Scȃnteia, mai 1953 (Anul 22, nr. 2651-2675)
1953-05-03 / nr. 2651
ANUL XXII Nr. 2651 Duminică 3 Mai 1953 4 PADINI - 20 BANI Oameni ai muncii! Pacea va fi menţinută şi consolidată dacă popoarele vor lua în propriile lor mâini cauza menţinerii păcii şi o vor apăra până la Să contribuim prin munca noastră creatoare la apărarea păcii ! (Din chemările de 1 Mai 1953 ale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român) Un aspect al tribunei centrale din piața „I. V. Stalin“ in timpul demonstrației oamenilor muncii. s ‘ «V*! ....................................... .. .... Pentru pace, democraţie şi socialism! In toate colţurile lumii, sute de milioane de oameni au sărbătorit cu un uriaş avânt ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. 1 Mai 1953, a însemnat o strălucită demonstraţie a creşterii forţelor mondiale ale păcii, forţe fără număr şi de neînvins De la un capăt la altul al lumii, massele largi populare şi-au exprimat în puternice manifestaţii revendicările şi dorinţele cele mai arzătoare: Să înceteze vărsarea de sânge din Coreea ! Să se pună capăt încordării internaţionale ! Să înceteze goana înarmărilor! Massele iubitoare de pace şi-au exprimat aprobarea şi sprijinul lor entuziast pentru importantele acţiuni întreprinse de Uniunea Sovietică, bastionul păcii şi securităţii în lumea întreagă, în vederea realizării unei destinderi internaţionale. Popoarele au cerut şi cei din partea guvernelor acte concrete pentru lichidarea încordării internaţionale. Ele aprobă din toată inima cuvintele rostite de mareşalul N. A. Bulganin la măreaţa paradă şi demonstraţie a oamenilor muncii ce s-a desfăşurat de 1 Mai la Moscova. „Guvernul Sovietic — a spus mareşalul Bulganin — va saluta orice acţiuni ale guvernelor celorlalte state îndreptate cu adevărat spre destinderea încordării internaţionale, şi ar vrea să vadă întărite prin fapte declaraţiile paşnice făcute de conducătorii acestor guverne. Dar, întrucât deocamdată nu există niciun fel de indicii că aceştia ar micşora goana înarmărilor sau ar restrânge întinsa reţea de baze militare răspândite pe teritoriile multor state din Europa şi Asia şi, în special, pe teritorii limitrofe cu Uniunea Sovietică. Guvernul Sovietic va manifesta şi pe viitor grija pentru asigurarea apărării şi securităţii patriei noastre...“ In ţara noastră, măreaţa manifestaţie din Bucureşti, cu jumătate milion de participanţi, manifestaţiile din Oraşul Stalin, Cluj, Iaşi, Tg. Mureş, Hunedoara, Petroşani şi din celelalte oraşe ale ţării, de pe marile şantiere, nenumăratele adunări şi serbări populare de la oraşe şi sate au grupat milioane şi milioane de oameni ai muncii. In ziua de 1 Mai, poporul nostru, strâns unit în jurul partidului şi guvernului, plin de entuziasm, a manifestat ca popor liber şi stăpân pe soarta sa, avântat într’o uriaşă muncă de creaţie paşnică. 1 Mai a fost o nouă şi strălucită mărturie a încrederii nestrămutate cu care priveşte poporul nostru în viitor, a siguranţei lui că nici o forţă nu-l poate întoarce înapoi din mersul său victorios spre o viaţă fericită. Nu cu mulţi ani în urmă, când poporul nostru era rob trusturilor străine, capitaliştilor şi moşierilor români, manifestaţiile celor ce muncesc erau interzise, iar oamenii muncii, lipsiţi de drepturi şi înfometaţi, erau hăituiţi de poliţie , arestările şi bătăile, întemniţările şi schingiuirile se ţineau lanţ. Massele de oameni ai muncii care au defilat de 1 Mai 1953 pline de bucuria şi mândria succeselor obţinute sunt aceleaşi care, cu câţiva ani în urmă, luptând pentru adevărata independenţă naţională şi pentru democraţie populară, au dat diri sânul lor zeci de mii