Scînteia, mai 1955 (Anul 24, nr. 3273-3297)

1955-05-03 / nr. 3273

Nr. 8278 1 Mai peste hotare Parada de MOSCOVA­­ (Agerpres). — TASS Sărbătoarea zilei de 1 Mai a început la Moscova cu tradiţionala paradă militară din Piaţa Roşie. In tribuna Mausoleului lui V. I. Lenta şi I. V. Stalin se află conducătorii Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului sovietic: N. A. Bulganin, K. E. Voroşilov, L. M. Kaganovici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov. Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici! Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali ! Oameni ai muncii din Uniunea Sovie­tică ! Oaspeţi de peste hotare ! In numele şi din însărcinarea guver­nului sovietic şi a Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, vă salut şi vă felicit cu prilejul zilei de 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ! Astăzi, clasa muncitoare, oamenii mun­cii din toate ţările, demonstrindu-şi soli­daritatea frăţească, îşi string rîndurile în lupta pentru pacea şi securitatea popoare­lor, împotriva jugului imperialist şi al ro­biei coloniale, pentru libertate şi indepen­denţă naţională. Popoarele Uniunii Sovietice, traducînd ferm în viaţă hotăririle partidului nostru, îşi consacră toate forţele lor cauzei nobile a construirii societăţii comuniste şi obţin noi succese în dezvoltarea continuă a tu­turor ramurilor industriei, agriculturii, ştiinţei şi culturii. Oamenii sovietici sprijină în unanimi­tate linia generală a partidului comunist de dezvoltare cu precădere a industriei grele, considerând că aceasta este singura cale justă pentru obţinerea de noi suc­cese în dezvoltarea economiei naţionale. Izvorul creşterii neîntrerupte a bunei stări a poporului şi al întăririi puterii şi capaci­tăţii de apărare a măreţei noastre patrii. Oamenii muncii din agricultură, bizuin­­du-se pe industria socialistă şi pe ajuto­rul multilateral al partidului, guvernului şi clasei muncitoare, luptă cu succes pen­tru îndeplinirea sarcinilor în legătură cu întărirea continuă a colhozurilor şi sovho­zurilor, sporirea recoltei, valorificarea pă­­mînturilor virgine şi înţelenite. Ei mun­cesc cu abnegaţie pentru a obţine o pro­ducţie anuală de 10 miliarde poduri de cereale şi pentru a spori de două ori, şi chiar mai mult de două ori, principalele produse ale producţiei animale. In munca creatoare pentru prosperitatea măreţei noastre patrii se întăresc tot mai mult unitatea morel-politică a societăţii sovietice, alianţa leninistă dintre munci­tori şi ţărani sub conducerea clasei mun­citoare, prietenia popoarelor, unitatea de nezdruncinat dintre popor, partidul comu­nist şi guvernul sovietic. Creşte şi se dezvoltă prietenia dintre popoarele Uniunii Sovietice, marii Chine, ţărilor de democraţie populară şi Repu­★ Cuvintele de încheiere rostite de G. K. Jukov stat primite cu puternice uraile, începe defilarea trupelor... Puternice la Moscova M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, N. S. Hruşciov, P. N. Pospelov şi M. A. Suslov, secretari­ ai C.C. al P.C.U.S, mareşali, generali, amirali. Parada este primită de ministrul Apără­rii, G. K. Jukov, mareşal al Uniunii So­vietice. Mareşalul G. K. Jukov urcă la tribuna Mausoleului şi rosteşte următoarea cuvîn­­tare : Mlicii Democrate Germane, bazată pe in­terese comune şi pe ajutorul reciproc fră­ţesc, dezinteresat. Politica externă a Uniunii Sovietice porneşte de la indicaţiile înţelepte ale ma­relui Lenin cu privire la posibilitatea coexistenţei paşnice şi a întrecerii econo­mice între state, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat. Această politică externă de pace întăreşte tot mai mult prestigiul internaţional al statului sovie­tic socialist. întreaga omenire progresistă aprobă cu căldură politica externă a gu­vernului sovietic îndreptată spre rezolva­rea prin mijloace paşnice a problemelor internaţionale litigioase şi condamnă