Scânteia, iunie 1947 (Anul 4, nr. 835-858)
1947-06-01 / nr. 835
Legea vânatului Explicaţiile d-lui prof. înainte de apropierea vacanţei ce se anunţă odată cu sfârşitul sesiunii extraordinare. Camera şi-a înteţit activitatea Şedinţa de ori dimineaţă s’a de -•-ch’s la ora 10.30 sub preşedinţia d-lui prof Petre Constitinescu-Iaşi, pe banca m’mnisterială fiind prezenți prof- Traian Săvulescu, Mironescu-Mera Kifarin Florescu. După citirea sumarului, se intră în ordinea de zi: continuarea discuției generale pe articole a proectului de lege pentru economia vânatului- D. Stelian Cristescu-F. P- propune o serie de amendamente, din cari două sunt admise. Trecându-se la vot, se obţine următorul rezultat : bile albe 214, bile negre 3. D. prof. Traian Săvulescu ministrul Agriculturii, mulțumind Adunării, face următoarele consideraţiuni: ..Privită în cadrul economiei generale, cea a vânatului face parte din economia rurală, şi, împreună cu cea silvică şi cu cea agrară, contribuie la crearea de bunuri, cari pot fi valorificate. Bunurile pe cari le dă vânatul în ţara românească, sunt echivalente cu sacrificarea a 6000 de capete de vite mari, putând să ne dea un milion de blănuri. Până acum nu se vorbea de o economie a vânatului, ci numai de vânătoare, iar legile de până acum au fost numai legi de vânătoare. Noi vrem însă a introduce încă un izvor de susţinere a venitului naţional, prin reglementarea vânatului şi dirijarea plusului care rezultă dela fiecare vânător şi dela alor, către tezaurul sociaţiile Statului". O discuţie despre inamicii democraţiei Se trec ti' '« 'Nsuitia proectului de lege pentru portul şi vânzarea armelor de foc al cărui raportor — tov. Dr. Macavescu. P■ S D. — dă citire articolelor. La articolul 11 — care prevede că persoanele dovedite că au avut activitate antidemocratică nu pot obţine permis de portarmă — d. Eduard Racoviţă — P. N. I. ar vrea să ştie ce *« înţelege prin ,’activitate antidemocratică”Tov- Andrei Pătraşcu (P. C. R). ,,Noi trăim aici pe pământ: ştim cine sunt prietenii noştri, cine sunt duşmanii noştri. Ştim că adversarii actualului regim din România nu se dau înapoi de la nimic, când este vorba să facă rău regimului■ Ştim că ei au o pricepere de a se camufla în diferite organizaţii, sub diferite firme, spre a induce în eroare autorităţile, spre a înşela vigilenţa acelora cari sunt chemaţi să apere ordinea nouă democratică-Da, e just şi drept ca organele cari sunt chemate să apere liniştea ţării noastre să apere buna desvoltare a democraţiei noastre, să aibă toată posibilitatea să o facă. Şi atunci ele au dreptul tocmai în baza apărării democraţiei, împotriva căreia s’a rdicat d. deputat Racoviţă, să aibă posibilitatea să refuze permisul acelor cetăţeni cari nu prezintă garanţii că pot purta arme. Nici acum nu ştim noi ce înseamnă activitate antidemocratică ? După ce au fost descoperite Sumanele Negre şi atâţia alţi duşmani ai democraţiei, nu ştim noi ce înseamnă activitatea antidemocratică . Citiţi procesele împotriva lor şi o să vedeţi ce înseamnă activitate antidemocratică Şi duceţi-vă prin judeţul Dvs. să vedeţi cine sunt acei cari sunt împotriva regimului dmocrat şi ce înseamnă activitate antidemocratică". La ora 12:10 şedinţa se suspendă membrii comisiunilor Arte- Educaţie, Agricultură, Comunicaţii, trecând la lucrări. Şedinţa de după amiază Şedinţa de după amiază — tot sub preşedinţia d-lui prof. Constantinescu-Iaşi — se redeschide la ora 17.20. Pe banca ministerială g-ral Lascăr Mihail, Romulus Zăroni, Gh- Văntu, Cugiu și Mironescu-Mera. Se intră în ordinea de zi, continuându-se citirea articolelor proectului de lege pentru portul şi vânzarea armelor de foc. D-nii Gh- Geraniu şi Victor Nicolau-P. N L. au oarecari nelămuriri, tov. dr. Mocovescu P. S. D., raportor, le dă explicaţiile necesare. Punându-s* la vot cu bile, proectul este adoptat. Şedinţa se suspendă la ora 18,30, pentru a putea lucra următoarele comisiuni : Afaceri Străine, Educaţie Naţională, Agricultură şi Comunicaţii. La redeschidere, se ia în discuţie şi se votează proectul de lege pentru înălţarea Scaunului Episcopal Român al Timişoarei, la rangul de