de luptători viteji care alături de ostaşii sovietici eliberatori şi-au vărsat sângele pentru înfrângerea cotropitorilor hitlerişti ; ele au înfruntat cu bărbăţie gloanţele lui Rădescu şi au zdrobit, sub conducerea partidului, comploturile forţelor reacţionare, inspirate şi sprijinite din afara ţării, au lichidat sabotajul marilor capitalişti şi au instaurat regimul democrat-popular, puterea de stat a oamenilor muncii de la oraşe şi de la sate. Nu mulţi ani au trecut de la primul 1 Mai liber, din 1945, şi iată că la fiecare sărbătoare trecem în revistă noi şi noi roade vizibile ale muncii noastre creatoare: de 19 mai 1953 am sărbătorit primele autocamioane româneşti, de mare tonaj, zeci de noi tunuri de maşini cu emblema „fabricat în R.P.R “, un nou excavator, motociclete şi biciclete româneşti, noi fabrici, noi întovărăşiri şi gospodării agricole colective, noi şcoli, cămine culturale, instituţii de ocrotire a sănătăţii, noi succese în dezvoltarea ştiinţei şi culturii. Cu toate greutăţile ce mai întâmpinăm, se ridică mereu nivelul de trai al masselor muncitoare. Aceste minunate succese sunt roadele aplicării învăţăturilor marxist-leniniste în politica partidului nostru, roadele strânsiei prietenii cu marea Uniune Sovietică, care ne ajută frăţeşte în mersul nostru înainte spre socialism, ale colaborării strânse cu ţările-surori de democraţie populară. Zi de zi poporul nostru constată în practică adevărul cuvintelor tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej : „Sub soarele marii prietenii stalinişte a popoarelor libere, înaintea ţării noastre se deschid perspectivele unei dezvoltări nelimitate. Vom avea mai multe maşini, mai multe produse de larg consum, mai multă îmbrăcăminte şi încălţăminte, mai mari cantităţi de pâine, carne, grăsimi, mai multe şcoli, teatre şi cinematografe , pentru ca viaţa poporului să devină tot mai frumoasă“ Manifestaţiile de 1 Mai au demonstrat alianţa strânsă, prietenia tot mai puternică dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, colaborarea frăţească dintre poporul român şi minorităţile naţionale în munca pentru înflorirea patriei comune. Sărbătorindu-şi victoriile pe frontul muncii paşnice, oamenii muncii au salutat cu nemărginită dragoste pe conducătorul înţelept — partidul lor scump, care le-a îndreptăţit încrederea, pe tovarăşul Gheorghiu-Dej, conducătorul iubit al poporului muncitor. Au manifestat milioane de oameni simpli care nu se tem de cuvântul „pace“ şi n’au emoţii că pacea le va scădea acţiunile la bursă, ci ştiu bine că pacea este cel mai favorabil factor pentru ca viaţa lor şi a copiilor lor să urce pe cele mai înalte culmi — oameni care tocmai de aceea sprijină din tot sufletul politica de pace a guvernului lor, politică inspirată din năzuinţele şi interesele vitale ale poporului nostru şi care, alături de politica externă a marii Uniuni Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară, constitue o contribuţie activă la întărirea păcii. Milioanele de oameni ai muncii şi-au manifestat cu un măreţ avânt dragostea şi recunoştinţa nemărginită faţă de Uniunea Sovietică, eliberatoarea noastră de sub jugul fascist, hotărîrea de a întări şi adânci necontenit prietenia şi alianţa cu marele Stat Sovietic, principalul reazim al forţelor păcii din lumea întreagă. Massele populare şi-au exprimat hotărîrea de a strânge tot mai mult legăturile de colaborare frăţească cu marea Chină, cu ţările de democraţie populară, cu Republica Democrată Germană ; ele au trimis un înflăcărat salut de solidaritate viteazului popor coreean, luptător pentru libertatea patriei sale, oamenilor muncii şi popoarelor din lumea întreagă care luptă împotriva exploatării capitaliste şi a jugului imperialist, pentru libertăţi democratice şi independenţă naţională, pentru pace şi colaborare internaţională. 