cu hotărîre politica antipopulară ,,de pe po­ziţii de forţă“, politica ameninţării şi pro­vocării internaţionale dusă de cercurile imperialiste. Tovarăşi ! Ratificarea acordurilor de la Paris, care prevăd crearea unei noi gru­pări militare cu participarea forţelor ar­mate ale Germaniei occidentale, împiedică micşorarea încordării internaţionale şi cere din partea poporului sovietic să ia noi măsuri pentru asigurarea securităţii şi menţinerea păcii generale. Nu încape îndoială că poporul sovietic va face totul pentru a asigura un nou şi puternic evînt şi progres tehnic în toate ramurile economiei naţionale, că va aduce o contribuţie demnă la cauza întăririi continue a puterii patriei noastre, la cau­za construirii comunismului. De strajă păcii şi securităţii patriei lor, intereselor ei de stat, stau puterni­cele forţe armate ale Uniunii Sovietice, înzestrate cu armamentul şi tehnica de luptă cele mai moderne, capabile să zdro­bească orice grupare a duşmanilor care va încerca să tulbure munca paşnică a poporului sovietic. Poporul sovietic poate fi sigur că ar­mata şi flota sa maritimă militară nu-şi vor precupeţi forţele pentru perfecţiona­rea continuă a pregătirii lor de luptă, pentru îmbunătăţirea măiestriei militare şi mînuirea cu succes a armamentului mo­dern. Trăiască 1 Mai — ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc ! Trăiască marele popor sovietic şi for­ţele sale armate, care stau de strajă pă­cii şi securităţii patriei noastre! Trăiască guvernul sovietic ! Trăiască Partidul Comunist al Uniunii Sovietice care conduce poporul nostru spre victoria comunismului! Ura ! ★ maşini trag tunurile de diferi­te calibre şi sisteme. Trec artileria antiaeriană, re­numitele unităţi de gardă de aruncătoare de mine, binecunoscute sub numele de „Katiuşa“. Parada artileriei se încheie cu defilarea unităţilor cu tunuri de mari ca­libre. Parada militară nu a durat mult. Ea a constituit însă o demonstraţie grăitoare a puterii forţelor armate ale Uniunii Sovie­tice care stau de strajă muncii paşnice. Demonstraţia PEKM­­­ (Agerpres). — TASS La ora 10 dimineaţa, întîmpinaţi cu ovaţii furtunoase, au luat loc în tribuna centrală Mao Tze-dun, Liu Şao-ti, Ciu De, Cen Jun şi alţi membri ai Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Chi­nez, conducători ai diferitelor partide de­mocratice din China şi ai guvernului popular. Primarul oraşului Pekin, Pîn Cen, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Chinez, a rostit un cuvînt de salut adresat demonstranţilor. VARŞOVIA 2 (Agerpres). — P. A. P. In capitala Poloniei a avut loc la 1 Mai o demonstraţie festivă a oamenilor mun­cii. La ora 10 dimineaţa au urcat la tri­buna centrală Boleslaw Bierut, prim-se­­cretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Alexandr Zawadski, pre­şedintele Consiliului de Stat al R. P. Po­lone, Josef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, Konstantin Ro­­kossowski, mareşal al Poloniei, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., PRAGA 2 (Agerpres). — TASS Salutari cu căldură de cei prezenţi, la tribuna centrală s-au urcat Antonin Za­­potocky, preşedintele republicii, Wiliam Siroky, prim-ministru, Antonin Novotny, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cshch­ovacia, Ja­romir Dolansky, Vaclav Kopecky, Rudolf Barak, Alexej Cepicka, Zdenek Fier­­inger, BUDAPESTA 2 (Agerpres). — M.T.I. In dimineaţa zilei de 1 Mai a avut loc o mare demonstraţie în piaţa „Stalin“, în tribuna guvernamentală au luat loc Má­tyás Rákosi, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria, István Dobi, preşedintele Prezi­PARIS 2 (Agerpres). — TASS Anul acesta autorităţile au interzis demonstraţia tradiţională de 1 Mai a oa­menilor muncii din Paris. Ca urmare, Uniunea sindicatelor, din departamentul Senei a hotărît să sărbătorească ziua de­ 1 Mai în pădurea Vincennes din apropie­rea Parisului. Asistenţa a întâmpinat