu, militant de seamă al partidu­lui şi statului, om politic şi savant de largă re­cunoaştere internaţională, cele mai alese senti­mente de inaltă preţuire şi respectuoasă consi­deraţie pentru contribuţia deosebită adusă la înfăptuirea politicii interne şi externe a parti­dului şi statului nostru, la progresul ştiinţei, în­­văţămintului şi culturii româneşti, pentru aten­ţia constantă cu care veghează la creşterea şi educarea comunistă, revoluţionară a tinerelor generaţii, promovarea dimensiunii umaniste a ştiinţei, a nobilelor idealuri ale păcii, Înţelege­rii şi cooperării in întreaga lume. Vă raportăm, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general că, situînd permanent in cen­trul preocupărilor noastre educarea comunistă, revoluţionară, prin muncă şi pentru muncă a tineretului, pe baza Programului de participa­re a tinerei generaţii la realizarea, în anul 1989, prin muncă patriotică, a unor obiective de dez­voltare economico-sociala a ţării, ne-am adus contribuţia la realizarea unor ample lucrări de producţie, cercetare şi proiectare, am acţionat pentru însuşirea şi aplicarea în practică a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contem­porane, pentru continua integrare şi perfecţio­nare profesională a fiecărui tînăr, îndeplinind d­in cinstea zilei de 1 Mai şi a Zilei tineretu­lui din Republica Socialistă România — 50 la sută din Planul anual de muncă patriotică al Uniunii Tineretului Comunist şl Uniunii Stu­denţilor Comunişti din România. Marile evenimente istorice şi politice din acest an ale poporului şi partidului nostru, aniversarea a 50 de ani de la marea demon­straţie patriotică, antifascistă şi antirăzboini­că de la 1 Mai 1939 — în organizarea şi des­făşurarea căreia dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, împre­ună cu tovarăşa Elena Ceauşescu aţi avut o contribuţie determinantă­­, 100 de ani de la declararea Zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a 45 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din August 1944, precum şi Congresul al XIV- lea al partidului, constituie pentru Uniunea Tineretului Comunist un imbold pentru conti­nuarea şi amplificarea procesului de educare comunistă, patriotică şi revoluţionară a tine­rei generaţii, cultivind in conştiinţa fiecărui tînăr preţuirea adîncă a trecutului eroic al po­porului şi partidului, a mişcării progresiste, revoluţionare a clasei noastre muncitoare, mindria legitimă faţă de realizările remarca­bile, de o amploare fără egal, obţinute de na­ţiunea noastră socialistă in epoca luminoasă inaugurată de cel de-al IX-lea Congres ai Partidului Comunist Român. Exprim­indu-ne, şi de această dată, deplina adeziune la politica externă profund umanistă a partidului şi statului nostru, al cărui stră­lucit şi neobosit promotor sînteţi dumneavoas­tră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, dăm glas viei satisfacţii şi recunoş­tinţei noastre profunde pentru inaltul presti­giu şi larga audienţă de care se bucură,­in întreaga lume iniţiativele de pace ale Româ­niei socialiste, ale preşedintelui său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, recunoscut pretutindeni drept erou al păcii, al colaborării şi înţelege­rii intre naţiuni. In aceste momente sărbătoreşti, de insufle­­ţitoare emulaţie creatoare, vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom acţiona cu fermitate şi răspundere re­voluţionară, comunistă, cu dăruire şi patrio­tism pentru transpunerea neabătută in viaţă a sarcinilor ce ne revin din hotăririle recentelor forumuri ale democraţiei noastre muncito­­reşti-revoluţionare, adueîndu-ne contribuţia la îndeplinirea exemplară a planului la toţi indi­catorii pe anul 1989 şi pe întregul cincinal, întîmpinind cu rezultate deosebite sărbătoarea naţională a poporului român şi Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român, spre continua înflorire a scumpei noastre patrii, libere și independente. Republica Socialistă România. MUNCĂ, TINEREŢE, LIBERTATE Printr-o simbolică, emoţio­nantă împrejurare, în fiecare an sărbătorim îngemănata ziua de 1 Mai - Ziua Muncii­­ şi ziua de 2 Mai - Ziua Tinere­tului din Republica Socialistă România. Se evidenţiază şi in acest fel profunda unitate din­tre tinereţe, ca vîrstă a crea­ţiei şi a cutezanţei şi munca pentru ţară, cea dinţii şi cea mai nobilă îndatorire a gene­raţiilor investite de partid, de secretarul său general, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, cu mandatul de onoare de a reprezenta o puternică forţă socială, viitorul însuşi al na­ţiunii noastre socialiste. În acest an, dubla sărbă­toare­­ a muncii şi a tinere­ţii­­ are loc sub semnul îm­plinirii a cinci decenii de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 din Capitală, în pregătirea şi organizarea că­reia rolul decisiv l-au avut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu. Cu cea mai aleasă bucurie şi mindrie patriotică, revoluţio­nară aducem prinosul nostru de admiraţie, dragoste şi re­cunoştinţă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, simbolul suprem al tinereţii noastre comuniste pentru pilduitoarea, neasemui­ta sa activitate consacrată de peste­ cinci decenii şi jumătate slujirii glorioaselor idealuri de libertate naţională şi dreptate socială, cauzei socialismului, progresului şi păcii. Şi cu acest prilej, mindri de cinstea de a fi contemporani şi făuritori ai