Scaun Arhiepiscopal-Şedinţa următoare. Marţi a fost votată Traian Săvulescu - i li de.. Vo ?n p*ita r i î €xA «r (In congres naţional.... socialist Un comunicat al Partidului (7) Social-Democrat (7?) Independent (???) anunţă că preşedintele său, d. C. Titel Petrescu va pleca peste câteva zile la Nirenberg spre a asista la congresul naţional al pârtiidului Socialist din zona de ocupaţie vestică a Germaniei. Alegerea localtăţii în care se va ţine Congresul e cu totul semnificativă. Se ştie doar că la Nirenberg aveau loc în fiecare an Congresele partidului naţional-socialist Şi doar dr. Kurt Schumacher şeful partidului titeist german e sprijinui de aceleaşi cercuri care au dus la instalarea la putere a primului Führer al Germanei. In atari condiţii prezenţa la Congres a d-luii Titel Petrescu capătă o valoare simbolcă. Să înceteze sabotajul de la Reşiţa Despre sabotajul practicat de către unele elemente criminale rămase încă la direcţia Uzinelor Reşiţa, am scris şi noi în nenumărate rânduri cerând graibnice măsuri şi sancţiuni exemplare. In ultimul număr „Viaţa Sindicală“ aduce nouă elemente în această direcţie. Tabloul este pe atât de revoltător, pe cât fiecare lovitură atinge însăşi acţiunea de refacere naţională. Iată ce scrie un muncitor despre stările de lucruri de la U. D. R. „Pierderile enorme de la oţelărie sunt consecinţele unor acte de sabotaj. O cantitate mare de oţel a fost pierdută din cauza dopurilor de şamot care fiind proaste oţelul lichid a curs afară. Pe de altă parte în timp ca producţia este ţinută pe loc aparatura auxiliară şi funcţionărească s’a umflat din cale afară, cu tot felul de sinecurişti agenţi ai reacţiuiii di, elemente parazitare. Aceştia pun necontenit beţe’n roată stânjenind producţia. Această stare de lucruri nu mai poate continua”. „Muncitorimea oterită In greultăţile prezente, cunoaşte pe duşmanii ei, care stau în calea luptei pentru refacerea ţării. Aceşti duşmanii sunt sabotorii de la „Reşiţa". O socoteală simplă ne arată că, aproape cu acelaşi efort, noi am putea produce de trei ori de cât producem în prezent, înlăturând sabotorii, paraziţii şi agitatorii’', scrie „Viaţa Sindicală“. Ceea ce se impune fără nici o întârziere. Gura păcătosului Intr’o bâlbâială pe trei clioane, ,,Dreptatea" n'are de lucru şi încearcă să răspundă articolului nostru Artă „pură“ cu tendinţa", în care era demascată opoziţia „artă pentru artă" a maniştilor ca o faţadă a tendinţelor reacţionare. ,,Răspunsul" este o lamentabilă încercare de a se apăra după cunoscutul sistem „ce. am făcut, n’am făcut — ce.am spus nu am spus, nu ştiu n’am văzut“. Aflăm totuşi şi un lucru nou, şi anume ci ceea ce ni se pare" o „nouă poziţie" (tendinţa reacţionară în artă) „este în realitate poziţia noastră la ,,Dreptăţii( N. R.) de totdeauna“ şi că erau doar bănuiţi „partizani al turnului de fildeş". Cu alte cuvinte că dintotdeauna punctul de vedere manist era că arta trebue pusă in slujba tendinţelor reacţionare şi aservită intereselor unei clici de privilegiaţi. Bravos, domnilor, ex-purişti ! Chiar aşa spuneam şi noi. Dar comunicaţi treaba asta şi domnilor Streinu, Cioculescu & Co„că din câte i-am cetit, nu se vedea că au aflat. O fotografie cu tâlc In scopul ridicării nivelului ideologic al cititorilor săi, „Dreptatea” publică zilnic portretele oamenilor iluştri ai timpului nostru. Am putut admira astfel — în poziţiile cele mai avantajoase — chipurile iluminate ale căpeteniilor churchillismului autohton ca şi ale celui Internaţional. Iar in numărul de erl, am avut plăcerea să vedem — In coloana rezervată deobicei anunţării sosirilor şi plecărilor din Capitală a patronilor firmei Maniu, Mihalache & Co. — figura rubicondă • d-lui Lewis Schwellenbach. Mărturisim că la început n’am ştiut cărui fapt îi datoreşte d. Schwellenbach, onoarea de a-şi vedea figura expusă admiraţiei cititorilor „Dreptăţii". Explicaţia clişeului ne-a furnicat însă cheia misterului. Iat-o „d. Schwellenbach, ministru al muncii şi Iniţiatorul măsurilor pentru epurarea aparatului de stat american de elemente neloiale". Acum ne-am lămurit. Un ministru care a redactat legi ce prevăd arestarea greviştilor, dizolvarea sindicatelor cu membri comunişti, interzicerea acordării pensiilor către invalizii de război comunişti şi „epurarea" întreprinderilor şi aparatului de stat de elemente suspecte de simpatii pentru politica lui Roosevelt, unui astfel de ministru trebue să i se acorde toată „consideraţia”. Nu reprezintă oare „realizările” sale o variantă americană a politicei muncitoreşti a P.N.