cu vii aplauze apariţia la tribună a lui Jacques Duclos. După terminarea parăzii militare prin Piaţa Roşie trec sportivii. După defilarea sportivilor urma să aibă loc demonstraţia oamenilor muncii din Moscova. Din cauza condiţiilor atmosfe­rice nefavorabile demonstraţia a fost suspendată­ de la Pekin El a arătat că sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a guvernului popular, oamenii muncii din capitala Chinei îm­preună cu întregul popor chinez au reali­zat succese remarcabile în domeniul transformării socialiste a ţării. Demonstraţia de la Pekin la care au participat 500.000 persoane, precum şi demonstraţiile din alte localităţi ale Re­publicii Populare Chineze au constituit o manifestare vie a puterii poporului chi­nez, a hotărârii lui de a apăra pacea, membri ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului. Boleslaw Bierut a salutat cu căldură şi a felicitat cordial poporul polonez cu pri­lejul sărbătorii oamenilor muncii. Bierul a transmis de asemenea felicitări po­poarelor sovietic şi chinez şi oamenilor muncii din ţările de democraţie populară. Demonstraţia a durat câteva ore şi la ea au luat parte peste 200.000 de oameni ai muncii, membri ai Biroului Politic al C. C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, precum şi conducători ai Frontului Na­ţional, ai Consiliului Central al Sindicate­lor, ai Uniunii Tineretului din Cehoslova­cia. Manifestaţia, la care au luat parte pes­te 400.000 persoane, a durat timp de patru ore şi jumătate. Fiului R.P. Ungare, András Hegedű­s, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Ungare, membri ai Biroului Politic şi ai Secretariatului C.C. al Partidului celor ce muncesc din Ungaria, membri ai guvernu­lui ungar, secretar al Partidului Comunist Francez, Etienne Fajon, membru în Biroul Politic al Partidului Comunist Francez, Benoit Frachon şi Alaine Le Leap, secretari ge­nerali ai Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa, Pressowyre, secretar general al Partidului Socialist de stinga din Franţa, şi a altor reprezentanţi ai opiniei publice democrate din Franţa. Cuvîntarea mareşalului Uniunii Sovietice G. K. Jukov La Varşovia La Praga La Budapesta La Paris Sărbătorirea zilei La Cluj CLUJ (coresp. ,,Scânteii“). „ In fiecare an, oamenii muncii români şi maghiari din Cluj sărbătoresc înfrăţiţi, cu mare însufleţire, ziua de 1 Mai. Anul acesta, sărbătoarea de 1 Mai este parcă mai deo­sebită, mai frumoasă, căci şi rezultatele muncii lor sânt mai mari. 28 de întreprin­deri din regiune — dintre care 15 din oraşul Cluj — şi-au îndeplinit sarcinile planului cincinal. în faţa tribunei din Piaţa Malinovski s-au adunat sute de oameni ai muncii. La miting au luat cuvîntul tov. Ion Cozma, prim-secretar al comitetului re­gional de partid, şi tov. Benkö Ion, prim­­secretar al comitetului orăşenesc de partid. Tov. N. Ceauşescu, secretar al C.C. al P.M.R., a adus oamenilor muncii din re­giunea Cluj un călduros salut din partea C. C. al P.M.R. Participanţii la de­monstraţie au ovaţionat îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român, pentru gu­vernul Republicii Populare Române. Prin faţa tribunei trec printre primii muncitorii uzinelor ,,Ianoş Herbak“. Ei poartă panouri cu noile modele de încăl­ţăminte fabricate în ultima vreme. Cu însemnate succese în muncă se pre­zintă la demonstraţie şi colectivele între­prinderilor „Carbochim“, „Varga Kata­lin“ etc. Trece apoi colectivul filialei Academiei R.P.R., care se poate mîndri cu oameni de ştiinţă ca Raluca Ripan, Grigore Bene­­tato, Erasmus Nyaradi şi multi alţii. In rînduri compacte defilează cadrele didactice şi studenţii de la Universitatea „Victor Babeş“, precum şi cei de la Uni­versitatea cu limbă de predare maghiară „Bolyai“. La demonstraţie au participat şi mun­citori din gospodării de stat, colectivişti şi ţărani muncitori fruntaşi în lupta pen­tru obţinerea unor recolte medii pe re­giune de 1700 kg. grîu la hectar şi 2300 kg. porumb boabe la hectar. La Iaşi IAŞI (coresp. „Scînteii“).