Scînteia, aprilie 1954 (Anul 23, nr. 2935-2960)
1954-04-01 / nr. 2935
Să lichidăm la timp lipsurile în campania de însămînţări! In regiunea Arad muncile agricole de primăvară sînt avansate. Aci s-a dat atenţie atît lasăminţării la timp şi în bune condiiţiuni agrotehnice a culturilor de primăvară cit şi îngrijirilor ce trebuie date culturilor de toamnă. Sînt totuşi în regiune anumite lipsuri care arată că există la unele sfaturi populare şi comitete de partid pericolul autoliniştirii. Iată care este, de pildă, situaţia în comuna Sîntana. Preocupaţi de a culege recolte bogate şi ajutaţi de inginerul agronom al gospodăriei, colectiviştii din Sîntana, raionul Criş, au terminat pînă la data de 23 martie în- sămînţările la grîu, orz ş.a. Au fost însămînţaite 364 ha., dintre care 20 ha. cartofi iarovizaţi, semănaţi în cuiburi aşezate în pătrat. Conducerea gospodăriei a luat măsuri ca întreaga suprafaţă de 366 ha, planificată pentru porumb să fie însămînţată în cuiburi aşezate în pătrat. Brigada legumicolă munceşte la pregătirea terenului care va fi cultivat cu legume. Urmând exemplul colectiviştilor, întovărăşiţii din Sîntana au terminat şi ei însăminţarea culturilor din urgenţa’ Iaşi au grăpat 150 ha, arătură adâncă’de toamnă, care vor fi însămânţate cu porumb. Dacă colectiviştii şi întovărăşiţii din Sîntana au folosit din plin timpul prielnic, terminînd semănatul unei însemnate suprafeţe de teren, nu acelaşi lucru putem spune despre ţăranii muncitori cu gospodării individuale. Comitetul executiv al sfatului popular comunal şi biroul organizaţiei de bază au uitat cu totul îndrumarea muncilor agricole de primăvară în gospodăriile individuale ale ţăranilor muncitori. Astfel, din 1386 ha. arătură de primăvară au fost executate pînă la 24 martie abia 125 ha. Suprafeţele însămânţate pînă la această dată sunt cu totul neînsemnate. De asemenea, în această comună lipseşte cu desăvîrşire grija pentru aplicarea regulilor agrotehnice. Agentul agricol Ilica loan este de părere că dacă cineva are cantităţimai mici de 30-40 kg. sămînţă nu mai este nevoie s-o condiţioneze şi s-o trateze. De această părere, păgubitoare ţăranilor muncitori, s-au folosit şi chiaburii Măcean Moxa, Moşea Ion, Bratean Pătru şi alţii, care au însămânţat sămînţă netratată şi necondiţionată. Dacă mergi la Sfatul popular al comunei Caporal Alexa, din acelaşi radon, şi-l întrebi pe tov. Crăciun Constantin, secretarul sfatului, de situaţia muncilor agricole de primăvară, el îţi răspunde: „Noi stăm bine, ba chiar putem să spunem că foarte bine". Dar realitatea este cu totul alta. Comitetul raional de partid Criş a trimis aici pe tov. Păşcuţ Moise, pentru a îndruma şi ajuta în muncă organizaţia de bază şi sfatul popular. Timp de peste o săptămină tov. Păşcuţ n-a luat însă legătura cu secretarul organizaţiei de bază, susţinând că şi aşa comuna Caporal Alexa va ieşi bineCu însămînţările. In ziua de 24 martie nimeni de la sfatul popular nu ştia cite atelaje au ieşit pe teren la arat. De fapt, de la 19 martie sfatul popular nu mai era la curent cu situaţia muncilor de primăvară. Agentul agricol al comunei a fost transformat în colector, fiind ţinut mai mult la birou pentru întocmirea anumitor situaţii în legătură cu colectările şi chemat des la raion, unde este ţinut zile întregi la şedinţe de instructaj. Pînă la 19 martie — zi în care s-a întocmit ultima situaţie — din 1071 ha, alătură de primăvară s-au executat abia 120 ha. In ce priveşte însămînţările din urgenţa I-a, la care comuna are în plan mai multe sute de hectare, se realizase abia 25 ha. la orz de primăvară, 9 ha. floarea soarelui, 8 ha. ovăz. Mult rămasă în urmă este şi gospodăria agricolă colectivă din comună. In comuna Caporal Alexa nu se duce o muncă serioasă de popularizare ametode,lor înaintate. Materialul de agitaţie sosit în comună stă împachetat la sediul sfatului popular. Comitetul raional de partid şi sfatul popular raionail dau dovadă de mult formalism în muncă. Acest lucru se vede şi din felul cum a decurs şedinţa din 23 martie la sfatul popular al raionului, unde au fost convocaţi toţi preşedinţii sfaturilor populare comunale din raion. Printre alte probleme discutate la şedinţă, a fost şi aceea a întrecerii între comune. Cînd tov. Ghedeon Iosif, preşedinte al Sfatului popular raional Criş, s-a interesat de rezultatele întrecerii, răspunsul i-a fost dat prin ridicări de umeri. Atunci tov. preşedinte Ghedeon în loc să ia măsuri pentru desfăşurarea unei largi munci politice în rândurile ţăranilor muncitori pentru organizarea întrecerii, se comunică pur şi simplu, celor 24 preşedinţi de sfaturi populare comunale, cine cu cine este în întrecere. Şi preşedintele sfatului popular al comunei Caporal Alexa, tov. Mănescu Gheorghe, a fost „înştiinţat" în şedinţă că este în întrecere cu comuna Ziraand. înlocuirea muncii politice de lămurire și a ajutorului organizatoric concret printr-o „decretare" de sus a întrecerii nu duce la nimic bun. Folosirea acestor metode a făcut ca în raionul Criş să nu existe, de fapt, întrecere în campania de primăvară. Sunt şi unele S.M.T.