Scȃnteia, septembrie 1947 (Anul 16, nr. 909-934)
1947-09-01 / nr. 909
Cuvântarea rostită de tov. mun. nheorghiu-Dej (TJrmar* din pag. ti — agricultura in suferinţă prin devastarea a zeci şi sute de mii de gospodării în teritoriile cari au fost câmp de luptă. — transporturile ruinate prin bombardarea principalelor ateliere ale C. F. R., prin distrugerea liniilor ferate, a drumurilor, a vaselor pentru navigaţia fluvială şi maritmă; — în fine, cee-ee rate mai însemnat. FACTORUL FORŢA DE MUNCA UMANA A FOST REDUS ŞI VLĂGUIT DIN CAUZA LIPSURILOR IMPUSE DE RĂZBOI ŞI DE CONSECINŢELE SALE. Ca urmare a unei politiei criminale, care a atras ţara într’un război ato- just contra Naţiunilor Unite, economia românească a ieşit grevată de obligaţiuni rezultând din tratatul de pace. Anii de secetă au contribuit la agravarea stuaţiei economice a ţării, măşorând şi mai milt standardul de viaţă al manşelor. Astfel reforma monetară din 1947 a avut condiţiuni obiective cu mult mai puţin favorabile ca in trecut. Regim democrat, o metodă democratică de înfăptuire rapidă a reformei monetare II. Cum se explică faptul că in 1947 redresarea a putut începe destul de repede şi a permis înfăptuirea reformei monetare dela 15 August 1947, în timp ce în 1929 zece ani s’au scurs dela iscălirea păcii până la încercarea destabilizare, zece ani de suferinţă prelungită a poporului? Aceasta se datorreşte nouălui regim politic din România, în care forţele realmente democratice au un rol hotărâtor. Se datoreşte deasemeni modificărilor produse în economia naţională. Massele au ascultat chemarea conducătorilor lor adevăraţi răspunzând printrio muncă intensă de refacere, la C. F. R. în metalurgie, în textile, agricultură şi printrio rezistenţă eroică la lipsurile grele. Acest efort se baza pe încrederea lor in rul regim stabil’ la 6 Martie 1945 şi pe conştinţa politică sporită. Când, la 14 Iunie 1947, Partidul Comunist Român a propus celorlalte organizaţii politice democratice şi întregii opinii publice programul său pentru îmbunătăţirea situaţiei economice şi financiare a ţării, a devenit evident faptul că METODA DE ÎNFĂPTUIRE a reformei MONETARE ŞI A REDRESĂRII ECONOMICE A ROMÂNIEI ESTE DEMOCRATICA şi menită, într’un termen aproximativ scurt să ridice economia României, şi în felul acesta să îmbunătăţească situaţia clasei muncitoare, a pogărimii muncitoare, a intelectualităţii, stimulând totodată iniţiativa particulară în producţie şi circulaţie. PROPUNERILE ACESTEA AU DEVENIT IN SCURTA VREME MASURI SI FAPTECu fiecare lege votată de Parlamentul Ţării, cu fiecare decizie sau hotărîre a Comisiunii Ministerielle pentru redresarea economică şi stabilizarea monetară, creştea în massele largi încrederea în succesul reformei monetare şi redresării economice. 15 August 1947 a venit să confirme nădejdea şi încrederea întregului popor. O PUTERE DE CUMPĂRARE MAI MARE, VOR PUTEA ŞI VOR TREBUI SA LUCREZE CU MAI MULTA APLICAŢIE, DISCIPLINA ŞI RAVNA. întreprinderii i se asigură o reri^irilitate potrivită, iar în♦rcprT^lorul care va înţelege să facă un efort pană lu o mai raţională organizare a producţiei, reducând cheltueeie de regie, îşi va putea realiza beneficiul legal. A vost lovită puterea capriciului speculativ 2. A doua trăsătură caracteristică a reformei noastre monetare este faptul că sterilizarea unei mari părţi a numerarului existent pe