­­ De dimi­neaţă, din toate colţurile oraşului Iaşi, din cartierul muncitoresc C.F.R. „Ilie Pintilie“, de la Copou, Păcurari, Tătăraşi, din Ţicău în care a locuit marele poves­titor Ion Creangă şi din celelalte car­tiere, oamenii muncii au pornit în grupuri compacte spre Piaţa Republicii. Tov. Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului regional Iaşi al P.M.R., a vor­bit despre însemnătatea zilei de 1 Mai. Tov. Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., a adus oamenilor muncii din Iaşi un căl­duros salut din partea C.C. al P.M.R. în primele coloane au defilat muncitorii ceferişti din unităţile Direcţiei regionale C.F.R., purtînd un mare grafic, care arăta că au îndeplinit sarcinile cincinalului. Au trecut apoi numeroase textiliste, printre care filatoarele fabricii „Ţesătura“, care în cinstea lui 1 Mai au dat peste angajamentul luat 7840 kg. fire bumbac, ţesătoarele de la fabrica „Victoria“, care au produs 18 noi desene de ţesături etc. Cu entuziasm au fost întîmpinaţi de că­tre participanţii la demonstraţie aflaţi în tribune cei peste 10.000 de studenţi şi profesorii lor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, de la Institutul politehnic. Institutul agronomic şi de la celelalte institute de învăţămînt superior din Iaşi, ca şi artiştii Teatrului Naţional şi ai Teatrului Evreesc din Iaşi. Au demonstrat apoi muncitorii de la G.A.S.-Bucium şi Popricani, colectivişti din satele Româneşti şi Cârpaţi, sate dis­truse de război şi refăcute din temelie în anii puterii populare, ţăranii muncitori din comunele Aroneanu, Vânători, comune fruntaşe la însămînţările de primăvară. Ţăranii muncitori au raportat partidului că până acum au realizat peste 80% din planul total de lasămînţări pe regiune. Demonstraţia s-a încheiat cu defilarea sportivilor. La Oraşul Stalin ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii"). De 1 Mai, Oraşul Stalin, oraşul construc­torilor de tractoare, de autocamioane, de maşini-unelte şi utilaj de înaltă tehnici­tate, a fost împodobit sărbătoreşte. Tov. Gheorghe Augustin, prim-secretar al comitetului regional de partid, a deschis mitingul vorbind despre succesele obţi­nute de oamenii muncii din oraşul şi re­giunea Stalin în întrecerea socialistă. Tov. Alexandru Drăghici, membru su­pleant al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., ministrul Afacerilor Interne, a adus oamenilor muncii salutul C.C. al P.M.R. cu prilejul zilei de 1 Mai. Demonstraţia a fost deschisă de coloa­na muncitorilor de la „Ernst Thälmann“, una din primele mari uzine care şi-a în­deplinit înainte de termen sarcinile cin­cinalului. Muncitorii purtau cu mîndrie drapelul de întreprindere fruntaşă pe ţară decernat recent de Consiliul de Miniştri. Constructorii de tractoare au inti­mp­iat această zi cu succese deosebite în lupta pentru mecanizarea agriculturii Cu aplauze furtunoase au fost întîmpi­­naţi metalurgiştii uzinelor „Steagul roşu“ şi „Strungul“ care şi-au îndeplinit de ase­menea sarcinile cincinalului. Pînă acum, peste 30 de întreprinderi din oraşul şi regiunea Stalin şi-au înde­plinit sarcinile cincinalului. Oamenii mun­cii din Oraşul Stalin au manifestat înde­lung pentru Partidul Muncitoresc Român, pentru Partidul Comunist al Uniunii So­vietice. La Tg. Mureş TG. MUREŞ (coresp. „Scânteii”). — Tg. Mureş, oraşul de reşedinţă al Regiunii Autonome Maghiare. Peste tot vezi dra­pele, lozinci scrise în limbile romînă şi maghiară, vitrine cu portretele fruntaşi­lor în producţie, nenumărate ghirlande de flori. Prin munca înfrăţită a oamenilor mun­cii romîni şi maghiari din regiune, 22 de întreprinderi au îndeplinit sarcinile pla­­ ne­i Mai nului cincinal, iar 59 întreprinderi au în­deplinit planul ultimei luni pînă la 26 aprilie. Cuvîntul de deschidere a mitingului