Ţ. ? Ciudăţeniile denazificării D Dumbrăveanu perie în ,,Semnalul’’ de ieri despre un fioros ucigaş hitlerist, fostul maior din Gestapo nobilul Alexander von Stransky. Acest distins specimen reuşise să capete merite deosebite ca arasin şi schingiuitor, chiar intre criminalii care formau marea majoritate a bandelor lui Hitler. Lucrând mână în mână cu oamenii trădătorului Antonescu, von Stransky a fost unul din provocatorii masacrului de la Iaşi. Nobilul maior a fost unul din ofiţerii nemţi care au cerut cu insistenţă ca aviatorii americani prizonieri la noi in ţară să nu fie duşi la adăpost in timpul bombardamentelor aeriene. Au trecut abia câţiva ani de când s’au întâmplat toate aceste grozăvii, pentru ca azi crudul asasin von Stranski, de mâna şi ordinul căruia au murit mii şi mii de oameni nevinovaţi, să se plimbe liber In zona americană din Germania fără ca nimeni să-l inoportuneze. Este un fel propriu de a înţelege denazificarea Germaniei Cum oare il vorb privind pe maiorul din Gestapo foştii aviatori americani prizonieri, cărora dacă el s’ar fi aplicat dispoziţiile lui criminale, ar fi îngroşat numărul victimelor ororilor hitleriste . Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: Azi 30 Mai 1947, orele 12, a avut loc un Consiliu de Miniştri sub preşedinţia d-lui Dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului de Miniştri. S-au discutat şi rezolvat lucrări curente. Şedinţa a luat sfârşit la orele 14.30- ★ D. Pierre de Sallis noul ministru al Elveţiei la Bucureşti, a prezentateri la amiază M. S. Regelui scrisorile de acreditare. ★ D. prim ministru Dr. Petru Groza, a prezidat aseară o consfătuire a parlamentarilor din Prontul Plugarilor. In cursul dimineţii de azi va avea loc o importantă şedinţă a Consiliului de administraţie al B. N. R., cu care ocazie guvernatorul cât şi tov A. Vljoli, vice-guvernatorul Băncii Naţionale, vor face o expunere amănunţită asupra rezultatelor obţinute in urma călătoriilor făcute în străinătate. El a avut loc la sediul central al Partidului Naţional Popular, şedinţa Biroului Executiv şi grupului parlamentar. A prezidat d. prof Gh. Vlădescu- Răcoasa, preşedintele partidului. S’a discutat situaţia politică şi poziţia partidului in lumina ultimelor evenimente. —-------.|| CANTEIA9 „SCÂNTEIA” Organ Central al Partidului Comunist Român Director: MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsabil Sorin Toma COMITETUL DE DIRECŢIE ! ! Lucreţiu D. Patraşcanu Miron Constantinescu Gh Vasilichi I. Chişinevschi L. Răutu Al. Ruican N. Popescu Direanu Sosirea în Capitală a patriarhului Alexei al Moscovei Ieri la ora 9:30, a sosit în Gara Mogoşoaia înalt Prea Fericitul Alexei, împreună cu ceilalţi reprezentanţi ai Bisericii Ruse, care il însoţesc şi anume : P.S.S, Mitropolitul Gregore al Leningradului şi Novgorodului, P SS. Arhiepiscopul Vitalie Dnietrowsk Stefan Markov, protoereul clerului, din Moscova, protoereul Grigore Razomovski, arhidiacon G Antonenko, arhidiacon Serghie Colcinski şi Chelenik Istimev Nicolae- In întâmpinarea înalţilor prelaţi- se aflau pe peronul gării.P.S.S Nicolim, Patriarhul României, d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri. Gh. Tătărescu Gh. Gheorghiu, Dej. Teohari Georgescu, Radu Roşculeţ, d.na dr. Florica Bagdasar, Gh Vântu, Ştefan Voitec, gen. Mihail Lescăr Tudor Ionescu, R Zăroni, Emil Bodnăraş, gen Dămăceanu, I. Burcă, Marin Florescu, C. Agiu, C. Tegăneanu, Ion Niculescu şi părintele I. Vaşcă Din partea Ambasadei Sovietice au fost prezenţi : Kavtaradze, Iacovlev, Sutov şi Lisikov iar din partea Comisiei Aliate de Control d, col. Gusev şi col Mirosn'cenko reprezentând pe general col. de tancuri Susaikov. Au mai fost prezenţi d-nii prof P. Constantinescu-Iaşi şi