1 Mai 1953 a pus odată mai mult în lumină contrastul izbitor dintre viaţa milioanelor de oameni ai muncii din ţările lagărului democraţiei şi socialismului — oameni liberi, însufleţiţi de un puternic sentiment de bucurie în faţa victoriilor pe care le-a au dobândit prin munca lor paşnică creatoare, închinată făuririi unei vieţi fericite — şi viaţa oamenilor muncii din ţările capitaliste, apăsaţi de exploatare şi de povara militarizării economiei naţionale, loviţi de şomaj şi mizerie, de măsurile de fascizare din ţările lor. Cu toate opreliştile şi teroarea, masse largi populare au sărbătorit 1 Mai prin puternice demonstraţii de massa, prin greve şi meetinguri, sub lozincile luptei pentru drepturile lor vitale şi pentru pace , sute de mii de oameni au demonstrat pe străzile Parisului, concomitent cu alte demonstraţii în oraşele Franţei; aproape jumătate de milion de oameni s’au strâns într’un măreţ meeting la Tokio; demonstraţii impozante au avut loc pe străzile din Viena, Copenhaga, Bruxelles, Manilla, etc.; meetinguri de mari proporţii s’au ţinut în oraşele Italiei, la New York, în oraşele Suediei, etc. Popoarele apăsate de jugul naţional-colonial au sărbătorit 1 Mai în plină luptă pentru dobândirea independenţei naţionale. Sub flamura internaţionalismului proletar, 1 Mai 1953 a fost un măreţ prilej pentru oamenii muncii din lumea întreagă de a-şi manifesta unitatea lor de nezdruncinat în lupta pentru pace şi o viaţă mai bună Cauza păcii va triumfa ! Ea va învinge pentru că exprimă interesele vitale ale popoarelor, pentru că popoarele iau tot mai activ în mâinile lor această cauză măreaţă şi sunt hotărite să o apere cu eroismeană la capăt ! (Continuare in pag. 2-a) Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală Plină de forţă şi măreţie a fost sărbătoarea zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările. Grandionsa demonstraţie din Capitala patriei noastre la care au participat jumătate de milion de oameni ai muncii, entuziastele manifestaţii ce s-au desfăşurat în toate oraşele ţării cu prilejul marii sărbători proletare, au constituit o puternică afirmare a voinţei poporului nostru de a-şi închina toate forţele apărării păcii, de a păzi ca lumina ochilor şi a întări mereu prietenia şi alianţa de nezdruncinat cu glorioasa Uniune Sovietică —■ chezăşia independenţei şi suveranităţii poporului român — de a apăra şi a întări cea mai măreaţă cucerire a popoarelor — lagărul păcii, democraţiei şi socialismului. — „Spre noi, victorii în lupta pentru victoria socialismului pe calea luminată de geniul marelui Stalin“, „In veci alături de Uniunea Sovietică, pentru triumful păcii în lumea întreagă“ — a răsunat solemn legământul sutelor de mii de muncitori, tehnicieni, funcţionari, oameni ai artei şi ştiinţei, tineri, femei, militari şi sportivi care au defilat ore în şir prin piaţa Stalin Întreaga demonstraţie de 1. Mai a prilejuit o înflăcărată manifestare a dragostei şi recunoştinţei poporului nostru faţă de marele popor sovietic, ziditor al comunismului şi neobosit străjuitor al păcii, faţă de gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice şi faţă de Guvernul Sovietic. Ziua de 1 Mai a constituit o puternică manifestare a solidarităţii internaţionaliste de nezdruncinat a poporului nostru cu popoarele tuturor ţărilor de democraţie populară strâns unite în jurul Uniunii Sovietice, a solidarităţii frăţeşti cu toți cei care, de la un capăt la altul al lumii, luptă împotriva exploatării