Scînteia, aprilie 1954 (Anul 23, nr. 2935-2960)

1954-04-01 / nr. 2935

Să lichidăm la timp lipsurile în campania de însămînţări! In regiunea Arad muncile agricole de primăvară sînt avansate. Aci s-a dat atenţie atît lasăminţării la timp şi în bune condiiţiuni agrotehnice a culturilor de primăvară cit şi îngrijirilor ce trebuie date cult­urilor de toamnă. Sînt totuşi în regiune anumite lipsuri care arată că există la unele sfaturi popu­lare şi comitete de partid pericolul auto­­liniştirii. Iată care este, de pildă, situaţia în co­muna Sîntana. Preocupaţi de a culege recolte bogate şi ajutaţi de inginerul agronom al gospodă­riei, colectiviştii din Sîntana, raionul Criş, au terminat pînă la data de 23 martie în- sămînţările la grîu, orz ş.a. Au fost însă­­mînţaite 364 ha., dintre care 20 ha. cartofi iarovizaţi, semănaţi în cuiburi aşezate în pătrat. Conducerea gospodăriei a luat măsuri ca întreaga suprafaţă de 366 ha, planificată pentru porumb să fie însă­­mînţată în cuiburi aşezate în pătrat. Bri­gada legumicolă munceşte la pregătirea terenului care va fi cultivat cu legume. Urmând exemplul colectiviştilor, întovă­­răşiţii din Sîntana au terminat şi ei însă­­minţarea culturilor din urgenţa’ I­a­şi au grăpat 150 ha, arătură adâncă’de toamnă, care vor fi însămânţate cu porumb. Dacă colectiviştii şi întovărăşiţii din Sîntana au folosit din plin timpul prielnic, terminînd semănatul unei însemnate supra­feţe de teren, nu acelaşi lucru putem spune despre ţăranii muncitori cu gospodării in­dividuale. Comitetul executiv al sfatului popular comunal şi biroul organizaţiei de bază au uitat cu totul îndrumarea munci­lor agricole de primăvară în gospodăriile individuale ale ţăranilor muncitori. Astfel, din 1386 ha. arătură de primăvară au fost executate pînă la 24 martie abia 125 ha. Suprafeţele însămânţate pînă la această dată sunt cu totul neînsemnate. De asemenea, în această comună lipseşte cu desăvîrşire grija pentru aplicarea regu­lilor agrotehnice. Agentul agricol Ilica loan este de părere că dacă cineva are cantităţi­­mai mici de 30-40 kg. sămînţă nu mai este nevoie s-o condiţioneze şi s-o tra­teze. De această părere, păgubitoare ţă­ranilor muncitori, s-au folosit şi chiabu­rii Măcean Moxa, Moşea Ion, Bratean Pătru şi alţii, care au însămânţat săm­înţă netratată şi necondiţionată. Dacă mergi la Sfatul popular al comunei Caporal Alexa, din acelaşi radon, şi-l în­trebi pe tov. Crăciun Constantin, secreta­rul sfatului, de situaţia muncilor agricole de primăvară, el îţi răspunde: „Noi stăm bine, ba chiar putem să spunem că foarte bine". Dar realitatea este cu totul alta. Comitetul raional de partid Criş a trimis aici pe tov. Păşcuţ Moise, pentru a în­druma şi ajuta în muncă organizaţia de bază şi sfatul popular. Timp de peste o săptămină tov. Păşcuţ n-a luat însă legă­tura cu secretarul organizaţiei de bază, susţinând că şi aşa comuna Caporal Alexa va ieşi bine­­Cu însămînţările. In ziua de 24 martie nimeni de la sfatul popular nu ştia cite atelaje au ieşit pe teren la arat. De fapt, de la 19 martie sfa­tul popular nu mai era la curent cu situa­ţia muncilor de primăvară. Agentul agri­col al comunei a fost transformat în co­lector, fiind ţinut mai mult la birou pentru întocmirea anumitor situaţii în legătură cu colectările şi chemat des la raion, unde este ţinut zile întregi la şedinţe de instruc­taj. Pînă la 19 martie — zi în care s-a în­tocmit ultima situaţie — din 1071 ha, ală­tură de primăvară s-au executat abia 120 ha. In ce priveşte însămînţările din ur­genţa I-a, la care comuna are în plan mai multe sute de hectare, se realizase abia 25 ha. la orz de primăvară, 9 ha. floarea soarelui, 8 ha. ovăz. Mult rămasă în urmă este şi gospodăria agricolă colectivă din comună. In comuna Caporal Alexa nu se duce o muncă serioasă de popularizare a­­metode­,­lor înaintate. Materialul de agitaţie sosit în comună stă împachetat la sediul sfatu­lui popular. Comitetul raional de partid şi sfatul popular raionail dau dovadă de mult for­malism în muncă. Acest lucru se vede şi din felul cum a decurs şedinţa din 23 mar­tie la sfatul popular al raionului, unde au fost convocaţi toţi preşedinţii sfaturilor populare comunale din raion. Printre a­lte probleme discuta­te la şe­dinţă, a fost şi aceea a întrecerii între comune. Cînd tov. Ghedeon­ Iosif, preşedinte al Sfatului popular raional Criş, s-a interesat de rezultatele întrecerii, răs­punsul i-a fost dat prin ridicări de umeri. Atunci tov. preşedinte Ghedeon în loc să ia măsuri pentru desfăşurarea unei largi munci politice în rândurile ţăranilor mun­citori pentru organizarea întrecerii, se co­munică pu­r şi simplu, celor 24 preşedinţi de sfaturi populare comunale, cine cu cine este în întrecere. Şi preşedintele sfatului popular al comunei Caporal Alexa, tov. Mănescu Gheorghe, a fost „înştiinţat" în şedinţă că este în întrecere cu comuna Ziraand.