piaţă înainte de 15 August 1947, prin bocarea lui, respectiv prin faptul că nu s’a preschimbat întreaga cantitate de lei existentă pe piaţă, ci numai o parte, CONTRIBUIE LA ÎNSĂNĂTOŞIREA ŞI ECHILIBRAREA VIEŢII NOASTRE ECONOMICE ŞI FINANCIARE, LOVIND — ODATA CU INFLAŢIA — PUTEREA CAPITALULUI SPECULATIV. A fost spmiă partea mas.se. Ierminisitoare în venitul uisttosial 3. A treia trăsătură caracteristică a reformei monetare este caracterul ei profund democratic. Prin. reforma monetară de acum s’a produs o nouă distribuire a venitului naţional între clasele sociale din ţara noastră, ln timp ce stabilizarea din trecut a consolidat puterea marilor oameni de afaceri, a moşierimii, reforma monetară din 1947 ESTE FĂCUTĂ IN FOLOSUL MASSELOR LARGI MUNCITOARE, ŢĂRĂNEŞTI, INTELECTUALE. Partea din venitul naţional care va reveni muncitorimi este sporită ca şi aceea care va reveni plugarimii muncitoare şi intelectualităţii. . 4. — A patra trăsătură caracteristică a reformei monetare este că fiind realzată pe baza producţiei naţionale şi cu sprijinul economic al URS.S, reforma monetară n’a dus la ştirbirea independenţei noastre economice şi politice, ci dimpotrivă a consolidat această independenţă, condiţiuni de garantare şi de fructificare a depunerilor în bănci, precum şi a rentabilităţii investiţiilor în sectorul productiv, trebue să regie şi să asigure refacerea economică. Gapitalurile depuse sub formă de lei stabilizaţi la instituţiile de credit, pe lângă faptul că-i scapă pe posesorii lor de riscurie şi rigorile legii, asigură finanţarea producţiei şi circulaţiei mărfurilor şi creează beneficii depunătorilor. Devalorizarea c°ntinuă a leului faţă de valutele străine în timpul inflaţiei dădea posibilitatea exportatorilor să realizeze beneficii mari în devize sub forma unui export de capita! Şi făcea oneroasă pentru Stat îndeplinirea angajamentelor contractate prin Convenţiile economice cu ţări străine. Prin stabilizare se deschid perspective pentru o mai bună valorificare a produselor româneşti pe pieţele străine, precum şi pentru Intensificarea schimburilor cu străinătatea Acordurile economice de durată pe cari le vom Încheia în viitor, în condiţiunile încrederii străinătăţii faţă de leul stabilizat, vor trebui să asigure importul de materii prime şi de instalaţiuni necesare măririi producţiei industriale şi agricole. Prin mărirea disponibilităţilor de export va trebui să ducem o muncă perseverentă pentru echiibrarea balanţei de plăţi cu străinătatea, ceea ce reprezintă deasemenea una din condiţiunile menţinerii stabilizării. Stabilizarea prin mărirea producţiei nu prin împrumuturi profim cî III* După cum am arătat, statilizarea din 1929 a fost făcută cu „sprijinul” cercurilor imperialiste, care au căutat să se folosească de aceasta pentru a acapara bogăţiile României. Controlul trusturilor şi băncilor s-a instaurat la Banca Naţională a României, la Ministerul de Finanţe, la Regiile Autonome şi la întreg sectorul industrial şi agricol. Trimişii capitalului monopolist, au organizat şi condus direct acest control. Veniturile ţării mergeau în buzunarele creditorilor străini pentru a plăti dobânzile împrumuturilor oneroase. Cu totul alt caracter îl are reforma monetară din 1947. Este esenţial faptul că la baza stabilizării din 1947 a stat mărirea producţiei naţionale şi nu împrumutri prădalnice de felul