Scȃnteia, iunie 1949 (Anul 18, nr. 1439-1463)
1949-06-08 / nr. 1445
2 Consfătuirea Uniunii Sindicatelor Miniere Rapoartele prezentate la Conferinţa Uniunii Sindicatelor Miniere au oglindit, în spirit critic şi autocritic, felul cum s-a desfăşurat munca şi rezultatele obţinute în ceea ce priveşte organizarea grupelor sindicale, întrecerea socialistă şi campania de încheere a contractelor colective. In numeroase întreprinderi miniere, grupele sindicale, comitetele de sectii şi comitetele sindicale au devenit unităţi puternice de luptă ale muncitorilor pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, pentru apărarea intereselor muncitorilor, pentru ridicarea nivelului lor material şi cultural. In unde locuri, la minele din Valea Jiului, Se lărgeşte cuprinsul O problemă viu discutată de către participanţii de la consfătuire a fost aceea a întrecerii socialiste. In rapoartele şi in discuţiile care au avut loc, toţi vorbitorii au subliniat sprijinul pe care-l dau organizaţiile de Partid în această direcţie şi avântul pe care l-a luat întrecerea socialistă. La Petrila, 71 grupe se află în întrecere, la Baia Mare 42 de echipe, la Valea Roşie şi Dealul Crucii 36 de grupe. In multe mine, cum e la Lupeni, la Ianca, la Petrila, la Aninoasa, Comăneşti, etc., întrecerile s-au extins pe abataje, pe sectoare, pe orizonturi şi exploatări. Puţine sunt astăzi echipele care nu se află în întrecere. Dar nu a crescut numai avăntul întrecerii, ci şi elementele întrecerii au început să se lărgească. Un rol deosebit Discuţiile la acest punct de pe ordinea de zi, au scos la iveală însă şi o serie de lipsuri. Din pricina inactivităţii unora dintre grupele sindicale, întrecerea nu este temeinic organizată şi nu este peste tot încurajată şi susţinută. Aceasta face ca uneori elanul muncitorilor aflaţi în întrecere să slăbească, iar întrecerea să nu dea roadele aşteptate. Astfel, în mijlocul întrecerii, muncitorii se pomenesc că le lipseşte utilaj şi materiale sau — aşa cum s’a întâmplat la Lupeni — că personalul calificat este în număr neîndestulător faţă de serviciile şi angajamentele luate. O altă lipsă este aceea a insuficientei popularizări a echipelor fruntaşe şi a muncitorilor fruntaşi în întrecere. In încheierea acestui punct la ordinea de zi, a luat cuvântul tov. Mauriciu din partea C.G.M., care a făcut critica rapoartelor şi a trasat sarcini pentru sindicatele miniere. Arme puternice în lupta entru îndeplinirea Planului S’a trecut apoi la analizarea felului cum sindicatele şi direcţiile veghiază ca angajamentele din contractele colective să fie respectate. Acolo unde se urmăreşte stricta lor aplicare, contractele colective la minele Godlea, Rocoşul de Jos, Roşia Montana, etc. deşi suferă încă de multe lipsuri, grupele sindicale au reuşit în bună măsură să-şi câştige autoritate în rândul muncitorilor. Sunt însă întreprinderi, unde activitatea grupelor sindicale şi a comitetelor de secţii lasă încă mult de dorit. La Ghelar, la Ianca, la Aninoasa, Zlatna, Comăneşti, etc., şedinţele de grupă sindicală nu se ţin decât foarte rar. In alte locuri, cum e la Lupeni, comitetul sindical mergând pe linia celei mai uşoare rezistenţe se substitue comitetelor de secţie şi grupelor sindicale. Conferinţa a subliniat necesitatea activării grupelor sindicale. întrecerii socialiste în întrecere îl capătă acum mărirea productivităţii muncii, lupta pentru realizarea de economii, pentru întărirea disciplinei muncii, etc. In multe locuri, echipele fruntaşe ajută pe cele codaşe să-şi îmbunătăţească munca. Astfel, la Petrila, echipa tov. Pop Ludovic duce o muncă temeinică de îndrumare printre minerii care rămân în urmă, ajutând echipele mai slabe să ajungă pe cele fruntașe. Rolul grupelor sindicale în organizarea întrecerii a crescut. La Petrila, la Lonea, la Baia Mare, numeroase grupe au luat parte activă la organizarea întrecerii, la mobilizarea muncitorilor