Scînteia, noiembrie 1955 (Anul 24, nr. 3428-3453)

1955-11-01 / nr. 3428

fir. $428 Concert la Teatrul Mare din Moscova .MOSCOVA (Prin telefon de la corespon­dentul „Scinteii“).­­ Aseară a avut loc la Teatrul Mare Academic de Stat din Mos­cova un grandios concert prezentat de ar­tişti din diferite ţări, care se află în prezent în U.R.S.S. In loja guvernamentală, întîmpinaţi cu aplauze furtunoase din partea publicului, au luat loc tovarăşii N. A. Bulganin, K. E. Vo­­roşilov, L. M. Kaganovici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, M. G. Pervuhin, M. Z. Sabu­­rov, precum şi tovarăşii A. B. Aristov şi D. T. Şepilov, secretari ai C.C. al P.C.U.. In uriaşa sală a Teatrului Mare se aflau oameni ai ştiinţei şi artei, muncitori frun­taşi din întreprinderi, membri ai corpului diplomatic. Au fost de faţă şi ambasadorul R.P.R. la Moscova, tovarăşul Ion Rab, şi colaboratori ai ambasadei. Concertul a fost deschis de orchestra Teatrului Mare, care a executat finalul Sim­foniei a 4-a de Ceaikovski. Orchestra a fost dirijată de George Georgescu, artist al po­porului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat. George Georgescu a fost întîmpinat cu căldură și prelung aplaudat. Solistul Operei de Stat din Berlin, Kurt Rehm, acompaniat de orchestră, a executat apoi romanţa lui Wolfram din opera „Tann­häuser“ de Wagner. A urmat pe scenă so­lista Teatrului de Stat de Operă şi Balet din Bucureşti, z­enaida Pally, artistă emerita a R.P.R., laureată a Premiului de Stat. Zenai­­da Pally a executat aria Dalilei din opera „Samson şi Daula“ de Saint-Saëns şi o arie din opera „Semiramida " de Rossini. Zenai­­da Pally a fost aplaudată cu multă căldură, oferindu-i-se buchete de flori. De un mare succes s-a bucurat şi cunoscu­tul pianist grec Gheorghios Temetis. El execută două studii de Chopin şi „Dansul focului“ de De Falia. Un deosebit succes a obţinut, de asemenea, Garbis Zobian, solist al Teatrului de Stat de Operă şi Balet din Bucureşti care, acompaniat de orchestra Teatrului Mare, cîntă aria finală a lui Ot­hello din opera cu acelaşi nume de Verdi. Zobian a fost mult apreciat şi pentru exe­cutarea ariei lui Cannio din opera „Paiaţe" de Leoncavallo. Zobian a fost mereu reche­mat de către public, la insistenţele căruia cîntăreţul a repetat aria lui Cannio. Din cele nouă numere cuprinse în prima parte a concertului, cinci au fost executate de artiştii romîni. In a doua parte a con­certului s-a bucurat de o înaltă apreciere din partea publicului Ansamblul popular de Stat de cîntece și dansuri „Slionsk” din R. P. Polonă. Concert Igor Oistrach la Ateneul R. P. R. Violonistul sovietic Igor Oistrach­ a dat luni seara în sala Ateneului R.P.R. un con­cert cu concursul orchestrei simfonice a Fi­larmonicii de Stat „George Enescu“, colec­tiv artistic emerit din R.P.R., dirijată de Mircea Basarab. In prima parte a programului, Igor Oistrach şi Ion Voicu, artist emerit al R.P.R., au interpretat Concertul în re minor pentru două viori şi orchestră de J. S. Bach. Apoi Igor Oistrach a interpretat Concertul în re major pentru vioară şi orchestră de Beethoven şi Concertul în re major pentru vioară și orchestră de Ceaikovski. Concertul s-a bucurat de un mare succes. Goar Gasparian la Galaţi GALAŢI 31 (Agerpres).