Scânteia, ianuarie 1947 (Anul 4, nr. 715-737)
1947-01-01 / nr. 715
MitakAMi» aw 21 Noembrie La radio-jurnalul de seară »'au anunţat ultimele rezultate. S lată rău. Perspective sumbre. Ca mărie încep iar razii, perchiziţii, etc. Adineauri vorbii cu Negulescu. E de părere să ne menţinem în espectativă. In nici un caz nu eşim cu marfă. Să-i vedem pe unde scot cămaşa. Partida mi-i încă pierdută. Dealtfel Negulescu afirmă că ştie din sursă bună că sosirea unor noui note e iminentă. 20 Noembrie Zi calmă la Bursă. Urcări normale. Cumpărat cincizeci medalii. Pe piaţă optimism.. Notele trebue să sosească de pe o zi pe alta La club s’a anunţat că Regele nu se duce la deschiderea Parlamentului. Să-i vedem atunci pe domnii cu platforme. 1 Decembrie N'am putut ajunge un oraş. Trecea cortegiul regal dela Parlament Surpriză neplăcută. Dar nu s’a jucat ultima carte. N’au venit încă notele. A fost cumnatu-meu Nicu la mine. Şi-a luat rămas bun că pleacă la Sinaia. Mi-a propus să contruim un bloc pe un teren de 300 m. p. în Parcul Jianu. Interesant. Şi când te gândeşti că acu un an şi jumătate, când la epurat de la Poliţie era un golan. A venit atunci şi m-a rugat să-l salvez. I-am zis: „fii bărbat, într’o democraţie munca e onoare“ şi i-am dat un milion (cu amanet bijuteriile lui soră-mea). A luat banii şi şi-a cumpărat un aparat de bătut unt pe care l-a instalat în pivniţă. Cumpăra zece kilograme de pe piaţă şi le batea cu apă. Făcea din ele douăzeci şi cinci. Şi-a angajat doi oameni şi făcea unt din seu, lapte şi apă. Avea acum două sute de milioane şi a început să lucreze în medicamente. Cea mai tare a fost lovitura cu penicilina şi sulfamidele aduse la Constanţa de U. N. R. R. A. pentru Grecia. Acum la alegeri, l-a rugat d. Pilat să candideze pe lista lui la Botoşani. Da’ el a zis că e mai prudent să nu se afişeze. Rămâne membru da’ mi se bagă, cine ştie, întotdeauna am zis : munca e o onoare. 12 Decembrie Azi a fost scandal mare. Beatrice l-a văzut pe bărbatu servantei cu „Scânteia“ în mână. Ca să vezi pe cine ţii în casă. Creşti şerpi la sân. Şi câte n’avea la noi: ceai dimineaţa şi 40.000 pe lună şi la zece seara femeia era liberă. Continuare în pag. 2-a (col. ?—3) (pt. conf. TUDOR OLARU) Nu despre cine ştie ce neam de oameni excentrici, care întâmpină anul nou după un ritual deosebit sau cu un anume fel al lor, va fi vorba în acest reportaj. Ci, despre semenii noştri strâns legaţi ele munca lor, despre oamenii care cu simplitate dar cu deplină conştiinţă a rostului ,şi a muncii lor — despre acei pe care anul nou ii găseşte muncind, — vom vorbi... Peste câte^csspende va fi ora 24 Cei RE care fac VELIO Prin noapte cu locomotiva 230.010. Acolo unite focul nu se stinge niciodată Revelion pe drum Locomotiva 230.010 aleargă cu o viteză de 80 km. pe oră. Sunt mai bine de două ore de când s-a întunecat. Luminile Ploeştiului au rămas de tot în urmă, încă puţin şi alte lumini vor răsări din noapte... Locomotiva e azi în formă. Mecanicul Rădulescu Constantin ascultă cu atenţia mărită murmurul roţilor, mâjinu lui mângâie uşor regulatorul şi atinge în treacăt schimbătorul de mers , astfel Sensibilă, maşina percepe fiecare miş care. — Ehe - hei, glumeşte mecanicul, harmăsarul nostru e azi bine dispus. Şi când locomotiva e în bună dispoziţie, în şi mai bună dispoziţie e mecanicul. De fiecare dată când locomotiva e ,,cuminte“ ca acum, mecanicul are răgaz să gândească în voe. Victor R**ssu Confirmare in pag. 2-a (col. 1-2-S) ‘ SM£tí£AMT. Lângă maşină, în noaptea Revelionului, bătrânul muncitor zâmbește cu