Scînteia, noiembrie 1955 (Anul 24, nr. 3428-3453)
1955-11-01 / nr. 3428
fir. $428 Concert la Teatrul Mare din Moscova .MOSCOVA (Prin telefon de la corespondentul „Scinteii“). Aseară a avut loc la Teatrul Mare Academic de Stat din Moscova un grandios concert prezentat de artişti din diferite ţări, care se află în prezent în U.R.S.S. In loja guvernamentală, întîmpinaţi cu aplauze furtunoase din partea publicului, au luat loc tovarăşii N. A. Bulganin, K. E. Voroşilov, L. M. Kaganovici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, precum şi tovarăşii A. B. Aristov şi D. T. Şepilov, secretari ai C.C. al P.C.U.. In uriaşa sală a Teatrului Mare se aflau oameni ai ştiinţei şi artei, muncitori fruntaşi din întreprinderi, membri ai corpului diplomatic. Au fost de faţă şi ambasadorul R.P.R. la Moscova, tovarăşul Ion Rab, şi colaboratori ai ambasadei. Concertul a fost deschis de orchestra Teatrului Mare, care a executat finalul Simfoniei a 4-a de Ceaikovski. Orchestra a fost dirijată de George Georgescu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat. George Georgescu a fost întîmpinat cu căldură și prelung aplaudat. Solistul Operei de Stat din Berlin, Kurt Rehm, acompaniat de orchestră, a executat apoi romanţa lui Wolfram din opera „Tannhäuser“ de Wagner. A urmat pe scenă solista Teatrului de Stat de Operă şi Balet din Bucureşti, zenaida Pally, artistă emerita a R.P.R., laureată a Premiului de Stat. Zenaida Pally a executat aria Dalilei din opera „Samson şi Daula“ de Saint-Saëns şi o arie din opera „Semiramida " de Rossini. Zenaida Pally a fost aplaudată cu multă căldură, oferindu-i-se buchete de flori. De un mare succes s-a bucurat şi cunoscutul pianist grec Gheorghios Temetis. El execută două studii de Chopin şi „Dansul focului“ de De Falia. Un deosebit succes a obţinut, de asemenea, Garbis Zobian, solist al Teatrului de Stat de Operă şi Balet din Bucureşti care, acompaniat de orchestra Teatrului Mare, cîntă aria finală a lui Othello din opera cu acelaşi nume de Verdi. Zobian a fost mult apreciat şi pentru executarea ariei lui Cannio din opera „Paiaţe" de Leoncavallo. Zobian a fost mereu rechemat de către public, la insistenţele căruia cîntăreţul a repetat aria lui Cannio. Din cele nouă numere cuprinse în prima parte a concertului, cinci au fost executate de artiştii romîni. In a doua parte a concertului s-a bucurat de o înaltă apreciere din partea publicului Ansamblul popular de Stat de cîntece și dansuri „Slionsk” din R. P. Polonă. Concert Igor Oistrach la Ateneul R. P. R. Violonistul sovietic Igor Oistrach a dat luni seara în sala Ateneului R.P.R. un concert cu concursul orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, colectiv artistic emerit din R.P.R., dirijată de Mircea Basarab. In prima parte a programului, Igor Oistrach şi Ion Voicu, artist emerit al R.P.R., au interpretat Concertul în re minor pentru două viori şi orchestră de J. S. Bach. Apoi Igor Oistrach a interpretat Concertul în re major pentru vioară şi orchestră de Beethoven şi Concertul în re major pentru vioară și orchestră de Ceaikovski. Concertul s-a bucurat de un mare succes. Goar Gasparian la Galaţi GALAŢI 31 (Agerpres). Duminică seara, a avut loc în sala de festivităţi a clubului metalurgiştilor din Galaţi un recital extraordinar dat de soprana Goar Gasparian, artistă a poporului din R.S.S. Armeană, acompaniată la pian de G. M. Aleksandrovna. Artista sovietică a interpretat cu multă căldură şi expresivitate cîntece populare ruseşti şi armene, precum şi piese vocale de compozitori clasici, fiind îndelung aplaudată de numerosul public prezent în sală. Recital extraordinar al pianistului sovietic Iakov Zak În sala de concerte a Palatului Cultural din Arad a avut loc duminică seara un recital extraordinar dat de pianistul sovietic Iakov Zak, solist al Filarmonicii de Stat din Moscova, laureat al concursurilor unionale şi internaţionale de pian. Spectatorii arădeni au avut prilejul să asculte Sonata nr. 1 op. 42 în la minor de Schubert, Preludiu şi Fugă un re minor de Şostakovici, şi Nocturna în la major op. 62 de Chopin. Peste 600 