­­ înlocuirea muncii politice de lămurire și a ajutorului organizatoric concret printr-o „decretare" de sus a întrecerii nu duce la nimic bun.­ Folosirea acestor metode a făcut ca în raionul Criş să nu existe, de fapt, întrecere în campania de primăvară. Sunt şi unele S.M.T.-uri în regiunea Arad care muncesc defectuos, creând greu­tăţi celor cu care au contracte de lucrări. Colectiviştii din Sînnicolaul Mic-Arad s-au pregătit din timp în ved­erea muncilor agricole de primăvară. Pe lingă alte pre­gătiri, cum ar fi selecţionarea şi tratarea seminţelor, reparatul uneltelor şi căratul pe ogoare a însemnate cantităţi de îngră­şăminte naturale, colectiviştii au pregătit răsadurile de legume timpurii, întreaga suprafaţă de 20 hectare ce va fi cultivată cu legume a fost îngrăşată din belşug şi arată. Cu toate rezultatele obţinute de colecti­viştii din Sînniiealaul Mi­c în vederea execu­tării la timp şi în bune condiţiuni a «mun­cilor agricole de primăvară, ei întîmpină unele greutăţi cauzate de S.M.T.-Aradul Nou, cu care au încheiat contracte de lu­crări. Deşi muncile agricole pe terenurile gospodăriei trebuiau începute la 12 mar­tie, ele au început abia la 25 martie. După părerea tov, Golbacs Matei, directorul S.M.T.-ului Aradul Nou, la gospodăria co­lectivă din SînniCO­laiu­l Mic lucrările agri­cole pot începe mai târziu deoarece gos­podăria se găseşte doar la doi paşi de S.M.T. Din această cauză tractoarele a­u fost scoase pe ogoarele gospodăriei abia la 25 martie. Acum gospodăria este «mult rămasă în urmă cu s«emâmatul culturilor din urgenţa întâia«. Aşa, de pildă, au fost semă­nate abia 55 hectare floarea soarelui, 20 hectare linte, 18 hectare mazăre, 25 hectare borceag. Din suprafa­ţa de 200 hec­tare, planificate pentru orz şi ovăz, a fost arată o mică suprafaţă şi nu s-a se­mănat nimic. La fel se prezintă lucru­rile şi în ce priveşte semănatul unor­­ în­tinse suprafeţe de cartofi şi sfeclă de zahăr. Gospodăria colectivă din Stanicoilaul Mic este lipsită de ajutorul comitetului orăşe­nesc de partid şi al Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Arad. Tovarăşul Szakács Ion, secretar al comi­tetului orăşenesc de partid, a fost de două ori aici anul acesta şi a constatat o serie de lipsuri serioase în ce priveşte organi­zarea muncii. El n-a întreprins totuşi ni­mic pentru lichidarea lor. De aceea, la gos­podăria colectivă din Sînnicolaul Mic a continuat să nu fie organizată între­cerea socialistă pe brigăzi şi echipe, iar în ca­drul brigăzilor să se muncească deavalma şi nu după normă. Este nevoie ca organele de partid şi sfa­turile populare din regiunea Arad să ana­­­liz­eze cu seriozitate aceste lipsuri şi să împiedice din timp extinderea lor, ca să asigure astfel o recoltă bogată în anul 1954. N. PANA O remarcabilă realizare ştiinţifică Convorbire cu tov. prof. D. Isăcescu, dr. chimist — conducătorul colectivului de mase plastice din cadrul Institutului de mecanică aplicată al Academiei R. P. R. Co­lectivul de studii şi sinteza maselor plastice din­ cadrul Institutului de meca­nică aplicată al Academiei R.P.R. — co­lectiv condus de prof. D. Isăcescu, dr. chi­mist — a reuşit să prepare o nouă masă plastică (produs sintetic ce poate fi tur­nat în forme) — numită ştiinţific răşină furfurol-fenolică — «care îşi găseşte o largă întrebuinţare în industria bunurilor de larg consum. In legătură cu această realizare ştiin­ţifică un redactor al ziarului „Scînteia" s-a adresat tov. prof. D. Isăcescu pun­îndu-i cîteva întrebări. Publicăm­­mai jos răspunsurile primite. ÎNTREBARE: In ce constă utilitatea practică a noii mase plastice pe care aţi obţinut-o ? RĂSPUNS : Acum doi ani, colectivul nostru din cadrul A­caidemiei R.P.R. a în­ceput să studieze problema obţinerii unei noi mase plastice necesare construcţiilor de maşini, industriei electrotehnice şi in­dustriei producă­toare de bunuri de larg consum. Ca rezultat al cercetărilor s-a obţi­nut prepararea «răşinei furfuroi-fenolice. Cu ajutorul a­cestei «mase plastice pot fi obţi­nute materiale care înlocuiesc metalele neferoase (arama, cositorul etc.), pe care pînă acum, în parte, le impor­tam. De asemenea, prin diferite tra­tări, se pot obţine