Scȃnteia, decembrie 1947 (Anul 16, nr. 987-1010)
1947-12-01 / nr. 987
Mmbătă $ Noenstrie 1H7 Instalarea tov. Aurel Vijoli ca guvernator al Băncii Naţionale (Urmare din /mg. l a) sibii decât îfl instruţiunile care au căpătat o nouă înfăţişare şi un nou conţinut. Aşa este şi cu Banca Naţională a României. Până la etatizarea Băncii Naţionale, ea a servit interesele înguste a unui mănunchiu de oameni îmbogăţiţi prin exploatarea şi prin asuprirea poporului, oameni care stăpânim, economia şi finanţele ţării. Astăzi Banca Naţională a României a căpătat un alt rol: a fost pusă în slujba poporului şi — cum a spus tov. Aurel Vijoli nou guvernator — a încetat şi rolul de a fi un fel de pompă prin care se mai pompa câte ceva în plămânii plăpânzi ai Statului democrat, ca în timpul inflaţiei. Am ajuns acolo că Ministerul Finanţelor nu mai apelează la Banca Naţională şi nu vor mai fi emisiuni pentru a acoperi deficitele bugetare (aplauze). Cu satisfacţie iţi cu Încredere, pot afirma aci, ca mergem categoric ificat aiii spre echilibral b u g e ta r, deoarece noi atu reuşit să răsturnatim teoriile false asupra propriilor noastre posibilităţi, întrucât tu nuca poporului, sacrificiile atinse in folosul reconstrucţiei ţării, ten dat şi dau rezultate. În luna aceasta, an renunţat la apelul către Banca Naţională şi aţi văzut bine că am reuşit să plătită şi salariile şi pensiile (aplauze). Şi, mergând mai departe la acest avânt, noi vom acoperi chefltuielile bugetare şi vom asigura astfel, echilibrul bugetar. De acum înaine Banca Naţională trebue să-ţi îndrepte toate eforturilespec .s prij nirea producţiei, pentru că unificarea Unei politice, economice şi fiancare, care a fost înfătuită la Ministerul Finanţelor , la Ministerul Industrie şi Comerţului, este completată astăzi prin instalarea nouei conduceri în fruntea Băncei Naţionale. Cu acest sprijin recproc, în drum spre acest scop de reconstrucţie în folosul poporului ne vom înfăptui năzuinţele pentru care "fi demonstrat aci, pentru care luptă întregul popor. împreunătoţi, vom reune, zi - noapte pentru fericirea poporului (Aplauze prelungite). Oament renunţă la avansurile Institutului de Emisiune. înţelegerea este o dovadă evidentă că, spre deosebire de trecut, Banca Naţională a găsit în Ministerul Finanţelor un aliat, itr nu un adversar. lată deci că avem îndeplinite toate condiţiunle econo mice ș i fin o voi a re, favorabile întăririi monetei noastre na. . innate Ca preocupări noul, în afară de cele legate de dirijarea in controlul eredte, or, vi de stabilizarea monetară ’.rebue să amintim de .UmiliIimi colectivii ilownici Cur Mitre finei if ir II re i re in încredere in miocenul. ncestei tirtimii, iluf fiind cd uccui li s'fii i intru. nite donit elemente de îmiă neutru incur,, jurea depunerilor si mumie: o numeld unna I tut să fi fînrttuliu de restituire n ti e pu nerit or a eiirdntd de Hnncn Xnlionnld It ii ni d nie i, lie punerile mir benefieiu iis!feluliii de pdstrureu puterii de cUHipdrure u eeo. nnmiiior edt fi de • securitate u lor neintdlnitd prind în prezent în turn noustrd, Oohdndn inni mure deed! in trecut, care se pidtefte ns. tOW pentru depunerile spre tructifiare, reprezintă încă im * f i mul nit pentru depunători încheind, tov. Aure' Vitol a declarat: încadraţi într’un regim poliic nou, aşezat pe baze' s sure ,î într’o economie însănătoşită, cu un Consiliu de Administraţie care asigură pe vor unitatea de acţune, cu personalul pe care-l ştim alături de noi, ne -om strădui din toate puterile noastre să nu desmințim încrederea pe care și-au pus-o în noi Guvernul ? oamenii muncii din această ţară. feri mle îdv. fi nautând prezenţa în mijlocul personalului Băncii Naţionale a Romăniei a reprezentanţilor guvernului în frunte cu d. prim ministru Dr. Petru Groza, iov. Aurel Vjd, noul guvernator al B. N. R. menţionează munca excepţională a funcţionarilor Bănci cu ocaz.a operaţiunilor reformei monetare subliniind ataşamea tu lor faţă de instituţia pe care, o servesc. ..