Scȃnteia, aprilie 1948 (Anul 17, nr. 1087-1108)
1948-04-02 / nr. 1087
ŞI ACUM, CU PUTERI SPORITE LA MUNCA! Din uzine, din centrele industriale şi de la sate ne vin veşti din cele mai îmbucurătoare. Pretutindeni poporul muncitor sărbătoreşte victoria în alegeri prin noui angajamente de muncă, prin organizarea de noui întreceri în producţie, prin stabilirea de noui ţeluri care trebuesc atinse. Muncitorii din zeci de întreprinderi metalurgice în frunte cu I. M. S.-Hunedoara, Malaxa, Astra-Braşov, Titan-Nadrag-Calan, Voina, Wolff, Franco-Româna şi altele primesc cu entuziasm chemarea la întrecere a metalurgiştilor iugoslavi şi îşi iau angajamentul de a munci zi şi noapte fără ostenire, de a realiza şi depăşi programele de producţie, pentru a se prezenta cu cinste în această întrecere. Muncitorii de la atelierele Griviţa îşi iau angajamente noui de ridicare a producţiei, pentru a aduce contribuţia lor la reducerea iarifel°r..pe calea ferată. Muncitorii de la Mociorniţa îşi pun ca sarcină îmbunătăţirea calităţii încălţămintei pe care o scot, iar muncitorii de la Vulcan vor să reducă pe cât posibil preţul de cost, după ce în vederea alegerilor ei au izbutit să termine un cazan în 9.000 de ore de lucru, de unde primul cazan din aceeaşi comandă ceruse 15.000 de ore de muncă. Da, în alegeri oamenii mun c,— alături de ei majoritatea sdrobitoare a poporului — şi-au spus cuvântul. Un cuvânt răspicat, hotărît, care nu lasă loc îndoelilor. Poporul s’a pronunţat pentru Republica Populară şi împotriva reacţiunii şî imperialismului. El s’a pronunţat pentru o structură nouă a Statului în care — cum glăsueşte proectul de Constituţie — „întreaga putere de Stat emană dela popor şi aparţine poporului”. El s’a pronunţat pentru pace, bunăstare şî progres. Pentru toate acestea, majoritatea covârşitoare a poporului în frunte cu clasa muncitoare şi ţărănimea s’a pronunţat însă nu numai în ziua alegerilor, nu numai în cabinele de vot, ci şi în fiecare zi, pe câmpul de munca, în uzine, fabrici şi pe ogoare, prin eforturi neîntrerupte de ridicare a producţiei, prin întreceri în producţie. Lupta pentru victoria In alegeri s’a împletit strâns cu lupta pentru cuceriri cât mai mari în câmpul muncii. A fost o întrecere între muncitori şi întreprinderi, fiecare străduindu-se să se prezinte în alegeri cu realizări concrete. Aşa au ajuns muncitorii de la I.M.S.Hunedoara să împlinească programul de producţie cu 12 zile înainte de termen, cei de la Reşiţa cu 9 zile şi tot astfel în numeroase întreprinderi muncitorii şi tehnicienii au făcut eforturi deosebite, pentru ca 28 Martie să însemne şi o victorie în muncă. Oamenii muncii ştiau că fiecare tonă de fier în plus, fiecare baiat de ţesătură, fiecare brazdă trasă, înseamnă un vot în plus pentru Frontul Democraţiei Populare, o cărămidă în plus la temelia Republicii noastre Populare. Fiindcă întărirea Republicii Populare este strâns legată de întărirea economică a ţării, de ridicarea nivelului de viaţa materială şi culturală a poporului. Acum, când alegerile s’au încheiat prin victoria deplină a forţelor democratice, continuă cu şi mai mare avânt lupta pentru întărirea economică a ţării, pentru ridicarea nivelului de trai. Fiindcă oamenii muncii ştiu că prin întărirea economică a ţării se consolidează victoria în alegeri, se consolidează democraţia noastră populară. Sarcini măreţe stau acum în faţa poporului. Iar sarcina principală, sarcina de baza, este sporirea mai departe a producţiei, atingerea şi depăşirea nivelului producţiei din 1938, pentru a se putea trece apoi — aşa