a fost rostit de tov. Csupor Ludovic, prim­­secretar al comitetului regional de partid, care a vorbit despre realizările oamenilor muncii din regiune in iatîmpinarea zilei de 1 Mai. Din partea C.C. al P.M.R. tovarăşii Con­stanţa Crăciun, în limba romînă, şi I. Fazekaş, în limba maghiară, au adre­sat oamenilor muncii din regiune un căl­duros salut. Prin faţa tribunei au trecut apoi muncitorii fabricii „Simo Géza”, ai atelierelor de reparaţii auto şi alţii. Apoi a trecut dansând o echipă de copii îmbră­caţi în costume naţionale. Băieţii erau îmbrăcaţi în costume secueşti, iar fetiţei la costume romîneşti. Dansurile acestor copii simbolizează frăţia dintre poporul român şi minorităţile naţionale. Exprimând profunda dragoste faţă de marele popor sovietic oamenii muncii poartă portretele conducătorilor P.C.U.S. In aplauzele puternice ale celor din tri­bună au trecut apoi artiştii Teatrului Secuesc de Stat, membrii Filarmonicii, studenţii Institutului de arte dramatice. La Ploeşti PLOEŞTI (coresp. „Scânteii”).­­ La mi­tingul din oraşul Ploeşti a luat cuvîntul tov. Dumitru Balalia, prim-secretar al co­mitetului regional de partid, după care tov. Leonte Răutu, membru al C.C. al P.M.R., a adus oamenilor muncii din re­giunea Ploeşti salutul C.C. al P.M.R. Demonstraţia oamenilor muncii a fost deschisă de delegaţii celor 26 de între­prinderi din regiune care şi-au îndeplinit înainte de termen sarcinile planului cin­cinal. Intre acestea se numără uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“, „I. C. Frimu", „Macazul”, „Petre Poni”, „23 August”, „Ceramica” ş.a. Purtînd steaguri roşii şi tricolore, trec prin faţa tribunei constructorii de utilaj petrolifer de la uzina „1 Mai” Ploeşti. Un mare grafic arată că, in anul 1955, uzina produce cu 450% mai mult utilaj petro­lifer decit în anul 1945. Un alt panou arată că, în cinstea zilei de 1 Mai, colectivul uzinei, cu sprijinul tehnicienilor sovietici, a obţinut o nouă realizare : a început să fabrice in serie turboburul, una din cele mai mari cuceriri ale tehnicii forajului. Trec apoi petroliştii de la schela Bol­deşti, întreprindere fruntaşă pe ţară. Alături de muncitori, demonstrează muncitorii şi tehnicienii din gospodăriile de stat Fotin, Răduţeşti, Balaciu, colecti­viştii din satele Amaru, Baba Ana, Ziduri ş.a. care au terminat semănatul culturilor de primăvară. La­­Hunedoara HUNEDOARA (coresp. „Scînteii"). — Oraşul siderurgiştilor hunedoreni a îm­brăcat haine de sărbătoare, în ţară La ora 10 dimineaţa, în tribuna oficială au urcat reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat, fruntaşi ai întrecerii so­cialiste de la combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“. A luat cuvîntul tov. Alexa Augustin, membru al C.C. al P.M.R., care a adresat siderurgiştilor hu­­nedoreni salutul C.C. al P.M.R. cu prile­jul zilei de 1 Mai. Primii care au trecut prin faţa tribunei au fost oţelarii. Pe un grafic de producţie erau înscrise realizările oţelarilor în cinstea zilei de 1 Mai. In cursul lunii apri­lie, ei şi-au depăşit sarcinile planului de producţie cu 15%. In acest timp, au fost elaborate 150 şarje rapide. Printre de­monstranţi se aflau cunoscuţii otelari fruntaşi Petre Forţu, Toma Adam şi alţii. Au trecut apoi coloanele furnaliştilor In luna aprilie, furnaliştii au dat o mare cantitate de fontă peste prevederile pla­nului. In fruntea coloanei, laminoriştii purtau un grafic care arăta că ei au de­păşit planul de producţie în luna aprilie cu 4,52%. Au trecut apoi prin faţa tribunei con­structorii de la Trustul 4 construcţii, care au terminat şi au dat în folosinţă, în acest an, 54 noi apartamente de locuit pentru metalurgiştii hunedoreni şi 22 apart­amente la Ghelar şi Tecuc. La Suceava SUCEAVA (Agerpres). — Oamenii muncii romîni, ucraineni, ruşi, polonezi şi germani din regiunea Suceava au săr­bătorit în cîntece şi jocuri ziua de 1 Mai. Mitingul a fost deschis de tov. Ene Ţur­­canu, prim-secretar al comitetului regio­nal P.M.R. Participanţii au fost felicitaţi cu prilejul zilei de 1 Mai la numele C.C. al P­M.R. de către tovarăşul Leontin Sălăjan, membru al C.C. al P.M.R. Harnicii mineri de la întreprinderea „Vatra Dornei“, muncitorii de la serviciul de exploatare C.F.R..