­­ Duminică sea­ra, a avut loc în sala de festivităţi a clubu­lui metalurgiştilor din Galaţi un recital ex­traordinar dat de soprana Goar Gasparian, artistă a poporului din R.S.S. Armeană, a­­companiată la pian de G. M. Aleksandrovna. Artista sovietică a interpretat cu multă căldură şi expresivitate cîntece populare ru­seşti şi armene, precum şi piese vocale de compozitori clasici, fiind îndelung aplauda­tă de numerosul public prezent în sală. Recital extraordinar al pianistului sovietic Iakov Zak În sala de concerte a Palatului Cultural din Arad a avut loc duminică seara un re­cital extraordinar dat de pianistul sovietic Iakov Zak, solist al Filarmonicii de Stat din Moscova, laureat al concursurilor unio­nale şi internaţionale de pian. Spectatorii arădeni au avut prilejul să asculte Sonata nr. 1 op. 42 în la minor de Schubert, Preludiu şi Fugă un re minor de Şostakovici, şi Nocturna în la major op. 62 de Chopin. Peste 600 de ascultători au răsplătit cu vii aplauze înalta măiestrie a interpretului sovietic. (Agerpres) Săptămîna teatrului şi muzicii ruse şi sovietice în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice între 31 octombrie şi 6 noiembrie, se desfă­şoară în întreaga ţară Săptămîna teatrului şi muzicii ruse şi sovietice. Teatrele din Capitală vor prezenta în a­­ceastă săptămînă, în distribuţii alese, nu­meroase opere ale literaturii dramatice ruse şi sovietice. Repertoriul Teatrului Naţional „I. L. Ca­­ragiale“ cuprinde, pentru această săptămî­nă, piesele „Revizorul“ de N. V. Gogol, „Trei surori" de A. P. Cehov, „Platon Kre­­cet“ de Al. Korneiciuk, „Nunta lui Krecin­­ski“ de A. Suhovo-Kobilin, „Liceenii“ de K. Treniov. La Teatrul Municipal se va prezenta co­media „Pădurea“ de N. Ostrovski. In cadrul aceleiaşi săptămîni, colectivul teatrului va sărbători şi cel de-al 250-lea spectacol cu a­­ceastă piesă. Artiştii Teatrului Armatei vor interpreta „De partea cealaltă“ de A. Borianov, „Ma­­şenka“ de A. Afinoghenov şi „Invazia“ de L. Leonov. Pe scena Teatrului Tineretului se vor pre­zenta „Ani de pribegie“ de A. Arbuzov şi „Libelula“ de M. Barataşvili. La Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti pu­blicul va putea urmări spectacolele cu pie­sele „Vinovaţi fără, vină“ de N. Ostrovski şi „Tania“ de A. Arbuzov. In instituţii şi întreprinderi grupuri de artişti ai teatrelor noastre vor prezenta spec­tacole. In acelaşi timp, iubitorii de teatru vor putea asculta la posturile noastre de radio un­de din cele mai reprezentative opere ale dramaturgiei sovietice. Teatrele muzicale şi orchestrele simfonice consacră în această săptămînă spectacolele şi concertele lor muzicii clasice ruse şi so­vietice. Artiştii Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. vor prezenta în Săptămîna teatrului şi muzicii ruse şi sovietice operele „Dama de pică“, „Rusalka“, şi baletele „Călăreţul de aramă“ şi „Fîntîna din Baccisarai“. Pe scena Teatrului de Stat de Operetă se vor juca operetele sovietice „Vînt de libertate“ şi „Aculina“. In ziua de 1 noiembrie, ansamblul Teatru­lui de Estradă prezintă un concert de mu­zică uşoară sovietică şi romînească, iar în ziua de 2 noiembrie, la sala Dalles. Filar­monica de Stat „George Enescu“ organizea­ză un concert de muzică de cameră rusă şi sovietică De asemenea, posturile noastre de radio vor transmite zilnic în această săptămînă emisiuni muzicale consacrate creaţiei ruse şi sovietice. ★ Luni seara, la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., a avut loc deschiderea Săptămi­­nii teatrului şi muzicii ruse şi sovietice. Cu acest prilej s-a prezentat baletul „Călăreţul de aramă" de Reinhold Glier, lucrare dis­tinsă cu Premiul Stalin. Spectacolul a fost realizat în regia lui Igor Smirnov, maestru de balet la Teatrul Mare Academic de Stat din Moscova. Rolurile principale au fost deţinute de Puşa Niculescu şi Gh. Cotovelea. Conducerea muzicală a aparţinut dirijo­rului