în întrecere. Comisiile de întrecere ale sindicatelor şi-au dovedit in multe locuri rolul lor important, devin arme puternice în lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat. Utilajele se reînoiesc, muncitorii primesc echipament de protecţie, conform prevederilor legale, se iau măsuri pentru protecţia muncii, pentru prevenirea accidentelor. Prin aplicarea contractelor colective creşte nivelul material şi moral al muncitorilor. In unele mine din Valea Jiului, la Socoleni, la Comăneşti, etc. s’au obţinut realizări frumoase, ca urmare a respectării contractelor colective. Mai sunt însă şi în această direcţie numeroase lipsuri. Nu peste tot, contractele colective sunt aplicate şi respectate întocmai. De multe ori, utilajul şi materialele întârzie, deasemeni şi echipamentul de protecţie. Protecţia muncii nu a căpătat încă peste tot importanţa cuvenită, activitatea culturală şi sportivă lasă încă de dorit în unele locuri. ★ In general, conferinţa organizată de Uniunea Sindicatelor Miniere s’a dovedit necesară şi folositoare. Ea a scos în evidenţă succesele şi lipsurile în muncă ale sindicatelor şi a constituit un preţios schimb de experienţă între conducătorii sindicatelor miniere. ......... p Lipsuri în ceea ce priveşte organizarea întrecerii Pe măsură ce activitatea oamenilor devenea mai complicată, mai variată, creştea şi nevoia de a cunoaşte fenomenele naturii, legile ei. Odată cu aceasta, omul, în procesul muncii, acumula o experienţă tot mai mare. Din experienţa practică, productivă, acumulată, s’a născut ştiinţa. Prin desvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice, omul devenea mai înarmat şi tot mai puternic în lupta cu natura. Aceste cunoştinţe îl făceau pe om din ce în ce mai capabil să înţeleagă mai precis scopurile acţiunilor lui şi să vadă viitorul. Locul ghicitului superstiţios l-a luat previziunea ştiinţifică, începuturile câtorva ştiinţe datează din îndepărtata antichitate, din zorile istoriei omenirii. încă de pe atunci, primii crescători de vite şi agricultori au început să observe natura, prinzând caracteristicile ei. Aceştia acumulau cunoştinţe despre fenomenele care se petrec în aer, în apă, în pământ, pe cer, precum şi în viaţa plantelor, a animalelor şi a omului însuşi. Vechii egipteni, încă acum câteva mii de ani, căutând să folosească apele marelui fluviu Nil pentru irigarea câmpurilor, au învăţat să prevadă revărsările fluviului şi să ia măsuri din vreme pentru folosirea apei atât de preţioase. Treceau milenii şi cunoştinţele se acumulau tot mai multe. In special, ştiinţa a început să se desvolte în ultimii patru sute de ani, când creşterea vertiginoasă a industriei şi a comerţului a impus studierea mai aprofundată a naturii. Tocmai in aceşti patru sute de ani, omenirea a creat ştiinţa şi tehnica actuală. Unii au cercetat fenomenele de pe pământ, alţii, structura universului, alţii natura vie, lumea plantelor şi a vieţuitoarelor, etc. In momentul de faţă, multe şi diverse ştiinţe se ocupă de natură. PE MĂSURĂ DESVOLTARII ACESTOR ŞTIINŢE ALE NATURII, A DEVENIT DIN CE IN CE MAI LIMPEDE, CA FENOMENELE PE CARE ELE LE CERCETEAZĂ IN LUME, NU SUNT ÎNTÂMPLĂTOARE, CA IN NATURA EXISTA LEGI DETERMINATE, O ANUMITA ORDINE NATURALA, O REGULARITATE A FENOMENELOR, IAR FIECARE EVENIMENT, FIECARE CAZ ÎNSEMNEAZĂ MANIFESTAREA ACESTOR LEGI GENERALE. ŞTIINŢA A DOVEDIT CA ACESTE LEGI NU-I SUNT DICTATE NATURII DE CĂTRE O FIINŢA SUPREMA, ELE FIIND CONDIŢIONATE DE INSUSURILE FIREŞTI, NATURALE, ALE ÎNSEŞI ACESTOR LUCRURI. SE SCHIMBA TIMPUL, ZIUA ŞI NOAPTEA SE SUCCED, IARNA SI VARA LA FEL, SE NAŞTE ŞI MOARE OMUL — TOATE ACESTEA SE PETREC CONFORM LEGILOR FIREŞTI ALE NATURII. Marele ajutor al diferitelor ştiinţe METEOROLOGIA (ştiinţa care se ocupă de starea timpului) a lămurit, de pildă, că ploaia se explică prin vaporii de apă din aer, care, ajungând in straturile mai reci ale atmosferei, se transformă în