prafuri de pre­sare asemănătoare aceluia din care se ob­ţine bachelita şi care se întrebuinţează pe scară largă în industria electrotehnică şi la fabricareai unor obiecte de larg consum, cum sunt, de pildă, ştecherele, comutatorii, cutiile de radio, vesela de voiaj şi altele ; pe de altă parte, din această răşină sinte­tică se pot obţine materiale de mare re­­zisten­ţă necesare confecţionării lagărelor pentru laminoarele metalurgice, confecţio­nării roţilor dinţate etc. Prin impregnarea unor bucăţi de pînză cu răşină furfurol­­fenolifică şi prin presare s­e obţine un ma­terial foarte rezistent la încovoiere, trac­ţiune şi despicare, din care se pot face bărci pentru pes­cari, căşti pentru mineri, plăci pentru barăci, ş. a. Experienţele efectuate pînă în preze­nt arată că produsele obţinute sunt superioare produselor străine similare. In acelaşi timp, în cadrul acestor cercetări s-a abor­dat şi o importantă problemă teore­tică şi practică : stabilirea relaţiilor dintre pro­­pirietăţile, structura şi procesele de obţi­nere a unor mase plastice — problemă nestudiată p«î«nâ în prezent în ţa­ra noastră. ÎNTREBARE: Cum aţi reuşit să pre­paraţi răşina furfurol-fenolică ? RĂSPUNS: Substanţa de la care am pornit pentru obţinerea noii mase plas­tice este furfurolul. Această substanţă se extra­ge d­in produse vegetale ieftine şi care se găsesc în cantităţi mari, cum stat, de exemplu, cojile de seminţe de floarea soarelui, cocenii de porumb, stuful şi al­tele. Colectivul nostru a reuşit, prin tratarea furfuroiul­ui cu diferite alte substanţe chi­mice, să obţină o răşină sintetică care n-a fost studiată şi fabricată pînă acum în ţara noastră. La început răşina a fost obţinută în lar­borator, în cantităţi mici. Apoi am în«ce«put să studiem posibilităţile de accelerare a procesului de preparare şi de înlăturare a inco«nveniente«lor ivite, ca lipsa aparaturii ne«cesare ş. a. In acest scop a fo­st constru­ită, în bună parte cu mijloace proprii, o aparatură nouă, modernă, cu ajutorul că­reia am reuşit să preparăm intr-un timp mult mai scurt răşina furfurol-fenolică. Totodată, răşina obţinută de colectivul nos­tru costă mai ieftin şi este superioară ve­chii răşini — numită ştiinţific fenolformal­­dehidă. Fireşte, nu a fost uşor să ajungem la aceste rezultate. Personal, am întî­mp­irrat o seamă de greutăţi, întrucît, pînă acum câţiva ani, îmi desfăşuram activitatea ştiin­ţifică în alte domenii ale chimiei Fără documentaţia sovietică, fără sprijinul Aca­demiei R.P.R., al statului nostru, care ne-a pus la dispoziţie toate mijloacele necesare (fonduri, materiale, aparatură etc.), fără desfăşurarea unei munci colective, n-am fi putut obţine asemenea rezultate. ÎNTREBARE: Ce alte probleme aveţi în studiu ? RĂSPUNS : Pe baza planului aprobat de Prezidiul A­cademiei R.P.R. în înţe­legere cu ministerele de resort, colectivul nostru este preocupat în permanenţă să obţină materiale pentru înlocuirea metale­lor neferoase care se găsesc în cantităţi mici şi stat foarte scumpe. In momentul de faţă, ce­rcetăm modul de obţinere a unui material anti-acid sin­tetic, necesar pentru fabricarea ţevilor şi a vaselor folosite în industria alimentară. De asemeni, studiem obţinerea unui mate­rial din care să se poată confecţiona, in­tr-un timp scurt, suveicile pentru războar­­ele de ţesut. Pînă acum, lemnul din care se făceau suveicile necesita o uscare spe­cială, care dura mai bine de un an. Al doilea component de bază care intră în compoziţia răşinei preparate de noi este fenolul. In curînd, colectivul nostru va studia posibilitatea obţinerii ieftine a răşinei furfurol-fenolice prin folosirea fe­nolilor care se găsesc la cocserii. Astfel, se vor valorifica unele produse, actualmente fără utilizare, lărgindu-se în acelaşi timp baza de materii prime pentru sinteza mase­lor plastice. In cadrul sarcinilor pe care şi le-a asu­mat Academia R.P.R., colectivul nostru este hotărât să-şi închine toate eforturile studierii problemelor legate de produce­rea bunurilo­r de larg consum, conştient »fiind că astfel contribuie la lupta pentru ridicarea nivelului de trai al «poporului muncitor din ţara noastră. Construcţii de locuinţe pentru mineri VATRA DORNEI.