Robert Rosensteck. Manifestări culturale Seară de muzică şi poezie Luni seara, în sala Teatrului Municipal, Consiliul orăşenesc Bucureşti A.R.L.U.S. a organizat cu prilejul Lunii prieteniei ro­­mâno-sovietice o seară de muzică şi poezie clasică rusă şi sovietică. Cu acest prilej, artişti de frunte ai tea­trului nostru au citit pagini din operele marilor poeţi clasici ruşi şi ai literaturii so­vietice. George Vraca, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, a citit poemul „In gura mare“ de Vladimir Maia­­kovski. Ion Manolescu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, a citit apoi „Cintec despre albatros“ de Gorki, iar Costache Antoniu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, două fabule de Krilov. Din versurile marelui poet rus A. S. Pu­kin, artista emerită a R.P.R., Aura Bu­­zescu, laureată a Premiului de Stat, a citit poezia „Privighetoarea“, iar Nicolae Bran­­comir de la Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale“, poezia „Satul“. In încheierea primei părţi a programului, Fory Etterle, laureat al Premiului de Stat, a citit un fragment din poemul „Vasilii Tiorkin“ de Tvardovski. A urmat un program de arii din opere şi cîntece din creaţia muzicală rusă şi sovie­tică, interpretat de solişti ai Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. şi ai Teatrului de Stat de Operetă. Seara de muzică şi poezie clasică rusă şi sovietică a fost urmărită cu interes de un numeros public. Simpozion Duminică seara a avut loc la Casa Prie­teniei Rom­îno-Sovietice A.R.L.U.S. un sim­pozion organizat de Casa Prieteniei Romi­­no-Sovietice A.R.L.U.S. în colaborare cu Co­mitetul orăşenesc Bucureşti U.T.M., în cin­stea celei de-a 37 aniversări de la consti­tuirea Comsomolului. Au participat numeroşi utemişti, tineri, fruntaşi ai producţiei, elevi, studenţi. Din partea Comitetului Central al U.T.M. a luat cuvîntul Dumitru Bejan, care a făcut un scurt istoric al luptei Comsomolului pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. Tom­a Mari­­nescu, prim secretar al Comitetului raional U.T.M.-Stalin, a vorbit despre munca tine­retului sovietic din fabrici, uzine şi de pe ogoare, iar Paul Popescu-Neveanu, prorector la Universitatea ,,C. I. Partion“ din Bucu­reşti, a expus unele aspecte din viaţa tineri­lor studenţi sovietici A urmat un program artistic. ★ La Casa Prieteniei Rom­îno-Sovietice a avut loc duminică dimineaţa un simpozion asupra filmului ,,Boris Godunov“ cu tema „Mussorgski şi opera lui“, organizat de Consiliul orăşenesc Bucureşti A.R.L.U.S. şi întreprinderea cinematografică regională Bucureşti în colaborare cu Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. Au luat cuvîntul Bissi Roman, profesoară la Conservatorul de muzică „Ciprian Por­­umbescu“, care a vorbit despre „Mussorg­ski şi opera lui“, şi P. V. Cottescu, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat, directorul Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R., care a vorbit despre opera „Boris Godunov“. In încheierea simpozionului a rulat filmul „Boris Godunov“. Conferinţe Luni după-amiază la Casa Prieteniei Ro­­mîno-Sovietice tov. Ion Vaida, vicepreşedinte al Comitetului pentru cultură fizică şi sport de pe lingă Consiliul de Miniştri al R.P.R., a conferenţiat despre „O minunată priete­nie sportivă“. Conferinţa a fost urmărită cu mult inte­res de un numeros public. (Agerpres) S­C­Î­N­T­E­I­A Delegaţia de petrolişti sovietici a părăsit Capitala Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îna­­poindu-se in patrie, delegaţia de activişti sindicali, tehnicieni şi muncitori din indus­tria petroliferă a Uniunii Sovietice condusă de Dadaş Ahundov, preşedintele C. C. al Sindicatului muncitorilor din industria pe­troliferă din U.R.S.S., care ne-a vizitat ţara la invitaţia C.C. al Sindicatului muncitori­lor din industria de petrol, chimie şi gaz metan. . In timpul celor două săptămîni, delegaţia petroliştilor sovietici a vizitat numeroase schel­e, rafinării şi întreprinderi constructoa­re de utilaj petrolifer din ţara noastră, fă­­cînd un bogat schimb de experienţă cu pe­troliştii români. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii sovietici au fost salutaţi la plecare de tovarăşii: Liu­ba Chişinevschi, secretar al C.C.S., Ion Do­­bre, preşedintele C.C. al Sindicatului mun­citorilor din industria de petrol, chimie şi gaz metan, I. Frăţilă, secretar al C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria de petrol, chimie şi gaz metan, precum şi de numeroşi activişti sindicali A fost de faţă V. I. Barahnin, prim-secre­­tar al ambasadei Uniunii Sovietice la Bucu­­rești. cel de-al 4-lea congres al sindicatelor muncitorilor din industria petrol, chimie şi gaz metan PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ In zi­lele de 29-30 octombrie au avut loc la Plo­eşti lucrările celui de-al 4-lea Congres al sindicatelor muncitorilor din industria pe­trol, chimie şi gaz metan. Au participat tov. Mihail Mujic, secretar al C.C.S., Mihail Flo­­rescu, ministrul Industriei Chimice, Ion Du­mitru, ministrul Industriei Petrolului, frun­taşi în producţie, cadre de conducere, repre­zentanţi ai organelor de partid şi de stat La lucrările congresului a mai participat şi delegaţia petroliştilor sovietici care ne vizi­tează ţara, în frunte cu tov. Dadaş Ahun­dov, preşedintele C.C. al sindicatului munci­torilor din industria petroliferă a U.R.S.S. In darea de seamă asupra activităţii C.C. al sindicatelor muncitorilor din industria petrol, chimie şi gaz metan în perioada 1952- 1955, prezentată de tov. Ion Dobre, se a­­rată că prin aplicarea pe scară largă a meto­delor înaintate, colectivele de muncă din in­dustria petroliferă au îndeplinit sarcinile planului cincinal la extracţia de ţiţei cu 4 luni înainte de termen, iar cei din industria chimică, încă din semestrul întîi al acestui an, în perioada cincinalului în industriile de petrol, chimie şi gaz metan s-au construit şi s-au pus la dispoziţia muncitorilor 1.000 apartamente, cămine pentru muncitori cu o capacitate de 20.000 locuri, 12 cluburi, 3 po­liclinici, 18 dispensare şi 4 case de odihnă. Numeroşi delegaţi la lucrările congresului au criticat, printre altele, lipsa de preocupare a C.C. al sindicatului muncitorilor din in­dustria de petrol, chimie şi gaz metan, pen­tru răspîndirea noilor procedee tehnologice în toate sectoarele industriei petrolifere. După ce a fost adoptată o rezoluţie în vederea îmbunătăţirii muncii sindicale în industria de petrol, chimie şi gaz metan, a fost ales noul Comitet Central al sindica­tului. Lucrările Congresului sindicatului muncitorilor agricoli In zilele de 29 şi 30 octombrie, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Capi­tală s-au desfăşurat lucrările Congresului al 4-lea al sindicatului muncitorilor agricoli. La congres, au participat activişti sindicali, muncitori fruntaşi, ingineri şi tehnicieni din G.A.S., S.M.T., staţiuni experimentale agri­cole şi unităţi silvice. Au participat tovarăşii Stelian Moraru, vicepreşedinte­­al Consiliu­lui Central al Sindicatelor din R.P.R., Con­stantin Popescu, ministrul Agriculturii şi Silviculturii, şi numeroşi invitaţi. .Raportul de activitate asupra