picături de apă. Aceşti vapori sunt aduşi de vânturi, de deasupra îndepărtatelor mări calde, unde s’au ridicat în aer prin acţiunea razelor fierbinţi ale soarelui. Meteorologia cercetează legiie după care se formează vânturile, ploaia, zăpada, grindina, legile după care se schimbă temperatura şi se întâmplă alte fenomene atmosferice. ŞTIINŢA FIZICII cercetează legile naturale mai generale care stau la baza schimbării timpului şi a multor alte fenomene ce se petrec în natură sau sunt provocate de tehnică. Fizica cercetează, de exemplu, însuşirile generale ale aerului, apei, vaporilor, legile generale ale încălzirii şi răcirii corpurilor, transformarea apei în vapori şi a vaporilor în apă. Lămurirea legilor generale ale naturii ajută să se înţeleagă mai bine ceea ce se petrece în fiecare caz în parte. Astfel, cunoscând caracteristicele generale ale vaporilor şi legile transformării lor în apă, înţelegem mai bine şi mai adânc însuşirile norilor, cauzele ploilor, grindinii sau ale secetei. Aceleaşi însuşiri şi legi generale stau la baza activităţii cazanelor şi maşinilor cu aburi. Cunoaşterea acestor însuşiri şi legi ne ajută să stăpânim mai bine natura. ASTRONOMIA a lămurit legile mişcării planetelor şi a desminţit născocirile mistice legate de vechile şi greşitele concepţii asupra alcătuirii lumii. Astfel, astronomia a stabilit: că globul pământesc se roteşte în jurul axei sale odată în douăzeci şi patru de ore (aşa se explică rânduirea zilei şi a nopţii) şi face înconjurul soarelui odată într’un an; că alte planete asemănătoare cu pământul, se mişcă deasemenea în jurul soarelui, că luna se învârteşte în timp de o lună în jurul pământului, etc. Toate aceste mişcări sunt de o strictă regularitate şi se repetă cu o precizie uimitoare. ŞTIINŢA NATURII VII — BIOLOGIA — a lămurit legile ce stau la baza fenomenelor din organisme, care au loc de la naşterea până la moartea fiinţelor. Dacă omul sau animalul se îmbolnăvesc, aceasta se întâmplă în urma unor cauze determinate, de pildă în urma acţiunii celor mai mici microbi, iar întregul mers al bolii se desfăşoară nu la întâmplare, ci strict în baza unor legi anumite. Pe cunoaşterea acestor legi se întemeiază medicina, cercetarea şi vindecarea ştiinţifică a bolilor. Cunoaşterea legilor naturii i-a dat omului o putere mai mare asupra acesteia. Din cercetarea acestor legi a crescut înţelegerea ştiinţifică materialistă a lumii, care nu recunoaşte existenţa unor forţe spirituale supreme ce ar conduce lumea. ŞTIINŢA A STABILIT CA, LA BAZA A TOT CE EXISTA PE LUME, SE AFLA MATERIA, ÎNSUŞIRILE FIREŞTI ALE LUCRURILOR ŞI LEGILOR NATURII. LEGILE NATURII NU POT FI CALCATE DE NICIO „PUTERE SUPREMA” NĂSCOCITĂ, NU EXISTA ŞI N’AR PUTEA SA EXISTE NICI UN FEL DE „MINUNI”. Omul însă, înarmat cu cunoştinţe ştiinţifice, acţionează asupra naturii şi o modifică. Cu aceasta însă, el nu schimbă regularitatea fenomenelor naturale şi nu face niciun fel de „minuni”. Numai cu ajutorul ştiinţei se poate prevedea viitorul Cunoaşterea legilor naturii permite omului să le folosească pentru scopurile sale. Studiind legile naturii omul poate dirija conştient acţiunea lor în direcţia dorită şi poate prevedea ce rezultate va obţine. Cunoaşterea legilor naturii i-a deschis omului calea către previziunea , ştiinţifică a viitorului. Atât timp cât legile fenomenelor îi erau necunoscute omului, iar natura i se părea misterioasă, un joc al întâmplărilor sau ceva supus unei fiinţe supreme, nicio previziune reală a mersului fenomene- Ştiinţă pentru toţi naturii lor n’a fost cu putinţă; oamenii credeau în ghicit, care n’avea niciun temei serios, sau în semne născocite, care nu aveau nicio legătură cu viitorul, se încredeau în tot felul de „prooroci”. Când însă ştiinţa a acumulat cunoştinţe despre legile naturii şi a început să explice cauzele şi legăturile adevărate ale fenomenelor, oamenii au început a înţelege din ce în ce