­­ Pentru minerii din bazinul Vatra Dornei au fost construite în ultimul timp locuinţe confortabile pînă în cele mai îndepărtate exploatări. Pentru cei de la mina Arşiţa­, de pildă, au fost construite 2 cabane moderne înzestrate cu mobilierul necesar, cu instalaţii de apă şi electrică. La mina Oiţa, minerii au de ase­menea la dispoziţie clădiri moderne unde sunt cilizaţi în condiţii bune. De curând, aici a fost terminată construcţia unui nou dispensar cu sta­ţionar. Tot la această mină, pentru minerii care lucrează la ex­ploatarea Orata s-a deschie o nouă cantină. O nouă construcţie a fost ridicată şi pen­tru minerii de la mina Dealul Rusului, unde vor fi cazaţi peste 300 de muncitori. Clădirea va avea 3 etaje şi va fi prevăzută cu o sală de club şi cu alte încăperi des­tinate activităţii social­-culturale. (Agerpres) S­C­Î­N­T­E­I­A INFORMAŢII Miercuri la amia­ză a sosit în Capitală Teodor Himer, şeful secţiei muzică popu­lară a poetului de radio Kosice şi redactor şef al emisiunii muzicale regionale din Kosice, R. Cehoslovacă. El va studia în ţara noastră în cadrul convenţiei culturale dintre R.P.R. şi R. Cehoslovacă influenţa pătrunderii motivelor p­opulare din Slova­cia în folclorul muzicii româneşti. La sosire pe aeroportul Băneasa, oas­petele a fost salutat de reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Cultu­rale cu Străinătatea. De asemenea, a fost de faţă Marta Ru­­prychova, secretar al Ambasadei R. Ce­hoslovace la București. (Agerpres) ----------­ Ştiri sportive Marţi la amiază a părăsit Capitala, ple­când la Buda­pesta, lotul gimnaştilor din R.P.R. care va participa­­la turneul interna­ţional de gimnastică organizat cu prilejul aniversării eliberării Ungariei. Au făcut deplasarea Kerekes Andrei, Gez­a Orendi, Francisc Kocsis, Mihai Redl, Mihai Bo­tez, precum şi Elena Leuştean, Stela Pe­­rin, Elena Vătăşoiu şi Teofila Băiaş. ★ Cu prilejul aniversării eliberării Unga­riei, la 8 aprilie va începe la Budapesta un turneu internaţional de scrimă. La acest turneu şi-au anunţat participarea scrimeri din R. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P.R., R.P. Polonă, R.P. Ungară, Italia, Franţa, Elveţia, Austria, Luxemburg şi Belgia. (Agerpres) Şahiştii sovietici susţin simultane în Argentina BUENOS AIRES 31 (Agerpres). — După terminarea întâlnirii prieteneşti de şa­h dintre echipele Uniunii Sovietice şi Argentinei, şahiştii sovietici au fost in­vitaţi de autorităţile şi organizaţiile spor­tive­ din Argentina să dea cîteva simul­tane în diferite oraşe ale ţării şi să ana­lizeze partidele j­ucate în cadrul turneului terminat recent. Şahiştii sovietici au făcut o călătorie în delta rîului Parana. La 29 martie, Kotov şi Gheller au plecat la Cor­dova, Bronşteia şi Toluis la Rosario, Ke­res şi Ragozia la Tucuman. Ei s-au întâl­nit cu şahiştii din aceste­­localităţi. Presa argentiniană se ocupă pe larg de vizita şahiştilor sovietici. Ziarele scot în evidenţă înalta clasă de joc arătată şi superioritatea şcolii sovietice de şa­h. Campionatul mondial de şah MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS Meciul­­pentru campionatul mondial de şah dintre M. Botvinik şi V. Smîslov a con­tinuat la 30 martie cu disputarea celei de a 7-a partide. Cu albele a jucat Smîslov. Pentru a treia oară în acest meci, Botvinik a ales apăra­rea franceză. La mutarea 4-a, Smîslov a re­nunţat la continuarea folosită în partidele anterioare, alegînd una dintre cele mai complicate variante ale acestei apărări. După o serie de combinaţii interesante, care au apărut în această partidă chiar de la început, S­mîslov a obţinut avantaj ma­terial. Totuşi, Botvinik a păstrat posibili­tatea unui contra joc activ. După 40 de mutări partida s-a întrerupt. Miercuri a avut loc reluarea partidei întrerupte. La reluare, Smîslov a respins figurile negre pe poziţii pasive obţinînd doi pioni. înaintarea acestor pioni putea fi oprită de negru numai prin sacrificiu de material, astfel că la mutarea 50-a Botvinik s-a recunoscut învins. După 7 partide jucate scorul meciului este de 41/3 — 212 puncte în favoarea lui Botvinik. ECOURILE PRESEI STRĂINE in legătură cu declaraţia guvernului sovietic cu privire la relaţiile intre U. R. S. S. şi R. D. Germană MOSCOVA 31 (Agerpres). — Declara­ţia guvernului sovietic cu privire­­la sta­bilirea cu Republica Democrată Germană a aceloraşi relaţii ca şi cu celelalte state suverane este apreciată pe bună dreptate de către presa şi opinia publică mondială, ca un eveniment de o uriaşă însemnătate internaţională. Ecoul larg stîrnit în Germania de de­claraţia guvernului so­v­ietic dovedeşte că această hotărîre corespunde intereselor fundamentele ale populaţiei germane, atît din răsăritul cit şi din apusul Germanie­i, care doreşte fierbinte unificarea naţională a ţării sale. După părerea unanimă a pre­sei democrate germane, declaraţia guver­nului