-Burdujeni şi colecti­vul fabricii de confecţii „Republica“ care au demonstrat printre primii şi-au realizat sarcinile din planul cincinal. Au trecut apo, muncitorii de la unităţile de indus­trializare a lemnului, care au trimis şantie­relor de construcţii însemnate cantităţi de material lemnos peste prevederile angaja­mentelor şi muncitorii de la uzinele textile „Moldova“ din Botoşani care au dat peste plan mai mult de 11.000 kg. de fire şi aproape 24.000 m. p. de pînză. Au demonstrat apoi oamenii muncii de pe ogoarele regiunii care au însămînţat 72 la sută din suprafaţa planificată. Mecanizatorii de la S.M.T.­Dîngeni au realizat sarcinile ce le reveneau în cam­pania de primăvară în proporţie de 107 la sută, iar muncitorii de la gospodăriile agricole de stat Coţuşca, Albeşti şi Dîn­­geni şi colectiviştii din Todireni, Iureşti, Băbiceni, Rădăuţii Vechi au terminat în­­sămta ţările de primăvară. SClIîTEI A Paj?. 3 A început marea întrecere cîclîstă internaţională Cursa Păcii Deasupra stadionului „Spartak“ din Praga flutură sute de flamuri de toate culorile. In tribune răsună neîncetat, scandate de mulţimea de spectatori, lo­zinci ale luptei pentru pace, saluturi adresate în limbile respective delegaţiilor sportive participante la cea de-a 8-a edi­ţie a marii întreceri cicliste internaţio­nale, Cursa Păcii. In loja de onoare a stadionului se află preşedintele R. Cehoslovace. Antonin Zapotocky, reprezentanţi ai Partidului Comunist Cehoslovac, membri ai guver­nului R. Cehoslovace, reprezentanţi ai corpului diplomatic. Este ora 13,30, în sunetele unui marş sportiv îşi fac apariţia pe stadion cele 18 echipe de ciclişti din 15 ţări europene, din îndepărtata Indie şi din Egipt. Defi­larea sportivilor — soli ai păcii — prile­juieşte o puternică manifestare de solida­ritate internaţională. Vaclav Fleskov, pre­şedintele Comitetului pentru cultură fi­zică şi sport din R. Cehoslovacă, adre­sează participanţilor la Cursa Păcii un în­sufleţit salut, urări de succes în întrece­rea lor de-a lungul a pesta 2000 km. Luînd cuvîntul, A. Joinard, preşedintele Uniunii internaţionale de ciclism, îşi ex­primă satisfacţia că se află printre invi­taţii oficiali la Cursa Păcii, subliniind faptul că întrecerea aceasta depăşeşte, prin amploarea şi organizarea ei, orice altă competiţie ciclistă din lume, în clipa în care coloana cicliştilor se avântă în prima etapă a Cursei Păcii, din cele patru colţuri ale stadionului îşi iau zborul 5000 ------------------------- Ieri după-amiază, F 0 t­b 9 I în faţa a circa 80.000 -------------------------de spectatori, a avut loc intâlnirea de fotbal dintre echipele ,,Dinamo“-Bu©ureştd şi „Progresul“-Bucu­­reşti. Meciul a început intr-un ritm ra­pid, promiţînd o întrecere fotbalistică de un nivel tehnic ridicat. Chiar din primele mi­nute, Birtaşu e nevoit să lupte serios pen­tru a împiedica deschiderea scorului. La rîndul său, Ene scapă o bună ocazie de a marca. In general, la primele 15 minute ale primei reprize, echipa „Progresul“ atacă mai mult, însă apărarea dinamovi­­ştilor, în formă bună, zădărniceşte fiecare atac al fotbaliştilor de la „Progresul“ Spre sfîrşitul reprizei l­a o ploaie locală torenţială a îngreunat mult desfăşurarea jocului. Echipa „Dinamo“, acomodîndu-se mai uşor cu noua situaţie şi aplicând o tac­tică bună, a dominat cu autoritate la re­priza a II-a. Desfăşurând un joc cu pase scurte, pe jos, dinamoviştii şi-au creat po­ziţii clare de şut şi au reuşit să marcheze de 3 ori prin Ene (2) şi Suru. Meciul s-a terminat cu scorul de 3-0 în favoarea echipei „Dinamo“. ★ In