cum a arătat tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej — la „lichidarea înapoierii noastre economice, transformarea României într’o ţară Industrial-agrară înaintată şi asigurarea unui nivel de trai ridicat maselor muncitoare”Guvernul va lua o serie de măsuri — pe care tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej le-a anunţat în cuvântarea rostită la Giuleşti înaintea alegerilor şi care au fost expuse în Manifestul-Program al F.D.P. Aceste măsuri — din care unele au si fost aplicate iar altele sunt in curs de elaborare— duc la o ridicare a nivelului de trai Tudor Savin (Continuare în no. VI col. 1-2) Intre bancherii din Apus - Cu românii ne-am an. , acum să ne concentrăm asupra Italiei... REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Dobrogeanu Ghereasa 8 Centrala telefonică: 3.26.20 ___________Cont cec poştal Nr. 1381__________ ABONAMENTE: Lunar 120 lei Pe trei luni 350 lei Pentru ţărani, muncitori şi învăţători lunar: 100 lei Taxa post, plătită In numerar conf.prob. Ph, Gen, l’0 H8.578/944 Mişcări populare de mare amploare în India Ţărănimea din 2000 sate, a împărţit pământul marilor proprietari- 1.000.000 de muncitori au declarat grevă la Bombay eliberarea Indiei. BOMBAY, 30 (Rador). Guvernul din Bengalul Occidental a luat o hotărâre prin care Interzică activitatea Partidului Comunist din această regiune Se află că guvernul din Bengal a adoptat aceste ultime măsuri In urma ordinului magnaţilor financiari ai întreprinderilor de otel şi iută Aceste măsuri ca şi altele luate in scopul de a inăbuşi Partidul Comunist sunt simptomele grelei situaţii in care se găsesc sefii partidului Congresului Indian in fata rezistentei crescânde a muncitorilor, ţăranilor si clasei mijlocii fată de politica lor antidemocrată si colaboraţionistă. Astăzi întreaga tară se găseşte in fata unei crize agricole acute. La 21 Martie, 25.000 de ţărani au manifestat la Parna cerând stabilirea adevăratei democraţii a muncitorilor şi ţăranilor. In principatul Haiderabad, ţăranii au scuturat jugul Wixamului din Talengen. In peste 2.000 de sate cu (Continuare în pag. IV col. 7-8) Pe feţele acestor femei indiene care asistă la un meeting din Bombay, se poate citi ura împotriva cotropitorilor britanici și hotărîrea de a lupta impotriva imperialismului pentru Citiți în pag. VI Cronica externă GREVA MUNCITORILOR MINP’ AMERICANI de Mircea Bălănescu Repartiţia mandatelor în Marea Adunare Naţională Frontul Democraţiei Populare a obţinut 405 mandate din 414 — Judeţele în care au luat câte un loc partidele din opoziţie — Pe baza rezultatelor provizorii sosite la Ministerul de Justiţie din întreaga ţără, cele 414 mandate pentru Marea Adunare Naţională urmează a fi repartizate astfel: FRONTUL DEMOCRAŢIEI POPULARE 405 mandate P. N. L. (Bejan) 7 mandate P. T. D. (Lupii) 2 mandate Listele Frontului Democraţiei Populare au fost alese în întregime, cu excepţia a 7 judeţe (Constanţa, Argeş, Tecuci, Dolj, Vâlcea, Braşov şi Arad) unde opoziţia a luat câte un mandat şi a Capitalei, unde opoziţia a luat două mandate. P. N. L. (Bejan) a obţinut câte un loc în judeţele Constanţa, Argeş, Tecuci, Dolj, Vâlcea, Arad şi în oraşul bucureşti, iar P. Ţ. D. (Lupu) a obţinut două locuri, unul în jud. Braşov şi al doilea în Bucureşti. Lista deputaţilor F.D.P. aleşi în Capitală Gheorghe Gheorghiu-Dej Teclu Iacob—General Chişinevschi Iosif Borilă Petre Dr. Dimitriu Constantin Florescu Gh. Vijou Aurel Doncea Constantin Braester Aron Teodorescu Emanail Dumitrescu Gheorghe Sidorovici Alexandra Tănase M. Adam-Sergent