-uri în regiunea Arad care muncesc defectuos, creând greutăţi celor cu care au contracte de lucrări. Colectiviştii din Sînnicolaul Mic-Arad s-au pregătit din timp în vederea muncilor agricole de primăvară. Pe lingă alte pregătiri, cum ar fi selecţionarea şi tratarea seminţelor, reparatul uneltelor şi căratul pe ogoare a însemnate cantităţi de îngrăşăminte naturale, colectiviştii au pregătit răsadurile de legume timpurii, întreaga suprafaţă de 20 hectare ce va fi cultivată cu legume a fost îngrăşată din belşug şi arată. Cu toate rezultatele obţinute de colectiviştii din Sînniiealaul Mic în vederea executării la timp şi în bune condiţiuni a «muncilor agricole de primăvară, ei întîmpină unele greutăţi cauzate de S.M.T.-Aradul Nou, cu care au încheiat contracte de lucrări. Deşi muncile agricole pe terenurile gospodăriei trebuiau începute la 12 martie, ele au început abia la 25 martie. După părerea tov, Golbacs Matei, directorul S.M.T.-ului Aradul Nou, la gospodăria colectivă din SînniCOlaiul Mic lucrările agricole pot începe mai târziu deoarece gospodăria se găseşte doar la doi paşi de S.M.T. Din această cauză tractoarele au fost scoase pe ogoarele gospodăriei abia la 25 martie. Acum gospodăria este «mult rămasă în urmă cu s«emâmatul culturilor din urgenţa întâia«. Aşa, de pildă, au fost semănate abia 55 hectare floarea soarelui, 20 hectare linte, 18 hectare mazăre, 25 hectare borceag. Din suprafaţa de 200 hectare, planificate pentru orz şi ovăz, a fost arată o mică suprafaţă şi nu s-a semănat nimic. La fel se prezintă lucrurile şi în ce priveşte semănatul unor întinse suprafeţe de cartofi şi sfeclă de zahăr. Gospodăria colectivă din Stanicoilaul Mic este lipsită de ajutorul comitetului orăşenesc de partid şi al Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Arad. Tovarăşul Szakács Ion, secretar al comitetului orăşenesc de partid, a fost de două ori aici anul acesta şi a constatat o serie de lipsuri serioase în ce priveşte organizarea muncii. El n-a întreprins totuşi nimic pentru lichidarea lor. De aceea, la gospodăria colectivă din Sînnicolaul Mic a continuat să nu fie organizată întrecerea socialistă pe brigăzi şi echipe, iar în cadrul brigăzilor să se muncească deavalma şi nu după normă. Este nevoie ca organele de partid şi sfaturile populare din regiunea Arad să analizeze cu seriozitate aceste lipsuri şi să împiedice din timp extinderea lor, ca să asigure astfel o recoltă bogată în anul 1954. N. PANA O remarcabilă realizare ştiinţifică Convorbire cu tov. prof. D. Isăcescu, dr. chimist — conducătorul colectivului de mase plastice din cadrul Institutului de mecanică aplicată al Academiei R. P. R. Colectivul de studii şi sinteza maselor plastice din cadrul Institutului de mecanică aplicată al Academiei R.P.R. — colectiv condus de prof. D. Isăcescu, dr. chimist — a reuşit să prepare o nouă masă plastică (produs sintetic ce poate fi turnat în forme) — numită ştiinţific răşină furfurol-fenolică — «care îşi găseşte o largă întrebuinţare în industria bunurilor de larg consum. In legătură cu această realizare ştiinţifică un redactor al ziarului „Scînteia" s-a adresat tov. prof. D. Isăcescu punîndu-i cîteva întrebări. Publicămmai jos răspunsurile primite. ÎNTREBARE: In ce constă utilitatea practică a noii mase plastice pe care aţi obţinut-o ? RĂSPUNS : Acum doi ani, colectivul nostru din cadrul Acaidemiei R.P.R. a început să studieze problema obţinerii unei noi mase plastice necesare construcţiilor de maşini, industriei electrotehnice şi industriei producătoare de bunuri de larg consum. Ca rezultat al cercetărilor s-a obţinut prepararea «răşinei furfuroi-fenolice. Cu ajutorul acestei «mase plastice pot fi obţinute materiale care înlocuiesc metalele neferoase (arama, cositorul etc.), pe care pînă acum, în parte, le importam. De asemenea, prin diferite tratări, se