celei mai minunate epoci din istoria multimilenară a patriei - „Epoca Nicolae Ceauşescu“ - ne angajăm în faţa genia­lului erou şi ctitor de ţară şi istorie nouă să nu precupe­ţim nici un efort, să punem întreaga noastră pasiune, pu­tere de muncă, romantismul nostru revoluţionar la baza înfăptuirii cu succes a marilor programe de dezvoltare eco­­nomico-socială a patriei, să acţionăm neobosit, fără pre­get, pentru progresul econo­­mico-social neîntrerupt al ţă­rii şi oamenilor săi, pentru ridicarea României socialiste pe noi şi tot mai minunate culmi de civilizaţie şi progres. Şi la acest ceas sărbătoresc exprimăm cele mai d­ese gîn­­duri şi simţăminte de admira­ţie şi recunoştinţă tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, eminent om politic şi savant de largă re­cunoaştere internaţională, pen­tru contribuţia de o excepţio­nală însemnătate pe care o are la elaborarea şi Înfăp­tuirea politicii generale a partidului şi statului nostru, la înflorirea învâţâmîntului, ştiin­ţei şi culturii, la formarea şi educarea tinerelor generaţii ale patrie! Intr-o lume a păcii şi colaborării, în acest an, marcat de eve­nimente de o excepţională însemnătate în viaţa partidu­lui şi poporului — a 45-a ani­versare a Revoluţiei de elibe­rare socială şi naţională, an­tifascistă şi antiimperialistă şi cel de-al XIV-lea Forum al comuniştilor români­­ din perspectiva uriaşelor izbinzi ale muncii noastre libere, uni­te şi demne, putem înţelege şi mai bine legătura firească şi necesară între aceste alese zile de sărbătoare. Aşa cum este bine ştiut, de-a lungul istoriei noastre, atit de eroice şi zbuciumate, tineretul s-a aflat întotdea­una alături de forţele cele mai progresiste ale societăţii, a dat grele jertfe şi n-a pre­cupeţit nici un efort pentru împlinirea idealurilor de liber­tate, dreptate şi independenţă. Nepieritoare vor rămîne minu­natele pagini de eroism ale atîtor şi atîtor generaţii de ti­neri patrioţi şi revoluţionari aie căror idealuri de luptă şi viaţă şi-au găsit Cea mai de­plină întruchipare in anii re­voluţiei şi construcţiei socia­liste, şi în mod cu totul deo­sebit, în epoca istorică inau­gurată de Congresul al IX-lea al partidului. La chemarea partidului, ti­neretul este prezent pretutin­deni cu mintea şi braţul său acolo unde interesele supreme ale poporului o cer, acolo unde se creează zestrea ma­terială şi spirituală a naţiunii socialiste, în fabrici şi pe ogoare, în unităţi de învăţă­­mînt, cultură şi ştiinţă, pe ma­rile şantiere ale viitoarelor obiective de dezvoltare econo­­mico-socială a României, ti­neretul face prin fapte dovada ataşamentului fierbinte, ne­dezminţit la cauza partidului şi a întregului popor, îşi în­deplineşte cu cinste îndatori­rile ce-i ret­in din istoricul Program de făurire a societă­ţii socialiste multilateral dez­voltate şi de înaintare a Româ­niei spre comunism. La eroica şcoală a muncii pentru ţară se călesc şi se afirmă înaltele calităţi politi­ce şi morale ale tineretului zilelor noastre, se confirmă o imprescriptibilă vocaţie crea­toare, dorinţa de autodepâşi­­re fiind poate una dintre cele mai frumoase trăsături ale vîrstei luptei cu inerţia. Crescută şi educată de partid, avînd bucuria şi min­dria de a păşi in viaţă în epoca de grandioase proiecte şi împliniri inaugurată cu aproape 24 de ani în urmă, tineretul înţelege să răspundă cu cinste şi abnegaţie dragos­tei şi încrederii cu care este înconjurat şi pune mai presus de orice spiritul de dăruire şi sacrificiu, dorinţa fierbinte de a-şi înscrie semnătura de pres­tigiu în marea cronică a timpu­lui pe care îl trăim şi il înfăp­tuim. Iată de ce tineretul este ferm încredinţat că numai şi numai acţionînd pentru tradu­cerea în viaţă a întregii poli­tici interne şi externe a parti­dului şi statului nostru — al cărei strălucit făuritor, neobosit promotor este tovarăşul Nicolae Ceauşescu — îşi poate împlini cele mai avintate năzuinţi şi aspiraţii, poate să îşi propună cele mai ambiţioase proiecte cu deplina certitudine că ele vor prinde, prin noi şi pentru noi, conturul senin şi demn al faptei. Sentimentul mindiriei şi bucu­riei de a aparţine cu toată fiinţa noastră prezentului so­cialist şi viitorului comunist al patriei, ne este puternic mobi­lizat şi de recenta realizare istorică — achitarea integrală a datoriei externe, ceea ce creează condiţiile pentru de­plina afirmare a independen­ţei noastre economice şi po­litice. Mai liberi, mai uniţi şi mai demni ca oricind, noi, cu toţii, într-un singur rînd şi o singură voinţă, susţinem cu toată ardoarea şi încrederea iniţiativele de pace ale Româ­niei socialiste, ale întîiului său preşedinte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi sintem­ ferm hotărîţi ca şi un viitor să ac­ţionăm împreună cu toate for­ţele revoluţionare, democratice şi progresiste de tineret, pen­tru edificarea unei lumi mai bune şi drepte pe planeta noastră. Muncă, tinereţe, libertate — iată insemneie generoase şi nobile sub care ne împlinim, ca vîrstă şi popor, faţâ deviza de onoare a generaţiei noas­tre, generaţie căreia istoria i-a conferit cel mai ales pri­vilegiu — de a se forma şi afirma în cea mai luminoasă şi eroică epocă din măreaţa noastră istorie. Acesta ne este crezul, acesta nm este ţelul, acestea sunt sensul şi raţiu­nea cea mai minunată sub în­semnele cărora muncim, în­văţăm ţi ne desâvîrşim perso­nalitatea. ȘERBAN CIONOF !

Next