mai mult toată minciuna „proorocirilor”. Şi atunci locul lor l-a luat previziunea reală, ştiinţifică. Intr’adevăr, dacă fenomenele se repetă după anumite legi, iar noi cunoaştem legile după care ele se petrec, aceasta însemnează că se poate prevedea că aceste legi vor conduce evoluţia fenomenelor şi în viitor, către acelaş desnodământ, la care au izbutit în trecut. De exemplu, dacă o boală oarecare a decurs de mai multe ori într’un anumit fel, iar savanţii s’au lămurit asupra mersului acestei boli, atunci se poate prevedea cum va decurge aceeaşi boală, când ea va mai surveni. Unele fenomene ale naturii se repetă atât de regulat şi atât de exact, încât fiecare om Ie ştie mersul din experienţa lui proprie. Şi un copil şi-ar da seama, că după iarnă vine primăvară, apoi vara, toamna. Alte fenomene sunt mult foal complicate, sunt mai greu de observat şi de înţeles, deoarece mersul lor depinde de legi mai complexe. Aici nu e suficientă numai experienţa practică, mai trebuiesc şi cunoştinţe ştiinţifice. De pildă, doctorul examinează un bolnav, îl ascultă, îi ia temperatura, cercetează dacă nu are erupţii pe corp, inflamaţii în gât ,etc. După aceste simptome ştiinţifice, medicul stabileşte mai întâi de ce anume boală, dintre atâtea boli existente, suferă pacientul respectiv. De data aceasta n’avem a face cu semne născocite, în care cred oamenii superstiţioşi şi care nu au nicio legătură efectivă, reală, cu fenomenul a cărui prevedere se încearcă prin ele. O legătură organică cu boala care începe, n’au decât adevăratele ei simptome, stabilite în urma cercetării ştiinţifice, amănunţite, a unui mare număr de cazuri. Pentru a stabili boala şi mai precis, se caută microbii care o cauzează, făcându-se adesea în laboratoare analiza sângelui şi a urinei bolnavilor. Constatând boala, medicul ştie de acum care va fi, în linii generale, mersul ei. Fiecare boală îşi are evoluţia proprie, studiată de ştiinţă. Astfel la tifos, medicul ştie dinainte, când va veni momentul critic al bolii, manifestarea cea mai acută, cea mai periculoasă, care constitue în acelaş timp clipa hotărîtoare. Dacă organismul bolnavului suportă această încercare, urmează însănătoşirea. In timpul crizei, adeseori e nevoie să i se dea organismului slăbit un ajutor suplimentar, de aceea e important să se ştie dinainte când va veni acest moment decisiv. Prevăzând mersul regulat al bolii, medicul hotărăşte când, şi ce anume medicamente şi alte mijloace medicale îi sunt necesare bolnavului. După cum se vede din acest exemplu, previunea este necesară pentru acţiuni practice. PREVIZIUNEA ŞI ACŢIONAREA ASUPRA NATURII SUNT INSEPARABILE, ŞI UNA ŞI CEALALTA SE BAZEAZA PE CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICA A LEGILOR NATURII. *) Fragmente din broşura „Cum prevestesc savanţii fenomenele naturii’’ de S. I. VALDGARB apăruta in colecţia „ştiinţă pentru toţi’’ JEditura Colrteg Rusă, Ştiinţa şi studierea legilor dărâmă superstiţiile*) SCÂNTEIA Nr. 1445 In lupta pentru împlinirea sarcinilor prevăzute în Planul de Stat in zilele de 4 şi 5 iunie oţelarii de la „Oţelul Roşu” au dat 3,5 şarje în 24 ore OŢELUL ROŞU (prin telefon, de la corespondentul nostru). Muncitorii de la uzinele „Oţelul Roşu“, aflaţi în întrecere socialistă cu oţelarii de la Reşiţa şi Hunedoara, muncesc cu râvnă pentru Îndeplinirea angajamentelor luate. Astfel, echipele prim-topitorilor Stradonschi Alfred, Korab Anton şi Focht Engelberg de la cuptorul Siemens-Martin Nr. 1, lucrând sub lozinca : „O şarjă pe schimb, oţel de bună calitate“, au reuşit să dea în medie, în zilele de 4 şi 5 Iunie a. c., 3,5 şarje în 24 ore. Astfel, la cuptorul Nr. 1 norma a fost depăşită în aceste două zile cu 25,4 la sută. In ziua de 5 Iunie, oţelarii de la cele patru cuptoare au reuşit să dea 14 şarje în 24 ore. Cuptorul Nr. 1 şi 2 au dat câte 4 şarje, iar cuptoarele Nr. 3 și 4 câte 3 șarje. înfiinţarea carnetului de vizite