pot obţine prafuri de presare asemănătoare aceluia din care se obţine bachelita şi care se întrebuinţează pe scară largă în industria electrotehnică şi la fabricareai unor obiecte de larg consum, cum sunt, de pildă, ştecherele, comutatorii, cutiile de radio, vesela de voiaj şi altele ; pe de altă parte, din această răşină sintetică se pot obţine materiale de mare rezistenţă necesare confecţionării lagărelor pentru laminoarele metalurgice, confecţionării roţilor dinţate etc. Prin impregnarea unor bucăţi de pînză cu răşină furfurolfenolifică şi prin presare se obţine un material foarte rezistent la încovoiere, tracţiune şi despicare, din care se pot face bărci pentru pescari, căşti pentru mineri, plăci pentru barăci, ş. a. Experienţele efectuate pînă în prezent arată că produsele obţinute sunt superioare produselor străine similare. In acelaşi timp, în cadrul acestor cercetări s-a abordat şi o importantă problemă teoretică şi practică : stabilirea relaţiilor dintre propirietăţile, structura şi procesele de obţinere a unor mase plastice — problemă nestudiată p«î«nâ în prezent în ţara noastră. ÎNTREBARE: Cum aţi reuşit să preparaţi răşina furfurol-fenolică ? RĂSPUNS: Substanţa de la care am pornit pentru obţinerea noii mase plastice este furfurolul. Această substanţă se extrage din produse vegetale ieftine şi care se găsesc în cantităţi mari, cum stat, de exemplu, cojile de seminţe de floarea soarelui, cocenii de porumb, stuful şi altele. Colectivul nostru a reuşit, prin tratarea furfuroiului cu diferite alte substanţe chimice, să obţină o răşină sintetică care n-a fost studiată şi fabricată pînă acum în ţara noastră. La început răşina a fost obţinută în larborator, în cantităţi mici. Apoi am în«ce«put să studiem posibilităţile de accelerare a procesului de preparare şi de înlăturare a inco«nveniente«lor ivite, ca lipsa aparaturii ne«cesare ş. a. In acest scop a fost construită, în bună parte cu mijloace proprii, o aparatură nouă, modernă, cu ajutorul căreia am reuşit să preparăm intr-un timp mult mai scurt răşina furfurol-fenolică. Totodată, răşina obţinută de colectivul nostru costă mai ieftin şi este superioară vechii răşini — numită ştiinţific fenolformaldehidă. Fireşte, nu a fost uşor să ajungem la aceste rezultate. Personal, am întîmpirrat o seamă de greutăţi, întrucît, pînă acum câţiva ani, îmi desfăşuram activitatea ştiinţifică în alte domenii ale chimiei Fără documentaţia sovietică, fără sprijinul Academiei R.P.R., al statului nostru, care ne-a pus la dispoziţie toate mijloacele necesare (fonduri, materiale, aparatură etc.), fără desfăşurarea unei munci colective, n-am fi putut obţine asemenea rezultate. ÎNTREBARE: Ce alte probleme aveţi în studiu ? RĂSPUNS : Pe baza planului aprobat de Prezidiul Academiei R.P.R. în înţelegere cu ministerele de resort, colectivul nostru este preocupat în permanenţă să obţină materiale pentru înlocuirea metalelor neferoase care se găsesc în cantităţi mici şi stat foarte scumpe. In momentul de faţă, cercetăm modul de obţinere a unui material anti-acid sintetic, necesar pentru fabricarea ţevilor şi a vaselor folosite în industria alimentară. De asemeni, studiem obţinerea unui material din care să se poată confecţiona, intr-un timp scurt, suveicile pentru războarele de ţesut. Pînă acum, lemnul din care se făceau suveicile necesita o uscare specială, care dura mai bine de un an. Al doilea component de bază care intră în compoziţia răşinei preparate de noi este fenolul. In curînd, colectivul nostru va studia posibilitatea obţinerii ieftine a răşinei furfurol-fenolice prin folosirea fenolilor care se găsesc la cocserii. Astfel, se vor valorifica unele produse, actualmente fără utilizare, lărgindu-se în acelaşi timp baza de materii prime pentru sinteza maselor plastice. In cadrul sarcinilor pe care şi le-a asumat Academia R.P.R., colectivul nostru este hotărât să-şi închine toate eforturile studierii problemelor legate de producerea bunurilor de larg consum, conştient »fiind că astfel contribuie la lupta pentru ridicarea nivelului de trai al «poporului muncitor din ţara noastră. Construcţii de locuinţe pentru mineri VATRA DORNEI. Pentru minerii din bazinul Vatra Dornei au fost construite în ultimul timp locuinţe confortabile pînă în cele mai îndepărtate exploatări. Pentru cei de la mina Arşiţa, de pildă, au fost construite 2 cabane moderne înzestrate cu mobilierul necesar, cu instalaţii de apă şi electrică. La mina Oiţa, minerii