Aurel Potop, vicepreşedinţi ai Adunării Deputaţilor d. gen. V. Dombrovski, gen Petruc, prefectul Poliiei Capitalei, d. gen. Ionaşcu, şeful Statului Major, gen. Const. Argeşeanu, gen ICodreanu, Popescu _ Doreanu, d. Consilier Vancov, însărcinatul cu Afaceri a Bulgariei, etc. Din partea Bisericii Ortodoxe Române au venit în întâmpinarea oaspeţilor Episcopii P. S. Chesarie al Constante. Nistor al Caransebeşului. Anton Nica, Consilierii Patriarhi păr Ştefan Costea Vlădescu, Ionescu, Maxim Rădulescu, păr Gala Galection, precum şi numeroşi protopopi din Eparhia Ungro,Vlah’el, preoţi şi reprezentanţi ai organizaţiunilor muncitoreşti, şcolare etc. Coborînd din vagon înalt Prea Fericitul Patriei Alexei şi suita sa, au fost întâmpinaţi de IP.S.S. Patriarhul Nicodim, care a rostit următorul cuvânt de bun SColt: „înalt Prea Sfinţia Voastră ! Când am fost în vizită la Înalt Prea Sfinţia Voastră ne.aţi făcut o primire pe care nu o putem uita. ■ mn’am învins acasă am povestit la toţi că ne.aţi finit o primire voevodală. Deaceia aici, împreună cu d. prim ministru, e o o alee cel mai frumos palat domnesc pentru găzduirea Sfinţiei Voastre şi a însoţitorilor. Eu vă zic bine aţi venit tănătoşi in mijlocul nostru şi vi rog să vă simţiţi la noi ca intre cei mai buni prieteni". Răspunzând, înalt Prea Fericitul Alexei, a spus între altele : „Mulţumesc Prea Sfinţiei Voastre şi Guvernului Român, în frunte cu d. prim ministru dr. Petru Groza pentru această prietenească primire. Sunt fericit să-i exprim bucuria pe care simt călătorind prin aceste frumoase locuri din ţara Dvs. Sunt încredinţat că această venire a mea va întări şi mai mult legăturile de dragoste şi prietenie dintre popoarele noastre. D. Radu Roşculeţ ministrul Cultelor, adresându-se Înaltului oaspete a rostit un cuvânt de bun sosit D. dr. Petru Groza , preşedintele Consiliului de Miniştri a salutat pe înalţii oaspeţi în numele guvernului român, arătând că în România există o libertate deplină a Cultelor şi voinţa sinceră ca popoarele conlocuitoare să truiascăin buna armonie. D.sa şi-a exprimat convingerea că vizita Prea Fericitului Alexei, Patriarhul Moscovei, va însemna consolidarea legăturilor spirituale dintre cele două Biserici ortodoxe, română şi rusă. I.P.F. Patriarh Alexei, răspunzând, a arătat că doreşte ca vizita sa în România să constituie un factor de sprijinire a prieteniei între cele două popoare. Ieri d. a., ora 5, l.PF. Patriarh Alexei al Moscovei şi al întregei Rusii, împreună cu însoţitorii Săi a făcut o vizită protocolară de prezentare la Palatul Patriarhal, l.PISS, Nicodim Patriarhul României. ★ Ieri d a. a avut loc în Casa Prieteniei Sovieto-Române din strada Batiste, un spectacol organizat de Ansamblul artistic al Grupului Armatei Sovietice din Sud. Programul, executat auto conducerea d-lui maior Bliumen și cuprinzând cântece și dansuri din toate regiunile Uniunii Sovietice, a fost urmărit de un public numeros. D. dr. PETRU GROZA, preşedintele Consiliului de Miniştri, Însoţit de d-nii RADU ROŞCULEŢ, ministrul Cultelor şi EMIL BODNARAŞ ministru subsecretar de Stat al Preşidenţiei Consiliului, au făcut ori după amiază o vizită Prea Fericitului Patriarh ALEXEI, la palatul Mogoşoaia unde îşi are reşedinţa ÎNALT PREA SFINŢIA SA. Prea Fericitul Patriarh Alexei înconjurat de suită s’a întreţinut timp de o oră cu d. prim ministru dr. Petru Groza şi d-nii miniştri Radu Roşculeţ şi Emy Bodnăraş. Vizita s’a desfăşurat la oric atmosferă de caldă comuniune. Un succes al ştiinței ! Ce ne declară tov. prof. C. Daicovici despre descoperirile arheologice făcute în Italia pe baza concluziilor sale ştiinţifice ROMA, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei RADOR transmite• O interesantă descoperire s’a făcut în mica localitate Marino, situată la câţiva km. de Roma In urma unor lucrări agricole s’a dat de urmele locului sacru al „Confederaţiei latine” numit „Lucus Ferentinus“. Trebue subliniat că d°*on oprirea de azi corespunde întocmai tezei susţinute, cu 16 ani •zi urmă, de profesorul C. Daicovici pe baza unei critici a textelor antice. Afirmaţia savantului român, care contrazicea teoriile celor