medicale pentru salariaţi şi familiile lor Ministerul Sănătăţii a dat o decizie, potrivit căreia se înfiinţează carnetul de vizite medicale pentru fiecare salariat şi membru de familie nesalariat. Carnetul de vizite medicale va fi păstrat de salariat sau membrii de familie şi va fi prezentat obligatoriu la toate unităţile sanitare, în vederea acordării asistenţei medicale de orice fel. In ziua de 1 Mai au sosit la Vatra Dornei 230 asiguraţi trimişi la odihnă prin Confederaţia Generală a Muncii. Au fost puse la dispoziţia muncitorilor patru clădiri bine amenajate. Cantina a fost bine organizată, iar asistenţa medicală a funcţionat în bune condiţiuni. Comitetul judeţean şi Comitetul de plasă al Partidului au activat forurile administrative de resort, iar pe de altă parte un comitet al asiguraţilor a făcut legătura între asiguraţi şi administraţie, înlăturându-se astfel o serie de lipsuri ivite la început în legătură cu cazarea, alimentarea şi îngrijirea asiguraţilor. Muncitorii veniţi la odihnă au avut acces la biblioteca Sindicatului Lemn- Forestier, putând astfel să folosească timpul, pentru a-şi ridica nivelul cultural. Muncitori din toate colţurile ţării, din uzine siderurgice şi din mine, din industria textilă şi forestieră, muncitori români, maghiari, şi de alte naţionalităţi, s’au cunoscut cu acest prilej, făcând un bogat schimb de experienţă. Tov. Berindea Dumitru, muncitor dela Petrila, a arătat minerilor dela minele locale de mangan, care sunt metodele de muncă în Valea Jiului. Tov. Iacob Albert, muncitor la fabrica „Silica” din Turda, a povestit tovarăşilor săi despre munca sa de şamoteur. Spunea celor din jur tov. Penesa, în vârstă de 59 ani, încălzitor de platine la uzinele „Ciocanul Roşu” : „Până acum nu am fost niciodată la odihnă. De mulţi ani de zile am prins reumatism la picior şi am şchiopătat de tot. După băile acestea de nămol, mă simt mai bine ; când m v oi întoarce la fabrică, voi putea munci şi mai mult şi mai bine”. Au mai venit aici pentru prima oară mulţi alţi muncitori, şi printre ei Confederaţia Generală a Muncii a trimis şi salariaţi agricoli, care anul acesta beneficiază pentru prima oară de Asigurările Sociale de Stat. Toţi aceşti oameni s’au întors acum la locurile lor de muncă cu sănătatea întărită, cu forţe noui de muncă. Concediul ar fi fost însă mai rodnic dacă s’ar fi dus o activitate culturală sănătoasă, dacă comitetul ar fi căutat să îmbogățească odihna muncitorilor cu programe artistice atractive, dacă ar fi căutat să pună în mâna fiecărui muncitor o carte bună..* Deoarece Comitetul de plasă P. M. R.-Vatra Dorinei nu a îndrumat și conttrolat munca comitetului asiguraţilor, acesta a avut o serie de lipsuri în această direcţie, mergând pe linia aşa zisului „concediu politic”. Preşedintele şi vice-preşedintele comitetului erau de părere că în concediu nu se face „politică” şi au ajuns să frâneze elanul muncitorilor; mulţi din aceştia vroiau ca, fără a neglija întremarea lor şi odihna propriu zisă, să ducă o viaţă „normală”, adică să nu fie puşi in situaţia de a nu face „politică” din cauză că sunt... în concediu. Mulţi ar fi vrut să aibă discuţii, citiri colective, etc. Comitetul însă nu a dat curs acestei dorinţe. De f aci a urmat lipsa organizării citirii în colectiv a „Scânteii”, a lipsit îndrumarea şi propaganda pentru cititul cărţilor, iar gazeta de perete nu a constituit o armă de agitaţie politică. Massa largă a salariaţilor nu a fost îndrumată a folosi timpul liber pentru citirea literaturii progresiste, pentru studierea materialelor ideologice. O lipsă mare au avut-o mulţi membri de Partid dintre asiguraţi care nu au sprijinit şi nu au criticat la timp activitatea comitetului. Aşa s-a întâmplat că unele abateri de la morala proletară nu au fost criticate. Din experienţa de până aia cum se pot trage numeroasele învăţăminte pe baza cărora viitoarele serii de asiguraţi vor putea