Sârbu Ion Giurgea Elena Stanescu Virgi Rădan Isache Tocuţ Dumitru Citiţi în pag. III LISTA INTEGRALA A DEPUTAŢILOR ALEŞI IN MAREA ADUNARE NAŢIONALA Constantin Ion Popper Maximian-Prof. Dobre Maria. Grama Iordache Coman Stoia Niculescu Petre Paraschivescu Ion Nichy Athanasiu Georgescu Gheorghe Lerbovici Șerban H. Preda Niculina Comisiunea Ministerială pentru Redresarea Economică a aprobat NOUL BUGET GENERAL AL STATULUI Alcătuit pe baze democratice, el însumează milinvrfz. dS") milinana Ic! In ziua de 30 Martie 1948, a avut loc şedinţa Comisiunei Ministeriale pentru Redresarea Economică şi Stabilizare Monetară, sub preşedinţia tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej. Au participat: Vasile Luca, ministru de Finanţe; Traian Săvulescu, ministrul Agriculturii şi Domeniilor; Tudor Ionescu, ministrul Minelor şi Petrolului; Ion Gheorghe Maurer, subsecretar de Stat la Ministerul Industriei şi Comerţului ; Miron Constamtinescu, secretarul general al Comisiunei ; Vasile Modoran, subsecretar de Stat la Ministerul Finanţelor; Aurel Vijoli, guvernatorul Băncii Naţionale a României; Bucur Schiopu, subsecretar de Stat la Ministerul Industriei şi Comerţului; Simion Zeigher, secretar general la Ministerul Industriei şi Comerţului; Mihai Maievschi şi Ion Craiu secretari generali la Ministerul Finanţelor şi Marin Gasten, consilier superior. Comisiunea a ascultat expunerea făcută de tov. Vasile Luca, Ministrul Finanţelor, privitor la întocmirea bugetului general al Statului, pe exerciţiul 1948—1949 Tov. Vasile Luca a arătat că bugetele In trecut, prevedeau impozite care constituiau e greu apăsat*« asupra maselor muncitoare. Aceste bugete nefiind bazate pe realităţi, nu se echilibrau niciodată. Primul buget, nu numai echilibrat, dar și substantial excedentar este cel pe exercițiul 1947/1948. Aceasta datorită reformei monetare, măsurilor luate de Comisiunea Ministerială și de Ministerul de Finanțe, începând cu luna Noembrie 1947. Noul buget, pe exercițiul 1948/1949, însumează 108 miliarde 682 milioane lei. Veniturile acestui buget, vor proveni in întregime din resursele ordinare definitive, bazate pe impozite, producţie şi excedentele regiilor. Veniturile din impozite sunt strâns legate de condiţiile obiective financiare ale ţării şi bazate pe impozabilitatea progresivă proporţională cu venitul. Veniturile din impozitele indirecte reprezintă în nou buget o descreştere faţă de 1938. Această descreştere este provenită din noua aşezare a impozitelor directe, degrevarea taxelor vamale, a cifrei de afaceri, a impozitului excepţional prin contopirea acestuia cu impozitul de timbru, etc. Principiul conducător, al noului buget, este realizarea de economii cât mai mari, în scopul măririi fondului de investiţii prevăzut cu suma de 16.000.000.000 lei. La discutarea proectului de buget au participat : Ion Gh. Maurer, Miron Constantinescu, Bucur Şchiopu, S. Zeigher, Marin Gaston. In încheere, preşedintele Comisiei Ministeriale pentru Redresarea Economică şi Stabilizare Monetară, tov. Gh. Gheorghiu Dej constată că proectul de buget prezentat de tov. Vasile Luca, ministrul Finanţelor a fost alcătuit pe baze democratice şi reale. Comisiunea a aprobat proectul de buget începe mmm zahărului — Se vor distribui raţiile pe trei luni — In afară de raţii, consumatorii vor putea cumpăra zahăr şi fără cartelă Peste câteva zile va Începe distribuirea zahărului. Se vor distribui raţiile pe 3 luni, adică pe Aprilie-Iunie a. c. Zahărul se va distribui pe nouile cartele de alimente, la vechiul preţ. După cum suntem