au de asemenea la dispoziţie clădiri moderne unde sunt cilizaţi în condiţii bune. De curând, aici a fost terminată construcţia unui nou dispensar cu staţionar. Tot la această mină, pentru minerii care lucrează la exploatarea Orata s-a deschie o nouă cantină. O nouă construcţie a fost ridicată şi pentru minerii de la mina Dealul Rusului, unde vor fi cazaţi peste 300 de muncitori. Clădirea va avea 3 etaje şi va fi prevăzută cu o sală de club şi cu alte încăperi destinate activităţii social-culturale. (Agerpres) SCÎNTEIA INFORMAŢII Miercuri la amiază a sosit în Capitală Teodor Himer, şeful secţiei muzică populară a poetului de radio Kosice şi redactor şef al emisiunii muzicale regionale din Kosice, R. Cehoslovacă. El va studia în ţara noastră în cadrul convenţiei culturale dintre R.P.R. şi R. Cehoslovacă influenţa pătrunderii motivelor populare din Slovacia în folclorul muzicii româneşti. La sosire pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. De asemenea, a fost de faţă Marta Ruprychova, secretar al Ambasadei R. Cehoslovace la București. (Agerpres) ---------- Ştiri sportive Marţi la amiază a părăsit Capitala, plecând la Budapesta, lotul gimnaştilor din R.P.R. care va participala turneul internaţional de gimnastică organizat cu prilejul aniversării eliberării Ungariei. Au făcut deplasarea Kerekes Andrei, Geza Orendi, Francisc Kocsis, Mihai Redl, Mihai Botez, precum şi Elena Leuştean, Stela Perin, Elena Vătăşoiu şi Teofila Băiaş. ★ Cu prilejul aniversării eliberării Ungariei, la 8 aprilie va începe la Budapesta un turneu internaţional de scrimă. La acest turneu şi-au anunţat participarea scrimeri din R. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P.R., R.P. Polonă, R.P. Ungară, Italia, Franţa, Elveţia, Austria, Luxemburg şi Belgia. (Agerpres) Şahiştii sovietici susţin simultane în Argentina BUENOS AIRES 31 (Agerpres). — După terminarea întâlnirii prieteneşti de şah dintre echipele Uniunii Sovietice şi Argentinei, şahiştii sovietici au fost invitaţi de autorităţile şi organizaţiile sportive din Argentina să dea cîteva simultane în diferite oraşe ale ţării şi să analizeze partidele jucate în cadrul turneului terminat recent. Şahiştii sovietici au făcut o călătorie în delta rîului Parana. La 29 martie, Kotov şi Gheller au plecat la Cordova, Bronşteia şi Toluis la Rosario, Keres şi Ragozia la Tucuman. Ei s-au întâlnit cu şahiştii din acestelocalităţi. Presa argentiniană se ocupă pe larg de vizita şahiştilor sovietici. Ziarele scot în evidenţă înalta clasă de joc arătată şi superioritatea şcolii sovietice de şah. Campionatul mondial de şah MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS Meciulpentru campionatul mondial de şah dintre M. Botvinik şi V. Smîslov a continuat la 30 martie cu disputarea celei de a 7-a partide. Cu albele a jucat Smîslov. Pentru a treia oară în acest meci, Botvinik a ales apărarea franceză. La mutarea 4-a, Smîslov a renunţat la continuarea folosită în partidele anterioare, alegînd una dintre cele mai complicate variante ale acestei apărări. După o serie de combinaţii interesante, care au apărut în această partidă chiar de la început, Smîslov a obţinut avantaj material. Totuşi, Botvinik a păstrat posibilitatea unui contra joc activ. După 40 de mutări partida s-a întrerupt. Miercuri a avut loc reluarea partidei întrerupte. La reluare, Smîslov a respins figurile negre pe poziţii pasive obţinînd doi pioni. înaintarea acestor pioni putea fi oprită de negru numai prin sacrificiu de material, astfel că la mutarea 50-a Botvinik s-a recunoscut învins. După 7 partide jucate scorul meciului este de 41/3 — 212 puncte în favoarea lui Botvinik. ECOURILE PRESEI STRĂINE in legătură cu declaraţia guvernului sovietic cu privire la relaţiile intre U. R. S. S. şi R. D. Germană MOSCOVA 31 (Agerpres). — Declaraţia guvernului sovietic cu privirela stabilirea cu Republica Democrată Germană a aceloraşi relaţii ca şi cu celelalte state suverane este apreciată pe bună dreptate de către presa şi opinia publică mondială, ca un eveniment de o uriaşă însemnătate internaţională. Ecoul larg stîrnit în Germania de declaraţia guvernului sovietic dovedeşte că această hotărîre corespunde intereselor fundamentele ale populaţiei germane, atît din răsăritul cit şi din apusul Germaniei, care doreşte fierbinte unificarea naţională a ţării sale. După părerea unanimă a presei democrate germane, declaraţia guvernului sovietic contribuie la unificarea Germaniei pe bază