cele 5 întâlniri programate la ţară au fost înregistrate următoarele rezultate : Cluj: Ştiinţa—Flacăra Ploeşti 1—0 (1—0). Clujenii au repurtat o frumoasă victorie care se datoreşte punctului în­scris de Moldoveanu. Aceasta este prima înfrîngere a echipei din Ploeşti de la înce­putul campionatului. Reghin : Avîntul— Flamura Roşie Arad 1—2 (0—2). Textiliştii au obţinut victoria la limită cucerind două puncte preţioase la deplasare. Au marcat Petsehovschi (2) şi respectiv Ma­­teon. Timişoara : Locomotiva—Minerul Petroşani 0—1 (0—0). Unicul punct a fost înscris în minutul 88 de Turcuş. Constanţa: Locomotiva—C.C.A. 1—0 (0—0). Con­stănţenii au jucat cu mult elan obţi­nând o remarcabilă victorie. Singurul gol a fost înscris de Cădianiu. Tg. Mureş : Lo­comotiva—Ştiinţa Timişoara 1—1 (0—0), porumbei. Lansate cu rachetele, coboară din înaltul cerului, sub bolta paraşutelor, steagurile tuturor ţărilor care stat repre­zentate în întrecere. Etapa aceasta, deşi pe o distanţă scurtă (120 km.), a supus pe concurenţi la efor­turi mari. Desele porţiuni de urcuş, co­­borîrea în serpentină, vîntul puternic din faţă, în prima parte a traseului, au de­terminat o imediată răsfirare a plutonu­lui de ciclişti. întrecerea a fost dominată de echipele R. Cehoslovace, R. D. Ger­mane şi Belgiei, care s-au impus prin coeziune şi putere de luptă. In ultima parte a traseului, ciclistul german G. Schur s-a desprins din grupul în care se afla, dar curînd l-au urmat Boeche (Bel­gia), şi Booty (Anglia). La intrarea pe pista stadionului, bicicleta lui Schur a derapat. Pînă să-şi recapete echilibrul, Schur a fost depăşit de Boeche (Brig­a), Booty (Anglia), fiind urmaţi apoi de alţi cîţiva ciclişti. Ciclistul belgian Boeche, învingătorul etapei, a parcurs distanţa în 3 ore, 14 minute, 34 secunde. La un scurt interval a trecut linia de sosire un alt grup de ciclişti, în care se aflau repre­zentanţii ţării noastre Ştefan Sebe, G. Moiceanu, C. Dumitrescu, împreună cu alte grupuri de ciclişti, la diferenţă de cîteva minute, au sosit în ordine : L. Za­­noni, N. Maxim şi C. Ist­rate. Echipa R.P.R. s-a clasat între primele formaţii în această etapă. Astăzi se va desfăşura a doua etapă a Cursei Păcii, care se va încheia la Brno (185 km.). Au marcat Ioszi (Locomotiva) şi Clopescu (Ştiinţa). In clasament conduce echipa Dinamo Bucureşti cu 17 puncte, urmată de Pro­gresul Bucureşti, Minerul Petroşani şi Ştiinţa Cluj cu cite 13 puncte fiecare. ” 71 , IAŞI (Agerpres). — AtletiSI. Pe stadionul „23 ------------------------August“ din Iaşi s-a desfăşurat un interesant concurs de atle­tism cu participarea celor mai buni atleţi din ţară. In cadrul acestei competiţii, dinamovis­­tul I. Wiesenmayer a realizat, în proba de 100 m. plat, timpul de 10”8'10. Tînărul atlet M. Trandafirov a stabilit un nou record de juniori în proba de săritură cu prăjina, realizînd 3,72 m. Proba de sări­tură în înălţime a fost câştigată de I. Knaller cu un rezultat de 1,95 m. In cursa de 110 m. garduri, cel mai bun rezultat a fost realizat de Ion Opriș care a termi­nat pe primul loc, în timpul de 14”9/10. — ---------—-— Echipele bucureș- Baschet tene de baschet eu -------------------------repurtat duminică și luni, pe terenul din incinta stadionului Dinamo, frumoase victorii internaţionale în faţa echipelor elveţiene. In primul joc, echipa studentelor Ştiinţa I.C.F. a întîlnit echipa selecţio­nată feminină a Elveţiei Baschetbalistele bucureştene au jucat foarte bine, term­i­nînd învingătoare cu scorul de 51—37 (22—17). Intîlnirea dintre echipele de băr­baţi ale oraşelor Bucureşti şi Geneva a revenit sportivilor români cu scorul de 87—51 (36—19). Iată rezultatele înregis­trate luni : Femei: Locomotiva Bucureşti — Selecţionata Elveţiei 65—41 (22—18); Băieţi: Selecţionata Tineretului din R.P.R. — Geneva 58—55 (28—20). Jocurile au fost arbitrate de Levin (U.R.S.S.), Chiriac și Armăşescu (R.P.R.). (Agerpres) Şase ani de la crearea primelor detaşamente de pionieri Pionierii din Capitală au sărbătorit sîmbătă după-amiază, în sala de festivi­tăţi a Palatului pionierilor, şase ani de la crearea primelor detaşamente de pionieri. Sosirea drapelului aşterne linişte de­plină în sală. La rostirea devizei pionie­reşti : „In luptă pentru cauza lui Lenta şi Stalin, înainte !