celor din 1929. Stabilizareaaceasta se poate caracteriza, ca o stabilizare pe baza producţiei naţionale, a independenţei naţionale. In afară de aceasta stabilizarea din 1947 se bazează pa încă un fapt esenţial: IMPORTAREADIN U. R. S. S. A MATERIALELOR NECESARE PENTRU RIDICAREA PRODUCŢIEI în sectoare hotărîtoare ale economiei la încintul lunii August, şi ACRANELOR MENITE SA ASIGURE HRANA POPULAŢIEI până la noua recoltă. Este pentru prima oară în istoria relaţiilor economice şi politice ale României.E o mare putere învingătoare în războj ftraniă înţelegere şi comicitudine pietenească faţă de un stat mic şi învins. Este evident că numai un stat socialist cum este U. R. S. S. poate adopta o astfel de poziţie. Câteva elemente esenţiale ! Etatizarea B. N. R., Oficiile industriale, controlul economic IV- Trebue să subliniem de asemenea câteva elemente esenţiale care au permis luarea măsurilor prevăzute în propunerile Partidului Comunist Român, îndeosebi trecerea în mâinile Statului a Băncii Naţionale a României făcută de Parlament în Decembrie 1946, a fost un factor important pentru reforma monetară, punând la dispoziţia conducerii de stat această pârghie atât de importantă.Aceasta a permis însănătoşirea politicei de credit şi a finanţării. Apoi crearea oficiilor industriale, alcătuirea programelor de producţie de către Ministerul Industriei şi Comerţului, au permis organizarea producţiei într’un mod nou şi a adus succese în îndeplinirea planurilor industriale menţionate. Deasemenea înfiinţarea şi activitatea controlului economic cu un aparat nou şi într’un spirit nou, a contribuit la însănătoşirea vieţii economice. Oare sunt aşadar principalele trăsături caracteristice ale reformei monetare: î -ro+r» --«stor mer STABILIZAT, SE VA PUTEA PRODUCE MAI MULT ŞI MAI BINE. Forţa de muncă umană va putea să se exercite mai raţional, iar mijloacele de producţie vor putea fi mai larg folosite, îmbunătăţite şi aminonte. (7.1S1 MUNCITOARE ŞI SALARIAŢII AVAN) O SITUATIE MAI BUNA, UN SALARIU REAL SPORIT SI Importanţa reforma! Constat Lipsurile isuorite de nivelul scăzut al venitului naţional în comparaţie cu cel dinainte de răsboi, încă nu au dispărut. RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI NU SE POATE REALIZA DECÂT PRIN MĂRIREA CONSIDERABILA A PRODUCTIEI. Reforma monetară a stabilit un raport nou între preţuri şi salarii. Acest raport asigură creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor. Din punct de vedere economic aceasta înseamnă că FACTORUL PRINCIPAL IN MARTREA PRODUCTIEI, FACTORUL MUNCA, ISI VA PUTEA MARI CONTRIBUTIA IN OPERA DE REFACERE ECONOMICA A TARII. Preţuri jjasdi3i©s caCcstlîife, bersafîcsâ normale Pr . noua politică de preţuri s’a stabilit un raport just între diferitele produse raport corespunzător situaţiei economice a ţării care ţine socoteală de schmbărle survente în economia românească în ultimii ani. Factorul conjue utal, care in perioada inflaţiei a jucat, un rol hotărîtor în raporturile d ntre preţurile diferitelor produse a fost eliminat. S’a ţinut, seamă de Stuaţia reală a fecarei ramuri de producţie, calculând în preţ eromuri ete de cost precum şi de nevoile de investiţiuni pentru refacere în sectorul refnectiv. La stabilirea noulor preţur s-a calculat un beneficiu normal pentru toate categoriile de producători. Stablitatea leuluiui peste realizarea