democratică, întrucît dreptul suveran de a hotărî în mod liber, adică de a hotărî după propria sa apreciere, problemele sale interne şi externe, se acordă unui stat care este reazimul forţelor iubitoare de pace ale naţiunii germane şi care a considerat întotdeauna şi consideră ca sarcina sa principală refacerea unităţii Germaniei. In comentariile sale, presa democrată germană scoate în evidenţă acest fapt. „Guvernul sovietic, scrie ziarul „Neues Deutschland“, acordă Republicii Democrate Germane dreptul de a rezolva nu numai problemele ei interne şi externe, ci şi problemele relaţiilor reciproce cu Germania occidentală. Acest fapt are o însemnătate deosebit de mare pentru poporul german. Este mai presus de orice îndoială că acest fapt va întări forţele democratice şi patriotice din întreaga Germanie şi va contribui la unificarea Germaniei pe bază paşnică şi democratică". In cadrul mitragurilor şi adunărilor care au loc în întreaga Republică Democrată Germană, oamenii muncii îşi exprimă recunoştinţa faţă de guvernul sovietic pentru încrederea faţă de poporul german — «rezultat al întăririi forţelor democratice din Germania. La rezoluţiile adoptate la adunări sunt salutate eforturile Uniunii Sovietice menite să pună capăt scindării statului german prin sprijinirea năzuinţei patrioţilor germani spre unificarea Germaniei. Presa germană opune drepturile de care se bucură de acum înainte Republica Demoschretă Germană, regimului instaurat în Germania occidentală, care este condamnată să se afle timp de zeci de ani în situaţia de stat ocupat şi nevoit să cheltuiască peste o treime din bugetul său pentru întreţinerea ocupanţilor străini. „Este instructiv, scrie ziarul „Neue Zeit“, să comparăm dezvoltarea din răsăritul cu cea din apusul Germaniei. In răsărit — un guvern suveran, care poate conduce în mod liber şi neînpiedicat treburile sale interne şi externe; în apus — un regim încătuşat de Statutul de ocupaţie şi de Tratatul general, care acordă puterilor de ocupaţie dreptul de a se amesteca în viaţa internă a Germaniei occidentale, mai ales atunci cînd este vorba de o apropiere a celor două Germanii. In răsărit, suma cheltuielilor de ocupaţie a fost redusă pînă la 5% (din buget — N.R.), în Germania Occidentală această sumă este în continuă creştere. Aici, guvernul are dreptul să facă la mod «liber comerţ cu toate naţiunile; dincolo, povara politicii americane de embargo". La aceeaşi concluzie ajung şi o serie de organe de presă din Germania occidentală. Astfel, ziarul burghez „Weser Kurrier", care apare «la Bremen, constată că după ce Uniunea Sovietică a făcut „un gest deprietenie faţă de germani", populaţia Germaniei occidentale nu poate să nu vadă deosebirea existentă între situaţii Republicii Democrate Germane şi a statului dela Bonn. „Pe de o parte, scrie ziarul, avem de-a face cu o Republică Democrată Germană liberă, iar pe de altă parte cu o Republică Federală aflată sub tutela puterilor occidentale". „După ce R. D. Germană a îndeplinit toate obligaţiile decurgând din acordul de la Potsdam, scrie ziarul „Volksstimme“, care apare la Stuttgart, ea a primit toate libertăţile unui stat suveran". Cercurile guvernante din Germania occidentală şi presa vest-germană, care oglindeşte punctul de vedere al puterilor de ocupaţie, au încercat să califice declaraţia guvernului sovietic cu privire la relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi Republica Democrată Germană drept „o acţiune propagandistică". Totuşi, ţinînd seama de marele interes pe care opinia publică din Germania occidentală îl manifestă faţă de declaraţia guvernului sovietic, cercurile guvernante de la Bonn n-au putut ignora acordarea dreptului R. D. Germane de a rezolva în mod liber problemele ei interne şi externe, în timp ce Germaniei occidentale îi este impus un regim rigid de ocupaţie şi nu i sa acordat de către «puterile occidentale decit o singură „libertate" — libertatea de a se înarma. îndată după «publicarea declaraţiei sovietice, la Bonn a fost convocată o şedinţă a cabinetului. După cum transmite agenţia France Presse, un reprezentant oficial al Germaniei occidentale a declarat că „guvernul federal studiază în «mod atent situaţia creată în legătură cu hotărîrea sovietică de a acorda libertate de acţiune guvernului Germaniei răsăritene". Presa vest-germană trădează deruta cercurilor guvernante de la Bonn care se tem că reacţia populaţiei la declaraţia sovietică le va fi nefavorabilă. Astfel, ziarul „Spandauer Volksblatt" subliniază, că declaraţia guvernului sovietic a dat „bătaie de cap" elit guvernului de la Bonn cul şi guvernelor de la Washington, Londra şi Paris. Cercurile oficiale ale puterilor occidentale, care menţin Germania occidentală sub ocupaţie, au reacţionat cu o enervare extremă la declaraţia guvernului sovietic care proclamă suveranitatea Republicii Democrate Germane. După cum scrie ziarul suedez „Dagens Nyheter", ştirea despre această declaraţie ,,a avut efectul unei bombe şi a provocat uimire, derută şi confuzie", îngrijorat de noua «măsură a guvernului sovietic, îndreptată spre reglementarea paşnică a problemei germane şi spre asigurarea suveranităţii naţionale a Germaniei pe bază democratică, Departamentul de Stat al S.U.A. s-a grăbit să dea romii pentru întreaga propagandă occidentală, declarînd fără nici un fel de dovezi că noul caracter al relaţiilor dintre U.R.S.S. şi R. D Germana este ,,doar o pură aparenţă", întrunit în Germania răsăriteană... continuă să rămână trupe sovietice. Or, se ştie prea bine că trupele sovietice rămîn temporar pe teritoriul Republicii Democrate Germane, în conformitate cu obligaţiile privind asigurarea securităţii şi care decurg din acordul celor patru puteri. Se ştie, de asemenea, că la conferinţa de la Berlin Uniunea Sovietică a propus ca, încă înainte de încheierea tratatului de pace, să fie retrase în termen de şase luni din ambele părţi ale Germaniei toate trupele de ocupaţie, cu excepţia unor contingente limitate. Puterile occidentale, care au impus Germaniei occidentale Statutul de ocupaţie, au refuzat să accepte propunerea Uniunii Sovietice cu privire la retragerea trupelor de ocupaţie. In declaraţia sa, reprezentantul Departamentului de Stat încearcă, prin afirmaţii absurde, să abată atenţia de la cauzele refuzului S.U.A. de a-şi retrage trupele din Germania occidentală. In legătură cu aceasta, prezintă un interes incontestabil Un comentar al ziarului american „Daily Mirror". Intr-un articol publicat concomitent cu declaraţia reprezentantului Departamentului de Stat, ziarul scrie că dacă Statele Unite „vor renunţa" la Germania occidentală (adică vor înceta să o silească să se înarmeze şi să intre la blocuri militare), „forţele de unificare din această ţară vor arunca pe toţi germanii în braţele guvernului popular". Aceasta este o mărturisire destul de sinceră care arată cine anume şi din ce motive se teme să-şi retragă trupele de ocupaţie de pe teritoriul Germaniei. Îngrijorarea Departamentului de Stat al S.U.A., stîrnită de efectul declaraţiei guvernului sovietic, s-a oglindit şi într-o declaraţie a înaltului comisar al S.U.A. în Germania, Cominant, care s-a grăbit să declare că S.U.A. ar dori să acorde „suveranitate" Germaniei occidentale. După cum relatează ziarul „New York Times", declaraţia lui Connant arată că puterile occidentale sunt nevoite să recunoască puternica impresie produsă de declaraţia guvernului sovietic asupra opiniei publice din Germania occidentală. Ziarul subliniază că, după părerea presei vest-germane şi a politicienilor din Germania occidentală, „Moscova a luat iniţiativa în mîinile ei" şi că regimul din Republica Democrată Germană „a luat-o cu mult înainte regimului de la Bonn". După cum relatează agenţia vest-germană D.P.A., Connant a încercat să dea asigurări că Statele Unite „lucrează de mult la direcţia restabilirii suveranităţii“ Germaniei occidentale. Ca un „pas important" în această direcţie, Connant a citat... Statutul de ocupaţie care legalizează situaţia de vasală a Germaniei occidentale. Din declaraţia înaltului comisar al S.U.A. rezultă că „suveranitatea" pe care Statele Unite vor s-o acorde statului de la Bonn,taseamnă în fapt «acordarea unei depline libertăţi de acţiune utilitariştilor vest-germani pentru desfăşurarea unei politici intense de reînarmare. Unii corespondenţi americani, ţinând seama de existenţa regimului de ocupaţie impus Germaniei occidentale, au fost nevoiţi să recunoască că Republica Democrată Germană a căpătat dreptul de a rezolva înmod liber problemele ei. Astfel, corespondentul din Berlin al ziarului „New York Times", Sullivan, scrie că, „după cit se vede", declaraţia guvernului sovietic acordă RepubliciiDemocrate Germane o suveranitate mai deplină decît cea „acordată regimului de la Bonn de Anglia, Franţa şi Statele Unite". Corespondentul din Washington al ziarului „New York Times" recunoaşte de asemenea că Germania occidentală n-a