mai de seamă istorici şi arheologi ai lumei este confirmată acum pe bază arheologică prin recenta descoperire a unui complex de aşezări din epoca republicană anterioară lui Sylla şi a unei serii de fragmente «api grafice. Direcţia săpăturilor din Laţium a încredinţat profesorului Dinu Adameşteanu conducerea lucrărilor şi publicarea materialului, fiind considerate drept confirmare strălucită a tezei unui arheolog român. In legătură cu conţinutul telegramei de mai sus la întrebarea noastră, tov. prof. C. Daicovici ne-a dat următoarele amănunte: „Am făcut această afirmaţie cu prilejul studierii vechii localităţi Castrimoenium, centru al Confederaţiei Latine din Latium, pe baza textelor antice pe care le-am interpretat just. Folosind metoda riguros istorică şi nu cea romantică, am stabilit anumite elemente care au dus la concluzie că sediul sacru de adunare al delegaţilor Confederaţiei Latine, nu putea să se găsească acolo unde susţineau toţi istirian dinaintea mea ci numai la isvorl apei Ferevtiva-Recenziile unor iluștri arheologi si istorici italieni Si streini făcute asupra lucrării mele, au găsit concluzia foarte Ingenioasă, dar se indoiau de exactitatea ei —-----.—*-------Cu această lucrare mi-am făcut debutul acum 20 ani, în arheologia si istoria veche a Latium-ului. Fireşte că încerc o mare satisfacţie pentru verificarea de azi a concluziilor mele. Această verificare materială se datoreşte, cred eu, metodei ştiinţificale care o practic în materie de cercetări arheoloîzvocii istorice, COV-OILS &TPSspectul adevărului ştiinţific aşa cum ne învaţă materialismul istoric” 500 miliarde lei pentru aprovizionarea funcţionarilor şi pensionarilor publici In cadrul acţiunii pentru finanţarea economatelor in momentul de faţă, se află la Banca Naţională intervenţia Ministerului de Finanţe privind majorarea creditului de 100 miliarde lei acordat anterior „Economatului General al Funcţionarilor Publici", cu incă 400 miliarde lei Se menţionează că în prezent.Ecogen“-ul are de aprovizionat cu produse de strictă necesitate, articole de îmbrăcăminte şi lemne de foc, peste 448.000 membri capi drsfuncţionari şi pensionari nobilei Creditul va fi realizat direct prin Banca Naţională de către ,,Institutul de asigurare, credit şi asistenţă al funcţionarilor şi pensionarilor publici", care îl va pune la dispoziţia ,,Ecogen”-ului. Reuniunea de la Sectorul de Artă și Cultură al Partidului Comunist Român (Continuare din pag. 1) lae Bellu, N- Brancomir, Al. Şahighian, C. Dănciulescu, Cezar Roviftţescu, Florica Şelmaru, Al. Ciprian, Ana Tălmăceanu, Ella Cancicov, Titina Călugăru, Emil Dorian, Elena Negreanu, Radu Negreanu, Adia Gherţovici, Ana Barcan, Traian Şelmaru, Ion Henter, Sergiu Dumitrescu, Alexe Marcovici, Ana Negreanu, Camil Baltazar, N. Moraru, F. Rudenco, Mihail Roler, Saşa Pană, Ion Popescu-Puţuri, Olegel Sanda Danovski, Marcel Breslaşu, Nestor Ignat, Gh. Talaz, Ion Vitner, Uri Benador, Dinu Negreanu, Chirii Economu, Al. Jar, Mircea Brucăr, Andrei Tudor, Steve Bernard, Liviu Bratoloveanu, Elisabeta Luca, Horia Liman, Natalia Scurtu, Dita Fruchter, Ligia Macovei, Florica Cordescu, Aurel Baranga, N. Făgădaru, N Massimi, Carmen Stănescu, Al. Rădulescu, Mira Vasilescu, Petre Iosif, Horaţiu Ionescu, Rita Elenescu, Tilde Urseanu, Edith Prager, C. Bugeanu, Nina Cassian, Iosif Cova, C-tin Fărâmă, Ion Tureatcă, Titi Botez, Clara Vollini, etc, etc... După o scurtă cuvântare a tov. I. Popescu-Puţuri, a urmat un program bine alcătuit din lecturi, recitări, piese muzicale, vocale şi instrumentale, executate de Maria Snejinea, Beate Fredanov, Costache Antoniu, Mircea Buciu, Victor Eftimiu, Eugen Jebeleanu, Ana Negreanu, Hilda Jerea, Radu Negreanu, Adia Gherţovici, AL Nicolae, Sergiu Dumitrescu, Rodrig Egon, iar tov. S. Ghelerter a prezentat două scene din „Nopţile mâniei” de A. Salaerou, ce se va juca în viitoarea stagiune pe scena Teatrului Naţional. Rolurile au fost cetite de tov. Vasile Lăzărescu, Stroe Atanasiu, Sergiu Dumitrescu şi Elena Negreanu-Afară din program au mai cântat Agnia Bogoslava, Gilberte Baranga, Steve Bernard, N. Kirculescu, Clara Vollini, Sandu Feraru, Mircea