Şi constatau — continuă tov. Aurel Vijoli — din munca de fiecare zi cum nici un hm nu mai merge pentru satisfacerea intereselor particulare, ceea ce se întâmpla curent înainte şi numai în folosul economiei naţionae. Vorbind apoi despre politica de credit a B. N. R. în viitor, tov Aurel Vijoli declară: Politica noastră de «redit va continua să aibă «a seooart?cipal susţinerea produc, »lei Vom avea însă orală că nu scoatem mai mulţi lei decât ceea ce este absolut necesar In acest scop. Pentru circulaţia mărfurilor noi vom acorda erodate noma, pentru a preveni o întrerupere a scurgerii prodeselor e*tre consumatori. In ce priveşte avansurile către Ministerul Finanţelor. pc.ffrtt acoperirea gr.:urilor bugetare, dela sch i nt harca regimului la acest Departament. nt f ffM încetat. Această politică de drămuire a fiecărui leu scos din Banca Naţională, va duce la o circulaţie monetară foarte redusă. Acoperirea în aur a monetei noastre, întrece acoperirea multora din manetele altor ţări. In domeniul finanțelor pu-, blice, suntem convinsi că politica de echilibru bugetar, Btanotruntă ’a neuaeta*ne«rtul de resort odată cu vsnirs* ir fruntea lui a tovarăşului VasTe Luca minutrul Finanfelor, secondat de d Modera s. subsicrc'a- Stat la Fioante va contribui la păstrarea stabilităţii monelart daoareea realizarea ««bilibruţu: bugetar va face inutile avansurile noaatre că. *f» Tezaur In acest scop, a intervenit o înţelegere intre Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională, potrivit căreia acest Depar Discursul d-lui prim-ministru Petru Croza In mchewe ». trat cuvântul d, prim ministru tf . Petru Groza, cvre printre al'ele * sptw : Am venit in această cetate a Ba/vului in accatc »Auri reeî cu gândul da a BiCala 11 n ?uv«Kiat«r. Aerate ziduri cum ad nea mi mi se apune», au mai vă apt instalări de guvernatori fiMturi'e acele- er an mai tnfMrt*. the sălii Consiliului de Administraţie. Aici ne aflam in aula mare a Băncii Naţionale« fi reeace este nou ceea ce întâlnim nou în această misiune a MMstri, formală, de a instala un guvernator, este această explozie de bucurie a tuturor acelora «■■ari muncesc în turc! acestei -nt^i f.uti'j ni, es‘TM căldura cu rate dv*. prim'ti prin noul guvernator- noul regim al acestei HMituHuni Lucrările Camerei .Şediţa de ori a Camerei s'a deschis la ora 17.30 sub preşedinţia d-lui Miron Belea■ pe banca ministerială ereu prezenţi tov. Vasile Luca, prof. ing.« N. Profiri, Ion Pa» şi d-n. Romulus ZfjTcml şi g-ral DDSm&comm. După «'aprobarea sumarului. "nefurice comunicări, s’a intrat in ordinea de z. Au fost luate’ în discuţie şi adoptate «•.wiătoarele proecte de lege: — pentru aducerea în activul societăţilor comerciale «şi industriale a unor bunuri sociale; — pentru trecerea asupra Ministerului Industriei şi Comerţuiii a tuturor infibuiilinilor Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, in legătură cu Fondul Ortodox Român al Bucovinei şi n S. A. ,Domeniile Bucovinei; — pentru deschiderea unui credit extraordinar special pe :«Mama Ministerului Industriei Comerţului. » Şediţa de azi are loc la ora 16. Pe ordinea de zi figurează ".roectul de lege pentru organizarea judecătorească- probabil, ca pe lângă declaraţiilesprezeptaifştilor tuturor partidelor din Parlament, să ia cuvântul şi tov -prof. Lttcreţiut Patraşcanu ministrul Justiţiei Raportor al proectului este tov. Sterin Iopulescu- P.C.R. ŞTIRI POLITICE D. prim ministru dr. Petru Groza a primiteri dimineaţă pe Monseniorul Gerard Patrick O’Hara, regentul Nunţiaturii Apostolice din România. ★ Tov. Ana Pauker, ministrul Afacerilor Străine, a primit ori după amiază la orele 18 pe d. Jean Paul Boncour, ministrul Franţei la Bucureşti, Consiliul de Miniştri. Se întruneşte astăzi la orele 11.30, sub preşedinţia d-lui prim ministru dr. Petru Groza, în obişnuita sa şetinţă săptămânală. Vor fi examinate mai multe jurnale, precum şi câteva proecte de legi ce urmează a veni apoi în discuţia Parlamentului. Tov, Stelian . Niţulescu, deputat, a fost numit șeful Diviziunii adminisrative consulare din Ministerul Afacerilor Străine . Tov. Mihail Maievschi, secretar general al Ministerului de Finanțe, a fost delegat cu conducerea Oficiului pentru Aplicarea Tratatului de Pace de pe lângă acest minister. Monitorul Oficial, de azi publică Jurnalele Consiliului de Miniștri prin care se confirmă în scaunele în cari au fost aleşi, de Colegiul Electoral Eparhial I. P. S. Justinian Marina, ca mitropolit al Moldovei, I. P. S. Fîrmilîan Marin ca mitropolit al Craiovei şi preot Sebastian Rusan ca episcop de Maramureş. Zilele trecute o deleg«ţie a reprezentanţilor obgtiilor şi org« . nizaţiilor democrate' evreaşti cUnj Român,.'« - s'a prezentat d-lui îhî - nistru al Cultelor, prof. Stanciu Stoian, căruia i-au expus fcituaţia de la conducerea Uniunii Comunităţilor Evreeşti din vechiul Regat şi a Federaţiei Uniunilor de Comunităţi din România, arătând dlui ministru că, pe baza rezoluţiei conferinţei pe ţară a delegaţilor Comunităţilor Evreeşti, ţinută în ziua de 16 Noembrie a.c p.,este necesară înlăturarea vechii conduceri reacţionarre în frunte cu dr. IV. Fildeman şiinstituirea unei comisii interimare raprezentative care să gireze conducerea acestor instituţii şi să pregătească alegerile pentru conducerea Comunităţilor Delegaţia a avut în fruntea sa pe prof. Parii Iecordei, secretar ] general al Comitetului Demo -; «rat Evreesc, «v. 1, Bhereohon dij. partea Partidului Evreesc și] d. ing. Anghel Dascălu, deputat.. Monitorul Oficial Nr. 275 din 27 Noembrie 1947 publică decizia Ministerului Afacerilor « Străine din 22 Noembrie 1947, prin care d-l Ion Popescu-Puţuri se nu- mește Comisar al Guvernului par lingă Societatea RADOR. M SCÂNTEII „SCÂNTEIA" Organ central al Partidului Comunist Român Director: HURON CONSTANTINESCU Redactor responsabil SORIN TOMA Comitetul de Direcţie: • Lucreţiu Patraşcanu • Miron Constantinescu) • Gh. Vasîlîchi a I. Chişinevschi • L Răntuii Al Buicaniţ N Popescu Doreanu ATENEUL ROMAN Sâmbătă, 29 Noembrie 1947, orele 17 ANIVERSAREA Proclamării Republicii Federative Populare Iugoslave organizata de * Asociaţia pentru strângerea legăturilor de prieteni cu Republica Federativă Populară Iugoslavă-Vor lua cuvântul. Dr. FLORICA BAGDASAR, Miistrul Sănătății, GH. GHEORGHIU, DEJ, Secretar general al P. C. R. și Ministrul Industriei și Comerțului, RADOMIR GOLUBOVICI, Ambasadorul Iugoslaviei la București, după care va urma un program artistic Ajutoare masive au şi ajuns la democraţii greci Şedinţa de eri a Comitetului Natonal « îentru ilutorarea 5000 aui g rec FRUNTAŞUL DEMOCRAT GREC PORFIRO.GHENOS A DEMASCAT PLANURILE SISPERIALIŞTILOR AMERICANÎ Eri aavut loc în sala Serialului, sub preşedinţia tov. Gh. Apostol, preşedintele C. G. M. şedinţa Comitetului Naţional pentru ajutorarea poporului grec. ■ • In afara de membrii Comitetului am remarcat prezenţa lui I. Koriiroghenos, fost ministru în guvernul de eliberare a Grecieimpreună cu o delegaţie a , timicelului grec, compusă din Soft-' Flettemaiei şi Adamantios Aizonulos. După constituirea prezid.um.uiu format din tov. Gh. Apostol, academicianul Parhon, ProfToghenos, Petre Constantinescu-Iaşi. G-ral Pârvulescu, Elisabeta Luc. şi D. Iulian, a luat, cuvântul tov Gh. Apostol, care într’o amplă expunere a înfăţişat acţiunea pe care o duce muncitorimea din întreaga lume pentru ajutorarea poporului grec şi solidaritatea tuturor ţărilor democratice cu lupta poporului grec. A luat apoi cuvântul secretarul Comitetului Naţional, D. Iulian, care a făcut o amplă dare de seamă asupra realizărilor de până acum. In SO de zile de activitate s’au tinut SO' de conferinţe documen,are, 4.500 rfe meetinguri şi a• lunari la care au partcipat peste •? milioane cetăţeni, care auomnat moţiuni de protest împotriva teroarei din Grecia. Primele 13.000 kgr. de diverse ajutoare' (îmbrăcăminte, încălţărite, medicamente.'