încredere anului ce vine... non, Fitm toVn ax Lăsăm In urmi un an greu, Încărcat de lîpsurî materiale, dar din care poporul remin iese Încă mai biae înarmat decât până acum pentru a duce lupta cu succes Împotriva grelei moşteniri a trecutului şi a suferinţelor ce a’au adăogit Eforturile uriaşe ale poporului muncitor pentru refacerea economiei naţionale distruse de răsboiul hUSeristo-antonescian, sikikitaniile ţărănimii de a da ţării roadele aşteptate de pe urma reformei agrare, au fost atinse dureros de acest al doilea an de secetă. Regiuni întregi sunt ameninţate de foamete iar aprovizionarea intregei ţări se resimte puternic. Dar suferinţele populaţiei regiunilor însece,tat© au ■tAinit un val de solidaritate naţională, garanţie şi nădejde a infrângari lipsurilor atât de mari Poporul muncitor, călit prin suferinţe, îşi Încordează energiile şi continuă, cu succese Însemnate, munca da reconstrucţie economică a ţării. Anul 1946 a întărit poziţiile desnocratice în țara noastră, lărgind perspectivele favorabile ridicării rivalului de viaţă şi cultură a majorior populare. Căci cu oricâtă furie a»« aruncat clicile reacţionare manisto-brătieniste asupra cuceririlor populare, stimulând şi provocând sabotajul specula şi trădarea naţională, alegerile generale din 19 Noembrie au constituit totuşi o strălucită Victorie a poporului român asupra forţelor negre ale rescurrii interne şi internaţionale. Victoria internă a democrţiei româneşti se Împleteşte cu Întărirea poziţiei internaţionale a României prin recunoaşterea Guvernului Român democratic Dr- Popu (Staza de către Anglia, şi America, ptin modul demn în care» Conferinţa de Pace de la Pari», de- Iegaţia Guvernului Român a apărut interesele ţării şl deplina ei suveranitate naţională. Ne-am bucurat şi In anul 1848 de nepreţuitul ajutor politic diplomatic şi economic al puternicei noastre vecine, URSS, căreia trebue să-i fim recunoscători pentru tot ce a făcut In uşurarea difleul Niftilor noastre economice ? In Interesul consolidării libertăţii şi independenţei noastre naţionala începem un an nou. Anul 1947 va fi un an de muncă grea şi conctuctivă. Grinjdile prin care trecem vor fi învinse prin munca întregului popor, patriotismul sănătos al mamelor populare şl In deosebi »I urii, forţa crescândă şl a Partidulul nostru, ca pilftn al «nităţii muncitoreşti şl unirii forţelor democrate, sunt ohex8s6a sacciesnlui acestei activităţi de refa- C«re vitală pen Im viitond basri miuciloare şl al poporului român. Intrăm In anul 1947 cu hotărîrea de a lupta pentru înfăptuire® platformei-program a RFD-ului șl a asîgura astfel mi viitor ferici Patriei și poporului nostii vi. LA MULȚI ANI 47 mmm special de anul nou mZ ERIA UI —ANUL XVI_Nr. 715 1847 SCOLEi 4 PAGIK1 TROLIBTAM MN TOATE ȚĂRILE TINITI VA! Director t MIRON CONSIANTINESCU TELIFOARKi Centrala LH.M Tipografi* (14.ll ABONAMVMTBMM Lei 4.MV TENTAU MUNCXTOKI, MJLI TARI, TARAHI «I BTDDKNT» Lifta r Redacţia »1 administrația Strada Belvedere Nr. 1 Cent la Cee No. 1.S81 Taxa poștală plătită la numerar •tdl. aprob. Bir. 01 e P. ,T. T. m.sn d. I. A . înalt Ordin de ZI Nr. 1 din 1 ianuarie 1947 OSTAŞ!, Cu acelaşi dragoste şi grijă de totdeauna grindul Meu se îndreaptă către ocunpa Mea armată. Cu toate încercările grele prin care am trecut să ne păstrăm nădejdea că odată cu pacea vor veni timpuri mai bune. Sunt sigur că vă veţi face cu toţii datoria cu acelaşi credinţă şi devotament şl In timp de pace joşa cum Vaţi fâcut'o cu prisosinţă pe câmpul de luptă. Obreg tuturor ofiţerilor, subofiţerilor şl soldaţilor