ajuns încă să se bucure de „suveranitatea deplină“ care a fost acordată în prezent Republicii Democrate Germane. Acest fapt îl recunoaşte şi presa engleză. Comentind declaraţia guvernului sovietic, agenţia Reuter arată că „Germania răsăriteană a şi obţinut suveranitatea, în timp ce Germania occidentală continuă să trăiască sub regimul unui Statut de ocupaţie modificat”. In Franţa numai puţini ziariştii burghezi îndrăznesc să conteste însemnătatea declaraţiei guvernului sovietic. Subliniind că declaraţia guvernului so’ vietic a coincis cu aprobarea de către înalţii comisari ai puterilor occidentale a modificărilor cu caracter militarist aduse constituţiei de la Bonn, ziarul ,,Le Monde“ scrie: „Desigur că Germania lui Grotewohl a primit o satisfacţie ,mai mare decit,Germania lui Adenauer . “ er* Unele organe de presă franceze ating problema consecinţelor internaţionale pe care le poate avea noul caracter al relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Republica Democrată Germană. Astfel, ziarul „France Soir" exprimă presupunerea că declaraţia guvernului sovietic poate „determina lumea să recunoască Republica Democrată G«&rm«ană". „Dacă a fost cu putinţă, scrie ziarul, să se ajungă la o înţelegere în privinţa prezenţei Chinei la Geneva, trebuie să fie posibilă şi prezenţa Republicii Democrate Germane la «conferinţa la care se va discuta problema germană". încercând să slăbească impresia produsă de declaraţie asupra opiniei publice vestgermane, propagandiştii americani şi cei de la Bonn denaturează esenţa acestui document, susţinând că asigurarea suveranităţii R. D. Germane... „va adunei dezmembrarea" Germaniei. Or, se ştie că unul din principalele obstacole care stau în calea unificării naţionale a Germaniei este Statutul de ocupaţie stabilit pentru Germania occidentală de către Statele Unite, Anglia şi Franţa. Seştie de asemenea că la conferinţa de la Berlin, toate eforturile Uniunii Sovietice de a obţine unificarea Germaniei au fost respinse de puterile occidentale. Tocmai apropierea dintre germanii din Germania răsăriteană şi cei din Germania apuseană, fapt care ar duce la rezolvarea problemei germane şi la unificarea naţională a Germaniei, îngrijorează cel maimult cercurile guvernante ale Statelor Unite, care văd într-o astfel de perspectivă eşecul politicii lor. Intr-un articol redacţional ziarul „New York Times" nu-şi ascunde îngrijorarea că noul Statut al R. D. Germane „poate determina pe mulţi germani să lupte pentru unificare" pe calea unei înţelegeri cu răsăritul „în dauna politicii lui Adenauer care prevede alianţa Germaniei cu occidentul". Presa democrată din ţările Europei occidentale şi presa din ţările de democraţie populară salută declaraţia guvernului sovietic privitoare la relaţiile cu Republic Democrată Germană. Ziarul italian „Avanti“, declară că hotărîrea Unităţii Sovietice „constituie o nouă contribuţie la rezolvarea pretalentelor europene". Ziarul francez „L’Humanité" subliniază intr-un articol de fond că hotărîrea guvernului sovietic corespunde politicii de pace şi prietenie cu poporul german duse permanent şi ferm de U.R.S.S. „Această politică, scrie ziarul, constă în a încuraja forţele iubitoare de pace din Germania şi în a inspira încredere în democraţia germană, fără a renunţa totodată la garanţiile securităţii, care constau în respectarea nestrămutată a hotărârilor de la Potsdam..." Ziarul polonez „Trybuna Ludu" scrie că „din punct de vedere al întăririi forţelor democrate germane, al asigurării securităţii întregii Europe şi al intereselor vecinilor Germaniei, inclusiv ale poporului polonez, declaraţia guvernului sovietic este un document de importanţă primordială". Intr-un moment cînd puterile imperialiste adîncesc dezmembrarea Germaniei, o silesc să se reînarmeze şi să intre în blocuri militariste, opinia publică democraticămondială apreciază declaraţia guvernului sovietic cu privire la relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi Republica Democrată Germană ca o măsură importantă, care contribuie la rezolvarea problemei germane în interesul popoarelor iubitoare de pace din Europa și din întreaga lume. In Consiliul de Securitate Relaţiile dintre Israel şi Egipt NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS In şedinţa din 29 martie, Consiliul de Securitate a terminat examinarea plângerii Israelului împotriva Egiptului în legătură cu „restricţiile introduse de Egipt în privinţa trecerii prin Canalul de