acestui beneficiu ceea ce nu era cazul în perioada inflaţiei, când bani realizaţi de pe urma vânzării mărfurilor de către producători reprezentau o valoare mai mică decât sumele investe pentru producerea lor-Economie şi gestiune sănătoasă in bugetul Statului, la întrejîri liderile de Stat şi particulare Inflaţia îngreuia echilibrarea bugetului, deoarece prevederile bugetare la capitolul cheltuirilor erau depăşite de urca" preţurilor şi salariilor șila restrângerea cheltielilor Statuia la circ strict necesare, precum şi prin plata impozitelor la termen1, va trebui să asigurăm echilibrul bugetar, care este una din pietrele fundamentale pentru menţinerea stabilizării întreprinderii particulare, cât şi cele ale Statului, vor trebui să aibă o gestiune sănătoasă. ELE VOR TREBUI SA EXCLUDĂ RISIPA, SA FACA SEVERE ECONOMII, SA EVITE SURPLUSUL DE MANA DE LUCRU, PENTRU A PUTEA OBŢINE O SUBSTANŢIALA COBORIRE A COSTULUI PRODUCŢIEI. Statul nu va mai putea acoperi sub nici o formă eventualele deficite ce s’ar putea ivi din cauza unei producţii nerationale sau nerentabile a întreprinderilor. In timpul inflaţiei o parte însemi Pta dpi creditele recs- CO.10 fe I- 15 N. R, în Ioc să fie îndumfle în sectorul produr'iv. au to51 deturnate de cei ogri bohr ff etan de ele, spre gCotarul speculativ. unde posibilitatea de câştig era mai mare si mai r--ri',ă. In forrt Statui finanţa diresi sau i direct întreaga producţie. în t'rro ce tendinţa cspstplHui parHcTar era de a icŞi din sectorul productiv. O nouă politică de credit Este clar că pentru menţinerea stabilizării trebue introdusă O NOUA POLITICA DE CREDIT. ACESTE CREDITE VOR TREBUI SA FIE ACORDATE NUMAI DUPĂ O PREALABILA CERCETARE A SITUAȚIEI ÎNTREPRINDERILOR SOLICITATOARE, pentru ca efectele acestei politici, să se poată manifesta în sensul măririi producţiei. Izvorul principal al acestor credite va trebui să fie dishilul acumulat sub formă d»ti la ’ - ta TRE STAT, LI SE ASIGURA CONDIŢIUNI DE SECURITATE ŞI FRUCTIFICARE. ELE VOR ASIGURA FINANŢAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE ŞI DE CIRCULAŢIE A MĂRFURILOR. Tocmai pentru mobilizarea tuturor capitalurilor stocate sub formă de aur şi devize s’a dat un termen pentru preschimbarea lor în lei stabilizaţi. Deţinătorii de aur r? devize to11 * ' SCÂNTEI). Vigilenţă cetăţenească pentru respectarea preţurilor maximale şi a măsurilor luate In timpul inflaţiei era greu de stabilit unde sfârşeşte comerţul licit şi unde începe specula. Acest lucru se poate stabili acum cu uşurinţă datorită nouilor preţuri maxmale şi vigilenţei cetăţeneşti de care dau dovadă massele populare pentru apărarea puterii de cumpărare a leului stabilizat. Menţinerea şi consolidarea stabilizării înseamnă lupta pentru aplicarea şi respectarea măsurilor luate. Muncitorii, tehnicienii, funcţionarii, pensionarii şi, în general, cei cu venituri fixe, sunt cei cărora, stabilizarea le asigură o putere de cumpărare DE VREO 20,1 ORI MAI MARE DECÂT ACEEA DIN TIMPUL INFLAŢIEI. Ridicarea nivelului de trai este un îndemn petrivit ÎNTĂRIREA DISCIPLINEI IN MUNCA ŞI DEPUNEREA UNOR EFORTURI DIN CE IN CE MAI MARI în vederea consolidării poziţiilor câştigate prin luptă hotărită penru refacerea economică şi depăşirea nivelului producţiei de depante de războiu. Ţărănimea mencitoare, intelsctuatii, tinerete şi armale trebue să sprijine stabilizarea ŢĂRĂNIMII