Buciu, iar Tilde Urseanu a executat o piesă de balet. Toţi artiştii care au contribuit la reuşita reuniunii au fost îndelung aplaudaţi de întreaga asistență. RfF Părim „SCANTEIA” Vânzările de pământ din regiunile secetoase vor fi anulate Ci prevede legea pentru reglementarea circulaţiei bunurilor agricole . Nimeni nu va putea cumpăra mai mult de 25 ha. — Lotul de 2 hectare este indivizibil. — Pentru vânzările de la 5 ha în sus Statul are drept de preemţiune. — Speculanţii nu vor mai putea profita de ipotecarea pământurilor Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a adus in faţa Parlamentului un proect de lege de o însemnătate covârşitoare pentru viitorul ţărănimei şi agriculturii noastre. După reforma agrară din Martie 2945 aceasta este a doua mare legiuire menită să întărească şi să apere proprietatea ţărănească bazată pe muncă adică proprietatea sdrobitoarei majorităţi a ţărănimei care trebue ajutată să nu cadă în mrejele întinse de chiaburimea satelor. Aceasta este principiul de bază al legii. NIMENI NU POATE CUMPĂRĂ MAI MULT DE 25 DE HECTARE In expunerea de motive se stabileşte că pentru a pastra repartiţia proprietăţii creata prin legea agrară din 1945 şi pentru a împiedica formarea din nou a marei proprietăţi, statul trebue să intervină efectiv în circulaţia proprietăţii agricole. Pentru aceasta proectul de lege prevede interzicerea cumpărării şi deţinerii unei suprafeţe cultivabile mai mari de 25 de hectare, înţelegându-se soţ cu soţie şi copii minori, exceptându-se proprietăţile soţilor împreună cu ale soţiilor scutite de expropriere de legea din 1945, în suprafaţă de 60 ha. precum şi proprietăţile exceptate prin art. 8 al aceleiaşi legi. Imobilele agricole nu se pot divide sub 2 hectare la ses și 1 hectar la deal sau munte nici prin vânzare nici prin succesiune. Fermele model deasemenea sunt indivizibile. CUM SE VA EXERCITA CONTROLUL STATULUI Controlul circulaţiei imobilelor agricole va fi exercitat de către Stat prin: autorizaţia de dobândire şi dreptul de preemţiune. Prin autorizaţia de dobândire se controlează cumpărătorul dacă îndeplineşte condiţiunile cerute de lege pentru a achiziţiona imobile agricole. Printre aceste condiţiuni- în afară de aceea specificată în art. 6 de „a nu poseda prin cumpărare cu soţia şi copii minori în toată ţara mai mult de 25 ha, inclusiv suprafaţa ce se cumpără Seceta„ a lovit in primul rând ţărănimea săracă şi a îmbogăţit pe chiaburi. Guvernul democrat nu putea să lase vacei loviţi de foamete fără posibilitatea de a-şi redobândi pământul „vândut” pe un dublu de mălai şi de aceea art. 41 prevede . ..Vânzările terenurilor agricole, in regiunile secetoase, sub 6 hectare făcute după 1 August 1946 sunt presupuse — şi condiţia ca să aibă singura ocupaţie agricultura sau să fie mic funcţionar rural în localitatea unde se dobândeşte terenul”. In ce priveşte dreptul de prevemţiune Statul intervine efectiv cumpărând pământurile scoase la vânzare. In caz că interese de ordin general nu reclamă păstrarea acestui pământ in stăpânirea statului el va puea fi vândut ţăranilor lipsiţi de mijloace. In art. 11 se stabileşte că :»înstrăinarea în total sau în parte a oricăror imobile agricole mai mari de 5 hectare este supusă şi dreptului de preemţiune al Statului”. Statul poate, unde nevoia va cere, să verifice dacă preţul din notificare este exagerat faţă de preţurile curente în care caz o comisie compusă din delegatul M. A. D, proprietarul şi prezidată de un magistrat delegat de Prim-Preşedintele Curţii de Apel din Bucureşti, va stabili preţul real. Comisiunea ţinând seama de toate elementele de evaluare, va depune un raport în care se că au fost făicuta sub imperiul constrângerii şi ca afara sunt declarate nule, dacă achiziţionarul nu face dovada că vânzătorul menţine traresmisiunea făcută. Dovada se va face în termen de 6 luni, după care orice vânzări în situația celor de mai sus sunt declarate nule şi terenul trecut in patrimoniul vânzătorului, va arata valoarea imobilului după prețurile curente. In cazul când proprietater nu acceptă acest preț, Ministerul Agriculturii şi Dimaniilor va refina acordarea