de ascultători au răsplătit cu vii aplauze înalta măiestrie a interpretului sovietic. (Agerpres) Săptămîna teatrului şi muzicii ruse şi sovietice în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice între 31 octombrie şi 6 noiembrie, se desfăşoară în întreaga ţară Săptămîna teatrului şi muzicii ruse şi sovietice. Teatrele din Capitală vor prezenta în această săptămînă, în distribuţii alese, numeroase opere ale literaturii dramatice ruse şi sovietice. Repertoriul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ cuprinde, pentru această săptămînă, piesele „Revizorul“ de N. V. Gogol, „Trei surori" de A. P. Cehov, „Platon Krecet“ de Al. Korneiciuk, „Nunta lui Krecinski“ de A. Suhovo-Kobilin, „Liceenii“ de K. Treniov. La Teatrul Municipal se va prezenta comedia „Pădurea“ de N. Ostrovski. In cadrul aceleiaşi săptămîni, colectivul teatrului va sărbători şi cel de-al 250-lea spectacol cu această piesă. Artiştii Teatrului Armatei vor interpreta „De partea cealaltă“ de A. Borianov, „Maşenka“ de A. Afinoghenov şi „Invazia“ de L. Leonov. Pe scena Teatrului Tineretului se vor prezenta „Ani de pribegie“ de A. Arbuzov şi „Libelula“ de M. Barataşvili. La Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti publicul va putea urmări spectacolele cu piesele „Vinovaţi fără, vină“ de N. Ostrovski şi „Tania“ de A. Arbuzov. In instituţii şi întreprinderi grupuri de artişti ai teatrelor noastre vor prezenta spectacole. In acelaşi timp, iubitorii de teatru vor putea asculta la posturile noastre de radio unde din cele mai reprezentative opere ale dramaturgiei sovietice. Teatrele muzicale şi orchestrele simfonice consacră în această săptămînă spectacolele şi concertele lor muzicii clasice ruse şi sovietice. Artiştii Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. vor prezenta în Săptămîna teatrului şi muzicii ruse şi sovietice operele „Dama de pică“, „Rusalka“, şi baletele „Călăreţul de aramă“ şi „Fîntîna din Baccisarai“. Pe scena Teatrului de Stat de Operetă se vor juca operetele sovietice „Vînt de libertate“ şi „Aculina“. In ziua de 1 noiembrie, ansamblul Teatrului de Estradă prezintă un concert de muzică uşoară sovietică şi romînească, iar în ziua de 2 noiembrie, la sala Dalles. Filarmonica de Stat „George Enescu“ organizează un concert de muzică de cameră rusă şi sovietică De asemenea, posturile noastre de radio vor transmite zilnic în această săptămînă emisiuni muzicale consacrate creaţiei ruse şi sovietice. ★ Luni seara, la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., a avut loc deschiderea Săptăminii teatrului şi muzicii ruse şi sovietice. Cu acest prilej s-a prezentat baletul „Călăreţul de aramă" de Reinhold Glier, lucrare distinsă cu Premiul Stalin. Spectacolul a fost realizat în regia lui Igor Smirnov, maestru de balet la Teatrul Mare Academic de Stat din Moscova. Rolurile principale au fost deţinute de Puşa Niculescu şi Gh. Cotovelea. Conducerea muzicală a aparţinut dirijorului Robert Rosensteck. Manifestări culturale Seară de muzică şi poezie Luni seara, în sala Teatrului Municipal, Consiliul orăşenesc Bucureşti A.R.L.U.S. a organizat cu prilejul Lunii prieteniei româno-sovietice o seară de muzică şi poezie clasică rusă şi sovietică. Cu acest prilej, artişti de frunte ai teatrului nostru au citit pagini din operele marilor poeţi clasici ruşi şi ai literaturii sovietice. George Vraca, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, a citit poemul „In gura mare“ de Vladimir Maiakovski. Ion Manolescu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, a citit apoi „Cintec despre albatros“ de Gorki, iar Costache Antoniu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, două fabule de Krilov. Din versurile marelui poet rus A. S. Pukin, artista emerită a R.P.R., Aura Buzescu, laureată a Premiului de Stat, a citit poezia „Privighetoarea“, iar Nicolae Brancomir de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, poezia „Satul“. In încheierea primei părţi a programului, Fory Etterle, laureat al Premiului de Stat, a citit un fragment din poemul „Vasilii Tiorkin“ de Tvardovski. A urmat un program