Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)
1950-06-10 / nr. 1755
Pag. 2 îndeplinirea şi depăşirea pondei de lucru — o datorie patriotici a fiecărui muncitor Codul Muncii consfinţeşte dreptul fiecărui muncitor din ţara noastră de a fi plătit după cantitatea şi calitatea muncii depuse. In acelaş timp, Codul consfinţeşte principiul scump oamenilor muncii : „La muncă egală se va plăti un salariu egal, fără să se facă vreo deosebire de vârstă, sex sau naţionalitate”. Mult sânge, multe jertfe a dat clasa muncitoare din ţara noastră, condusă de Partidul ei de avantgardă, pentru ca acest principiu să devină lege în Patria noastră ! Subcapitalişti, salariatul era plătit după bunul plac al patronului interesat să realizeze câştiguri cât mai mari pe spatele clasei muncitoare. Sute de mii de muncitori, tehnicieni şi funcţionari, care au simţit din plin crâncena exploatare burgheză, îşi amintesc cu revoltă de vremurile acelea, apuse pentru totdeauna. „...Sunt om de 51 ani. Lucrez la uzinele „Vulcan“ din 1914. Pe atunci, „Vulcanul“ era societate anonimă pe acţiuni. Director era un bogătaş francez, unul Abony El tăia şi spânzura in fabrică. Smulgea şapte piei de pe spinarea noastră, silindu-ne să muncim 12 şi 14 ore pe zi. Munceam pe brânci pentru o amărâtă de leafă care abia, abia ne ajungea să ne ţinem pe picioare. De concediu de odihnă, pe vremea capitaliştilor, nici pomeneală..." Cuvintele tovarăşului Iliescu Constantin, maistru cazangiu la uzinele „Vulcan“, constitue un puternic act de acuzare împotriva blestematului sistem capitalist, împotriva sângeroasei exploatări la care a fost supusă, decenii dearândul, clasa muncitoare din ţara noastră. CÂŞTIG DUPĂ CANTITATEA ŞI CALITATEA MUNCII, NU SALARII DUPĂ BUNUL PLAC AL PATRONILOR Astăzi, oamenii muncii din ţara noastră lucrează pentru ei înşişi; ei stăpânesc principalele mijloace de producţie. Plus produsul realizat nu mai intră în buzunarele capitaliştilor, ci se repartizează sub diferite forme — dar în întregime — celor ce muncesc. Clasa muncitoare este acum profund Interesată în buna organizare a procesului de producţie, In sporirea productivităţii muncii, in permanenta reducere a preţului de cost al produselor, căci toate acestea duc la continua desvoltare a economiei noastre socialiste, la întărirea Patriei, la creşterea nivelului material şi cultural al oamenilor muncii Prin forma salariului in acord, muncitorul este plătit după măsura in care a îndeplinit sau a depăşit norma de producţie stabilită. ^ Forma salariului în acord era practicată şi de către capitalişti. Dar ei au transformat acest sistem într’un instrument de înăsprire a exploatării clasei muncitoare, tntr’un sistem de jefuire a drepturilor muncitorilor. Normele de muncă erau în așa fel fixate, încât muncitorul nu era retribuit după munca depusă, ci primea salariul după bunul plac al patronilor. Pe drept cuvânt, muncitorii nu simţeau deloc în trecut dorinţa să sporească producţia, deoarece aceasta însemna asigurarea unor venituri din ce în ce mai mari fabricanţilor, însemna întărirea statului burghez, care punea din ce în ce mai greu jugul exploatării pe umerii oamenilor muncii. NORME JUSTE, CARE SĂ DUCĂ LA ÎNTĂRIREA PUTERII DE CUMPĂRARE A SALARIILOR Codul Muncii prevede că Ministerele de resort, de acord cu Uniunile Sindicale respective, vor stabili normele de lucru pentru fiecare ramură de producţie, funcţie şi specialitate, fixând cantitatea şi calitatea de producţie sau de operaţiuni pe care trebue să le efectueze salariaţii pentru un timp determinat în condiţiuni normale de lucru. Normele odată stabilite nu pot fi schimbate decât cu aprobarea Consiliului de Miniştri Aceste prevederi ale Codului Muncii sunt menite să pună capăt situaţiei moştenite de la regimul capitalist, în ceea ce priveşte stabilirea normelor de lucru. In majoritatea întreprinderilor noastre, timpii de lucru nu au fost fixaţi în mod ştiinţific, ci pe baza experienţei tehnicienilor din ateliere, sau prin comparaţie cu alte lucrări normate dinainte, fără să se ţină seama de îmbunătăţirea procesului tehnologic, de utilajul nou introdus, de ridicarea gradului de calificare al muncitorilor, etc. Acest lucru a avut ca urmare „umflarea timpilor”. „Timpii umflaţi“ sunt deopotrivă in dauna producţiei, cât şi a fiecărui muncitor in parte: ei acţionează ca o frână în producţie, împiedică pe muncitor să lucreze mai mult, mai bine şi deci să-şi sporească câştigul. O urmare a felului neştiinţific în care au fost stabilite normele este aceea că mai întâlnim azi în unele intreprinderi norme felurite pentru aceleaşi operaţiuni, deşi condiţiunile tehnice de lucru sunt asemănătoare Astfel, în industria textilă, la fabrica de postav Azuga, pentru stofe art. 4933 norma este de 2800 bătături pe oră, in timp ce la fabrica Ţesătoriile Reunite. Bucureşti, norma pentru aceeaşi lucrare este de 1600 bătături pe oră, deşi condiţiile tehnice sunt identice. Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în industria metalurgică prelucrătoare. La întreprinderea „Brainer Bela“-Braşov, de pilda, sunt acordate 30 minute pentru tăierea filetului (stanga şi dreapta) la axul de batoză, pe când la uzinele „Vasile Roaicu” din Capitală se acordă 90 minute pentru aceeaşi operaţie, deşi condiţiile de lucru sunt aceleaşi. In acest fel, se creează situaţii privilegiate pentru unii muncitori şi Sunt desavantantaţi, pe nedrept, alţii. Dar nu numai atât. Orice depăşire de normă, care nu aduce după sine o creştere reală a volumului de bunuri, duce la urcarea nejustificată a fondului de salarii, la mărirea preţului de cost al produselor şi, deci, la scăderea puterii de cumpărare a salariului Cum ar putea, de pildă, să scadă preţul de cost al produselor uzinelor „Vasile Roaită” din Capitală, când în luna Martie această întreprindere a înregistrat o depăşire a programului de producţie de numai 14,3%, dar a plătit o medie de acord de 93,85o/0, sau în luna Aprilie, când programul de producţie a fost depăşit abia cu 21,4%, în timp ce acordul mediu realizat a fost de 100,81%? Această situaţie este profund dăunătoare, atât pentru economia naţională, cât şi pentru oamenii muncii Iată de ce muncitorii conştienţi, şi în primul rând comuniştii, luptă cu hotărîre pentru norme juste, cer reducerea timpilor umflaţi etc. „Clasa muncitoare — a spus tov. Gh. Gheorghiu- Dej în discursul ţinut la Arenele Libertăţii în ziua de 22 August 1949 — vrea o creştere reală a salariului, cu alte cuvinte o creştere a salariului căreia să-i corespundă sporirea bunurilor produse pentru piaţă şi nu o creştere fictivă, care să ducă la scăderea puterii de cumpărare, cum este in ţările capitaliste“. ÎNDEPLINIREA NORMEI LUCRU — O DATORIE PATRIOTICĂ A FIECĂRUI OM AL MUNCII Fiecare om al muncii este interesat să îndeplinească şi să depăşească norma de muncă. In acest fel el îşi sporeşte câştigul şi în acelaş timp contribue — prin cantitatea mai mare de bunuri pe care o produce — la acoperirea unei părţi mai însemnate din trebuinţele poporului muncitor. Exprimând interesele oamenilor muncii din ţara noastră. Codul Muncii prevede că angajatul care din vina sa nu îndeplineşte norma de lucru va fi plătit pentru munca depusă în raport cu cantitatea şi calitatea produselor efectuate. In acest fel, se pune capăt situaţiei din unele întreprinderi, unde cei ce nu depun sforţări în îndeplinirea normelor, cei ce dau dovadă de lene şi nepăsare în producţie, primesc salarii la fel cu muncitorii harnici şi sârguincioşi, care dau o producţie sporită şi de bună calitate. In plin efort pentru construirea socialismului, nu se poate îngădui ca salariile celor care nu îndeplinesc normele din vina lor, să fie plătite de către întreprindere, căci aceasta duce la ridicarea nejustificată a preţului de cost al produselor, se restrânge asupra nivelului de trai al celor ce numeşte. In toate fabricile şi uzinele noastre trebue dusă o luptă susţinută ca fiecare muncitor în parte să-şi poată îndeplini şi chiar depăşi normele de lucru. Conducerile întreprinderilor au sarcina de a organiza bine munca, de a repartiza muncitorii după specialitatea şi pregătirea profesională pe care o au, de a aproviziona la timp întreprinderea cu materii prime, materiale şi combustibil, cu uneltele necesare şi piesele de schimb, să asigure bunul mers al producţiei, ca fiecare muncitor în parte să aibă condiţii pentru a-şi îndeplini norma. Condiţia esenţială ca salarizarea în acord să ducă efectiv la ridicarea productivităţii muncii este ca munca în acord să aibă la bază norme tehnice stabilite în mod ştiinţific. „Fără norme tehnice — ne învaţă tovarăşul Stalin — nu este cu putinţă economie planificată. De norme tehnice este nevoie, afară de aceasta, şi pentru a ridica massele înapoiate până la nivelul celor înaintate. Normele tehnice sunt o mare forţă regulatoare care organizează în producţie massele largi de muncitori în jurul elementelor de frunte ale clasei muncitoare“. Conducerile întreprinderilor cât şi salariaţii trebue să acorde o atenţie deosebită calităţii produselor. A produce marfa de proastă calitate înseamnă a lipsi