“, glasurile tinereşti ale celor din sală răspund vioi : „Tot îna­inte !“. A luat apoi cuvîntul tov. Maria Roşu, secretară a Comitetului orăşenesc U.T.M.-Bucu­reşti. „Partidul şi guvernul nostru, întreg po­porul muncitor, a spus vorbitoarea, în­conjoară cu dragoste pe constructorii de miine ai vieţii noastre noi, asigură o co­pilărie fericită pionierilor patriei noastre. Numeroase şcoli luminoase, spaţioase, la­boratoare, cluburi, case şi palate ale pio­nierilor — minunate daruri ale poporu­lui — stau la îndemîna pionierilor, însufleţiţi de minunatele pilde ale pio­nierilor sovietici pionierii din patria noastră luptă pentru a-şi însuşi ştiinţa, pentru a fi de folos­­patriei noastre dragi, pentru a fi adevărate exemple şcolarilor atît la învăţătură, cit şi la acţiunile pa-­­triotice de interes obştesc. Pionierii sărbătoresc de 1 Mai înfiin­ţarea primelor detaşamente de pionieri şi totodată,, alături de părinţii şi fraţii lor, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua celor care astăzi luptă cu hotărîre împotriva planurilor războinice, pentru viitorul luminos al copiilor“. Pionierii au hotărît apoi, prin îndelungi aplauze, să trimită telegrame Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și Comitetului Central al Uniunii Tine­retului Muncitor. (Agerpres) Comemorarea a 360 ani de la moartea lui Torquato Tasso Vineri după-am­iază în aula Academiei R.P.R. a avut loc conferinţa academicia­nului Gh. Călinescu despre Torquato Tasso. Conferinţa a fost organizată de Academia R.P.R. şi Institutul român pen­tru relaţiile culturale cu străinătatea, cu ocazia împlinirii a 360 de ani de la moartea scriitorului italian.­­ Au fost prezenţi acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele de onoare al Acade­miei R.P.R., acad. prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., M. Maca­vei, preşedintele de onoare al Institutului român pentru relaţiile culturale cu stră­inătatea, academicienii Iorgu Iordan, Barbu Lăzăreanu, Victor Eftimiu şi alţi membri titulari şi membri corespondenţi ai Academiei R.P.R., numeroşi alţi oameni ai culturii şi artei, studenţi. A fost de faţă dr. Roberto Cerchione, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ita­liei la Bucureşti. Acad. Gh. Călinescu a făcut o amplă expunere a vieţii şi operei lui Torquato Tasso, unul din cei mai populari poeţi italieni din epoca romantică. ★ Sub auspiciile filialei din Cluj a Aca­demiei R.P.R. şi ale Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, conf. univ. Nina Fason de la Universitatea ,,C. I. Parhon“ din Bucureşti a ţinut vi­neri seara o conferinţă în sala de confe­rinţe a Bibliotecii centrale universitare din Cluj, consacrată împlinirii a 360 de ani de la moartea scriitorului italian Torquato Tasso. (Agerpres) Concerte dirijate de Claudio Santoro (Brazilia) In sala Ateneului R.P.R au avut loc sîmbătă şi duminică seara două concerte date de Orchestra Simfonică a Filarmoni­cii de Stat din Bucureşti, colectiv artistic emerit din R.P.R., şi de Corul Filarmo­nicii de Stat, dirijat de D. D. Botez, artist emerit al R.P.R. Concertele au fost dirijate de Claudio Santoro (Brazilia), laureat al Premiului Internaţional al Păcii. Programul a cuprins, în primă audiţie, trei lucrări din muzica braziliană : Pre­ludiu şi Aria din „Bachianas Brasileiras" nr. 4 de Heiter Villa-Lobos, Dans negru și Dans brazilian de Camargo Guamnieri și Simfonia IV-a a Păcii, cu cor, da Clau­dio Santoro. S-a interpretat de asemenea, Simfonia nr. 40 în sol minor de Mozart. (A#G rpw*)

Next