de arii din opere şi cîntece din creaţia muzicală rusă şi sovietică, interpretat de solişti ai Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. şi ai Teatrului de Stat de Operetă. Seara de muzică şi poezie clasică rusă şi sovietică a fost urmărită cu interes de un numeros public. Simpozion Duminică seara a avut loc la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice A.R.L.U.S. un simpozion organizat de Casa Prieteniei Romino-Sovietice A.R.L.U.S. în colaborare cu Comitetul orăşenesc Bucureşti U.T.M., în cinstea celei de-a 37 aniversări de la constituirea Comsomolului. Au participat numeroşi utemişti, tineri, fruntaşi ai producţiei, elevi, studenţi. Din partea Comitetului Central al U.T.M. a luat cuvîntul Dumitru Bejan, care a făcut un scurt istoric al luptei Comsomolului pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. Toma Marinescu, prim secretar al Comitetului raional U.T.M.-Stalin, a vorbit despre munca tineretului sovietic din fabrici, uzine şi de pe ogoare, iar Paul Popescu-Neveanu, prorector la Universitatea ,,C. I. Partion“ din Bucureşti, a expus unele aspecte din viaţa tinerilor studenţi sovietici A urmat un program artistic. ★ La Casa Prieteniei Romîno-Sovietice a avut loc duminică dimineaţa un simpozion asupra filmului ,,Boris Godunov“ cu tema „Mussorgski şi opera lui“, organizat de Consiliul orăşenesc Bucureşti A.R.L.U.S. şi întreprinderea cinematografică regională Bucureşti în colaborare cu Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. Au luat cuvîntul Bissi Roman, profesoară la Conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu“, care a vorbit despre „Mussorgski şi opera lui“, şi P. V. Cottescu, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat, directorul Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R., care a vorbit despre opera „Boris Godunov“. In încheierea simpozionului a rulat filmul „Boris Godunov“. Conferinţe Luni după-amiază la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice tov. Ion Vaida, vicepreşedinte al Comitetului pentru cultură fizică şi sport de pe lingă Consiliul de Miniştri al R.P.R., a conferenţiat despre „O minunată prietenie sportivă“. Conferinţa a fost urmărită cu mult interes de un numeros public. (Agerpres) SCÎNTEIA Delegaţia de petrolişti sovietici a părăsit Capitala Luni dimineaţa a părăsit Capitala, înapoindu-se in patrie, delegaţia de activişti sindicali, tehnicieni şi muncitori din industria petroliferă a Uniunii Sovietice condusă de Dadaş Ahundov, preşedintele C. C. al Sindicatului muncitorilor din industria petroliferă din U.R.S.S., care ne-a vizitat ţara la invitaţia C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria de petrol, chimie şi gaz metan. . In timpul celor două săptămîni, delegaţia petroliştilor sovietici a vizitat numeroase schele, rafinării şi întreprinderi constructoare de utilaj petrolifer din ţara noastră, făcînd un bogat schimb de experienţă cu petroliştii români. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii sovietici au fost salutaţi la plecare de tovarăşii: Liuba Chişinevschi, secretar al C.C.S., Ion Dobre, preşedintele C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria de petrol, chimie şi gaz metan, I. Frăţilă, secretar al C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria de petrol, chimie şi gaz metan, precum şi de numeroşi activişti sindicali A fost de faţă V. I. Barahnin, prim-secretar al ambasadei Uniunii Sovietice la București. cel de-al 4-lea congres al sindicatelor muncitorilor din industria petrol, chimie şi gaz metan PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“). In zilele de 29-30 octombrie au avut loc la Ploeşti lucrările celui de-al 4-lea Congres al sindicatelor muncitorilor din industria petrol, chimie şi gaz metan. Au participat tov. Mihail Mujic, secretar al C.C.S., Mihail Florescu, ministrul Industriei Chimice, Ion Dumitru, ministrul Industriei Petrolului, fruntaşi în producţie, cadre de conducere, reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat La lucrările congresului a mai participat şi delegaţia petroliştilor sovietici care ne