pe cei ce muncesc de bunurile de care au nevoe, înseamnă a păgubi Statul oamenilor muncii, înseamnă a face jocul duşmanului de clasă, care turbează de mânie la fiecare succes obţinut în lupta pentru construirea socialismului. Fiecare muncitor trebue să considere ca o îndatorire patriotică să îndeplinească şi să depăşească normele fixate, să lupte pentru norme juste, care să contribue la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. L. Țintea Prin pieţele Capitalei Organele însărcinate cu aprovizionarea Capitalei au depus în ultima vreme eforturi pentru a aduce cantităţi îndestulătoare de mărfuri, care să acopere nevoile populaţiei muncitoare. In pieţe se găsesc legume şi zarzavaturi de tot felul: cartofi noi, mazăre, dovlecel, gu. In salată verde, ceapă nouă, usturoi verde, zarzavat, castraveţi, conopidă, ridichi S’a făcut simţită preocuparea organelor responsabile de a aproviziona cât mai bine centrele muncitoreşti, spre deosebire de lunile trecute, când au existat deficienţe în această direcţie. Astfel, pletele „Griviţa Roşie”, „16 Februarie" — oraşul Griviţa, Piscu, Viran, Giuleşti, etc. sunt, în parte, aprovizionate cu mărfuri de bună calitate. Am semnalat in repetate rânduri în ziarul nostru deficienţeie de organizare ale unora dintre compartimentele din pieţe, deficiente care dăunează bunei deserviri a cumpărătorilor. In unele locuri aceste lipsuri persistă incă. Astfel, in dimineaţa zilei de 2 iunie, compartimentele 89— 90 ale Uniunii Cooperativelor de Consum din Capitală din Halda Obor care vând cartofi erau deservite numai de câte un singur vânzător. Deşi cererea era mare şi se formaseră cozi, la fiecare compartiment câte un singur salariat cântărea marfa, o servea cumpărătorilor, încasa banii, ceea ce îngreuna mult distribuirea. Tot aşa şi la compartimentul 231 al cooperativei „Steaua Roşie”, unde distribuţia se făcea la un singur cântar, deşi în compartiment Unităţile cooperatiste au reuşit să intensifice schimbul de produse dintre sat şi orpaş. Tot mai mulţi ţărani muncitori vin sâ-şi vândă produsele la cooperativa. Uniunea Cooperatvelor de Consum — IIlfov a reuşit să încheie anul acesta, prin cooperativele săteşti, un număr însemnat de contracte cu producătorii. Sectorul agricol socialist, care cuprinde gospodăriile agricole de Stat, fermele alimentare precum şi Gospodâriile Agricole Colective „Drumul Iul Lenin" şi „6 Martie" din jud. Ilfov, livrează anul acesta o cantitate dublă de produse, faţă de anul trecut. Alături de unităţile comerţului de Stat şi cooperatist, producătorii particulari au adus şi ei spre vânzare, în toate pieţele, cantităţi importante de mărfuri, mai existau cântare precum şi vânzători care ar fi putut servi. In aceeaşi piaţă, la compartimentul cooperativei ,,Victoria", deşi există posibilitatea ca doi vânzători să distribue ouă, distribuţia o face unul singur. Aceeaşi situaţie era vi ziun de 3 iunie şi la compartimentul 17 din piaţa „28 Martie". Se mai observă deficienţe şi la repartizarea mărfurilor la pieţe. Astfel cartiere muncitoreşti, ca C.F.ît,, oraşul Griviţa, cartierele din preajma pieţei „Gheorghe Coşbuc", etc. nu au primit cartofi vechi de mai mult zile. Tot astfel, în piaţa „16 Februarie", unde se aprovizionează un număr mare de muncitori, s’a adus cu două zile în urmă o singură ladă cu ouă, în timp ce in pieţele Obor şi Vitan s’au adus cantităţi mult mai mari. Un rol Însemnat în aprovizionarea cu legume şi zarzavaturi revine I.C.S..„Aprozar”, care trebue să depună toate eforturile pentru ca aprovizionarea Capitalei să se facă în bune condiţiuni. Ori, I.C.S.„Aprozar” nu a luat încâ toate măsurile pentru a asigura aprovizionarea continuă a pieţelor, ceea ce face ca In unele zile acestea să fie mai slab aprovizionate, cum s’a întâmplat, de pildă, în ziua de 6 Iunie. Din mărfurile nealterabile nu s’au făcut stocuri de rezervă în depozitele din marginea oraşului din care cauză pieţele care au cerinţe mai mari nu pot în tot timpul bine aprovizionate In acelaş timp, neindeplinindu-şi pe deplin atribuţiunile care li revin şi care constau în primul rând in buna aprovizionare a Capitalei, conducerea l.c.S. „Aprozar" a făcut —in ultimele zile— o serie de transporturi de cartofi noi, mazăre, etc., spre alte oraşe ale ţârii, printre care Focşani şi Iaşi, care pot fi aprovizionate din regiuni mult mai apropiate. In această perioadă, când folosirea justă a vagoanelor este o sarcină de frunte a fiecărei Întreprinderi sau instituții care efectuează transporturi, această măsură a conducerii I. c. S..