crea cele mai bune condiţiuni atât pentru întărirea lor fizică, pentru oţelirea forţelor lor, cât şi pentru ridicarea nivelului lor cultural. Comitetul judeţean Câmpulung-Moldova a făcut pregătirile necesare pentru ca la seria a doua a muncitorilor trimişi la Vatra Dornei pentru odihnă de către Confederaţia Generală a Muncii, să fie asigurate mai bune condiţiuni culturale şi politice. Andrei Bart coresp. voluntar Scrisoare dela Vatra Dornei Prima serie de salariaţi trimişi la odihnă prin C. G. M., au petrecut concediul în bune condiţiuni ! Este necesară o mai bună organizare a activităţii culturale Prin muncă voluntară Muncitorii de la „Mobila Populară" - Bucureşti îşi refac fabrica şi amenajează un local pentru cantină Fabrica „Mobila Populară“ din Bucureşti fusese lăsată in paragină de fostul patron. Mobilizaţi de organizaţia de Partid şi de cea sindicală, muncitorii au lucrat voluntar la refacerea şi dezvoltarea fabricii lor. Astfel, o magazie veche a fost transformată în secţie de finisaj. Această lucrare s-a efectuat în 700 de ore de muncă voluntară. Deasemeni a fost reparat cuptorul de la maşina „Stabil“, de care depinde bunul mers al fabricii. Tot prin muncă voluntară a fost amenajat un local pentru cantină. Pentru o bună aprovizionare a cantinei cu zarzavaturi, muncitorii au amenajat o grădină. In felul acesta, printr-o bună gospodărire muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la „Mobila Populară“ , contribue la bunul mers al intre■ prinderii lor. Cum s’a sărbatorit în Capitală şi in provincie 150 de ani dela naşterea marelui poet rus A. S. Puşkin Poporul muncitor din ţara noastră a sărbătorit cu puternică însufleţire aniversarea a 150 de ani dela naşterea genialului poet rus Alexandru Puşkin. Numeroasele conferinţe, expoziţii, spectacole, simposioane care au înfăţişat publicului din toate colţurile ţării însemnătatea uriaşă a lui Puşkin pentru desvoltarea literaturii ruse şi mondiale, s-au bucurat de o foarte mare afluenţă de public, oameni ai muncii manuale şi intelectuale, dornici să-şi arate dragostea şi admiraţia pentru unul dintre cei mai buni fii ai popoarelor sovietice. O serie de conferinţe ţinute în sala Dalles, au lămurit aspecte diferite ale vieţii şi operei lui Puşkin. Ciclul a fost deschis printr-o conferinţă a poetului sovietic Alexei Surcov despre „Viaţa şi opera lui Puşkin“. Deasemeni au avut loc într’o serie de mari întreprinderi din Capitală : „23 August“, „C. F. R.“ etc. conferinţe la care a asistat un număr foarte mare de muncitori. In întreaga ţară manifestările închinate lui Puşkin au avut un caracter de massă. La 29 Mai, 14 scriitori, delegaţi ai Uniunii Scriitorilor din R. P. R., au ţinut conferinţe despre Puşkin în diferite oraşe din provincie : Cluj, Bacău, Constanţa, Craiova, Iaşi, Sibiu, etc. S-au expus deasemeni în multe oraşe ale ţării vitrine cu scene din viaţa lui Puşkin şi cu ilustraţii şi reproduceri din operele sale. Numai în oraşul Sibiu de pildă se găsesc patru sute de vitrine de acest fel. Duminică s-au deschis în provincie 21 expoziţii Puşkin cuprinzând panouri, picturi şi sculpturi. Academia Republicii Populare Române a închinat o şedinţă festivă sărbătoririi lui Puşkin la care au asistat fruntaşi ai Partidului şi membri ai Guvernului. Acad. A. Toma a făcut în cadrul acestei şedinţe o comunicare cu tema : „Puşkin-făclie peste vremuri“. In săptămâna de la 15 la 21 Mai Opera de Stat a prezentat numai opere sau balete inspirate din opera lui Puşkin. La Radio au avut loc conferinţe numeroase, recitări de versuri din Puşkin, iar aseară s’a prezentat un scenariu radiofonic „Viaţa lui Puşkin“. S’au organizat în răstimpul acesta un concurs pentru cea mai bună traducere în versuri din Puşkin, la care au participat peste 100 scriitori, un concurs plastic pentru cel mai reuşit portret sau bust al poetului, la care s-au prezentat aproape 150 lucrări, un concurs (organizat