dreptului de vânzare. Pentru ca dreptul de preemţiune să nu fie ca în trecut » ficţiune» legea prevede şi fixează, într’un capitol specil posibilităţile de finanţare. SPECULANŢII NU VOR MI, S PROFITA DE IPOTECAREA PĂMÂNTULUI Pentru ca ţăranii mici proprietari să nu treapă ca un trecut pe mâna cămătarilor şi speculanţilor prin ipotecări pe nimica, legea prevede că ipotecarea proprietăţii agreete nu se va putea face decât numai la instituţiile financiara autorizate în acest scop. Deasemeni sătenii mici proprietari vor face autentificarea actelor la instanţele respective fără a fi obligaţi la vreo asistenţă sau alte taxe, în afară de cele prevăzute de legea contribuţiunilor. Vânzările pe un pumn de mălai sunt anulate Noul regim al de zarzavaturi (Continuare din pag. 1) e) Stabileşte ordinea de preferinţă , vânzările cu ridicata, după cum urmează : — economate, comercianţi demobilişti, comercianţi ambulanţi; f) Primeşte şi studiază propunerile comercianţilor pentru organizarea, funcţionarea şi supravegherea tehnică a pieţelor, susţinând propunerile întemeiate înaintea autorităţilor de resort ; g) Tine legătura cu celelalte autorităţi pentru coordonarea măsurilor în vederea aprovizionării pieţelor cu produse alimentare şi pentru respectarea încheerilor de preţuri ale comisiunei ; h) Veghează la menţinerea higienei şi salubrităţii publice, atât în pieţe cât şi în gherete, colaborând în acest scop cu organele de resort ale primăriei respective ; i) Controlează modul în care se aplică prezenta deciziune, sesizând autorităţile competente de orice abateri. Stabilirea mercurialului Stabilirea mercurialului se va face în cursul zilei, după ora 19 sau în cursul dimineţei până cel mai târziu la ora 8, avându-se în vedere condiţiunile specifice locale. Mercurialul se va publica în aceiaşi zi de către Camera de Comerţ şi Industrie respectivă. Mercurialul intră In vigoare In ziua publicării sau afişării sale şi este valabil până la mercurialul viitor. El este obligatoriu pentru toate pieţele de desfacere de produse alimentare. Afişarea preţurilor Comercianţii din municipii, comune urbane, staţiuni balneoclimaterice, cu ridicata şi cu amănuntul, sunt obligaţi să afişeze în localurile de desfacere a produselor alimentare, mercurialul stabilit de către Comisiunea locală, sau în lipsa acestuia lista oficială de preţuri, neputând începe vânzarea decât după afişarea acestora. Vânzările nu se vor putea face decât cu preţurile prevăzute în mercurialul zilei după care se va face vânzarea. Vânzătorii ambulanţi vor purta asupra lor in mod obligatoriu mercurialul zilei după care se va face vânzarea. Comercianţii detaliişti sunt obligaţi a afişa vizibil preţurile, deasemenea ei vor eticheta fiecare articol (din produsele alimentare prevăzute de prezenta deciziune) In Parte,- cu preţul stabilit. Obligaţii pentru comercianţi Toţi cei ce desfac sau vor să desfacă cu ridicata sau cu amănuntul produsele alimentare arătate mai SUS sunt obligaţi ca până cel mai târziu la 10 luni» a. c„ să se înscrie la secretariatul Comisiunei locale pentru organizarea ,funcţionarea şi supravegherea pieţelor de desfacerea produselor alimentare din localitatea respectivă. Comercianţii angrosişti şi detailişti precum şi salariaţii lor înscrişi în registrul de salariaţi vizat de administraţia financiară sunt obligaţi a poseda carte de legitimaţie eliberată de primăria oraşului respectiv. Comercianţii angrosişti sunt obligaţi să elibereze la orice vânzare , note” (bonuri), respectiv facturi. Toţi comodianţii din pieţele alimentare sunt obligaţi a-şi confecţiona şi instala după un model tip dat de primărie, câte o firmă care va conţine următoarele date: — numărul parcelei, numele şi prenumele comerciantului, domiciliul strada şi numărul, numărul de înmatricare al firmei la Oficiul registrului de comerţ. Desfinţarea barăcilor şi gheretelor Toate autorizaţiunile de funcţionare a barăcilor şi gheretelor de desfacere a oricăror produse alimentare vegetale şi animale eliberate după data de 1 Aprilie 1047 cu excepţia celora date pentru barăcile montate in pieţele de desfacere — se vor anula pe bază de ordonanţă