Suez a vaselor comerciale «care se îndreaptă spre Israel". Delegaţii Angliei, Braziliei, Columbiei şi Turciei, care au luat cuvântul la şedinţă, au sprijinit proiectul de rezoluţie prezentat de delegaţia Noii Zeelande. Reprezentantul Uniunii Sovietice, A. I. Vîşinski, care a luat cuvântul, a criticat rezoluţiaprezentată de Noua Zeelandă şi a arătat că ea e inacceptabilă. Proiectul de rezoluţie al delegatului Noii Zeelande, a spus A. I. Vîşinski, deşi a fost prezentat la legătură cu problema palestiniană, aşa cum se specifică în titlul rezoluţiei, în realitate nu cuprinde nimic de natură să contribuie la reglementarea problemei palestiniene. Nu se poate ignora însă o împrejurare atît de importantă ca existenţa unei legături directe între problema examinată în prezent în Consiliul de Securitate şi problema mai largă şi mai generală a relaţiilor dintre Israel şi ţările arabe, mai ales dintre Israel şi Egipt. Faptul că această problemă generală rămâne nereglementată nu poate să nu exercite o influenţă negativă asupra situaţiei navigaţiei comerciale, în specialîn apele unde interesele statelor riverane se ciocnesc. Consiliul de Securitate pierde din vedere această împrejurare importanta în discuţia de faţă. Or, această împrejurare dovedeşte odată mai mult necesitatea unei c®t mai grabnice reglementări a aşa-tunhitei probleme palestiniene, deoarece ea generează tot felul de neînţelegeri, ciocniri şi conflicte, care agravează situaţia generală în Orientul Apropiat la dauna intereselor fundamentale ale popoarelor ţărilor arabe şi a poporului israelian, în dauna intereselor menţinerii păcii şi securităţii internaţionale. A.I. Vîşinski a subliniat că adepţii rezoluţiei prezentate de Noua Zeelandă acţionează aplicînd o metodă prin care se impune uneia dintre părţile la litigiu o hotărîre, pe care această parte a declarat-o cu anticipaţie ca fiind absolut inacceptabilă. Apoi s-a pus la vot proiectul prezentat de Noua Zeelandă. Delegaţii a opt ţări, printre care Statele Unite, Anglia şi Franţa au votat pentru acest proiect. Reprezentanţii Uniunii Sovietice şi Libanului au votat contra. Gomindanistul s-a abţinut de la vot. In felul acesta proiectul de rezoluţie prezentat de Noua Zeelandă a fost respins, deoarece împotriva lui a votat reprezentantul Uniunii Sovietice, care este membru permanent al Consiliului de Securitate. Reprezentantul Egiptului, Azmi, a mulţumit delegaţiilor Uniunii Sovietice şi Libanului pentru faptul că votînd împotriva proiectului de rezoluţie prezentat de Noua Zeelandă, s-au pronunţat în apărarea dreptăţii. Reprezentantul Egiptului a declarat în continuare că guvernul său respinge politica de ameninţări, pe care încearcă să o ducă în Consiliul de Securitate unii delegaţi, şi va păşi de bună voie pe calea desfiinţării restricţiilor în privinţa trecerii prin Canalul de Suez a vaselor comerciale care se îndreaptă spre Israel. Pag. 3 SITUAŢIA DIN EGIPT CAIRO 31 (Agerpres) — TASS Potrivit relatărilor presei, în seara zilei de 29 martie a avut loc o conferinţă a conducerii sindicatelor din Egipt, la care s-a adoptat o hotărîre cu privire la încetarea grevei generale din dimineaţa zilei de 30 martie, „deoarece Consiliul revoluţionar de conducere a răspuns la cererile poporului". Intr-un apel adresat muncitorilor, conducătorii sindicatelor salută hotărârile adoptate la 29 martie de către Consiliul revoluţionar de conducere şi guvern cu privire la păstrarea de către Consiliul revoluţionar de conducere a Împuternicirilor extraordinare pînă la sfîrşitul perioadei de trecere şi cu privire la crearea unui Consiliu naţional consultativ. Nasser, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Egiptului, Salah Salem, ministrul Orientării Naţionale, şi Kamal Ed- Din Hussein, ministru pentru Problemele Sociale, membri ai Consiliului revoluţionar de conducere, au vizitat la 29 martie Sindicatul unit al muncitorilor din transporturi, unde au rostit discursuri la care au declarat că hotărîrile Consiliului revolu- ţionar de conducere din 5 martie (cu privire la ridicarea stării de asediu) şi din 25 martie (cu privire larestabilirea partidelor, alegerea unei Adunări Constituante şi dizolvarea Consiliului revoluţionar de conducere) au fost anulate. In noaptea de 30 martie s-a reluat circulaţia pe căile ferate. Din dimineaţa zilei de 30 martie, la Cairo au reintrat în funcţiune transporturile publice, şi-au reluat activitatea magazinele, instituţiile şi întreprinderile oraşului.