MUNCITOARE stabilizarea îi asigură VALORIFICAREA PRODUSELOR AGRICOLE printr’un leu cu care îşi poate cumpăra produsele industriale necesare gospodăriei. PUTEREA DE CUMPĂRARE A ŢĂRĂNIMII VA CREŞTE CU MARIREA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE. Deaceea trebue intensificat schimbul între sat şi oraş, îmbunătăţind astfel aprovizionarea populaţiei-Ţărănimea va trebui să depună eforturi pentru întărirea şi îmbunătăţirea producţiei agricole, prin executarea integrală a planului de însămânţări, sporirea producţiei la hectar şi dezvoltarea unei agriculturi intensive INTELECTUALILOR stabilizarea le arează UN ÎNCEPUT de condiţiuni demne PENTRU DESFAŞURAREA ACTIVITĂŢII LOR CREATOARE micşorându-le grijile şi preocupările izvorîte din deprecierea continuă a mijloacelor băneşti. De aceea intelectualii trebue să-şi pună toate cunoştinţele şi experienţa lor în serviciul operei de redresare economică. TINERETUL, cu avântul care îi este propriu, este chemat, prin muncă voluntară, să aducă un aport însemnat la acţiunea de refacere-ARMATA căreia prin reforma monetară i stau creiat mai bune condiţiuni materiale va trebui să dea exemplu de disciplină şi muncă, precum şi de devotament, faţă de popor Industriaşii şi comercianţii îşi vor putea asigura beneficiile in cadrul legal INDUSTRIAŞII vor trebui să revină la principiile de gospodărire sănătoasă a întreprinderilor, de degrevarea tuturor sarcinilor inutile şi de raţionalizare a procesului de producţie. Noul nivel al preţurilor şi salariilor immoduze in viaţa economică principiulgospodăririi chibzuite, a responsabilităţii personale a producătorilor şi stimulează desvoltarea iniţiativelor în vederea sraţionalizării şi îmbunătăţirii producţiei şi circulaţiei mărfurilor. Beneficiul legal stabilit prin nouile preţuri le asigură un câştig al cărui volum depinde de raţionalizarea şi de mărirea producţiei Comercianţii şi meseriaşii IŞI VOR PUTEA ASIGURA BENEFICIILE IN CADRUL LEGAL, mărindu-şi clientela prin dezvoltarea iniţiativei pentru procurarea mărfurilor in condiţiuni mai avantajoase şi depunând toate eforturile pentru o aprovizionare cât mai largă şi în condiţiuni optime a consumatorilor. Stabilizarea deschide perspective largi de valorificare a efortului fiecăruia al muncitorilor, funcţionarilor, tehnicienilor şi al intelectualilor, industriaşilor, meseriaşilor şi negustorilor ce se încadrează în lupta pentru apărarea intereselor generale ale ţării. Aceste interese generale reclamă O VIGILENŢA CRESCÂNDA din partea tuturor, pentru identificarea tuturor speculanţilor şi sabotorilor care, nerespectând măsurile menite să asigure stabilizarea, caută să ne readucă la perioada greutăţilor, lipsurilor şi nedreptăţilor pe cari le-am cunoscut In timpul inflaţiei. Pe aceşti speculanţi, sabotori şi cămătari, organele Statului cu sprijinul masselor muncitoare II VOR LOVI FARA CRUŢARE, căci Guvernul si masele muncitoare sunt. bn'âr't' PA DEZRĂDĂCINEZE SI SA RUTSt. VF.ASCA OR.TCE TNCFPr/\RE DE A ANTHTLA EFORh"*îRD E DEPUSE DE CEI CE MUNCESC pentru ridicarea și dezvoltarea economică a țării și poporului. Pentru a asigiura deplina reuşită a stabilizării: Din analizarea caracterului reformei monetare şi a consecinţelor ei se desprind clar sarcinile principale a căror îndeplinire va asigura deplina reuşită a operei de stabilizare ACESTE SAIU1XI SCXT : 