capitaliste, pentru pace şi independenţă naţională. Impresionanta demonstraţie de 1 Mai a exprimat cu deosebită tărie voinţa fierbinte de pace a poporului nostru, dorinţa sa de a se pune capăt vărsării de sânge din Coreea, de a se ajunge la rezolvarea paşnică a problemei coreene şi de a se pune temeliile unei reale colaborări internaţionale. Demonstraţia s-a desfăşurat sub semnul încrederii în victoria imenselor forţe ale păcii. Sărbătorirea zilei de 1 Mai a prilejuit o demonstraţie vie a roadelor politicii de pace a partidului şi guvernului nostru, succesele realizate în dezvoltarea industriei, în electrificarea ţării, în opera de făurire a unei agriculturi înaintate, în domeniul învăţământului, şi îmbunătăţirii sănătăţii publice, creşterea neîncetată a nivelului de trai al masselor. — iată rezultatele pe care le culege ţara noastră în care toate eforturile partidului şi guvernului sunt consacrate muncii paşnice constructive, în vederea satisfacerii tot mai largi a nevoilor materiale şi spirituale ale celor ce muncesc. Acesta este izvorul entuziasmului cu care muncitorii şi intelectualii, delegaţiile de tractorişti, ţărani colectivişti şi ţărani muncitori cu gospodării individuale, militari, pionieri, oameni ai muncii din rândul minorităţilor naţionale, şi-au arătat de 1 Mai dragostea şi încrederea în partidul nostru — demonstraţia fiind o nouă şi puternică afirmare a unităţii indisolubile dintre partid, guvern şi popor. Exprimându-şi încrederea nemărginită faţă de partid şi de Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul, Gh. Gheorghiu-Dej, care ne conduc cu fermitate neabătută pe drumul făuririi unei vieţi îmbelşugate şi luminoase, poporul român, liber şi stăpân pe soarta sa, şi-a afirmat voinţa neclintită de a păşi înainte sub steagul partidului, în lupta pentru victoria socialismului în ţara noastră, pentru victoria păcii în lume. ★ In dimineaţa de 1 Mai Capitala patriei noastre s’a trezit mai devreme ca deobicei, încă din zori, in toate cele opt raioane ale Bucureştilor, zeci de mii de oameni ai muncii s-au grupat în faţa uzinelor şi instituţiilor. ...Mii şi mii de oameni ai muncii se adună în piaţa I. V. Stalin, împodobită sărbătoreşte şi dominată de statuia albă a nemuritorului învăţător al omenirii muncitoare. Deasupra marii tribune centrale drapată în roşu şi îmbrăcată în verdeaţă, se înalţă un imens panou, reprezentând chipurile marilor dascăli ai proletariatului, Marx, Engels, Lenin, Stalin. In stânga şi în dreapta tribunei, centrale se află — expresie a sentimentelor internaţionaliste ale poporului nostru — portrete ale conducătorilor, gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice şi ale conducătorilor altor partide comuniste frăţeşti. Astfel, de o parte a tribunei centrale se află portretele tovarăşilor G. M. Malencov, L. P Beria, V. M. Molotov, încercaţii tovarăşi de luptă ai marelui Stalin, portretul tovarăşului Mao Tze-dun, al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, precum şi portretele tovarăşilor Maurit“ Thorez, Palmiro Togliatti, Dolores Ibarruri, Harry Pollitt, W. Foster De cealaltă parte a tribunei centrale se află portretele tovarăşilor Boleslaw Bierut, Antonin Zapotocky, Valio Cervencov, Mátyás Rákosi, Enver Hodja, Kim Ir Sen, Ho Si Min Wilhelm Pieck, J. Tedenbal, N. Zahariadis. In cealaltă parte a pieţei, sunt portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R. In tribune, iau loc ca invitaţi, stahanovişti, inovatori şi raţionalizatori, fruntaşi ai vieţii ştiinţifice şi culturale, militari activişti de partid şi de stat, etc. Numeroşii oaspeţi dragi de peste hotare sunt întâmpinaţi cu căldura. La ora 9 precis, în