un con nou fericit. La muţiţi ani MIHAI R. O mare biruinţă a tehnici! româneşti ! PRIMELE TRACTOARE FABRICAJE IN In urma lor alte sute şi mi! de tractoare vor porni să schimba faţa ţării. — Solemnitatea dala uzinele I. A. R. - Braşov La Traşov In cadrul miei deosebite solemnităţi aure a avut loc la minele I. A. R. s' au predat primele tractoare româneşti fabricate in întregime la noi in fără de către aceste usine. La solemnitate au luat parte : tor: I. G. Miaurer Maistru subsecretar de Stat la Economia Naţională, Vasile Luca deputat, secretar al Partidului Comunal Român, B. Solomon deputat secretar adjunct al Partidului Social Democrat, d. general de Divizie Cociu comandantul comandamentului teritorial, general Cămăraşu comandantul garnizoanei, inginer colonel Medvediev, reprezentantul Comisiei Amate de Control, inginer Ie® Grossu, director general I. A. R. precum şi toţi directorii şi inginerii uzinelor, Ştefan Tăşledeanu primarul oraşului, chestorul Poliţiei, Eneacu, secretarul regionalei P. C. R. numeroşii reprezentanţi ai muncitorimei. Uzinele I. A. SL cari au suferit distrugeri în proporţie de 80*/s din cauza bombardamentelor aeriene după 28 August 1844 au tnceput reconstrucţia Şi readucerea tuturor maşinilor aflate în dispersare şi aceasta datorită In special marelui sprijin acordat de armatele sovietice. Odată cu terminarea războiului uzina era din nou aproape în întregime pusă la punct. Primind sfiit parte* Statalul « comntidă de 8000 tractoare uzinala I.A.R. am tresnit imediat la producţia de pace fAcAri planurile naceaars acestei adaptări. ASTAZI DEPĂŞIND PROGRAMUL PREVĂZUT, DIN PRIMUL LOT DE 100 TRACTOARE UZINELE I.A.R. AU FABRICAT 68K/a DIN PIESE. Printrun •tort de tund* laudă Urinele au reuşit astfel să predea guvernului primele * tractoare cap de serie urmând ca celelalte să fie executate intr’un ritm fiid accelera* depăşindu-sa tonta prevederile tăcute. Tor. L G. Maurer Împreună cu ceilalţi oaspeţi au fost primiţi la intrare d in Urinele muncitori şi de intregul corp de Ingineri *1 au fost conduşi prin toate aecţiunile fabricai dăndu-i-se toate explicaţiile necesare. Apoi d-i inginer Grown Directorul General al Uzinelor însoţit de Die Trandafir«* cu vicepreşedintele Sijiînf»ts!:b) salariaţilor I. A. R. au predat tov. Maurer primul triotoc fabricat în aer te. Tov. Maurer exprimă în numele tov. Gh. Gheorghin-Dr.), Maistrul E(Conttaurare în pag. S-a oof. II—III) UN AN NOU ÎNCEPE! !?SS53. Este, poate, «na .Un caracteristictie anului 1948, ci acei cari s’au jucat de-a istoria, cari au crajat ci pot experimenta cum moartea suge fluidul de viaţi din milioane şi milioane de făpturi omeneşti, au fost traşi la răspundere. Pini la catastrofa militară trecuseră drept supraoameni. Aşa fuseseră prezentaţi de agenţiile de publicite ale imperialismului — serviciile de propagandă statale şi ajunseseră fi ei să creadă că sunt caiace n’au visat măcar să fie . Dar când li s’au smuls măştile, s'a văzut că personalitatea asupraoamenilor era împrumutată dela garderobă, odati cu uniformele, decoraţiile, fireturile părăsite, când a fost să răspundă, de ce au luat numele libertăţii şi culturii in deşert, n’nu ştiut să articuleze nici un răspuns. Când a venit ziua scadenţelor n'au ştiut să respecte trier o iscălitură depe poliţei* ce le semnaseră. Sunt foarte multe tămPlărie*rt dovedesc aceasta. Eu nu-mi aduc *minte decât de câteva. Cine vrea poc«* completa lifta... OGLINDA VIDULUI ti nMrtmd« mi cuprind* numai W fjk acei cari «uie pe marile înll*• *■ toni. Uneori cuprind« și pe *• Md cari