„Aprozar" este cu atât mai criticabilă. Organelor răspunzătoare cu aprovizionarea Capitalei şi în primul rând Secţiunii Comerciale a Comitetului Provizoriu — care trebue să-şi intensifice controlul pe teren şi în acelaş timp să acorde tot sprijinul întreprinderilor Comerciale de Stat care au în grijă aprovizionarea Capitalei — le revine sarcina de a veghea ca aceasta să se facă în mod continuu în bune condiţiuni şi ca lipsurile care mai există să fie grabnic lichidate. Mioapa Călin LIPSURI CARE SE CER GRABNIC LICHIDATE SCÂNTEIA Comunicări pe secţii în cadrul sesiunii ştiinţifice a Academiei R. P. R. In şedinţele de Miercuri dela Uşi ale secţiilor Academiei R.P.R. s'au ţinut următoarele comunicări ştiinţifice: SECŢIA l-a: Ştiinţe Matematice, Fizice şi Chimice: 1) Despre curba fibrei mijlocii; 2) Corespondenţe asimptotice intre cele două pânze ale unei înfăşurătoare de sfere; 3) Reţelele Finikov corespondente indirect; 4) O clasă de ovule care generalistează orbiformele; 5) Rotaţia unui electron de argint mobil prin electroliză; 6) Derivaţi halogenaţî ai bazelor cu azot in nuclee; 7) Determinarea colorimetrică a acizilor p-amino-ortohalogenobens zoidi; 8) Demonstrarea teoremei hu Weierstrasse, cu ajutorul polinoamelor de interpolare; 9) Sinteza plasmochinei; 10) Sinteza acidului dezoxicolic; II) Studiul comportării la tonaj a extractului de coajă de mesteacăn; 12) Uleiuri eterice din frunze de pin. SECŢIA II-a: Ştiinţe Geologice, Geografice şi Biologice; 1) Vârsta cărbunilor din jud. Baia; 2) Noutăţi floristice (prezentarea a trei specii şi patru forme noi pentru ştiinţă); 3) Câteva cazuri de anomalii la diferite specii de Ichneumonide. SECŢIA lll-a: Ştiinţe Tehnice şi Agricole: 1) Cercetările academicianului Lisenko asupra problemelor forestiere; 2) Transformator asincron de frecvența; 3) Interpretarea culturilor comparative prin metoda biologică analitică; 4) Studiul balastului de pe valea râului Bistriţa; 5) Dispozitiv pentru împiedicarea lunecării longitudinale la grinzi de lemn suprapuse. SECŢIA IV-a: Ştiinţa Medicale: 1) Câteva consideraţiuni asupra trecerii de la Sauropside (ovipare) la Mamifere (vivipare); 2) Cercetări asupra acţiunii ionilor şi mediatorilor chimici asupra adrenalino-secreţiei; 3) Contribuţiuni la studiul acţiunii acidului nincotinei asupra tubului digestiv, a sângelui şi a lichidului cefalorahidian; 4) Reproducerea meningnencefalică a lepromului uman la animale de laborator; 5) Consideraţiuni asupra 124 cazuri de boala lui Bazedov, operate; 6) Modiificările de volum ale splinei în criza de epilepsie experimentală; 7) Cercetări experimentale asupra grefelor arteriale şi venoase conservate la rece după metode Filatov. SECŢIA V-a: Ştiinţe Istorice, Filosofice şi Economico-Juridice: 1) Influenţa arhitecturii vechi ruseşti asupra unor elemente din arhitectura bisericească a Moldovei; 2) Satul sclavului Narcissianus; 3) Problema personalităţii in psihologia burgheză şi în psihologia sovietică. Academicienii au vizitat o gospodărie agricolă colectivă IAŞI. Miercuri după amiază, membrii Academiei R.P.R. care au participat la inaugurarea Filialei Iaşi a Academiei R.P.R. au vizitat Gospodăria Agricolă Colectivă „Ilie Pintilie” din comuna Bălţaţi, judeţul Iaşi. Academicienii au fost primiţi cu dragoste de membrii gospodăriei. Academicienii s-au informat asupra felului în care sunt îngrijite culturile, asupra mersului operaţiunilor de pregătire a recoltării, precum şi asupra modului în care sunt îndeplinite normele zilnice de lucru. Conferinţa pe ţară a şefilor secţiunilor de învăţământ 9 * ale Comitetelor Provizorii In vieţe de 3-7 iunie a avut loc conferinţa şefilor secţiunilor de învăţământ ale Comitetelor Provizorii judeţene şi ale oraşelor asimilate cu judeţul, convocată de către Ministerul învăţământului Public. In cadrul şedinţelor de lucru s’au discutat ultimele măsuri în vederea examenelor şi organizarea activităţii din timpul vacanţei. In cadrul discuţiilor în jurul măsurilor ce trebuesc luate In vederea deschiderii noului an şcolar s’a insistat asupra cuprinderii în şcoli a copiilor neşcolarizaţi în anii trecuţi. A fost de asemenea luată în discuţie asigurarea localurilor de şcoală, pregătirea sanitară a şcolilor şi a internatelor, reparaţiile, aprovizionarea cu combustibil şi alimente pentru iarnă. S-a pus un accent deosebit asupra necesităţii de a se organiza internate noui şi gazde comune pentru elevii şcolilor de 7 ani de la sate. 58 de muncitori şi tehnicieni petrolişti premiaţi la Suţa Seacă (De la corespondentul nostru). La „Sovrompetrol“ schela Suţa Seacă, datorită aplicării metodelor sovietice pe scară din ce în ce mai largă, s-au obţinut rezultate însemnate în producţie. Lucrând cu multă dragoste după noile metode, echipele de sondori de la această schelă reuşesc să monteze instalaţiile şi să foreze sondele cu mult înainte de termen. Intrând mai devreme în prorducţie, sondele dau zeci de vagoane de ţiţei în plus. Zilele trecute în cadrul unei adunări generale Direcţiunea regionalei „Sovrompetrol“ a răsplătit eforturile celor mai buni muncitori din această schelă, înmânându-le premii în bani In fruntea celor 58 muncitori premiaţi se află cei din echipele maiştrilor sondori Gagiu N. Ion, Avram Mihail şi Urzică Nicolae care au furat o sondă in 9 zile, în loc de 34 zile. De la Cabinetul de Partid Cabinetul de Partid al Organizaţiei Bucureşti P.M.R. anunţă pentru Sâmbătă 10 Iunie a- c- ora 19, a 14-a conferinţă de Economie Politică, intitulată „Crizele capitalismului în stadiul imperialist”. Conferinţa va avea loc la Cabinetul de Partid din Calea Victoriei Nr. 163. Vor participa tovarăşii înscrişi la acest ciclu de conferinţe, pe baza legitimaţiilor eliberate. Unelte agricole prin cooperative CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Pentru ca muncile de întreţinere a culturilor de porumb să se facă în condiţiuni cât mai bune, Uniunea Cooperativelor de Consum Dolj a repartizat şi distribuit centrelor de închiriat unelte agricole din comunele din judeţ, 70 de prăsitori tip românesc. Acestea au fost repartizate acolo unde cerinţele ţăranilor muncitori erau mai mari. Din aceste unelte au primit centrele: Barca 15 prăsitori, Gângiova 15 prăsitori, Horezu- Poenari 5 iar Poiana Mare 10 prăsitori. Restul până la 70 vor fi repartizate altor comune. Amenajarea unui teren de sport în comuna Fundul Moldovei judeţul Câmpulung Moldovenesc (Dela Popa Gheorghe, coresp.) — Din fosta moşie a exploatatorului Andronicescu din comuna Fundul Moldovei, jud. Câmpulung Moldovenesc, Comitetul Provizoriu judeţean a repartizat o porţiune pentru un teren de sport. In scurt timp, prin munca voluntară a tineretului muncitor şi a elevilor şcolii elementare din comună, terenul de sport a fost amenajat. RADIO — Sâmbătă 10 Iunie 1950 RADIO ROMANIA SI RADIO PVDCHESTII 6.10: Radio-Jurnal; 6.55: Buletinul tip Ştiri in limba rusă; 7 31): Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia“; 13.02: Buletin de ştiri Şi Revista Presei; Had Ora părinţilor; 14.55: Emisiune pentru ostaşi; 15.15: cântece pentru gospodăriile colective; 5.301 Radio-Jurnal; 15,45: prime audiţii de muzică sovietică; 10,00: Buletin meteorologic; 18,30: Curs de limba rusă; 20,20: Comentariul evenimentelor interne; 21,00: Orchestra de studio a Comitetului de Radio; 22.25: Buletinul de ştiri în limba rusă; 23.30: Radio-Jurnal. RADIO ROMANIA. 7.00: Emisiune In limba maghiară; 13.30: Emisiune în limba germană. RADIO BUCUREŞTI I. 19.00: Solişti ai muzicii populare româneşti; 19.10: Carnet Cultural: „Cronica literară“. Radio BUCUREŞTI II. 14.30) Selecţiuni din opera „Flautul fermecat“ de Mozart; 22.15: Concert: Maeştrii artei sovietice; ap.po—33.00. postul pe 33.4 m. postul pe unda Scurtă pe 25 m. şi Radio România Libera pe 48.3 m. emit pentru străinătate. RADIO TIMIŞOARA, 19—31.30: Emil siune pentru naţionalităţile conlocuitoare din R.P.R. RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II. 19.30: Universitatea Radio; 22.00: Radio. Jurnal. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO TIMIŞOARA. 20.00: Radio-Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI n. 19.00: Emisiune la limba maghiară; 20.30: Emisiune în limba idiș. . Toată atenţia examenelor şcolare! S-a încheiat anul şcolar. Au început examenele de promovare şi absolvire. Examenele constitue un eveniment de mare însemnătate în viaţa Statului nostru. Ele sunt mijloace importante de verificare a cunoştinţelor însuşite de elevi şi studenţi , momente în care se hotărăşte cu câte cadre tehnice, pedagogice, ştiinţifice noi se îmbogăţeşte armata constructorilor socialismului din Patria noastră. Examenele oferă în acelaş timp cea mai bună posibilitate pentru verificarea din toate punctele de vedere a muncii de zi cu zi care s’a depus în cursul anului şcolar pentru instruirea şi educarea în spiritul învăţăturii marxist-lenîniste a elevilor şi studenţilor. In vederea pregătirii examenelor activitatea în şcolile din ţara noastră a crescut anul acesta în mod simţitor. S'a depus în general o muncă susţinută în toate domeniile pentru ca rezultatele examenelor să