aclamaţiile furtunoase ale miilor de oameni ai muncii adunaţi în piaţă, apar în tribuna centrală tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinevschi, AL Moghioroş, Gh. Apostol, dr. Petru Groza, M. B Mitin, Chivu Stoica, general de armată E. Bodnăraş, C Pârvulescu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. Sadoveanu şi membri ai C.C. al P.M.R şi ai guvernului. La sărbătorirea zilei de 1 Mai au asistat membri ai corpului diplomatic. In tribunele din piaţa ,,. V. Stalin“ au luat loc numeroşi oaspeţi de peste hotare La invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor au sosit: delegaţia Federaţiei Sindicale Mondiale, în frunte cu Iradi Eskandary, delegaţia sindicatelor sovietice, alcătită din I. A. Bolschi, conducătorul delegaţiei, N. N. Şahov şi N. Maximova, delegaţia sindicatelor din R. P. Chineză, formată din Chen Iu Tien, conducătorul de Tovarăşi şi tovarăşe. Din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului Republicii Populare Române vă aduc un fierbinte salut tovărăşesc şi vă felicit cu prilejul zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările. De la uncapăt la altul al lumii, grandioasele manifestaţii de 1 Mai ale masselor largi populare se desfăşoară sub seninul luptei pentru pace. Exprimându-şi dorinţele cele mai fierbinţi, nădejdile cele mai scumpe, popoarele cer cu hotărîre: Să înceteze vărsarea de sânge din Coreea ! Să se pună capăt încordării internaţionale ! Popoarele vor pace. Goana înarmărilor stârneşte indignarea masselor celor mai largi din lumea întreagă. Ce sume colosale, ce imense resurse materiale, câtă energie şi forţă de muncă omenească se irosesc pentru acumularea de mijloace de distrugere a vieţii şi a civilizaţiei Lipsuri şi suferinţe de nedescris pentru oamenii muncii, scumpete în necontenită creştere, şomaj, scăderea puterii de cumpărare a masselor, haos şi faliment economic — iată rezultatele pe care le culeg ţările ce au pornit pe calea militarizării economiei. Ce uriaş progres ar realiza omenirea dacă în toate ţările eforturile înghiţite astăzi de înarmări ar fi îndreptate pe făgaşul construcţiei paşnice. Câtor milioane de oameni li s’ar putea procura hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, căldură, câtor milioane de copii şi tineri li s’ar putea asigura învăţătura ! Asupra câtor râuri şi fluvii, asupra, câtor pustiuri şi pământuri părăginite şi-ar putea întinde omul puterea lui creatoare, spre a face viaţa masselor muncitoare mai uşoară şi mai îndestulată ! Popoarele urăsc războiul şi cer din partea guvernelor acte concrete pentru lichidarea încordării internaţionale, pentru stabilirea unor relaţii de colaborare prietenească între popoare, pentru încheierea unui Pact al Păcii ! Toate popoarele au salutat cu căldură propunerile chino-coreene pentru încheierea armistiţiului din Coreea. In lumea întreagă prietenii sinceri ai păcii au întâmpinat şi şi-au însuşit cu entuziasm importantele acţiuni întreprinse de Guvernul Selegaţiei, Tien Han-sin şi Ting Fu, delegaţia oamenilor muncii din Anglia, compusă din Paddy McMahon, J. Gemmill şi Tom Lervis, delegaţia sindicatelor bulgare, alcătuită din V . Vassilev, conducătorul delegaţiei, şi Blavova S. Hristova, delegatul sindicatelor cehoslovace, Vald Vaclav, delegaţia sindicatelor din R. D Germană compusă din Roberta Gropper, conducătoarea delegaţiei, şi Ulrich Iwert, delegatul Congresului Naţional al sindicatelor din India, Shanta Muklerji, delegaţia sindicatelor din R. P. Mongolă, formată din Batjargal Barigaghiin, conducătorul delegaţiei, şi Ciaijiljov Sărănindorjivi, delegaţia Centralei Unitare a Sindicatelor din Olanda, compusă