se bâlâcsee tn mlaștină Alteori chi»r ri pe clienţii cabareturlkc. .Bate o tatamrul a re din A «guri. Saeet* puaU'rie offoawă*, rwlrea prii» Bucureşti »rstţă de metal topit. Un domn — veţi vedea că nu putea fi decât domn — »’» du» »ă se r&ooreaec* şt să petreacă la Melodi-bar. După faimă, un local de lux. Unde nu pătrund decât băea de familie bună cari nu regretă milionul. S’a aşezat la o masă. Trebuie să presupunem c’a fost cuprins de o adâncă visare. Şi cum visul de adesea ameţeli — de aceia poeţii s oamenii cari visează la viitor per semenilor lor ameţiţi — omul a fost cuprins de o mare ameţeală. Nu ştiu cum îl chema pe domnul care m-a găsit să viseze la Melodi bar, în mijlocul aarved şi larmei. Der ştiu ca Ion Călugării Domtinoare in pag. 1a (art. 4—6) um\\a definit obişnui* «I »«rlu povestiri de sărbători încă .... d* 8 cum s z«ci şi cava da Jfeni, pantru raviat*ta şi gazeta * Fioftate, şi am scri« felurita liberuri în legătură cu obiceiuri!* şi datirtate din Moldova. Aş putea \: apune acum, când mi se face aceeaşi cerere penîru publicaţiile de azi, că e rândul altor generaţii da scriitori în proză să-şî dea tributul la acest altar al sufletului colectiv ; am scris ani după ani şi-mi ajunge. Scriam altădată pentru copiii mei, căci mă gândeam la ei când compuneam şi în ei observam în primul rând reacţiunea acelor poveşti. Astăzi acei copii m'ajung din urmă; a trebuit să te scriu cu vremea istorisiri mei complicate şi mal lungi. Unii au şi trecut pragul vieţii, dup* ce s'au fixat tntr'un p*l*agiu ori într'o dramă, în cere îl mol «eu*. c*o mâhnire e* nu s* poale aflaa. Datinile de Crăciun fceem tnrtfişa* te „Vestitorii", câteva pegint unde *• descrie pvim doi fraţi, copitei! de la ţară, se duc cu steaua de la im cătun îa ca s* duc* vestea cea mare a sfintei naşteri. Despre bradul de Crăciun mi te pare cl n'am scris, deşi populaţie măruntă a casei mele l-a avu* le timp. E un obiceiu etrftic pe care poporul cel mare de la seta n-l cunoaşte. La ţară umblă colindători, stelari şi irozi. Cântecele de stea şi cele de la pieea populari a Irozilor sau vicleimutul nu sunt prea vechi. imn* literatură religioas* scris* cândva şi Intrată în circulaţie. Se cunoaşte uşor asta de la factura versurilor, cu mult inferioare literaturii orale. Mai vechi şi mai frumoase simt cântecele colindătorilor. Unele m* mişcări astăzi, in sărbătorile acette, am auzit câteva pentru întâia oară la o serată a prietenilor Cehoslovaciei. Unele vin dintr'un afund de vreme şi melopeea lor simplă pare a fi un suspin teluric. In ţinuturile de miază-noapte ale ţării s'a păstrat deosebit de bune, de anul nou, o datină mai veche decât toate, cred eu, care acolo se chiamă „e umbla cu uratul". E ceea ce spuneţi domnîile-voastre „pluguşor". Asociate cu „uratul" se află adeseori în acea paris de ţară capra, ursul şi căluţul. Uneori şi „nunta". La Bucureşti, pluguşorul e un mic spectacol de zi, fără cuvinte, un plug adevărat, înfiorit, tras de oameni în costume albe naţionale. In Moldova, temeiul acestei „deţine" « „oraţia". O poate rost! «i un singur om, fără însoţitori, ţin taina serii şiunului anului nou, — sera de sfântul Vasiie, — după ce s'au aprins lumânările. Urătorul suni din când în când, rar, un dope*, închipuind boii şi munca aratuM de prim*var*. Tovărăşia* d* flăcăi adaogă buhaiul, Instrument para Unfteaz* mugetul boilor, polar, dobi și pocnete de harapnic, legate*«, ia parata la fareeali* peres*»» neastri. Așa hscepe un» dh multate variante *1* ur* turti» despre care spun *u că * temeiul datinel. Murători bătrâni