sovietic contribuie la unificarea Ger­maniei pe bază democratică, întrucît drep­tul suveran de a hotărî în mod liber, adică de a hotărî după propria sa apreciere, pro­blemele sale interne şi externe, se acordă unui sta­t care este reazimul forţelor iubi­toare de pace ale naţiunii germane şi care a considerat întotdeauna şi consideră ca sarcina sa principală refacerea unităţii Ger­maniei. In comentariile sale, presa democrată germană scoate în evidenţă acest fapt. „Guvernul sovietic, scrie ziarul „Neues Deutschland“, a­cordă Republicii Democrate Germane dreptul de a rezolva nu numai problemele ei interne şi externe, ci şi pro­blemele relaţiilor reciproce cu Germania occidentală. Acest fapt are o însemnătate deosebit de mare pentru poporul german. Este mai presus de orice îndoială că acest fapt va întări forţele democratice şi patrio­tice din întreaga Germanie şi va contribui la unificarea Germaniei pe bază paşnică şi democratică". In cadrul m­itra­gurilor şi adunărilor care au loc în întreaga Republică Democrată Germană, oamenii muncii îşi exprimă recu­noştinţa faţă de guvernul sovietic pentru încrederea faţă de poporul german — «re­zultat al întăririi forţelor democratice din Germania. La rezoluţiile adoptate la adu­nări sun­t salutate eforturile Uniunii Sovie­tice menite să pună capăt scindării statu­lui german prin sprijinirea năzuinţei pa­trioţilor germani spre unificarea Germa­niei. Presa germană opune drepturile de care se bucură de acum înainte Republica De­­moschre­tă Germană, regimului instaurat în Germania occidentală, care este condam­nată să se afle timp de zeci de ani în situa­ţia de stat ocupat şi nevoit să cheltuiască peste o treime din bugetul său pentru în­treţinerea ocupanţilor străini. „Este instructiv, scrie z­iarul „Neue Zeit“, să comparăm dezvoltarea din răsă­ritul cu cea din apusul Germaniei. In ră­sărit — un guvern suveran, care poate con­duce în mod liber şi neînpiedicat treburile sale interne şi externe; în apus — un re­gim încătuşat de Statutul de ocupaţie şi de Tratatul general, care acordă puterilor de ocupaţie dreptul de a se amesteca în viaţa internă a Germaniei occidentale, mai ales atunci cînd este vorba de o apropiere a celor două Germanii. In răsărit, suma chel­tuielilor de ocupaţie a fost redusă pînă la 5% (din buget — N.R.), în Germania O­ccidentală această sumă este în continuă creştere. Aici, guvernul are dreptul să facă la mod «liber comerţ cu toate naţiunile; dincolo, povara politicii americane de em­bargo". La aceeaşi concluzie ajung şi o serie de organe de presă din Germania occi­dentală. Astfel, ziarul burghez „Weser Ku­­rrier", care apare «la Bremen, constată că după ce Uniunea Sovietică a făcut „un gest de­­priete­nie faţă de germani", popu­laţia Germaniei occidentale nu poate să nu vadă deosebirea existentă între situaţii Republicii Democrate Germane şi a sta­tului de­­la Bonn. „Pe de o parte, scrie ziarul, avem de-a face c­u o Republică De­mocrată Germană liberă, iar pe de altă parte cu o Republică Federală aflată sub tutela puterilor occidentale". „După ce R. D. Germană a înd­eplinit toate obligaţiile decurgând din acordul de la Potsdam, scrie ziarul „Volksstimme“, care apare la Stuttgart, ea a primit toate libertăţile unui stat suveran". Cercurile guvernante din Germania oc­cidentală şi presa vest-germană, care oglin­deşte punctul de vedere al puterilor de ocupaţie, au încercat să califice declara­ţia guvernului sovietic cu privire la rela­ţiile dintre­­ Uniunea Sovietică şi Repu­blica Democrată Germană drept „o ac­ţiune propagandistică". Totuşi, ţinînd seama de marele interes pe care opinia pu­blică din Germania occidentală îl mani­festă faţă de declaraţia guvernului sovie­tic, cercurile guvernante de la Bonn n-au putut ignora acordarea dreptului R. D. Germane de a rezolva în mod liber pro­blemele ei interne şi externe, în timp ce Germaniei occidentale îi este impus un regim rigid de ocupaţie şi nu i sa acordat de către «puterile occidenta­le decit o sin­gură „libertate" — libertatea de a se înarma. îndată după «publicarea declaraţiei so­vietice, la Bonn a fost convocată o şedinţă a cabinetului. După cum transmite agen­ţia France Presse, un reprezentant oficial al Germaniei occidentale a declarat că „guvernul federal studiază în «mo­d atent situaţia creată în legătură cu hotărîrea so­vietică de a acorda libertate de acţiune guvernului Germaniei răsăritene". Presa vest-germană trădează deruta cercurilor guvernante de la Bonn care se tem că reacţia populaţiei la declaraţia so­vietică