informaţi, dată fiind producţia mulţumitoare de zahăr şi mai ales dat fiind faptul că programul de producţie a fost depăşit, s'a hotărît ca, in afară de zahărul ce se va distribui pe cartele, să se lase liberă o anumită cantitate, care va f pusă in vânzare la prețul de 200 lei kgr. Consumatorii vor putea cumpăra zahăr din cota liberă fără cartelă. A început distribuirea nouilor cartele pe puncte CARTELELE VECHI RĂMÂN VALABILE PÂNĂ LA 1 IULIE A.C. In provincie, cartelele vechi pe puncte simt valabile şi pentru ţesături de bumbac Societatea comercială de Stat pentru distribuirea produselor raţionate pe puncte, aduce la cunoştinţă următoarele : Pe data de 30 Martie a c. s’a început distribuirea cartelelor pe puncte de către Societatea Comercială Municipală pentru Aprovizionarea Capitalei Odată cu intrarea in vigoare a nouilor cartele pentru Aprilie 1948 — Aprilie 1949, vechile cartele neepuizate până la data SO Martie 1948 rămăn în vigoare pe încă 6 luni de zile, adică până la data da 1 Iulie 1948. Posesorii cartelelor vechi vor putea să-şi procure până la data de 1 Iulie 1948: stofe, mătăsuri, încălţăminte (bocanci, pantofi, talpă pentru reparaţii) tricotaje (ciorapi, aţă, etc. şi pe baza vechilor cartele. (Continuare în par. V col. 4-5) MUNCĂ EXT|A CARTELĂ DE ÎMBRĂCĂMINTE! Aşa arată nouile cartele de îmbrăcăminte şi încălţăminte Barsuri separate pentru ţesăturile de bumbac. — Cu nouile cartele te pot cumpăra mai multe mărfuri. Reportajul in pai. V-a ruja «y w* v N rul buletinufi^ MINISTRUL UNIwKJi COMERȚULUI • Mw« tntr.priafcrlc &ir«c|iun»aâ^f^^g Consumului \ V ' p / Ui HI 1 m. stofă lăt/tig» i \ C0crf»e8«iwf ăHa WA« div«fs» 1 jo .. 1 m. stofă! MntsS . . . • 24 .. UM*Strtis «arWte» 72-1 m. mătigfa* 1 m. lat 4 .. " 1 Ut• . 8 „ 1 combinezon mitts* .»'•».**," 1 costum copil i • ■ '• 24 .. 1 chilot damă . *................6 .. X palton topit . .... . 30 „ 1 cămăși milanezi................12 .. 1 pardesiu copil....... 20". „ Confectiufdl din t*suturi"d. bumbo. V înainte, pentru devenuntului de test. — Muncitorii de la Griviţa C. F. R. contribuie prin munca lor la posibilitatea scăderii preţului transporturilor — Vrem să facem ca şi filatura noastră să stea în rând cu celelalte filaturi, este cuvântul de ordine al muncitoarelor de la „DACIA“. In reportajul de mai, jos arătăm elanul cu care muncitorii dela .Griviţa“ şi ..Dacia" pornesc cu hotărire la muncă pentru noui şi noui realizări. Insufletiţi de acela? elan şi de strălucita victorie în alegeri a F D. P., muncitorii dela Lemaitre, ca şi tovarăşii lor din celelalte fabrici și uzine pornesc cu avânt sporit spre noui înfăptuiri în muncă. Clișeele reprezintă: 1) Muncitori de la „Lemaitre" lucrând de zor la una din cele 6 locomotive, pe care vor să le livreze până la 1 Mai, împreună cu 4 cazane de presiune. 4 pompe „Duplex" 120 de piese pentru semănătorile LA. R. 2) Nouă benzi de urzeală in ore de muncă, aceasta e norma tovarăşei Apostol Leocardia de la Safir. In cinstea alegerilor, ea a reuşit să pregătească 17 benzi pe zi. — Şi acum? — Acum trebue să fac şi mai multe, ne spune ea. Pânza noastră se vinde pe puncte şi trebue să ţesem cât mai multă ca să putem obţine pânză mai multă pe puncte cât mai puţine. Din nou vueşte uinta ne tor,fota muncii. Din nou zvâcnesc strungurile, bat ciocanele, freamătă halele. Dimineaţa până la începerea lucrului, oamenii au tot vorbit despre sărbătoarea din ajun. Fiecare a adunat atâtea impresii, atâta bucurie, încât ar tot sta să povestească. Dar siren»vesteşte începerea lucrului şi repede muncitorii se împrăştie