de Secţia Culturală a Comitetului Provizoriu al Capitalei) pentru cel mai bun studiu asupra vieţii şi operei lui Puşkin. Editurile noastre au participat din plin la campania Puşkin. Cităm titlurile câtorva din operele lui Puşkin apărute în traducere românească: „Poezii lirice“, „Fata Căpitanului“, „Dubrovski“, „Dama de Pică“, „Poltava“, „Ţiganii“, etc. Ziarele şi revistele au consacrat articole şî numere speciale închinate poetului. La Bucureşti s’au deschis expoziţii închinate lui Puşkin la Ministerul Artelor (str. Wilson) şi la Casa Prieteniei Sovieto-Române. Parcul Ioanid din Bucureşti se va numi „Parcul Puşkin“. La Galaţi şi la Miercurea Ciucului s’a dat numele iul Puşkin, unor parcuri. In jud. Constanţa s’a dat numele iul Puskin unor străzi din localităţile : Sâmbătă, la orele 20, Casa Universităţii a sărbătorit, în cadrul unui festival artistic, împlinirea a 150 de ani dela naşterea marelui poet A. S. Puskin. A vorbit tov. Mihai Beniuc, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R. A urmat un program artistic. ★ Duminică dimineaţa a avut loc la Casa Prieteniei Sovieto-Române un matineu literar şi artistic închinat marelui poet A. S. Puşkin. Cu acest prilej, tov. Mihail Novicov, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., a conferenţiat des- La Aniversarea lui Puşkin la Iaşi s’a făcut printr’o seria de manifestări care au răspândit In masse opera marelui poet rus. Comitetul, pentru sărbătorirea Iui Puşkin a organizat prin filiala ARLUS trei conferinţe tratând diferite aspecte din opera şi viaţa poetului. In ziua de 29 Mai a fost deschisă o expoziţie Puşkin în care s-au expus lucrări de ale poetului, ediţii rare, originale, traduceri, scrieri despre viaţa poetului, documente din viaţa lui Puşkin, gravuri. Din iniţiativa Comitetului Provizoriu al Municipiului o stradă din Iaşi a primit numele lui Puşkin iar parcul copiilor din centrul oraşului care a fost inaugurat in ziua de 5 iunie, a fost denumit Parcul Puşkin, Constanţa, Mangalia, Vasile Roaită, Eforie, etc. Duminică au avut loc conferinţe închinate lui Puşkin în 80 de Atenee Populare din Capitală. La Ateneul „Filimon Sârbu“ din Şos. Vitan au asistat la conferinţa despre „150 de ani de la naşterea lui Puşkin“ muncitori, funcţionari, elevi, femei din cartier. După conferinţă, tov. Iorga Constantin muncitor la „Tehnomarina“, ne spune . — Mare poet a fost Puşkin dacă cu atâta amar de vreme înaintea zilelor noastre, a văzut atât de limpede nedreptatea aşezării In care unii huzureau şi benchetuiau iar cei mulţi îşi vărsau sudoarea şi sângele pentru huzurul celor puţi 11. Puşkin a scris şi per noi, cei de azi, de aceea când îi ascult versurile simt că ele ne îndeamnă pe noi să-i ducem mai departe lupta pe care el a început-o şi să clădim lumea pe care el a întrezărit-o: lumea fără bogaţi şi săraci, fără exploatare şi mizerie spre „Viaţa şi opera lui Puşkin“. După conferinţă a urmat un program artistic la care şi-au dat concursul Tanţi Cocea şi N. Brancomir de la Teatrul Naţional. ★ In cadrul manifestărilor organizate de ARLUS pentru sărbătorirea marelui poet rus A. S. Puşkin, a avut loc Duminică după amiază, la Casa de Cultură a Filialei ARLUS-Bucureşti, o conferinţă despre: „Puşkin şi misiunea poetului". Conferenţiar: Ion Costin. După conferinţă, a urmat un program artistic. Iaşi In cursul zilelor de 4 şi 5 iunie, elevii şi profesorii s-au adunat în şedinţe festive ascultând conferinţe despre viaţa şi opera poetului şi recitări din versurile sale. Asemenea manifestări au avut Ioc şi în fabrici, întreprinderi şi instituţii. Duminică 5 iunie, în majoritatea Căminelor Culturale din judeţ ţărănimea muncitoare a ascultat conferinţe despre Puşkin iar la ateneele populare din oraş au avut Ioc festivaluri precedate de conferinţe cu acelaşi subiect. La Ateneeie din cartierele cu populaţie evreească, IKUF-ul a organizat conferinţe în limba idiş. Seria acestor