le va fi nefavorabilă. Astfel, z­ia­rul „Spandauer Volksblatt" subliniază, că declaraţia guvernului sovietic a dat „bă­taie de cap" elit guvernului de la Bonn cul şi guvernelor de la Washington, Londra şi Paris. Cercurile oficiale ale puterilor occiden­tale, care menţin Germania occidentală sub ocupaţie, au reacţionat cu o enervare extremă la declaraţia guvernului sovietic care proclamă suveranitate­a Republicii De­mocrate Germane. După cum scrie ziarul suedez „Dagens Nyheter", ştirea despre această declaraţie ,,a avu­t efectul unei bombe şi a pro­vocat uimire, derută şi con­fuzie", îngrijorat de noua «măsură a guvernului sovietic, îndreptată spre reglementarea paş­nică a problemei germane şi spre asigura­rea suveranităţii na­ţio­nale a Germaniei pe bază democratică, Departamentul de Stat al S.U.A. s-a grăbit să dea romii pentru în­treaga propagandă occidentală, declarînd­ fără nici un fel de dovezi că noul caracter al relaţiilor dintre U.R.S.S. şi R. D Ger­mana este ,,d­oa­r o pură aparenţă", întru­nit în Germania­ răsăriteană... continuă să rămână trupe sovietice. Or, se ştie prea bine că trupele sovietice rămîn temporar pe teritoriul Republicii De­mocrate Ger­mane, în conformitate cu obligaţiile pri­vind asigurarea securităţii şi care decurg din acordul celor patru puteri. Se ştie, de asemenea, că la conferinţa de la Berlin Uni­­unea Sovietică a propus ca, încă înainte de încheierea tratatului de pace, să fie retrase în termen de şase luni din ambele părţi ale Germaniei toate trupele de ocupaţie, cu excepţia unor contingente limitate. Pute­rile occidentale, care au impus Germaniei occidentale Statutul de ocupaţie, au refuzat să accepte propunerea Uniunii Sovietice cu privire la retragerea trupelor de ocupaţie. In declaraţia sa, reprezentantul Departa­mentului de St­at încearcă, prin afirmaţii ab­­surde, să abată atenţia de la cauzele refu­zului S.U.A. de a-şi retrage trupele din Germania occidentală. In legătură cu acea­sta, prezintă un interes incontestabil Un co­­mentar al ziarului american „Daily Mir­ror". Intr-un articol publicat concomitent cu declaraţia reprezentantului Departamen­tului de Stat, ziarul scrie că dacă Statele Unite „vor renunţa" la Germania o­cciden­­tală (adică vor înceta să o silească să se înarmeze şi să intre la blocuri militare), „forţele de unificare din această ţară vor arunca pe toţi germanii în braţele guver­nului popular". Aceasta este o mărturisire destul de sinceră care arată cine anume şi din ce motive se teme să-şi retragă trupele de ocupaţie de pe teritoriul Germaniei. Îngrijorarea Departamentului de Stat al S.U.A., stîrnită de efectul declaraţiei gu­vernului sovietic, s-a oglindit şi într-o de­claraţie a înaltului comisar al S.U.A. în Germania, Cominant, care s-a grăbit să de­clare că S.U.A. ar dori să acorde „suvera­nitate" Germaniei occidentale. După cum relatează ziarul „New York Times", decla­raţia lui Connant arată că puterile occiden­tale sunt nevoite să recunoască puternica impresie produsă de declaraţia guvernu­lui sovietic asupra opiniei publice din Germa­nia occidentală. Ziarul subliniază că, după părerea presei vest-germane şi a politicie­nilor din Germania occidentală, „Moscova a luat iniţiativa în mîinile ei" şi că regimul din Republica Democrată Germană „a luat-o cu mult înainte regimului de la Bonn". După cum relatează agenţia vest-germa­nă D.P.A., Connant a încercat să dea asi­gurări că Statele Unite „lucrează de mult la direcţia restabilirii suveranităţii“ Ger­maniei occidentale. Ca un „pas important" în această direcţie, Connant a citat... Statu­tul de ocupaţie care legalizează situaţia de vasală a Germaniei occidentale. Din decla­raţia înaltului comisar al S.U.A. rezultă că „suveranitatea" pe care Statele Unite vor s-o acorde statului de la Bonn,­tasea­mnă în fapt «acordarea unei depline libertăţi de acţiune utilitariştilor vest-germani pentru desfăşurarea unei politici intense de reînar­­mare. Unii corespondenţi americani, ţinând seama de existenţa regimului de ocupaţie impus Germaniei occidentale, au fost ne­voiţi să recunoască că Republica Demo­crată Germană a căpătat dreptul de a re­zolva în­­mod liber problemele ei. Astfel, corespondentul din Berlin al ziarului „New York Times", Sullivan, scrie că, „după cit se vede", declaraţia guvernului sovietic acordă Republicii­­Democrate­ Germane o suveranitate mai deplină de­cît cea „acor­dată regimului de la Bonn de Anglia, Franţa şi Statele­ Unite". Corespondentul din Washington al zia­rului „New York Times" recunoaşte de