vizitează ţara, în frunte cu tov. Dadaş Ahundov, preşedintele C.C. al sindicatului muncitorilor din industria petroliferă a U.R.S.S. In darea de seamă asupra activităţii C.C. al sindicatelor muncitorilor din industria petrol, chimie şi gaz metan în perioada 1952- 1955, prezentată de tov. Ion Dobre, se arată că prin aplicarea pe scară largă a metodelor înaintate, colectivele de muncă din industria petroliferă au îndeplinit sarcinile planului cincinal la extracţia de ţiţei cu 4 luni înainte de termen, iar cei din industria chimică, încă din semestrul întîi al acestui an, în perioada cincinalului în industriile de petrol, chimie şi gaz metan s-au construit şi s-au pus la dispoziţia muncitorilor 1.000 apartamente, cămine pentru muncitori cu o capacitate de 20.000 locuri, 12 cluburi, 3 policlinici, 18 dispensare şi 4 case de odihnă. Numeroşi delegaţi la lucrările congresului au criticat, printre altele, lipsa de preocupare a C.C. al sindicatului muncitorilor din industria de petrol, chimie şi gaz metan, pentru răspîndirea noilor procedee tehnologice în toate sectoarele industriei petrolifere. După ce a fost adoptată o rezoluţie în vederea îmbunătăţirii muncii sindicale în industria de petrol, chimie şi gaz metan, a fost ales noul Comitet Central al sindicatului. Lucrările Congresului sindicatului muncitorilor agricoli In zilele de 29 şi 30 octombrie, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Capitală s-au desfăşurat lucrările Congresului al 4-lea al sindicatului muncitorilor agricoli. La congres, au participat activişti sindicali, muncitori fruntaşi, ingineri şi tehnicieni din G.A.S., S.M.T., staţiuni experimentale agricole şi unităţi silvice. Au participat tovarăşii Stelian Moraru, vicepreşedinteal Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., Constantin Popescu, ministrul Agriculturii şi Silviculturii, şi numeroşi invitaţi. .Raportul de activitate asupra muncii desfăşurate de Sindicatul muncitorilor agricoli a fost prezentat de tov. Nicolae Popescu, preşedintele C.C. al Sindicatului muncitorilor agricoli. Discuţiile purtate pe marginea raportului au subliniat rolul pe care îl au organizaţiile sindicale ale muncitorilor agricoli în traducerea în viaţă a Hotărîrilor partidului şi guvernului cu privire la ridicarea continuă a agriculturii noastre. Participanţii au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea organizării întrecerii socialiste pe profesii, extinderea experienţei înaintate a fruntaşilor în agricultură, grăbirea ritmului desfăşurării construcţiilor social-culturale din agricultură etc. Delegaţii la congres au ales noul Comitet Central al sindicatului muncitorilor agricoli. (Agerpres) INFORMAŢII ■ Luni dimineaţa au părăsit Capitala, plecînd spre Brazilia, dr. M. Saragea, locţiitor al ministrului Sănătăţii, şi acad. prof. dr. Gr. Benetato, şeful catedrei de fiziologie a Institutului medico-farmaceutic din Cluj, membri ai delegaţiei ţării noastre la Congresul internaţional de alergie, care va avea loc la Rio de Janeiro între 6—12 noiembrie. Sîmbătă s-a înapoiat în Capitală delegaţia de muncitori şi tehnicieni din ramura construcţiei navale din ţara noastră, care la invitaţia Sindicatului muncitorilor din industria metalurgică din Danemarca au vizitat timp de două săptămîni şantierele navale din această ţară. ■ Intre 1 şi 3 noiembrie a. c. are joc la Budapesta Congresul despre problemele teoriei literaturii, organizat de Academia de Ştiinţe a R. P. Ungare. La congres participă şi o delegaţie a Academiei R.P.R., din care fac parte: acad. Tudor Vianu, prof. univ. Szabedi László şi scriitorul Kovács György. ■ Duminică dimineaţa au părăsit Capitala patriarhul Kiril al Bulgariei, mitropolitul Sofronie al Tîrnovei, arhimandritul Iosif Dicov şi diaconul Vasile Veleanov, membri ai delegaţiei Bisericii ortodoxe bulgare, care a participat la festivităţile religioase consacrate sărbătoririi a 70 de ani de la proclamarea autocefaliei Bisericii ortodoxe române In cursul aceleiaşi zile a părăsit Capitala şi arhiepiscopul Athenagoras al Thyatirelor, reprezentant al Patriarhiei ecumenice de la