reciteară o ar* «ceeatl baladă, răsfrângere ale misterelor da la Eleusis. E vorba nu e* de toată munca agricolă pentru a semăna şl a recolta grâul, din car* u face pânea cea de ţoala zilei*. | o poezie înflorită şi colorată, plină de vervă şi timar, nu pare deseori urătorul, dac* «MMasin I» nr. 4-* est. 1-aS P Cm MIHAIL SAVIANU V c * f Intre fantezie şi statistică îim mmm I ÂBÂNESl Pa Străbătând zăcămintele de petrol, gaze, cărbuni, fier şi metale neferoase — Avuţii oare asta aşrtă iâ fie paste I« valoare — • II rid parc* şl «ouan, cu părul în vârât, cu obrazul luminit de voinţă şi încredere, cu trupul vânjos, de om obişnuit cu munca pe şantier şi cu sporturile, îmbrăcat într'o haină scurtă de piele. îmi arată o maşină cam curioasă, care îmbină forma unui şurub uriaş cu aceea a unei torpile. — E o „cârtiţă mecanică" — Hm! spune Inginerul. Cu ea poţi călători sub pământ, la orice adâncime vrei, în galeria pe care maşina însăşi o sapă, înaintând. Dar, să Intrăm... Pornim la drum Pătrundem In pântecele „cârtiţei“, pe o uşiţă laterală, luăm loc pe scaunele joase, inginerul pune îm mişcare nişte pârghii, motorul sbâmâie. — Am pornit !.... Maşina îşi face drum către adâncul pâmântului Print-'o fciMoiră din spaÎ990 m. sub pământ ! te privim gaiena re qpre o lăsam n i atin strat vâscos,*^ nis ii^Vrab ta a l cu Continuare în pag. 2-a (feleit») fii» că mul ft cat ti ori vor zâmbi erring titlui de mai sus ti vor gândi că am intefiţia si scriu o poveste. Dar nu, prieteni. Cftlă Soria tuta ft sub pământul ţării noastre eu am facut-o ! Şi am făcut-o nu purtat pe mantia fermecată a vreunui spiriduş cu puteri supranaturale, nu difurlt de un poet exaltat, ci îndrumat de un tânăr inginer plin de viaţă şi de încredere, a cărui putere izvora din ştiinţa acumulată în ani de studii şi cercetări şi din voinţa lui hotărâtă de a-ţi servi ţara, de a fi folositor poporului. urmă, luminată de feluri puternice ale maşinii noastre. * metri... 10... 30 , 00.... 100 de metri adâncime. Am străbătut un *trei subţire de pământ negru, apoi unul de argilă, am trecut printr’o pânză de apă care îmbibă un strat gros de nisip şi acum înaintăm, prin alt strat de argilă, paralel cu faţa pământului, de la Bucureşti către Nord, spre pragul munţilor. Iată, acum straturile prin care trecem nu mai sunt atât de regulate; ele se ondulează uşor, sunt uneori străbătute de alte straturi răsturnate, printre care se scurg pânze de apă... Deasupra noastră se ’ntiind dealurile dele poalele munţilor. I« regiunea pst o!îi cară na Hahld cafenie, nleloi, lei, colo, străbatem pungi goale de gaze sau pânze de apă sărată, dincolo pătrundem într’oatrude mare. „ Suntem în regiunea petroliferă. Deasupra noastră creşte pădurea sondelor Alei, sub pământ, răzbat, ca nişte rădăcini uriaşe, ţevile de oţel care trag la suprafaţa pământului seva bogată a ţiţeiului. Iată un zăcământ în exploatare ! Petrolul, bucuros că poate scăpa de presiunea gazelor, urcă pe ţeavă sus, la lumină. Iată un alt strat de nisip in care ţiţeiul musteşte. Dar pe ţevile sondelor nu se mai urcă nimic. Zăcământul a fost jefuit de gaze, petrolul a pierdut forţa care îl vehiculează la suprafaţa pământului... Iată un al treilea strat, unde ajung zeci tre ţevi groase de oţel. Dar zăcământul nu mai e bun de nimic. E inundat de apă sărată, lată, în sfârşit, un alt zăcământ. Dar nicio ţeavă fie sondă nu pătrunde pSm la el. Ţiţeiul rămâne ascuns in adâncul pământului. din putea merge fiitomneirî ri J.itometri prin asemenea strati de petrol, unde pândi ani n’a i . Tudor Ssvill a-jaus