asemenea că Germania occidentală n-a ajuns încă să se bucure de „suveranitatea deplină“ care a fost acordată în prezent Republicii Democrate Germane. Acest fapt îl recunoaşte şi presa en­gleză. Comentind declaraţia guvernului sovietic, agenţia Reuter arată că „Germa­nia răsăriteană a şi obţinut suveranitatea, în timp ce Germania occidentală continuă să trăiască sub regimul unui Statut de ocu­paţie modificat”. In Franţa numai puţini ziarişti­­i bur­ghezi îndrăznesc să conteste însemnătatea declaraţiei guvernului sovietic. Subliniind că declaraţia guvernului so­’ vietic a coincis cu aprobarea de către înalţii comisari ai puterilor occidentale a modificărilor cu caracter militarist aduse constituţiei de la Bonn, ziarul ,,Le Monde“ scrie: „Desigur că Germania lui Grote­­wohl a primit o satisfacţie ,mai mare decit,­­Germania lui Adenauer . “ er* Unele organe de presă franceze ating problema consecinţelor internaţionale pe care le poate avea noul caracter al relaţii­lor dintre U.R.S.S. şi Republica Demo­crată Germană. Astfel, ziarul „France Soir" exprimă presupunerea că declaraţia guvernului so­vietic poate „determina lumea să recu­noască Republica Democrată G«&rm«ană". „Dacă a fost cu putinţă, scrie ziarul, să se ajungă la o înţelegere în privinţa p­re­­zenţei Chinei la Geneva, trebuie să fie po­sibilă şi prezenţa Republicii Democrate G­ermane la «conferinţa la care se va dis­cuta problema germană". încercând să slăbească impresia produsă de declaraţie asupra opiniei publice vest­­germane, propagandiştii americani şi cei­ de la Bonn denaturează esenţa acestui do­cument, susţinând că asigurarea suverani­tăţii R. D. Germane... „va adunei dezmem­brarea" Germaniei. Or, se ştie că unul din principalele ob­stacole care s­tau în calea unificării naţio­nale a Germaniei este Statutul de ocupaţie stabilit pentru Germania occidentală de către Statele Unite, Anglia şi Franţa. Se­­ştie de asemenea că la conferinţa de la Berlin, toate eforturile Uniunii Sovietice de a obţine unificarea Germaniei au fost respinse de puterile occidentale. Tocmai apropierea dintre g­e­rmanii din Germania răsăriteană şi cei din Germania apuseană, fapt care ar duce la rezolvarea problemei germane şi la unificarea naţio­nală a Germaniei, îngrijorează cel mai­­mult cercurile guvernante ale Statelor Unite, care văd într-o astfel de perspectivă eşecul politicii lor. Intr-un articol redacţional ziarul „New York Times" nu-şi ascunde îngrijorarea că noul Statut al R. D. Germane „poate determina pe mulţi ge­rmani să lupte pen­tru unificare" pe calea unei înţelegeri cu răsăritul „în dauna politicii lui Adenauer care prevede alianţa Germaniei cu occi­dentul". Presa democ­rată din ţările Europei occi­dentale şi presa din ţările de democraţie populară salută declaraţia guvernului so­vietic privitoare la relaţiile cu Republic Democrată Germană. Ziarul italian „Avanti“, declară că ho­tărîrea Unităţii Sovietice „constituie o nouă contribuţie la rezolvarea preta­lentelor europene". Ziarul francez „L’Humanité" subliniază intr-un articol de fond că hotărî­­rea guvernului sovietic corespunde politicii de pace şi prietenie cu poporul german duse permanent şi ferm de U.R.S.S. „Acea­stă politică, scrie ziarul, constă în a încu­raja forţele iubitoare de pace din Germa­nia şi în a inspira încredere în democraţia germană, fără a renunţa totodată la garan­ţiile securităţii, care constau în respectarea nestrămutată a hotărârilor de la Potsdam..." Ziarul polonez „Trybuna Ludu" scrie că „din punct de vedere al întăririi forţelor democrate germane, al asigurării securită­ţii întregii Europe şi al intereselor vecini­lor Germaniei, inclusiv a­le poporului po­lonez, declaraţia guvernului sovietic este un document de importanţă primordială". Intr-un moment cînd puterile imperia­liste adîncesc dezmembrarea Germaniei, o silesc să se reînarmeze şi să intre în blo­curi militariste, opinia publică democra­tică­­mondială apreciază declaraţia guver­nului sovietic cu privire la relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi Republica Demo­crată Germană ca o măsură importantă, care contribuie la rezolvarea problemei germane în interesul popoarelor iubitoare de pace din Europa și din întreaga lu­me. In Consiliul de Securitate Relaţiile dintre Israel şi Egipt NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS In şedinţa din 29 martie, Consiliul de Securitate a terminat examinarea plângerii Israelului împotriva Egiptului în legătură cu „restricţiile introduse de Egipt în pri­vinţa trecerii prin Canalul