din Johan Van Gessel, Gerrit Horn şi Frits Pastoor, delegaţia sindicatelor ungare, alcătuită din Gyenes András, conducătorul delegaţiei, şi Légrádi Hugoné. A fost deasemeni prezentă o delegaţie a Adunării Naţionale a Femeilor din Anglia, alcătuită din Oliva Watson, conducătoarea delegaţiei, Mary Vihkie, Eveline Betty Toan West, Sylvia Sehelllard şi Markha Ransomo, precum şi o delegaţie a femeilor din Olanda, compusă din Kleyn Brandemburg, conducătoarea delegaţiei, Helen Jakobson şi Rodoffe Vries. Printre oaspeţii de peste hotare se aflau deasemeni : Jacques Denis, secretar general al F.M.T.D., Jerzy Felicsiac, Namăzi Cen Ta Wei, Ivan Başev, Oscar Fischer, Genady Codr, Tran Trong Quat, Sasmith, reprezentanţi ai Comitetului Internaţional de Pregătire a celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie de la Bucureşti, şi alţii ...O tăcere solemnă cuprinde piaţa imensă. Fanfara intonează Imnul R.P.R. şi apoi „Marşul partizanilor păcii". Începe meetingul de 1 Mai In aplauzele puternice ale tuturor celor de faţă, ia cuvântul tov. Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri Evietic pentru realizarea unei destinderi internaţionale. Politica externă a Uniunii Sovietice întrupează năzuinţele de pace ale imensei majorităţi a omenirii — ea se identifică cu interesele tuturor popoarelor iubitoare de pace. Poporul român îşi consacră forţele uriaşei opere de construcţie paşnică a vieţii noi. El este hotărît să contribue activ şi de acum înainte la întărirea păcii şi securităţii internaţionale. Forţele păcii sunt imens mai puternice decât forţele războiului. Voinţa de pace a popoarelor va învinge Pacea va triumfa ! Poporul sovietic, strâns unit în jurul gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice şi al Guvernului Sovietic, obţine minunate succese pe calea construirii comunismului, dovedind întregii lumi că numai orânduirea socialistă asigură satisfacerea maximală a nevoilor materiale şi culturale ale întregii societăţi Cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, marea R.P Chineză, ţările de democraţie populară, Republica Democrata Germană înregistrează un avânt nemaivăzut al economiei şi culturii lor, puse în slujba păcii şi a ridicării nivelului de trai al poporului. Tovarăşi şi tovarăşe, In întreaga lume se înalţă tot mai puternic, sub conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti, lupta de eliberare a oamenilor muncii şi a popoarelor oprimate, pentru pace, independenţă naţională şi democraţie. Să trimitem salutul nostru înflăcărat Uniunii Sovietice, eliberatoarea noastră factorul de bază al menţinerii şi consolidării păcii a tuturor ţărilor-surori din lagărul democraţiei şi socialismului, oamenilor muncii şi popoarelor din lumea întreagă care luptă împotriva exploatării capitaliste şi a jugului imperialist, pentru libertăţi democratice, pentru independenţă naţională, pentru pace şi colaborare internaţională ! Tovarăşi şi tovarăşe, Poporul nostru, până nu demult rob trusturilor străine, capitaliştilor şi moşierilor români, este azi un popor liber, stăpân pe soarta sa. Ziua de 1 Mai 1953 o sărbătorim în condiţiile unei entuziaste munci creatoare, concentrându-ne toate puterile, toate gândurile, toate capacităţile noastre, transformării mândrei noastre patrii într-o ţară industrială înaintată, cu o agricultură mecanizată şi cu un înalt nivel de cultură Nu a fost uşor să ajungem aici. Astăzi insă, poporul român începe să culeagă roadele grelelor lupte pe care le-a dus pentru independenţă naţională şi o adevărată democraţie, roadele sacrificiilor şi jertfelor de sânge pe care le-a dat, roadele muncii sale pline de abnegaţie. Cu