. etc.), au şi ajuns în Grecia şi sunt în curs de predare alte 30.000 kgr. De, bisericii urmează să i, 'sosească din prifvincie circa 3 vagoane cu ajutoare. Sindicaliştii au hotărît să dea 2 ore din salariu pentru ajutorarea poporului grec, iar farmaciştii din ţară, au colectat 30 de taxi cu medicamente. S’au colectat dela ţărani 6 vagoane de cereale, diverse cantităţi de alimente, untdelemn, zahăr, etc. Discursul lui D. Profîroglienos Luând cuvântul I. Pomiroglieucis, conducător de frunte In Mişcarea de eliberare naţională a poporului elen, începe prin a mulţumi Comitetului Naţional, care prin acţiunea lui a demonstrat solidaritatea poporului român cu lupta eroică a poporului grec. Poporul grec va şti să traducă această recunoştinţă prin lupta sa perseverentă şi eroică pe cânţi duce contra primejdiei comune, imperialismul mondial, în frunte cu cel american. Prin lupta s.. pentru a elibera ultimul popor din Balcani aflat sub stăpânirea reacţiunii internaţionale, democraţia greacă luptă pentru democraţie şi pace în Balcani, întregul popor grec s'a ridicat la luptă împotriva oprtetrivii străini Americanii furioşi de eşecurile lor de până acum, au deslănţuit un nou val de teroare. După eşecul guvernului Sofulis ei îi pregătesc un nou succesor. Unul din mijloacele utilizate de americani pentru a justifica intervenţia imperialistă în Grecia a fost acela că Grecia ar fi ameninţată de Uniunea Sovietică. Insă toată lumea ştie foarte bine că Uniunea Sovietică nu numai ea nu ameninţă independenţa altor ţări, ci din contra ea esteirea mai fidelă şi mai conseciventă apărătoare a suveranităţii acestor ţări. Toate popoarele democrate sprijină lupta noastră. Ele sunt im- ninse la aceasta de un sentiment de solidaritate, căci lupta poporului grec este lupta democra-:iei şi a păcii în lume. Nu există nici o îndoială că dacă noi vom rămâne fideli luptei noastre va veni ziua când vom sărbători împreună victoria definitivă contra forţelor imperia- tismului (aplauze). Plin Oniiii finilor Demorrate .Ir mor p din /mg. l-n) te-.e f«mnine împărţite azi în diverse organizaţii şi vom putea mobiliza cu mai mult succes nmsele largi ale. femeilor dels oraşe Şi »aţe Ui. lupta hotărîtoare pentru făurirea unei păgi trainj-. ce, .împotrivă tuturor aţâţătorilor la război şi a siuigilor lor pentru consolidarea democraţiei populare şi pentru reconstrucţia ţării. Propunem ca această organizazaţie unică de femei să se numească UNIUNEA FEREILOR DEMOCRATE DIN ROMANIA şi să fie alicata la Federaţia Internaţională a Femeilor. Uniunea Femeilor Democrate din România va avea ca scop: 1. — Mobilizarea tuturor femeilor di t ţară la lupta împotriva mperiatiştilor aţâţători la război pentru susţinerea activă a politicii de pace a Uniunii Sovietice, pentru o prietenie sinceră cu democraţiile de tip nou şi cu toate popoarele mbitoare de pace şi libertate. 2. — Sprijinirea luptei popoarelor pentru libertate şi independenţa naţională (Grecia şi Spania). 3. — Participarea activă la* tposofidarea regimului dentocratic şi la refacerea ţării. 4. — Colaborarea frăţească intre naţionalităţile conlocuitoare. 5. — Consolidarea drepturilor câştigate de femei şi vegherea la aplicarea lor. 6. — Combaterea analfaleetismului şi ridicarea nivelului cultural al femeii. 7. — îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a familiei prin: a) Indicarea producţiei; b) înfiinţarea de cooperative şi vegherea la buna lor funcţionare: c) Combaterea speculei: d) Apărarea şi consolidarea *1*bVizârii. *• — Ocrotirea mamei şî a copilului prin: a) Consultaţii gratuite in timpul gravidităţii: b) Mărirea numărului de pa- ! turi in maternităţile existente Şi înfiinţarea de noui maternităţi şi case de naşteri; c) Mărirea numărului de spen- joarelor de puericultură; d) înfiinţarea de noul erţ,şe jă cămine de titel Susţinerea activă a sert-lupilor Comitetului Naţional pentru Ocrotirea Copilului. 9. — Educarea copilului într'un spirit de dragoste pentru popor, de cinste, de adevăr şi de muncă. Reeducarea copiilor delicvenţi şi vagabonzi. 