Constantinopol la sărbătorirea aniversării a 70 de ani de la proclamarea autocefaliei Bisericii ortodoxe române. (Agerpres) eausa GENEVA, 31 — Prin telefon de la trimisul nostru special. Cu toate că duminică n-a avut loc nici o şedinţă a conferinţei, nu se poate spune că cei patru miniştri de Externe au beneficiat de odihnă. Sub o formă sau alta, ei şi-au continuat activitateade menţionat întrevederile Molotov-Mac Millan de sîmbătă seara, Molotov—Dulles de duminică etc), ceea ce nu poate decit să sublinieze atmosfera de Lucru ce s-a statornicit aci. Pină şi în unele ziare care făceau tot felul de proorociri sumbre se face simţit în general un ton mai optimist cu privire la perspectivele conferinţei, cu toate deosebirile serioase de păreri ce s-au ivit în cadrul discuţiei de pină acum în legătură cu punctul unu al ordinei de zi. Atrage îndeosebi atenţia situaţia penibilă în care au ajuns faimoşii ,,pesimişti de profesie" din rîndurile ziariştilor occidentali, care s-au străduit pină acum să demonstreze că conferinţa ar fi sortită „unui eşec". Faptul că în şedinţa de astăzi a început examinarea — cu titlu preliminar — a punctului trei de pe ordinea de zi, privitor la contactele Est—Vest, este de asemenea considerat ca încurajator. „In îmbunătăţirea raporturilor Est—Vest, prin dezvoltarea de contacte economice, comerciale, culturale şi turistice, pot fi făcute progrese foarte sensibile" — scrie ziarul francez „.’Express“. Comentatorii de presă continuă totodată să examineze cele două poziţii care s-au conturat în problema securităţii europene. Cei mai mulţi consideră că problema a fost situată intr-un cadru firesc prin întrebarea pe care V. M. Molotov a pus-o sîmbătă miniştrilor de Externe occidentali, şi a cărei esenţă este: din ce punct de vedere trebuie considerată chestiunea securităţii , al întăririi unei grupări de state sau alteia, sau din punctul de vedere al intereselor securităţii tuturor statelor europene, îndeosebi al celor care au suferit cel mai mult de pe urma militarismului german ? Tocmai din acest punct de vedere judecă opinia publică cele două propuneri — cea sovietică şi cea occidentală — în chestiunea securităţii. Este foarte semnificativ că chiar unii comentatori occidentali ridică obiecţiuni serioase propunerilor conţinute în „memorandumul" puterilor occidentale. Aci a atras, de pildă, atenţia, ca fiind deosebit de caracteristic pentru stările de spirit din occident, un editorial din ziarul englez „Manchester Guardian”, in care se arăta că „nu-i cu putinţă să nu priveşti contrapropunerile apusene cu sentimentul punctelor lor slabe”. Criticînd proiectul de „securitate“ occidental, ziarul scrie: „In legătură cu Germania occidentală si N.A.T.O., proiectul spune că tratatul ar intra in vigoare cind Germania unită ar adera la N.A.T.O . deci nu „dacă” si „cind”, ci pur și simplu „cind”. Astfel, puterile occidentale scrie în continuare ziarul — pretind■ că o Germanie unificată trebuie să meargă pe drumul lor”. Deci chiar şi ziariştii occidentali îşi dau seama că opiniei publice nu i se poate ascunde faptul, că semnificaţia principală a propunerilor occidentale constă in încercarea nerealistă de a adinei sciziunea Europei in blocuri militare si de a extinde blocul Atlanticului de nord ceea ce n-ar putea decit să slăbească securitatea continentului european. Planul occidental — arată mai departe „Manchester Guardian” — „este prezentat ca un tratat de securitate care ar da Rusiei asigurări adecvate in cazul că este atacată, dar principala lui prevedere este doar aceea ca părţile să retragă orice ajutor agresorului şi să prezinte cazul de agresiune în faţa O.N.U.” Spre a dovedi că o asemenea prevedere nu constituie nici pe departe o garanţie eficace, autorul face aluzie la faptul că O.N.U. nu s-a dovedit în trecut un instrument efectiv de securitate. „Manchester Guardian" continuă: „Tratatul occidental prevede că în cazul unui atac în Europa, toate părţile vor trebui să întreprindă o acţiune corespunzătoare, dar — subliniază ziarul — natura acestei acţiuni nu este specificată”. Continuînd obiecţiunile sale faţă