de Suez a va­selor comerciale «care se îndreaptă spre Israel". Delegaţii Angliei, B­raziliei, Columbiei şi Turciei, care au luat cuvântul la şedinţă, au sprijinit proiectul de rezoluţie prezentat de delegaţia Noii Zeelande. Reprezentantul Uniunii Sovietice, A. I. V­îşinski, care a luat cuvântul, a criticat rezoluţia­­prezentată de Noua Zeelandă şi a arătat că ea e inacceptabilă. Proiectul de rezoluţie al delegatului­ Noii Zeelande, a spus A. I. Vîşinski, deşi a fost prezentat la legătură cu problema palestiniană, aşa cum se specifică în titlul rezoluţiei, în realitate nu cuprinde nimic de natură să contribuie la reglementarea problemei palestiniene. Nu se poate ignora însă o împrejurare atît de importantă ca existenţa unei legă­turi directe între problema examinată în prezent în Consiliul de Securitate şi pro­blema mai largă şi mai generală a rela­ţiilor dintre Israel şi ţările arabe, mai ales dintre Israel şi Egipt. Faptul că această problemă generală rămâne nereglementată nu poate să nu exercite o influenţă nega­tivă asupra situaţiei navigaţiei comerciale, în special­­în apele un­de interesele statelor riverane se ciocnesc. Consiliul de Securitate pierde din ve­dere această împrejurare importanta în discuţia de faţă. Or, această împrejurare dovedeşte odată mai mult necesitatea unei c®t mai grabnice reglementări a aşa-tun­hi­tei probleme palestiniene, deoarece ea generează tot felul de neînţelegeri, ciocniri şi conflicte, care agravează situaţia gene­rală în Orientul Apropiat la dauna intere­selor fundamentale ale popoarelor ţărilor arabe şi a poporului israelian, în dauna in­tereselor menţinerii păcii şi securităţii in­ternaţionale. A.I. Vîşinski a subliniat că adepţii rezo­luţiei prezentate de Noua Zeelandă acţio­nează aplicînd o metodă prin care se im­pune uneia dintre părţile la litigiu o hotă­rîre, pe care această parte a declarat-o cu anticipaţie ca fiind absolut inacceptabilă. Apoi s-a pus la vot proiectul prezentat de Noua Zeelandă. Delegaţii a opt ţări, printre care Statele Unite, Anglia şi Fran­ţa au votat pentru acest proiect. Reprezen­tanţii Uniunii Sovietice şi Libanului au votat contra. Gomindanistul s-a abţinut de la vot. In felul acesta proiectul de rezolu­ţie prezentat de Noua Zeelandă a fost res­pins, deoarece împotriva lui a votat re­prezentantul Uniunii Sovietice, care este me­mbru permanent al Consiliului de Secu­ritate. Reprezentantul Egiptului, Azmi, a mul­ţumit delegaţiilor Uniunii Sovietice şi Li­banului pentru faptul că votînd împotriva proiectului de rezoluţie prezentat de Noua Zeelandă, s-au pronunţat în apărarea drep­tăţii. Reprezentantul Egiptului a declarat în continuare că guvernul său respinge poli­tica de ameninţări, pe care încearcă să o ducă în Consiliul de Securitate unii dele­gaţi, şi va păşi de bună voie pe calea des­fiinţării restricţiilor în privinţa trecerii prin Canalul de Suez a vaselor comerciale care se îndreaptă spre Israel. Pag. 3 SITUAŢIA DIN EGIPT CAIRO 31 (Agerpres) — TASS Potrivit relatărilor presei, în seara zilei de 29 martie a avut loc­ o conferinţă a con­ducerii sindicatelor din Egipt, la care s-a adoptat o hotărîre cu privire la încetarea grevei generale din dimineaţa zilei de 30 martie, „deoarece Consiliul revoluţionar de conducere a răspuns la cererile po­porului". Intr-un apel adresat muncitorilor, con­ducătorii sindicatelor salută hotărârile adoptate la 29 martie de către Consiliul revoluţionar de conducere şi guvern cu privire la păstrarea de către Consiliul re­voluţionar de conducere a Împuternicirilor extraordinare pînă la sfîrşitul perioadei de trecere şi cu privire la crearea unui Con­siliu naţional consultativ. Nasser, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Egiptului, Salah Salem, mi­nistrul Orientării Naţionale, şi Kamal Ed- Din Hussein, ministru­ pentru Problemele Sociale, membri ai Consiliului revoluţio­nar de conducere, au vizitat la 29 martie Sindicatul unit al muncitorilor din trans­porturi, unde au rostit discursuri la care au declarat că hotărîrile Consiliului revolu-­ ţionar de conducere din 5 martie (cu pri­vire la ridicarea stării de asediu) şi din 25 martie (cu privire la­­restabilirea parti­delor, alegerea unei Adunări Constituante şi dizolvarea Consiliului revoluţionar de conducere) au fost anulate. In noaptea de 30 martie s-a reluat circu­laţia pe căile ferate. Din dimineaţa zilei de 30 martie, la Cairo au reintrat în funcţiune transporturile publice, şi-au reluat activi­tatea magazinele, instituţiile şi întreprin­derile oraşului.

Next