10. Uniunea Femeilor Democrate din România va sprijini lupta femeilor muncitoare ierit cu calificarea profesională prin crearea de cursuri de specialitate şi de cursuri tehnice superioare. 11. — Urmărind îmbunătăţirea vieţii femeilor de la ţară,* U.F.D.R. va lupta pentru relicarea nivelului geapoditesc al santencii pentru dezvoltarea industriei casnice. UFDR va uni în muncă şi luptă toate femeile care îşi însuşesc programul organizaţiei, «diferent de religie sau naţionalitate. Ea nu va primi in rândurile sale acele teme, care au avut un rol de corducereîntr unii din organizaţiile fascirte, sau care duc în prezent o activitate fascistă sau reacţionară, Foropind experienţa tuturor organizaţiilor," valorificând întreaga forţă pe care o reprezinti masele de femei cu avantagiile rapidităţii de acţiune pe care le are un organism centralizat, organizaţia unică de femei va însemna unitate de voinţă, unitate de gândire, unitate de acţiune a femeilor din România în marea bătăile. PENTRU ZĂDĂRNICIREA PLANURILOR IMPERIALISti, PROVOCATOARE DE RĂZBOI PENTRU STARPIREA RĂMĂŞIŢELOR FASCISTE PENTRU O PACE TRAINICA, PENTRU CONSOLIDAREA REGIMULUI DEMOCRATIC, PENTRU REDRESAREA TARII, PENTRU O FAMILIE FERICITA INTRO ROMÂNIE LIBERA SI PROSPERA Ana Pauker (secretară a Partidului Comunist Român); Maria Rosetti, (Preşedinta F. D. F. R.); Liuba Chişinevschî (vice-preşedinta C. G. M); Eugenia Rădăceanu-secretara generală a U. F. M.); Coralia Călin (vîce-preşedinta F. D. F. R); Alexandra Sidorovici (secretara generală a U.F.A.R.); Ofelia Manote (Comitetul Central A. P.); Gaby Bernacki (Presedinta UFAR); Betty Luca (UFAR); Livezeanu Frena (Frontul Plugarilor); Mica Manasse (U. F. M.); Micaela Catargi (U. F. A R.); Dida Mihalcea (UFAR); Veronica Togoc (Frontul Plugarilor); Elena Seai (UPM); Predoiu Malvina (UFM); Mia Marian (UFM); Traiana G-ral Tecîu (ASMAR); Dida G-rala Traşcu (ASMAR); Margareta Suciu (Uniunea Populară Ma- ghiară); Potea Baraş (Comitetul Democrat Evreesc); Emilia Rimscin (UFAR); Cristina Şer-ban (UFAR); Maria Sevastru (UFM); Mari» . Murărescu (U. F. M.); Vaiera Mariii (UFM); Stela Moghorov (UFAR); Braga,direanu (UFM); Marieta Negreanu (UFAR); Dorina Găr- ileanu (UFAR); Rita Sanielevici (UFAR); Rodica Novac (U. F. I A. R.). Blocarea materialului tubular ţevi şi burlane dela 10” la 16” Ministerul Minelor şi Petrolului a dat o decizie prin care blochează, cu începere de azi, la dispoziţia acestui departament întregul material tubular, ţevi şi burlane de diametre dela 10” la 16” inclusiv aflate în posesia oricărei persoane fizice, sau judifice precum cele ce vor, proveni din detubări de sonde sau dementări de conducte. Ţevile şi burlanele din această categorie, proprietatea întreprinn dorilor petrolifere şi gazeifere vor putea fi întrebuinţate de către acestee fără nici o formalitate la lucrările prevăzue în programul oficial de lucru în vi- goare Se exceptează dela prevederile a ■■ cestei deciziuni ţevile şi bur -jianete -contracte spre cumpărare de Societatea Naţională de Gaz- Metan. . 8- Nu poţi discuta probleme studenţeşti fără si pomeneşti de Compresul din Mai dela Cluj. "ţin minte cuvintele uitui dele. . . —„Ştiu că ne-a apucat noaptea şi că vorbesc mult dar trebue să potrivim proectul nostru până în vcele mai mici amănunte, pentrucă acest proect va /'deveni lege !” Aşa sa şi întâmplat. Pentru prima oară Parlamentul ţării votează o lege întocmită de studenţi, care arte nealfel şi susţinerea Ministerului Educaţiei Naţionale. Noi vedem în asta o manifestare a regimului nostru democratic Dar legea a fost votată şi pentru că ea este profund justă şi necesară-o adeveresc, însăţi principii!