la treabă. Acum, după marea victorie politică, muncitorii sunt hotărîţi să obţină o tot atât de însemnată victorie şi în sectorul producţiei. Până la sfârşitul lunii Martie ei s’au vorbit să dea gata 36 locomotive, cu 3 mai mult decât în luna precedentă şi cu 4 peste plan. Noi, griviţeniii putem contribui la oftinirea traiului — Tovarăşul Chivu Stoica a indicat ca sarcină ceferiştilor — ne spune tov. Bratu Alexandru de la secţia IV montaj — reducerea în cel maiscurt timp a tarifelor de transport. Acest lucu este posibil şi va avea rezultate binefăcătoare asupra oftinirii traiului. Trebue numai ca toţi ceferiştii să-şi facă cu dragoste datoria, să muncească din plin. In ceea ce ne priveşte pe noi, cei de la atelierele Griviţa, putem contribui într’o mare măsură la aceasta, redând circulaţiei în fiecare lună mai multe locomotive, lucrând cu economie la materiale şi gripe de scule, pentru a nu Victor Russu (continuare în pag. IV col. 4-5-8) pentru ieftinirea traiului Cutremurul De câte ori o întâlnesc în drumul meu, mă feresc de madame Angelescu ca de foc. Nu de alta, dar mă ţine de vorbă câte-un ceas întreg. Ba că Gabriela a spus, că Beatrice e de părere, că distinsa d-nă Bibescu a auzit... şi-mi deşartă o haraba întreagă de svonuri adunate pe la partidele de bridge sau la jour. Dar în seara din ajunul alegerilor, n‘am mai putut scăpa! Mi-a abținut calea, mi-a confiscat doi nasturi de la palton, ca să nu mă pot mişca și cu sufletul la gură. — „Ai auzit? — ,,Ce să aud, coană? întreb eu resemnat. — „Cutremurul, dom’le! La noapte e cutremur mare. De gradul 23, cel puţin. Nu din alea ca la Carlton. Ala a fost un fleac. O floare la ureche O jucărie. Cu ăsta s’a isprăvit. Ne dă gata pe toţi. S’a dus planeta. Nici prafu’ nu mai rămâne. Şi nu ştiu unde s'a dus Lucicafata dumisale să-i... spun şi ei. Of! — „Lasă coană îi zic eu, aşa eşti mata nevricoasă.. Dintr’un fleac, nu ştiu cum, ţi se năzare şi te pierzi cu firea... De unde ai mai scos-o şi cu cutremurul? Aşa mi-am spus, că au venit 13 transoceanice la podul Elefterie şi că bombardează fix la ora. 3 după amiază Capitala şi când colo erau nişte pârliţe de raţe cam numai la bombardament nu se gândeau. — ,,Ce vorbeşti, dom’le, o ştiu dela Filipeasca care o ştie dela Yvonne, nevasta lui Robert ăla de l-a dat afară dela Finanţe, care a aflat de la Alice când s’a dus la jour fix la sora lui Raluca, ştii, aia cu părul platinat şi cu blană din 10 norci... zice că a fost pregătit de americani prin televiziune special pentru ziua de 23 Martie. Și ca să mă dea gata cu un argument suprem: — O,și dacă nu crezi, uite, îți spun numai dumitale. d. Topor care știe dinainte tot ce se întâmplă, a declarat el cu gura lui că la noapte e Apocalipsa.... In seara aceea, madam Angelescu și-a îmbrăcat 10 capoate să nu-i fie frig în eternitate, și-a luat 5 cutii de chibrituri că nu voia să dea ortu’ popii pe întuneric și oftând din rărunchi după ce a aruncat o privire de adio la acareturile d-sale, a luat-o din loc in pribegie spre maidanul cel mai apropiat. Aco. Io, o nopticică întreagă, dârdâind mai mult de spaimă decât de frig, a aşteptat cu ochii pironiţi în bagdadie cerului, să se despice pământul, să iasă limbi mari de flăcari, să înceapă valsul cel de pe urmă... aşa cum a spus Alice. A doua zi dimineaţă, madame Angelescu violetă la faţă a făcut calea întoarsă şi s’a pus în patul său cu tăblii, sgâlţăită de o febră puternică. Şi, culmea, când a deschis ziarul de dimineaţă, a dat de articolul d-lui Topor care scria că cutremurele nu pot fi prevăzute V. Sebastian.