ajutorul puternic şi multilateral al Uniunii Sovietice, economia noastră înregistrează un avânt inaccesibil chiar celor mai dezvoltate ţări capitaliste In patru ani producţia industrială s’a întreit ; agricultura noastră realizează însemnate progrese. Mereu apar pe întinsul patriei noastre noi fabrici şi uzine, noi întovărăşiri şi gospodării agricole colective, noi şcoli, cămine culturale şi instituţii de ocrotire a sănătăţii în ciuda greutăţilor ce mai întâmpinăm, facem mereu noi paşi înainte pe calea ridicării nivelului de trai al masselor muncitoare, căci toate strădaniile noastre, toată activitatea partidului şi a statului democrat-popular sunt puse în slujba oamenilor muncii, a satisfacerii tot mai largi a nevoilor lor materiale şi spirituale Deaceea fiecare fabrică nouă, fiecare centrală electrică, fiecare institut ştiinţific pe care le înălţăm, umple de bucurie şi de căldură inimile oamenilor muncii, le întăreşte încrederea in propriile lor forţe şi în viitorul fericit pe care şi-l clădesc oameni ai muncii din ţara noastră — bărbaţi şi femei, tineri şi vârstnici, muncitori, ţărani muncitori şi intelectuali — partidul şi guvernul vă felicită pentru succesele obţinute, pentru devotamentul şi entuziasmul patriotic de care aţi dat şi daţi dovadă în toate domeniile de activitate şi vă cheamă la lupta pentru noi succese, pentru a scurta drumul nostru spre socialism, pentruînfăptuirea cincinalului in patru ani ! Desfăşuraţi larg întrecerea socialistă, sporiţi neîncetat productivitatea muncii in industrie şi în agricultură luptaţi pentru a vă ridica necontenit nivelul cultural şi profesional, înşilşiţi-vă şi aplicaţi cu pricepere minunata experienţă sovietică ! Statul nostru democrat-popular este chezaşul independenţei naţionale a Republicii Populare Române, al marilor drepturi şi libertăţi ale poporului, este cel mai puternic instrument al făuririi vieţii noi. Să întărim necontenit statul democrat-popular, legalitatea socialistă, unitatea dintre partid, guvern şi popor. Să consolidăm zi de zi alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — baza puterii populare — şi colaborarea frăţească între poporul român şi minorităţile naţionale La baza succeselor noastre stă politica justă a Partidului Muncitoresc Român, conducător încercat al poporului muncitor, o politică inspirată din atotbiruitoarea învăţătură a lui Lenin şi Stalin, din experienţa glorioasă a Partidului Comunist a Uniunii Sovietice. Oameni ai muncii, strângeţi şi mai puternic rândurile în jurul partidului, luptaţi pentru aplicarea în viaţă a politicii partidului şi guvernului. Trecându-şi în revistă marile lor realizări, oamenii muncii din ţara noastră îşi îndreaptă cu nemărginită dragoste şi recunoştinţă gândurile către măreaţa Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste hotărîţi să întărească mereu prietenia şi alianţa dintre Republica Populară Română şi Uniunea Sovietică — izvor nesecat de victorii pentru poporul român. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările ! Trăiască pacea şi colaborarea între popoare ! Trăiască scumpa noastră patrie. Republica Populară Română ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central, in frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ! Trăiască Uniunea Sovietică, bastionul de neclintit al păcii şi frăţiei între popoare, trăiască poporul sovietic constructor al comunismului ! Sub steagul lui Marx-Engels-Lenin- Stalin, înainte spre victoria socialismului în patria noastră ! ★ Cuvântarea tovarăşului Chivu Stoica a fost salutată prin aplauze şi ovaţii îndelungi, exprimând dragostea şi ataşamentul Cuvântarea tovarăşului Chivu Stoica