fie satisfăcătoare. In cele mai multe locuri secţiile de învăţământ ale Comitetelor Provizorii s’au preocupat de aplicarea întocmai a îndrumărilor Ministerului învăţământului Public, au controlat "în şcoli organizarea încheerii cu succes a anului şcolar, au ţinut şedinţe de analiză a muncii cu corpul profesoral. Deasemenea în unele judeţe ca Braşov, Prahova, Tutova, Târnava Mică, etc., Comitetele judeţene de Partid au ţinut consfătuiri în care s’au evidenţiat şcolile bine organizate, s’au popularizat cele mai eficace metode de învăţătură, au fost scoase la iveală lipsuri şi greşeli şi s’au trasat sarcini pentru înlăturarea lor şi pentru îmbunătăţirea generală a învăţământului. S’au analizat în special posibilităţile de ridicare a frecvenţei la cursuri, de ridicare a calităţii învăţăturii prin stimularea studiului individual şi înviorarea grupelor de învăţătură cât şi organizarea, planificarea , îmbunătăţirea predării materiei. Acolo unde s’a planificat activitatea şcolară şi s’au aplicat Îndrumările Ministerului se vădeşte o mai temeinică cunoaştere a materiei şi perspectiva unor rezul-tate frumoase. Astfel la liceele teoretice din Mediaş şi Sigiliişoara, precum şi la Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti, planificarea riguroasă a materiei a fost de un ajutor preţios elevilor şi studenţilor. Buna funcţionare a grupelor de învăţătură la şcoala elementară Nr. 12 de băeţi din Galaţi, sau ciclul 2 de la şcoala pedagogică de băeţi din Blaj, etc., îşi arată eficacitatea prin aceea că unii elevi cu note de corigenţă s’au îndreptat. Munca de lămurire şi mobilizare dusă de către organizaţiile U. T. M. precum şi îndrumarea şi ajutorul din partea profesorilor au contribuit mult la ridicarea nivelului învăţământului şi vor contribui desigur la obţinerea unor bune rezultate la examene în şcolile respective. Noua atitudine faţă de şcoală, faţă de problema învăţământului, nu s’a manifestat insă pretutindeni, ci unele judeţe Comitetel» judeţene de Partid n’au acordat suficientă atenţie acestei probleme, nu au considerat-o aşa cum ar fi trebuit , ca o problemă politică de mare importanţă pentru Statul nostru. Şi nu e de mirare că acolo unde Comitetele de Partid nu îndrumă munca şcolară cu toată seriozitatea, lipsurile abundă, lucrurile nu merg bine. Intr’o serie de localităţi şi şcoli nu s’au prelucrat şi deci nu s’au respectat instrucţiunile Ministerului învăţământului Public. Comitetele Provizorii nu au controlat pretutindeni în ce măsură se introduc în viaţă aceste instrucţiuni menite să ducă la organizarea activităţii şcolare în perioada examenelor şi a pregătirii lor. Astfel s’a putut întâmpla ca în multe locuri grupele de învăţătură să nu funcţioneze bine, profesorii şi chiar U. T. M.-ul să se desin-tereseze de activitatea grupelor. Slaba organizare a grupelor la liceul „Nicolae Bălcescu“ din Brăila şi Institutul Alimentar din Bucureşti, sau desinteresul cu care au privit activitatea grupelor unii profesori de la diferite şcoli şi facultăţi, de exemplu la şcoala medie tehnică de Ceramică Braşov, se resimte în nivelul profesional scăzut al elevilor şi studenţilor din aceste şcoli. O serie de profesori din Iaşi, de pildă, nu şi-au făcut pe deplin datoria. Astfel conducerea Politehnicei nu a controlat îndeaproape felul cum funcţionează grupele şi nu s’a interesat îndeajuns de planificarea activităţii cadrelor didactice. La şcoala profesională metalurgică din Sighişoara diriginţii nu s’au ocupat de elevii rămaşi în urmă, învăţătorul Asztalos Francisc, de la şcoala elementară în limba maghiară din Agrişelu jud. Târnava Mică, întrebat despre planul lecţiilor a răspuns că acesta nu e scris dar că „îi are un cap“. Unii profesori au folosit metode nepedagogice în aprecierea elevilor. Astfel, de pildă, in unele şcoli din Braşov s’a folosit metoda „«perierii“ dându-se note mici în semestrul I, cică „pentru a face pe elevi să înveţe mai bine in semestrul II". In alte părţi s’a folosit greşita „metodă” de a da note unii forme unui elev, pe baza unei impresii superficiale, fără a ţine seama de gradul cunoştinţelor elevului ,la diversele materii. Pe alocuri profesorii ,au scăzut notele la diferite materii pentru „a pedepsi” pe elevii care nu au o purtare bună. Pentru a lichida aceste lipsuri şi greşeli, pentru a trasa calea unei mai bune şi mai rodnice activităţi pentru anul viitor, pentru a ridica cu o treaptă mai sus calitatea Învăţământului, este absolut necesar să se studieze atent munca depusă în acest an, să se analizeze nivelul ideologicteoretic al