« ei. Peste tot unde este vorba de asistenţa studenţească, studenţii vor fi reprezentaţi prin delegaţii lor. Pe lângă fiecareşcoală supferioară va exista un oficiu de asistenţă care va cuprind şi doi delegaţi ai U. N. S- R din care unul va fi secretarul acestui comitet. Toate oficiile dintr’un oraş universitar sunt reprezentate fi conduse de un Centru de asistenţă studenţească, iar toate centrele vor fi iiraărimchiote pe ţară, sub cor., ducerea Consiliului Superior şi Asistenţei Studenţeşti. Acest for suprem de asistenţă are ca preşedinte de Ministrul Educaţiei XatiotAl iar ca secretar- un student ,delegat de U- N. S. R. Iată deci că reprezentarea studenţilor nu înseamnă doar un act simbolic. Studenţii ,primii interesaţi inmbunătăţirea traiului tor au In toate comitetele un rol de conducere, câştigat în fapt prin munca depusă până acum. Oficiile centrele şi Consiliul Superior vor trebui să aprecieze riguros nevoile studenţilor din facultatea sau oraşul spectiv şi le vor centraliza pe tari. Astfel, prin cunoaşterea precisă a posibilităţilor, asistenţa va putea fi planificată. Fondurile se vor distribui proporţional cu nevoile fiecărui centru studenţesc fiecărei şcoli- Nu vor mai exista studenţii botezaţi ..copiii nimănui”, care nu primea-; asistenţă de la ME. N. fiindcă depindeau de alt minister ce nu ii avea trecuţi în buget (şcolile de arte, ete) Nu vor exista la un oficiu locuri de prisos intr’un cămin iar la alt oficiu studenţii să nu aibe unde să doarmă Nu vor mai exista cazuri ca acel al fostului rector al Academiei Comerciale, s■are a refuzat să ridice fondurile ce fiseseră repartizate Academiei (ce se sinchisea el de tudenţi ?!). Iar dacă un funcţionar superior va mai dispare cu banii pantru hrana studenţilor, să ştii că studenţii îl vor găsi şi în gaură de şarpe ! Uăriaşa forţă de muncă a stulienţiunii va fi deslegită pentru conducerea de către ea însăşi a opereie asistentă iar grupul comparat de fii de muncitori şi ţărani săraci va păşi cu încredere in Universitatea de aziîmbunătăţirea traiului studenţesc va permite să se ceară studentului ca să se pune se-"rios pe învăţătură. Conducerea U N. S R. discută încă de pe acum formele cele mai potrivite in care printr un mare efort, studenţimea noastră să-şi ridice nivelul profesional. In acelaş timp, din mai multe colţuri ale ţării studenţii ne înştiinţează că s'au constituit in brigăzi de reconstrucţie. Astfel pregătirea teoretică este intrebuinţată practic pe şantiere. M'am întâlnit cu şeful secţiei de asistenţă U- N. S R., care de obicei se plângea că Ministerul Finanţelor nu dă fonduri, că în cutare loi studenţii cară cartofi dar nu sunt primiţi in conducerea oficiului de asistentă s.it. De data asta m’a privit cu o bucurie nestăpânită și mi-a spus : _ Acum ni s’au deschis toate uşile. Singura problemă mare « de unde să scoatem atât de multe cadre pentru treburile uriaşe la care ne-am înhămat, că tot sprijinul care se poate căpăta li căpătăm. . Acum chestia depinde de noi.Chestia’, asigurarea unui trai demn şi luminat pentru studenţi aşa cum nu a cumoseb niciodată ţara noastră, e in mâini bune , în mâinile studenţilor. Sergiu Fărcăşaru Legea asistenţei studenţeşti ------------■■ — I ............................— ---------------------------—-----------------*------------— . I ■________• Prezența judecătorilor populari înseamnă un nou sistem de a împărți dreptatea (I rmni'c din /mg. l-n) men'. Cinsprezece mii de ceferiști. Hala e ticsită. Cei care n’au încăput jos s’au agăţat de tampoanele vagoanelor în reparaţie, s’au cocoţat, pe acoperiş, doar doar s’audă şi ei-Se dă cuvântul tov. Lucreţiu Patraşcanu- In cuvuinte simple, explică dar şi pe înţelesul, tuturor ce trebuie să ştie judecătorul popular, ce trebuie să ştie fiecare muncitor despre justiţia nouă populară. Expunerea tov, Lucreţiu Patraşca», Tovarăşul Lucreţiu Patraşcanu şi.» început expune:«* tratând cauzele pentru care Partidul Comunist Român a luat Iniţiativa Reformei Justiţiei şi anume pentru ca justiţia să servească în adievar interesele poporului .