1) Dezvoltarea producţiei prin realizarea şi depăşirea programului de producţie ; '1) Sporirea productivităţii muncii, prin organizarea raţională a procesului de producţie, prin mai buna, repartizare a forţei de muncă şi prin reducerea cheltuelilor de regie la întreprinderile de stat şi particulare ; 3) Asigurarea echilibrului bugetar prin acoperirea cheltuelilor Statului din veniturile ordinare. Pentru aceasta este necesară reorganizarea şi mobilizarea aparatului fiscal pentru o echitabilă stabilire şi o strictă percepere a impozitelor ; 4) Echilibrarea balanţei comerciale şi de plăţi cu străinătatea, prin intensificarea şi valorificarea exportului ; 5) Menţinerea actualului raport între preţurişi salarii şi treptata lui îmbunătăţire, prin creşterea producţiei şi mărirea venitului naţional; 6) Judicioasa repartizare a creditelor care să asigure mărirea producţiei ; ” încurajarea depunerilor, popor pentru refacerea României. Am efectivat reforma monetară INTR’O PERIOADA CÂND O MARE INSTABILITATE ECONOMICA ŞI POLITICA CARACTERIZEAZĂ SITUAŢIA MULTOR ŢARI EUROPENE ŞI AMERICANE, cari alunecă pe panta crizei, inflaiei şi şomajului. Noi considerăm realizările obţinute de ţara noastră pe drumul redresării economice drept O DEMONSTRAŢIE A SUPERIORITĂŢII REGIMULUI NOSTRU DEMOCRATIC, A POLITICII SALE ECONOMICE, CÂT ŞI A POLITICEI SALE EXTERNE. Intemeindu-ne pe sprijinul,, încrederea şi avântul poporului, mobilizând inepuizabilele sale forţe creatoare, ne exprimăm convingerea nezdruncinată că acţiunea de redresare economică a României ar fi încoronată de un succes deplin, transformând România într-o ţară a buneistări şi a înfloririi economice şi culturale. La sfârşitul lunei Septembr*’ „SCÂNTEIA” ! Organ central al Prtidului Comunist Român Director: MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsabil- Sorin Toma Comitatul de Direcţie: • Lucreţiu Patrasianu. • Miron Constantinescu. • Gh. Vasilichi. • I. Chişinevschi. • L. Răutu. • Al. Buican. • N. Popesc-Doreanu. • Ucigaşii lui Balasz Pali trebue condamnaţi pentru asasinat poliţe! Un proces de rivare semnificaţie politici vin® spre rejudecare abprafaţa Secţiei a Vll-a a Curţii de Apel din Capitală. E vorba de procesul asasinări luptătorului democrat Balasz Pali, ucis mişeteşte de către o bandă de fascisto-sa aszati în Iunie 1946 ,'3 Leute-Odorhei. . Vechi militant şi fruntaş antifascist la rândurile Mactosz-ului, Ba'asz Pali a fos iubit şi apreciat de oamenii muncii din Ardea, pentru dârzenia şi spiritul de sacrificiu cu care a luptat face din cele mai întunecate timpuri ale regimurilor de împilare „istorice" împotriva şovinismului şi a fascismului. Aceasta nu i-au putut-o forţa nici fasciştii români nici cai maghiari. Asasinându-i, banda de hortişti-salaszişti în frunte cu Bencze Rezső şi Lazăr Ioan a urmărit să înlăture un aprig mitant al înfrăţirii naţionalităţilor din Ardeal, al luptei pentru libertate, pace şi democraţie. Oamenii muncii au aflat cu indignare de faptul că, juudecaţi în prima instanţă de Secţia a Il-a a Trib. Ilfov în completul format de ragistraţi Gh. Petrescu, Paul Iliescu şi Aurel Ispir, asasinii lui Balasz Pali au primit pedepse necorespunzătoare gravităţii faptelor lor şi care constituie prin ele înşine o încurajare făţişe. Ochii oamenilor muncii din ţara noastră sunt aţintiţi asupra magistraţilor în faţa cărora vine azi