predării fiecărei discipline în parte, să se facă o apreciere obiectivă a calităţii cunoştinţelor , şcolarilor din fiecare an de învăţământ, la fiecare obiect în parte şi să se generalizeze apoi experienţa cea mai înaintată a profesorilor buni şi realizările celor mai bune şcoli. Examenele de sfârşit de an sunt un minunat prilej pentru a face toate acestea, cu condiţia ca ele să fie temeinic organizate şi îndeaproape controlate. Nic un moment nu trebue să se piardă însă din vedere sarcina principală a învăţământului, aceea de a da ţării CAT MAI MULTE ŞI CAT MAI PREGĂTITE cadre de constructori ai socialismului în toate domeniile. Profesorii şi învăţătorii trebue să respecte cu stricteţe criteriile stabilite pentru aprecierea cunoştinţelor şcolarilor, să examineze cu cea mai mare seriozitate. Să nu cocoloşească lipsurile lor şi ale elevilor acordând cu uşurinţă note de trecere sau note mari, dar nici să facă exces de severitate şi să aprecieze rigid răspunsurile. Scopul examenelor nu este punerea în încurcătură a şcolarilor ci constatarea însuşirii temeinice şi profunde a cunoştinţelor, ceea ce reprezintă o garanţie a durabilităţii şi a aplicării lor în viaţă. De aceea întrebările trebuesc puse clar, simplu şi cu dorinţa de a obţine un răspuns bun. Notele trebuesc date după merit, ele să oglindească o apreciere precisă şi obiectivă a cunoştinţelor. Cerinţele înalte faţă de cunoştinţele teoretice şi practice ale elevilor şi studenţilor trebue să se îmbine cu o atitudine plină de atenţie faţă de ei. Elevii şi studenţii să-şi încordeze atenţia şi să răspundă calm, sigur, să fie mândri de faptul că dau un raport nu nu-i mai în faţa profesorilor ci în faţa întregii ţări, care aşteaptă de la ei noi şi noi succese în învăţătură. Ministerul învăţământului Public trebue să se asigure de res- pectarea instrucţiunilor pe care le-a dat în privinţa desfăşurării examenelor şi de îndeplinirea sarcinilor trasate organelor sale în ceea ce priveşte îndeplinirea Planului de Stat în domeniul învăţământului. De asemenea trebue să folosească în cea mai mare măsură rezultatele examenelor pen- tru pregătirea noului an şcolar. Comitetelor Provizorii le revine sarcina ca în tot timpul examenelor să controleze îndeaproape felul cum ele decurg şi să ia ransurile necesare pentru înlăturarea imediată a lipsurilor şi greşelilor care se ivesc. Comitetele judeţene de Partid au datoria de a depune toate efor- turie pentru îndrumarea justă a examenelor, de a veghea ca examenele să se ţină în spiritul şi pe linia indicată de Partid şi Guvern şi de a trage concluzii practice pentru viitor. Bătălia examenelor a început. Ea este o parte integrantă a luptei noastre pentru socialism şi pace. Să acordăm examenelor toată atenţia. Să facem din ele un prilej de a obţine noi succese îri formarea luptătorilor activi pen-tru înflorirea Patriei noastre, un prilej de a ridica învăţământul nostru la un nivel ştiinţific, tot mai înalt, urmând măreţul exemplu al şcolii sovietice. M. Simionescu Cronica teatrală Teatrul Municipal: „Pace pe pământ“ de Albert Maltz şi George Sklar „Aş prefera să-mi dau viaţa decât să fiu un american vrednic de dispreţ, care să se târască în faţa unor indivizi ca Thomas şi Rankin, şi care să continue astăzi în Statele Unite josnica activitate a lui Goebbels şi Himmler”. Aceste cuvinte curagioase şi demne le-a rostit de curând scriitorul progresist american Albert Maltz, în faţa Comisiei pentru cercetarea activităţii antiamericane. Pentru atitudinea sa dreaptă şi cin-stită, pentru înaltul patriotism, pentru lupta împotriva magnaţilor din Wall Street care fascizeaza Statele Unite şi pregătesc un nou război mondial, Albert Maltz — laolaltă cu alţi nouă cineaşti progresişti din Hollywood — a fost condamnat de „justiţia" trusturilor americane la închisoare. In vreme ce în Statele Unite luptătorii neînfricaţi pentru pace şi libertate, ca Albert Maltz, sunt terorizaţi şi svârliţi în temniţă iar operele literare şi artistice progresiste sunt interzise, la Bucureşti se joacă cu un mare succes piesa lui Maltz „Pace pa pământ“, scrisă in colaborare cu un alt scriitor progresist american George Sklar. „Pace pe pământ” ne arată drumul intelectualilor cinstiţi din America şi din statele imperialiste, intelectuali care — tot mai mulţi — se rup de sub influenţa burgheziei, părăsesc izolarea bibliotecilor şi laboratoarelor şi — alătu- rându-se masselor muncitoare — devin luptători activi pe baricadele păcii şi democraţiei. Peter Owens, eroul piesei lui Maltz (interpretat de Mihai Popescu) este