de proiectul de tratat occidental, „Manchester Guardian“ scrie: „Tratatul adoptă după aceea o sugestie anterioară a lui sir Anthony Eden, ca să existe o zonă de limitare şi control a armamentelor de o parte şi de alta a unei linii de demarcaţie, dar tratatul, cu cea mai mare seninătate, mută linia de demarcaţie, specificind că ea trebuie să fie constituită de frontiera răsăriteană a Germaniei unite”. Nu puţini comentatori aflaţi aci, subliniază că această prevedere înseamnă nu numai ca forţele N.A.T.O. să se extindă asupra întregii Germanii, ci — pur şi simplu — ca bazele blocului nord-atlantic să fie împinse cu sute de kilometri spre frontierele Uniunii Sovietice şi ale ţărilor de democraţie populară. In sfîrşit, în articolul din „Manchester Guardian“ se arată cit e de neîntemeiată pretenţia considerată de unii ca un punct principal în proiectul occidental, de a se vorbi despre „garanţii“ date Uniunii Sovietice. Articolul nu poate trece cu vederea faptul că Uniunea Sovietică este destul de puternică pentru a se apăra împotriva oricărui agresor. De altfel, pretenţia că plărul occidental oferă „garanţii” Uniunii Sovietice spre a o feri de o eventuală agresiune a militarismului german este tratată cu o uşoară ironie şi de alte ziare ca, de pildă, importantul ziar parizian „Le Monde”. Aşa cum a arătat nu odată guvernul sovietic, nu poate fi vorba de „garanţii“ oferite unui stat mare — in cazul de faţă U.R.S.S. — care a dovedit capacitatea sa de a face faţă agresorului, ci este vorba de a organiza un sistem de securitate colectivă, care să fie pentru toate popoarele şi toate statele europene o garanţie reală in faţa unei eventuale agresiuni. Aceasta înseamnă o garanţie atît pentru popoarele din Răsărit, cit şi pentru cele din Apus. Este de observat că unii comentatori occidentali, mai ales francezi, nu pot trece peste faptul că, atita timp cit Germaniei occidentale i se lasă posibilitatea de a se înarma, ţările occidentale nu sunt la adăpost de primejdia ce o creează aceasta. „Oare în acest caz — întreabă cunoscuta ziaristă franceză Geneviéve Tabouis — problema securităţii nu se pune?“. Iar ,,Manchester Guardian”, în editorialul citat, pune la îndoială sinceritatea propunerilor occidentale. Toate acestea arată încă odată că în problema securităţii europene există serioase deosebiri de puncte de vedere. Dar observatorii obiectivi remarcă totodată şi existenţa de puncte comune in cele două propuneri prezentate pină acum — puncte pe baza cărora poziţiile pot fi apropiate. „Dacă există 5 la sută şanse de acord, ele trebuie căutate” — scrie „Manchester Guardian”. A nu neglija nici o posibilitate pentru a se ajunge la un acord — aceasta este o cerere categorică a opiniei publice iubitoare de pace. Ea răsună aci cu o mare forţă, prin glasul delegaţilor opiniei publice din Franţa, Germania, Elveţia etc., care vin la Geneva spre a face cunoscută miniştrilor Afacerilor Externe dorinţa popoarelor lor ca tratativele să dea rezultate pozitive, in interesul destinderii încordării internaţionale, al întăririi păcii. CONFERINŢA MINIŞTRILOR AFACERIIOR EXTERNE AI CELOR PATRU PUTERI Conferinţa de la Geneva in centrul atenţiei opiniei publice O nouă propunere a Uniunii Sovietice In problema securităţii europene La cîteva minute după transmiterea corespondenţei anterioare, s-a răspîndit aci ştirea că in şedinţa din după-amiaza zilei de luni, şeful delegaţiei sovietice, V. M. Molotov, a prezentat conferinţei o nouă şi importantă propunere a U.R.S.S. în problema securităţii europene. Propunerea conţine un proiect de tratat de securitate în Europa, la care urmează să participe pentru început, cele patru mari puteri, ţările membre ale Uniunii Europei occidentale, ţările semnatare ale tratatului de la Varşovia, cele două state germane — R.F.G. şi R.D.G. —, precum şi alte state care şi-ar exprima dorinţa de a participa la acest tratat, ca, de pildă, Iugoslavia şi Danemarca. In declaraţia sa, V. M. Molotov a arătat că in dorinţa de a merge în întîmpinarea propunerilor occidentale, delegaţia sovietică doreşte să propună, în conformitate cu directivele