spre rejudecare procesul odioşilor asasini ai lui Ba'asz PaW. Opinia publică cere pe drept cuvânt Curţii de Apel schimbarea calificativului nedrept de „lovituri cauzatoare de moarte" atribuit de Comitetul Secţiei a Il-a a Tribunalului Ifov în cel real de ASASINAT POLITIC PREMEDITAT,aşa cum rezultă din declaraţiile asasinilor şi din probele aflate la dosar. Oamenii muncii nu pot ierta pe asasinii lui Ba'asz Pal, luptătorul pentru democraţie şi înfrăţi- nsţiprală, du-i cum nu pot tolera nicio vinovată îngăduinţă arătată acestora. Ei cer răspicat să se facă dreptate ! Sesizată de denunţurile făcute de cetăţenii din corn. Lipăneşti-Prahova, organele de control economic împreună cu sindicaliştii din sindicatul petrolist Boldeşti, au executat o serie de descinderi la brutarii Ion Ungureanu, Iancu Panaitescu şi Gogu Marinescu, de unde au ridicat 600 kgr. grâu Şi 763 kgr. făină nedeclarată. La Speculantul Nichita Gheorghe din Tg. Ocna, organele de control au găsit şi confiscat 900 kgr. grâu Şi orz, sustrase din cota de sămânţă trimisă plugarilor. Cu actele dresate speculantul a fost Înaintat Parchetului. La Bacău în chiar centrul oraşului organele de control au descoperit un camion plin cu stofe care urmau să ia drumul bursei negre, însoţitorii transportului, oamenii fabricantului Fildarman au prezentat facturi false şi un bilet de liberă circulaţie emis de agentul fiscal Sichitiu. Cercetările continuă, in com. Siliștea Crucii, jud. Dolj, organele de control au descoperit la colonelul Traian ChifU o cantitate de 600 kgr. grâu sustras dela colectare. Grâul a fost confiscat iar sabotorului i s’au dresat acte de dare In judecată. Controlorul economic Spirea Dumitresecu din Piteşti a surprins pe preotul Constantin Ionescu din corn. Dăreşti, jud Argeş pe când plasa mari sume de lei vechi. Ca să scape de urmări, preotul a oferit controlorului economic mită, care a fost însă refuzată. La per Chiziţia corporală făcută, s’au găsit asupra sa 5.500 lei stabilizaţi pe care nu l-a putut justifica. Pentru a susţine stabilizarea 144 MINERI ŞI TEHNICIENI IDE LA MINA AURIFERA FERDINAND DIN SACARAMB-HUNEDOARA AU FORMAT ECHIPE VOLUNTARE PENTRU MARIREA PRODUCŢIEI DEVA, 28 (prin telefon). Pentru a susţine stabilizarea mo»«, iară, la apelul organizaţiei PC.R. Certej-Hunedoara, minerii şî tehnicienii de la mina auriferă Ferdinand din Săbarâmb au format echipe de muzică voluntară pentru mărirea producţiei. In noaptea de 22 spre 23 August, 144 mineri au lucrat timp de 8 ore extrăgând peste 45 tone minereu aurifer. In toate colţurile ţării Speculanţii şi sabotorii stabilizării cnntul saiU*t!ÎIH2lti ? Control ri ewmomici pe teren 1 Hii ifii li tfflâi sloi? , confiscate de la speculanţi Toate magazinele trebue să-şi reia de îndată activitatea . Direcţiunea Generală a Comerţului Interior din Cinieterul Industriei şi Comerţului atrage atenţiunea tuturor negustorilor cari au avut magazine închise, să execute imediat ordinul de reluare a activităţii comerciale suspendate, pentru t a nu fi puşi în situaţia de a suferi sancţiunile legale» Organele Direcţiei Generale a Controlului Economic au dispoziţiuni precise de constatare a oricărei abaterii care va fi aspru sancţionată. După 1 Octombrie Nicio întreprindere nu va putea funcţiona fără certificat fie firmă Ministerul Industriei şi Comerţului, Direcţiunea Generală a Comerţului