muncii des­făşurate de Sindicatul muncitorilor agricoli a fost prezentat de tov. Nicolae Popescu, preşedintele C.C. al Sindicatului muncitori­lor agricoli. Discuţiile purtate pe marginea raportului au subliniat rolul pe care îl au organiza­ţiile sindicale ale muncitorilor agricoli în traducerea în viaţă a Hotărîrilor partidului şi guvernului cu privire la ridicarea conti­nuă a agriculturii noastre. Participanţii au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea orga­nizării întrecerii socialiste pe profesii, ex­tinderea experienţei înaintate a fruntaşilor în agricultură, grăbirea­ ritmului desfăşurării construcţiilor social-culturale din agricul­tură etc. Delegaţii la congres au ales noul Co­mitet Central al sindicatului muncitorilor agricoli. (Agerpres) INFORMAŢII ■ Luni dimineaţa au părăsit Capitala, plecînd spre Brazilia, dr. M. Saragea, loc­ţiitor al ministrului Sănătăţii, şi acad. prof. dr. Gr. Benetato, şeful catedrei de fiziolo­gie a Institutului medico-farmaceutic din Cluj, membri ai delegaţiei ţării noastre la Congresul internaţional de alergie, care va avea loc la Rio de Janeiro între 6—12 noiem­brie.­­ Sîmbătă s-a înapoiat în Capitală dele­gaţia de muncitori şi tehnicieni din ramura construcţiei navale din ţara noastră, care la invitaţia Sindicatului muncitorilor din indus­tria metalurgică din Danemarca au vizitat timp de două săptămîni şantierele navale din această ţară. ■ Intre 1 şi 3 noiembrie a. c. are joc la Budapesta Congresul despre problemele teo­riei literaturii, organizat de Academia de Ştiinţe a R. P. Ungare. La congres participă şi o delegaţie a Aca­demiei R.P.R., din care fac parte: acad. Tudor Vianu, prof. univ. Szabedi László şi scriitorul Kovács György. ■ Duminică dimineaţa au părăsit Capitala patriarhul Kiril al Bulgariei, mitropolitul So­­fronie al Tîrnovei, arhimandritul Iosif Dicov şi diaconul Vasile Veleanov, membri ai de­legaţiei Bisericii ortodoxe bulgare, care a participat la festivităţile religioase consa­crate sărbătoririi a 70 de ani de la proclama­rea autocefaliei Bisericii ortodoxe române In cursul aceleiaşi zile a părăsit Capitala şi arhiepiscopul Athenagoras al Thyatirelor, reprezentant al Patriarhiei ecumenice de la Constantinopol la sărbătorirea aniversării a 70 de ani de la proclamarea autocefaliei Bi­sericii ortodoxe române. (Agerpres) eausa GENEVA, 31 — Prin telefon de la tri­misul nostru special. Cu toate că dumini­că n-a avut loc nici o şedinţă a conferinţei, nu se poate spune că cei patru miniştri de Externe au beneficiat de odihnă. Sub o formă sau alta, ei şi-au continuat ac­tivitatea­­de menţionat întrevederile Mo­­lotov-Mac Millan de sîmbătă seara, Mo­lotov—Dulles de duminică etc), ceea ce nu poate decit să sublinieze atmosfera de Lucru ce s-a statornicit aci. Pină şi în unele ziare care făceau tot felul de proo­rociri sumbre se face simţit în general un ton mai optimist cu privire la pers­pectivele conferinţei, cu toate deosebirile serioase de păreri ce s-au ivit în cadrul discuţiei de pină acum în legătură cu punctul unu al ordinei de zi. Atrage în­deosebi atenţia situaţia penibilă în care au ajuns faimoşii ,,pesimişti de profesie" din rîndurile ziariştilor occidentali, care s-au străduit pină acum să demonstreze că conferinţa ar fi sortită „unui eşec". Faptul că în şedinţa de astăzi a început examinarea — cu titlu preliminar — a punctului trei de pe ordinea de zi, pri­vitor la contactele Est—Vest, este de a­­semenea considerat ca încurajator. „In îmbunătăţirea raporturilor Est—Vest, prin dezvoltarea de contacte economice, comerciale, culturale şi