şefilor guvernelor celor patru pu-Prin telefon de la trimisul nostru special la Geneva teri, crearea unei zone de limitare şi inspecţie a armamentelor in Europa, care să includă teritoriul Republicii Federale Germane şi Republicii Democrate Germane, precum şi statele vecine cu Germania. Acordul cu privire la zona de limitare şi inspecţie a armamentelor urmează să prevadă nivelurile maxime ale efectivelor forţelor armate ale S.U.A., U.R.S.S., Angliei şi Franţei folosite pe teritoriile statelor din această zonă. Formulînd această propunere, Uniunea Sovietică dovedeşte preocuparea pentru găsirea de noi căi comune, care să ducă la o apropiere tot mai mare a poziţiilor susţinute la conferinţă. Aceasta, constituie încă o mărturie luminoasă a dorinţei de Înţelegere şi colaborare pe tărîm internaţional, în interesul păcii şi securităţii popoarelor. Noua propunere a Uniunii Sovietice, corespunzînd intereselor vitale ale popoarelor iubitoare de pace din Europa şi de pretutindeni, a fost întîmpinată de opinia publică — potrivit primelor ecouri ce ne parvin — cu bucurie şi deplină aprobare. Popoarele văd în aceasta o nouă şi remarcabilă iniţiativă a Uniunii Sovietice în interesul slăbirii încordării internaţionale, al creării încrederii necesare în relaţiile dintre state, al statornicirii unei păci trainice pe continentul nostru şi in lumea întreagă. Ştirea cuprinzînd noua propunere a Uniunii Sovietice s-a răspîndit cu iuţeala fulgerului în cercurile din apropierea conferinţei şi în rîndurile sutelor de ziarişti aflaţi aci, stîrnind pretutindeni un interes uriaș. I. FINTINARU Şedinţa din 31 octombrie GENEVA 31 (Agerpres). — La 31 octombrie, ora 15 (ora Europei centrale), s-a deschis cea de-a 4-a şedinţă a conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe ai Franţei, Angliei, Uniunii Sovietice şi S.U.A. In ordinea succesiunii, şedinţa a fost prezidată de J. F. Dulles. Conform hotaririi adoptate la şedinţa precedentă, miniştrii au trecut la discutarea celui de-al treilea punct de pe ordinea de zi — cu privire la dezvoltarea contactelor între Est şi Vest — pentru a crea un grup de experţi in această problemă. In cadrul schimbului de vederi, primul a luat cuvîntul A. Pinay. Pinay a arătat că guvernul francez este favorabil „dezvoltării relaţiilor comerciale între est şi vest. Suntem convinşi — a spus el — că sporirea lor, ţinînd seama de nivelul actual coborît, nu va avea decit rezultate fericite, atît pe plan economic, cît şi pe plan psihologic“. In continuare el a arătat că în prezent există o serie de restricţii în ce priveşte schimburile de persoane, idei şi bunuri între Est şi Vest. Pinay a încercat, fără nici un temei, să arunce vina pentru restrîngerea legăturilor comerciale asupra ţărilor din Europa răsăriteană, deşi, se ştie că îngustarea relaţiilor comerciale între Est şi Vest este rezultatul politicii de discriminare iniţiată de adepţii războiului rece. Mac Millan, care a luat cuvîntul în continuare, a arătat că guvernul britanic acordă o mare importanţă acestei probleme, exprimîndu-şi convingerea că asupra acestui punct de pe ordinea de zi se vor face progrese considerabile. Deşi a recunoscut progresele obţinute în ultimul timp în domeniul liberei comunicaţii şi al comerţului între Est şi Vest, el şi-a exprimat îndoiala asupra eficienţei acestor forme de contacte între Est şi Vest. MacMillan s-a declarat în favoarea propunerilor care vor duce la o sporire reciprocă a comerţului paşnic şi a schimburilor de persoane şi idei între popoare care, a spus el, „sunt cele mai sigure mijloace pentru a spori încrederea şi buna înţelegere“. A luat apoi cuvîntul V. M. Molotov. El a arătat că, în conformitate cu directivele din iulie ale şefilor guvernelor celor patru puteri, delegaţia sovietică prezintă o serie de propuneri concrete. (Propunerile sovietice privind dezvoltarea contactelor intre Est şi Vest sunt publicate in pag. 1a a ziarului). In încheierea discuţiilor asupra acestei chestiuni, J. F. Dulles, secretar de stat al S.U.A., a propus ca examinarea problemei înlăturării obstacolelor în ce priveşte libertatea