„Făcând o critică * fiineţiomânului a maternului în cadrul căreia funcţionează justiţia de astăzi — încă moştenire a trecutului — a arătat că numai schimbând-o simotrral, numai dânfu-i o nouă bază — şi anume o bază populară — ea îşi poate îndeplini adevărata menire Dând pilde din felul în care foarte mulţi judecători au sabotat lupta împotriva speculei. * *rătat in mod concret pentru cei internii de până azi ai justiţiei nu mai poate funcţiona. Ce sunt judecătoii populari Dintre elementele nour pe care le aduce reforma — apropiere* justiţiei de popor, simpinticar** şi ettenirea «I — a aceentunt un mog deosebit importanţa şi rond principal pe care îl au de jucat judecătorii populari. Aceşti judcciătri’i populari, aleşi din massa muncitorească la oraşe, din răndtrile ţărănimii muncitoare la sate, XII IXSKA MX A O ASM. X NOUI IXTirijX SISTEM VECHI, ci înseamnă în realitate. UN NOU SISTEM DE A ÎMPĂRŢI DREPTATEA. Prin prezenţa reprezentanţilor aleşi ai masselor muncitoare dela oraşe şi sate, care devin judecători cu drept hotărîtor in tribunale şi în Curţi, justiţia într'adevăr devine populat’. Ocupându-se apoi de drepturile şi de sarcinile judecătorului popular, tovarăşul Lucreţiu Patraşcanu a arătat In primul rând că judecătorii populari SUNT ASIMILAŢI DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE. IN TIMPUL CAT FUNCŢIONEAZĂ. JUDECĂTORULUI DE CARIERA. In judecata lor, judecătorii populari trebue să se conducă de sentimentul lor de dreptate, de conştiinţa şi mintea lor. Judecatorul popular nu este chemat să cunoască textul legii şi să aibă cultură juridică ; el este chemat si apreciez« faptele aşa cum i se înfăţişează, şi cântărească dovezile care vorbesc împotriva sau pentru un inculpat, să privegherea dreptatea şi numai dreptatea să se facă. El trebue să fie drept şi obiectiv ; cine este vinovat să fie pedepsit, cine este nevinovat să fie achitat. Dar judecătorul popular nu va putea să nu se uite şi la persoana inculpatului, la categoria socială din care face parte, la mediul din care vine la împrejurările care l-au împins si comită infracţiunea. Hotăriri ca cele pe care oratorul le-a semnalat, când o femeie de la ţară a căpătat doi ani închisoare, pentru că a Incăr-! cat cu 36 bani preţul la un pu iar un mare speculant găsit cu 3600 kgr. lână dosită a fost, de ACEIAŞI INSTANŢA, condam- ] nat doar la o amendă, asemenea hotăriri judecătorul popular nu va da ! Nu va putea, nu va trebui să dea. Judecătorul popular va trebui să fie exemplu de cinste Judecătorul popudiar va trebui spor să fie exemplu de cinstenefăcându-se influenţat de nimeni şi de nimic. El va avea permanent conştiinţa răspunderii faţă de cei cari l-au ales, ca şi faţă de legile democratice ale ţării. Va trebui să fie demn în viaţa lui ca judecător, dar demn si hi viaţa lui privată. Va colabora cu judecătorul ne profesiefără ca prin aceasta să a* lase intimidat a*u influenţat. Judecătorul popular, dealtfel e* şi judecătorul de cariera, în nouă sistem al legii, va fi un judecător activ, adică va ieferveni atunci când socoteşte necesar pentru a cere completarea dovezilor, pentru a a înlătura martorii mincinoşi, căutând ca dreptatea să apară la lumină. Judecătorul popular trebue să-şi îndeplinească cu conştiinţeiozitate sarcina, să fie prezent totdeauna la şedinţe, să fie punctual. El trebue să ferească ca mersul houii justiţii să sufere din neglijenţa lui. In sfârşit.. judecătorul popular va păstra secretul deliberării, ca pe un secret profesional. Această oblgaţie nu.l va împiedica insă. ».‘unei când observă o nereguli.ritate. să semnalez« fie direct şi confidenţial Ministrului Justiţiei, fie inspectorului judecătoresc care va face legătura între nouile instanţe de judecată şi Ministerul de Justiţie. In partea ultimă a expunerii, tovarăşul Lucreţiu Patraşcanu a anunţat că în termen de 2 săptămâni vor avea, loc în cadrul sindicatelor, alegeri pentru judecătorii populari. . Amintind luptele din trecut ale ceferiştilor pentru izbânda clasei muncitoare, lupte în fruntea cărora a stat tov. Gh. Gheorghiu. , Dej, vorbitorul şi-a încheiat cuvântarea exprimându-şi credinţa că judecătorii aleşi de ceferişti... vor sta cu cinste în fruntea justiţiei populare. (Aplauze puter. . nice). ★ In ntwnele .ceferiştilor. gov. Marca Alexandru« Vlădăşcohi, preşedintele Kindicatului C.F. R. şi-au luat angajamentul de a sprijini din toate puterile justiţia nouă, democrată, hotărând să aleagă judecători populari dintre cei mai conştienţi şi Prai cinstiţi ceferişti.