turistice, pot fi făcute progrese foarte sensibile" — scrie ziarul francez „­.’Express“. Comentatorii de presă continuă toto­dată să examineze cele două poziţii care s-au conturat în problema securităţii eu­ropene. Cei mai mulţi consideră că pro­blema a fost situată intr-un cadru firesc prin întrebarea pe care V. M. Molotov a pus-o sîmbătă miniştrilor de Externe oc­cidentali, şi a cărei esenţă este: din ce punct de vedere trebuie considerată ches­tiunea securităţii , al întăririi unei gru­pări de­ state sau alteia, sau din punctul de vedere al intereselor securităţii tutu­ror statelor europene, îndeosebi al celor care au suferit cel mai mult de pe urma militarismului german ? Tocmai din a­­cest punct de vedere judecă opinia publi­că cele două propuneri — cea sovietică şi cea occidentală — în chestiunea secu­rităţii. Este foarte semnificativ că chiar unii comentatori occidentali ridică obiecţiuni serioase propunerilor conţinute în „memo­randumul" puterilor occidentale. Aci a atras, de pildă, atenţia, ca fiind deosebit de caracteristic pentru stările de spirit din occident, un editorial din ziarul en­glez „Manchester Guardian”, in care se arăta că „nu-i cu putinţă să nu priveşti contrapropunerile apusene cu sentimentul punctelor lor slabe”. Criticînd proiectul de „securitate“ occidental, ziarul scrie: „In legătură cu Germania occidentală si N.A.T.O., proiectul spune că tratatul ar intra in vigoare cind Germania unită ar adera la N.A.T.O . deci nu „dacă” si „cind”, ci pur și simplu „cind”. Astfel, puterile occidentale­­ scrie în continuare ziarul — pretind■ că o Germanie unificată trebuie să meargă pe drumul lor”. Deci chiar şi ziariştii occidentali îşi dau seama că opiniei publice nu i se poate ascunde faptul, că semnificaţia principală a pro­punerilor occidentale constă in încercarea nerealistă de a adinei sciziunea Europei in blocuri militare si de a extinde blo­cul Atlanticului de nord ceea ce n-ar pu­tea decit să slăbească securitatea conti­nentului european. Planul occidental — arată mai departe „Manchester Guardian” — „este prezen­tat ca un tratat de securitate care ar da Rusiei asigurări adecvate in cazul că este atacată, dar principala lui prevedere este doar aceea ca părţile să retragă orice a­­jutor agresorului şi să prezinte­ cazul de agresiune în faţa O.N.U.” Spre a dovedi că o asemenea prevedere nu constituie nici pe departe o garanţie eficace, auto­rul face aluzie la faptul că O.N.U. nu s-a dovedit în trecut un instrument efectiv de securitate. „Manchester Guardian" continuă: „Tratatul occidental prevede­­ că în cazul unui atac în Europa, toate părţile vor trebui să întreprindă o acţiune corespunzătoare, dar — subliniază zia­rul — natura acestei acţiuni nu este spe­cificată”. Continuînd obiecţiunile sale faţă de pro­iectul de tratat occidental, „Manchester Guardian“ scrie: „Tratatul adoptă după aceea o sugestie anterioară a lui sir An­­thony Eden, ca să existe o zonă de limi­tare şi control a armamentelor de o parte şi de alta a unei linii de demarcaţie, dar tratatul, cu cea mai mare seninătate, mută linia de demarcaţie, specificind că ea tre­buie să fie constituită de frontiera răsă­riteană a Germaniei unite”. Nu puţini co­mentatori aflaţi aci, subliniază că această prevedere înseamnă nu numai ca forţele N.A.T.O. să se extindă asupra întregii Germanii, ci — pur şi simplu — ca bazele blocului nord-atlantic să fie împinse cu sute de kilometri spre frontierele Uniunii Sovietice şi ale ţărilor de democraţie popu­lară. In sfîrşit, în articolul din „Manchester Guardian“ se arată cit e de neîntemeiată