profesor de psihologie la o universitate dintr-un oraş american. Trăieşte o viaţă retrasă şi crede că ştiinţa nu are nicio legătură cu politica. Owens este un intelectual nelămurit, confuz, dar cinstit. El are încă iluzia că „libertatea", „democraţia” nu sunt în America simple cuvinte, in faţa realităţii insă Owens începe să înţeleagă că atunci când idealurile democratice şi dorinţa de pace a poporului Sunt batjocorite şi înăbuşite, a sta deoparte, a fi „neutru” înseamnă a-ţi călca în picioare propria conştiinţă, a deveni complice cu duşmanii democraţiei şi al păcii. Sunt impresionante scenele care ni-l arată pe profesorul Owens luând contact — la îndemnul şi cu ajutorul unui prieten, ziaristul comunist Mac Cracken — cu adevărata faţă a Americii imperialiste, cu realitatea pe care i-a ascuns-o mincinoasa cultură burgheză, încercând să citească în cursul unei întruniri de protest Constituţia Statelor Unite, Owens are prilejul să constate că în „libera” Americă până şi legea fundamentală a statului, constituţia, este socotită subversivă şi ascunsă poporului. Owens vede cum muncitorii grevişti — care se împotrivesc pregătirilor de război ale imperialiştilor americani — sunt atacaţi cu bestialitate de vătafii patronilor şi de poliţie In cursul unei asemenea ciocniri Mae Cracken este asasinat de poliţie. Meritul lui Mihai popescu este de a fi înfăţişat cu pătrundere psihologică, sinceritate şi multă putere de convingere acest proces de transformare a lui Peter Owens dintr’un intelectual nelămurit, „neutru”, într’un luptător activ pentru pace şi democraţie, . Interpretul a isbutit să redea protestul activ, îndârjit al lui Owens Împotriva nedreptelor rândueli capitaliste înflăcărând pe spectatori în lupta împotriva celor care vor să deslănţue un război atomic. Direcţia de scenă (Marietta Sadova) şi interpreţii au pus in valoare marea actualitate a piesei, au făcut din acest spectacol o armă a luptei pentru pace. Nu numai Peter Owens, dar şi spectatorul vede limpede că nu există o singură Americă ci două, că intre ele este o prăpastie adâncă, o luptă neîmpăcată. Pe deo parte este America lui Mac Cracken, a muncitorilor grevişti, a celor mai buni fii ai poporului american, iar pe de altă parte America lui Andrews (interpretat de Florin Scărlătescu) fabricant de arme şi muniţii, America uneltelor patronale de teapa lui Flynn (interpretat de Jules Cazaban), America intelectualilor de soiul rectorului Howard. Acesta este unul din aşazişii „oameni de ştiinţă” din Occidentul capitalist care, sub masca apolitismului în ştiinţă, slujesc intereseleexpansioniste şi războinice ale marilor trusturi. Artistul Jules Cazaban a redat minunat demagogia şi făţărnicia personagiului, servilismul desgui stător al acestuia faţă de stă-’panii care-i plătesc. O imagine a acestei „intelectualităţi” fasciste aservite trusturilor ne-o dă scena in care câţiva foşti colegi ai profesorului Owens năvălesc in casa acestuia, îi terorizează copila, îi strică lucrurile din casă, căutând să-l silească sâ-i ceară scuze fabricantului Andrews, „membru în consiliul de administraţie al Universităţii”, fabricant pe care Owens l-a demascat ca aţâţător la război. Neclintita hotărîre cu care-i înfruntă Owens îi înfurie la culme pe aceşti huligani „absolvenţi de universitate”, care plănuesc să-l spânzure fiindcă ...audrăznit să apere cauza păcii. Artiştii de frunte ai teatrului nostru, ca Lucia Sturdza Bulandra şi alţii au contribuit, în roluri mai mici, ca spectacolul să capete întreaga sa valoare artistică şi mobilizatoare. Restul echipei de interpreţi a realizat un spectacol omogen, puternic, demn să fie văzut de cât mai mulţi oameni ai muncii. „Pace pe pământ” răsună în aceste zile pe scena Teatrului Municipal ca un protest viguros unit cu protestul tuturor oamenilor cinstiţi din ţara noastră şi din întreaga lume, înfierând prigoana fascistă deslănţuită de imperialişti împotriva proletariatului, a luptătorilor lui de frunte — ca Eugene Dennis, secretarul general al Partidului Comunist American — a intelectualilor devotaţi poporului, ca Howard Fast, Nazim Hikmet, Alfredo Varela şi însuşi Albert Maltz, târiţi pe banca acuzării, schingiuiţi şi întemniţaţi pentru „vina" de a-şi fi închinat viaţa lor cauzei măreţe a păcii şi democraţiei. Spectacolul de la Teatrul Municipal este, pentru fiecare om cinstit, un îndemn la luptă pentru apărarea vieţii popoarelor, a libertăţii, a bunurilor de preţ ale culturii, împotriva uneltirilor criminale ale imperialiştilor ango americani. Victor Bârlădeanu Nr. 1755