★ La Malaxa şi Vulcan au lurat loc. meetinguri asemunificari. Vorbitori au fost Gh. Stere, prim preşedinte a al Curţii de Apel şi avocat St. Nitul.esm. d.pruiat. COMITETUL NAŢIONAL PENTRU OCROTIREA COPILULUI şi-a început activitatea Săptămâna Copilului. Centrele de lapte La sediul său central dim Casa Griviţei, C. N. C. a convocat ziariştii din Capitală îmfc*’o conferinţă de presă. D-na Gabriela Bernacki, secretara generală a GN.G a spus între altele: Spre deosebire de CARS, care a avut un scop şi o durată limitată, Comitetul Naţional pentru Ocrotirea Copilului are un obiectiv nelimitat în timp şi care tinde să cuprindă întreaga ţară. Problema sănătăţii copilului din ţara noastră — sănătate fizică şi morală — este pentru prima oară privită în ansamblul ei şi Guvernul nostru este primul care, călăuzit de principii real democrate — fi-a înscris în program rezolvarea ei pornind hotărît la drum. COMITETUL NAŢIONAL PENTRU OCROTIREA COPILULUI, cu toate posibilităţile pe care le are, cu toate energiile pe care va şti să le polarizeze în jurul său, se pune în slujba realizării ocrotirii copilului din ţara noastră, tinzând să devină forul coordonator planificator şi îndrumător în activitatea tuturor organizaţiiunilor şi instituţiilor cari se ocupă cu problema copilului Munca va fi vastă şi grea. De aceea dorim să-i imprimăm de lanceput un caracter de seriozitate şi de temeinicie — am putea spune chiar ştiinţific — încercând să mobilizăm în jurul nostru toate elementele capabile să contribue la netezirea drumului, la învingerea greutăţilor şi la reuşita noastră. Deşi abia ne-am constituit şi suntem încă în curs de organi- izare, începem activitatea prin 1. două mari acţiuni: 1) Primă acţiune de mare , amploare — proprie Comitetului National pentru Ocrotirea Coplului — este „SAPTAMANA COPILULUI”, care str va desfăşura intre 6-14 Decembrie ori. Unul din obiectivele urmărite prin această acţiune este şi acela de a aduce în atenţia maselor largi populare problema copilului în ansamblu ei, de a deştepta simţul datoriei pe care trebue să-l avem faţă de copiii noştri, faţă de generaţia de mâine, — şi de a mobiliza întregul popor în sprijinul ocrotirii copilului, în vederea creării unei vieţi mai bune generaţiilor viitoare, in care copiii noştri să devină sănătoşi, harnici, cinstiţi şi demni cetăţeni ai ţării noastre pornită ferm pe drumul progresului, al libertăţii şi păcii. 2). Distribuirea celor 400,660 raţii zilnice, timp de şase luni, constituind ajutorul cu care Guvernul nostru , în urmainvenţie, încheiată cu O. N. U. vine în sprijinul copiilor celor mai lipsiţi, mai slabi şi mai subnutriţi. Bazându-se pe aportul de muncă al organizaţiunilor demoocratice şi în special al femeilor, noi organizăm această distribuire, veghind la bunul mers al acestei acţiuni Câteva din centrele de fapte din Bucureşti au şi luat fiinţă. Sperăm că în săptămâna care vine, vom putea cuprinde toate centrele programate în Bucureşti şi apoi celelalte centre programate pe întreg cuprinsul ţării. S-au dat apoi diferite sugestii din partea ziariştilor şiau pus diferite întrebări la care d-na Bernacki a răspuns amănunţit. Noul trenuri puse în circulaţie Drecţiunea Generală O F. R face cunoscut că începând de la 1 Decembrie 1947 se pune in circulaţie una pereche trenuri de persoane 3676 şi 3666 între Sf Gheorghe-Breţcu cu plecarea din Sft. Gheorghe ora 9.3® sosirea Breţcu ora 11,10 şi plecarea din Breţcu ora 15,20. sosirea la Sft. Gheorghe ora 18,35-Tot cu aceia? nat» trenul de persoane nr. 2064 dintre Sighişoara—Braşov, ce face oficial de cursă de personal, ne anulează şi se pune în circulaţietrenul cursă de personal 3404 îrtre Sighişoara — Braşov, cu plecarea din Sighişoara ora 1,65 sos.re» Brașov ora 5.40.