primarială. Până la data de 15 Iunie 1947 posesorii unor astfel de autorizaţiuni au obligaţia să procedeze la lichidarea şi demontarea gheretelor şi barăcilor, urmând ca In caz contrar comerţul lor să fie considerat clandestin, iar mărfurile confiscate şi barăcile sau gheretele dărâmate. Se Interzic pe viitor eliberă pieţelor şi fructe rile de noul autorizaţiuni de funcţionarea barăcilor şi gheretelor pentru desfacerea produselor alimentare vegetale şi aniimale dacă aceste eliberări nu au îndeplinit procedura fixată mai sus. Orice desfacere de produse alimentare, operată in sfera pieţei lor de desfacere stabilite sau în afara magazinelor şi depozitelor cu ridicata, înscrise la Comisianea locală pentru organizarea, funcţionarea şi supravegherea pieţelor de desfacere, sunt des asemeni, Interzise, cu excepţiunea desfacerilor la domiciliu prin comercianţii ambulanţi autorizaţi. Sunt şi rămân Interzise eşirile de produse alimentare din pieţele de desfacere, altfel decât dispun normele arătate la articole precedente. Este interzisă achiziţionarea la scop de revânzare a produselor din cele arătate la art. 1, din prezenta deriziune din altă parte decât de la producători (loco producători) sau pieţele de desfacere de engros. Economatele fac excepţie de la prezenta interdicţie. Decizia prevede sancţiuni severe pentru cel nu respectă din poziţiunile legale. Omul cu colierul de bancnote 180 MILIOANE LEI SPERT PENTRU CONCEDIEREA A 12 MUNCITOARE Spertarul a fost demascat de derogaţia Sindicatului Sanitar din Capitală Romeo Grigorescu, patronul laboratorului farmaceutic ,,Amfar", din str. Principatele Unite 14, după ce şi-a umplut buzunarele doldora de bănet şi cocoţei . Prin exploatarea muncitoarelor din Întreprinderea sa, a crezut că şi conştiinţa muncitorească este o marfă oarecare, pe care o poate cumpăra, aşa cum — din păcate — a reuşit să cumpere pe acea a inspectorului Muncii Constantin V. Constan-inescu. De multă vreme numitul patron îşi pusese în gând să concedieze pe muncitoarele care sunt înscrise în Partidul Comunist Român, pentru a-şi dovedi astfel sentimentele reacţionare de care este animat. Prima a fost concediată muncitoarea Calciu Leontina, membră a Comitetului de fabrică, una din cele mai hotărite elemente care apără drepturile salariatelor. Pentru aceasta patronul reacţionar a cerut avizul Ministerului Muncii, având grijă să ţeasă o serie întreagă de intrigi împotriva salariatei. Inspectorul Muncii Constantin V Constantinescu, chemat să ancheteze cazul, în Ioc sâ caute adevărul, s’a lăsat mituit de patron încasând actex 2 milioane faşa cum reese din derivraţia dată la Prefectura Poli (iei). Pentru această sumă inspectorul a încheiat un proces verbal mincinos aprobând concedierea pe nedrept a muncitoare»- Calciu Leontina. Sindcatul Sânitar fiind sesizat la tmp atât despre fapta patronului, cât şi despre mituirea inspectorului de muncă, a delegat de tovarăşa Dorina Slave să facă o anchetă. In urma discuţiilor purtate cu patronul acesta i-a oferit 5 milioane pentru a aplana conflictul în favoarea sa, urmând să-l mai dea încă 7 milioane a doua zi. Iar pentru a-i înlesni concedierea a încă 12 muncitoare, Georgescu a promis un spert, de 180 milioane lei. Prefăcându-se că primeşte târgul, tovarăşa Slave a adus cazul la cunoştinţa Sindicatului şi Comisiei Locale, împreună cu tov. Gherman Vasile, delegatul Comisiei Locale tovarășa Slave, s’a prezentat ori patronului să lichideze.......afacerea”» In momentul când patronul vroia să predea banii toate muncitoarele au fost adunate în fabrică, arătând» li-se mă sura, faptă a patronului. Demascat, Romeo Grigorescu, a fost huiduit de nume!S oare. Milioanele i-au fost prinse de haină şi cu o tăbliţă de val pe care era scris „Patron sperţar”. Romeo Grigorescu a fost plimbat apoi pe arterele principale ale Capitalei. Patronul mituitor împreună, cu inspectorul Constantin Constantinescu se află acum demişi la Prefectura Politiei Capitalei. Fapta mârşavă a susnumitului patron trebuie să trezească vigilenţa salariaţilor de pretutindeni pentru a putea demasca la timp acţiunile duşmănoase ale patronilor reacţionari.