comerţului şi stabilirea unor contacte mai largi între Est şi Vest să fie remise experţilor celor patru puteri. Cei trei miniştri occidentali au prezentat un memorandum care cuprinde propuneri asupra punctului 3 al ordinei de zi. S-a hotărît ca experţii celor patru puteri să examineze propunerile prezentate de delegaţi asupra punctului trei de pe ordinea de zi. Grupul de experţi urmează să examineze atît propunerile prezentate de Uniunea Sovietică cît şi un memorandum prezentat la închiderea şedinţei de cele trei puteri asupra problemelor dezvoltării contactelor între est şi vest. După o scurtă pauză, cei patru miniştri au reluat examinarea punctului 1 de pe ordinea de zi — securitatea europeană şi Germania. Luînd cuvîntul, V. M. Molotov, a făcut o serie de propuneri importante. V. M. Molotov a arătat că pentru examinarea problemei germane delegaţia sovietică consideră necesar să fie invitaţi Otto Grotewohl, primul ministru al R.D. Germane, şi cancelarul Adenauer, şeful guvernului R. F. Germane, sau reprezentanţi autorizaţi ai acestora. Cei trei miniştri de Afaceri Externe occidentali s-au declarat împotriva participării reprezentanţilor R.D. Germane la conferinţă, întrucît S.U.A., Anglia şi Franţa nu au recunoscut guvernul R.D. Germane. Ei au susţinut ca la lucrările conferinţei să participe numai reprezentanţii guvernului R.F. Germane. V. M. Molotov a prezentat apoi o nouă propunere în problema securităţii europene. (Prevederile acestei propuneri sunt publicate in pag. 1-a a ziarului). In încheierea dezbaterilor a luat din nou cuvîntul J. F. Dulles. Următoarea şedinţă a conferinţei va avea loc miercuri, la ora 15 (ora locală). Vizita premierului Uniunii Birmane, U Nu, in Kazahstan ALMA-ATA 31 (Agerpres). — TASS La 30 octombrie au sosit în capitala Kazahstanului primul ministru al Birmaniei, U Nu, şi persoanele care-l însoţesc. In drumul de la Baku la Alma-Ata, primul ministru U Nu şi persoanele care îl însoţesc s-au oprit la Samarkand — unul din cele mai vechi oraşe din Asia Centrală. Pe aeroportul din Alma-Ata, primul ministru U Nu, soţia sa Do Mia I, şi persoanele care-l însoţesc au fost întîmpinaţi de D. A. Kunaev, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Kazahe, şi de alte personalităţi. D. A. Kunaev, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Kazahe, a rostit un cuvînt de salut. In cuvîntul său de răspuns, Nu a spus: Domnule preşedinte, domnule primar, prieteni ! Sînt foarte fericit că am sosit aici. Mi-a spus că aici se întreprind încercări pline de curaj de a transforma pustiurile lipsite de viaţă în pămînturi fertile. In Birmania se desfăşoară de asemenea o activitate intensă de dezvoltare a producţiei şi noi depunem eforturi energice pentru a produce mai multe mărfuri. Primul ministru a subliniat că este foarte bucuros de posibilitatea care i-a fost oferită de a cunoaşte realizările construcţiei socialiste în agricultura Kazahstanului. După părerea mea, tot ceea ce vom vedea aci, a spus : Nu, ne va ajuta în mare măsură in Birmania. Vă transmit salutul adresat de oamenii muncii din Birmania oamenilor muncii din Alma-Ata ! Vă mulţumesc pentru primirea călduroasă ! împreună cu primul ministru . Nu, în Kazahstan au sosit ziariştii birmani care vizitează Uniunea Sovietică. Pas 3 Turişti sovietici au sosit la Belgrad BELGRAD 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 29 octombrie au sosit la Belgrad, cu un tren special, aproximativ 200 de turişti din Moscova, Leningrad, Kiev şi Minsk. în cursul călătoriei lor în Iugoslavia, turiştii sovietici vor vizita numeroase oraşe. Desfăşurarea reformei agrare în R. D. Vietnam HANOI 30 (Agerpres). — După cum transmite Agenţia Vietnameză de Informaţii, la 27 octombrie a avut loc la Hanoi conferinţa Comitetului Central pentru înfăptuirea reformei agrare în R. D. Vietnam. Ho Viet Tan, vicepreşedinte al comitetului, a comunicat in raportul său cu privire la desfăşurarea reformei agrare că intr-un număr de 1.594 de sate din ţara, unde locuiesc peste 4.000.000 de răni, reforma agrară a şi fost înfăptuită în întregime sau este în curs de înfăptuire.