manifestări se închee Miercuri, 8 iunie când va avea loc un festival în sala Teatrului Naţional. Sărbătorirea lui A. S. Puşkin la Casa Prieteniei Sovieto-Române şi la Casa Universităţii La Constanţa începând de la 19 Mai a.c. şi până în prezent filialele, subfilialele şi cercurile ARLUS au desfăşurat o vie activitate pentru popularizarea operelor şi vieţii lui A. S. Puşkin. Astfel în ziua de 29 Mai a.c. la orele 11 dim., a avut loc în parcul Maxim Gorki o conferinţă „Puşkin şi literatura populară" la care au luat parte peste 2500 muncitori, intelectuali, elevi şi militari din localitate. La sindicatul muncitorilor din port s-au ţinut o serie de conferinţe despre viaţa şi opera lui A. S. Puşkin, conferinţe la care au participat peste 2000 de muncitori. In secţiile întreprinderii In judeţul In cursul lunii Mai au avut loc la Ateneul Popular din Galaţi 34 conferinţe publice, dintre care 4 conferinţe în sălile centrale, In cinstea marelui poet rus A. S. Puşkin. In ziua de 6 Iunie a. c. a avut loc inaugurarea unei expoziţii comemorative, in sala Palatului Justiţiei. Expoziţia este alcătuită din panouri, cărţi şi fotografii, s'au amenajat 12 colţuri cu foto, montaje oglindind viaţa lui Puşkin. In Ateneele Populare s’au ţinut 10 conferinţe publice, care au fost ascultate de 6300 cetăţeni din cartiere. In cadrul şcolilor din oraş şi judeţ s-au ţinut 910 conferinţe cu tezele: „Viaţa şi opera lui Puşkin", „Puşkin poeţii poporului” etc. şi 42 festivaluri publice. In şcoli au mai fost amenajate 45 vitrine cu fotografii din viaţa lui Puşkin. La Cerna a fost schimbat numele străzii Atârnase Rădulescu dându-i-se numele lul Puşkin, Covurlui Tot in ziua de 6 Iunie a. e. a avut loc schimbarea numelui străzii Mihai Bravu in acela de A. S. Puşkin. Duminică 12 Iunie a. e. la toate cele 94 cercuri ARLUS din comunele judeţului Covurlui vor avea loc conferinţe In cari se va trai despre viața și opera sa, poet. La Braşov La 1 Mai, s-a deschis la Braşov în şcoli, Atenee Populare, instituţii şi fabrici campania pentru sărbătorirea a 150 ani de la naşterea marelui poet revoluţionar Puşkin. Filiala ARLUS Braşov cu ajutorul subfilialelor şi cercurilor din instituţii şi întreprinderi a organizat un ciclu de confeIn cadrul unei adunări a avut loc ieri în sala „Lumina” sărbătorirea împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui A. S. Puşkin. Au fost de faţă peste 1000 de muncitori. După o conferinţă Zilele trecute a avut loc în cartierul Bârneasa din Arad o serbare la noul Ateneu Popular denumit după numele marelui poet rus A. S. Puşkin. După conferinţele în limba română şi maghiară despre A. S. Puşkin, a urmat un festival artistic organizat cu participarea echipelor culturale ale sindicatului „Solidaritatea", sindicatului salariaţilor comunali şi actorilor dela Teatrul de Stat.Eri dimineaţă s’a deschis în sala de lectură a filialei ARLUS din Arad expoziţia Puşkin, Materialele expoziţiei curinte despre „Viaţa Şi operii lul Puşkin”. In instituţii şi intreprinderi s’au ţinut conferinţe la Somvrom-tractor şi Regionala IV-a C.F.R. In cursul săptămânii trecute s-au mai ţinut conferinţe la ateneul popular Nicolae Bălcescu şi la şcoala de administraţie economică, despre marele poet rus a urmat un frumos festival artistic, remarcându-se echipele de la şcoala administrativă de fete şi actorii Teatrului de Stat din Ploeşti, prind 65 de planşe trimise de VOKS din U.R.S.S., înfăţişând aspecte din viaţa şi opera marelui poet. Expoziţia a fost vizitată în prima zi de peste 2000 de oameni. In cursul zilei de Duminică 5 iunie toate subfilialele ARLUS din reşedinţele de plăşi ca Horia, Aradul Nou, Chişinău-Criş, Sântana, Curtici Târnova, Săvârşim Radna, Ineu, Pecica, Hălmagiu, Gura Honţ, Sebiş şi comunele Nădrag şi Pâncota, au organizat festivităţi în cinstea aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui poet A. S. Puşkin. ----- La Ploeşti La Arad