Interior, atrage atenţiunea tuturor firmelor şi întreprinderilor de orice categorie din ţară că trebue săse grăbească a obţine neapartat certificatul de existenţă a firmei în condiţiunile legii Nr. 250 din 15 iulie 1947, întrucât lac dăta de 1 Octombrie a c. vint anulate toate certificatele de firmă şi deci nici o întreprindere nu va mai avea, altfel, un instrument legal de dovedire a infristafiţei sale şi de servire în operaţiunile comerciale respective, §saMri@i§f®ittl!Sili condamnaţi la 8 şi 5 ani redusoare de Instanţa de sabotaj din Roian Apărătorul sabotorilor moşierul reacţionar Mârza a fost plimbat cu o piscardă Alte condamnări, de speculanţi ROMAN, 28 (prin telefon). — In ziua de 27 August, instanţa de sabotaj de pe lângă tribunalul Roman a judecat cel de al doilea lot de traficanţi cu lei vechi pronunţând următoarele sentinţe : slt. Etanelu Gheorghe, Paul Boluşineanu, Max Leibovici la câte 8 ani închisoare, Ion Klinger, Alexandru Ghiţescu şi Weiss Bernard la câte 5 ani închisoare şi câte 1000 lei amendă-Baroul Roman a luat hotarfrea ca niciun avocat din localitate sA mi la apărarea sabotorilor stabilizării. Av. Mârza Grigore din Bacău, ’■noşier reacţionar, la care s’au «*h. -• -if. de kilograme de .500 lei despăgubiri civile pentru că a vândut brânză la preţ de speculă- A InTÂT a I EDITURA PARTIJULUI COIMUNIST ROK3AN poaga PC cftitcrîi lucrării: Ka^l Msfi Ogîtspraxece Brumar al F"vsi Ludovic Bonaparte, să citească nc£a 1, atitalsfcul 4, dela pas» 93# in felul .următor : „Manifestul ComunilsV* face un bilanţ general al istoric it bilanţ ce ne obligă să vedem fu stat, un organ al dominaţiei de clasă, dând naştere următoarei concluzii necesare : proletariatul nu poate doborî burghezia, fără a fi cucerit mai întâi puterea, politică, fără a fi căpătat în mâini dominaţia politică, fără a fi prefăcut statul în „proletariat organizat ca clasă dominantă?’ care stat proletar îşi va începe îndată după izbândă procesul pieirii sale, căci în societatea lipsită de contradicţii de clasă staful e de prisos şi cu nepuf inf. ft* a fost însă pusă chestiunea în ce trebue să CC'nr.tc din punctul fie vedere al des~voltării istorice, această înlocuire a statului burghez prin cel proletar.*p Rugăm ca această rectificare să fie atașată la carte. Reînoirea relaţiilor financiare franco-poloneze PARIS. 28 (Rador) — Adunarea Naţională franceză a adoptat joi după amiază proectul de lege pentru aprobarea acordului de plăţi franco-polatice. Acest proect ratifică acordul deja încheiat la 1 Aprilie 19911 între Franţa şi Polonia şi are drept obiect reînoirea relaţiilor financiare. v La Timişoara se va înfiinţa un lagăr pentru speculanţi TIMIŞOARA. Pentru apărarea şi consolidarea stabilizării, precum şi pentru înlesnirea aprotovizionării populaţiei cu alimente şi articole deprimă necesitate, s-a constituit la Timişoara sub preşedinţia Iov, prefect dr. Titus Ionescu, Un Comandament unic economic al judeţului Timiş- Torontal Pentru a înlătura intermediarii speculanţi, Comandamentul a hotărât că numai Federsk „Banatul“ este îndreptăţită să cumpere produsele de la producători, pe care le va aduce pe pieţele Timişoarei. Deasemeni, economatele se vor aproviziona şi ele prin Federale. Toţi cei care vor contraveni acestor dispoziţiuni vor fi arestaţi şi Internaţi în lagărul care va lua fiinţă chiar în cursul acestei săptămâni.