pretenţia considerată de unii ca un punct principal în proiectul occidental, de a se vorbi despre „garanţii“ date Uniunii So­vietice. Articolul nu poate trece cu vederea faptul că Uniunea Sovietică este destul de puternică pentru a se apăra împotriva ori­cărui agresor. De altfel, pretenţia că plăr­­ul occidental oferă „garanţii” Uniunii So­vietice spre a o feri de o eventuală agre­siune a militarismului german este tratată cu o uşoară ironie şi de alte ziare ca, de pildă, importantul ziar parizian „Le Monde”. Aşa cum a arătat nu odată guvernul sovietic, nu poate fi vorba de „garanţii­“ oferite unui stat mare — in cazul de faţă U.R.S.S. — care a dovedit capacitatea sa de a face faţă agresorului, ci este vorba de a organiza un sistem de securitate co­lectivă, care să fie pentru toate popoarele şi toate statele europene o garanţie reală in faţa unei eventuale agresiuni. Aceasta înseamnă o garanţie atît pentru popoarele din Răsărit, cit şi pentru cele din Apus. Este de observat că unii comentatori oc­cidentali, mai ales francezi, nu pot trece peste faptul că, atita timp cit Germaniei occidentale i se lasă posibilitatea de a se înarma, ţările occidentale nu sunt la adă­post de primejdia ce o creează aceasta. „Oare în acest caz — întreabă cunoscuta ziaristă franceză Geneviéve Tabouis — problema securităţii nu se pune?“. Iar ,,Manchester Guardian”, în editorialul ci­tat, pune la îndoială sinceritatea propu­nerilor occidentale. Toate acestea arată încă odată că în problema securităţii europene există se­rioase deosebiri de puncte de vedere. Dar observatorii obiectivi remarcă totodată şi existenţa de puncte comune in cele d­ouă propuneri prezentate pină acum — puncte pe baza cărora poziţiile pot fi apropiate. „Dacă există 5 la sută şanse de acord, ele trebuie căutate” — scrie „Manchester Guardian”. A nu neglija nici o posibilitate pentru a se ajunge la un acord — aceasta este o cerere categorică a opiniei publice iubitoare de pace. Ea ră­sună aci cu o mare forţă, prin glasul de­legaţilor opiniei publice din Franţa, Ger­mania, Elveţia etc., care vin la Geneva spre a face cunoscută miniştrilor Afaceri­lor Externe dorinţa popoarelor lor ca tra­tativele să dea rezultate pozitive, in inte­resul destinderii încordării internaţionale, al întăririi păcii. CONFERINŢA MINIŞTRILOR AFACERII­­OR EXTERNE AI CELOR PATRU PUTERI Conferinţa de la Geneva in centrul atenţiei opiniei publice O nouă propunere a Uniunii Sovietice In problema securităţii europene La cîteva minute după transmiterea co­respondenţei anterioare, s-a răspîndit aci ştirea că in şedinţa din după-amiaza zilei de luni, şeful delegaţiei sovietice, V. M. Mo­lotov, a prezentat conferinţei o nouă şi im­portantă propunere a U.R.S.S. în problema securităţii europene. Propunerea conţine un proiect de tratat de securitate în Europa, la care urmează să participe pentru început, cele patru mari pu­teri, ţările membre­ ale Uniunii Europei oc­cidentale, ţările semnatare ale tratatului de la Varşovia, cele două state germane — R.F.G. şi R.D.G. —, precum şi alte state care şi-ar exprima dorinţa de a participa la acest tratat, ca, de pildă, Iugoslavia şi Da­nemarca. In declaraţia sa, V. M. Molotov a arătat că in dorinţa de a merge în întîmpinarea propunerilor occidentale, delegaţia sovietică doreşte să propună, în conformitate cu di­rectivele şefilor guvernelor celor patru pu-Prin telefon de la trimisul nostru special la Geneva teri, crearea unei zone de limitare şi inspec­ţie a armamentelor in Europa, care să in­cludă teritoriul Republicii Federale Germane şi Republicii Democrate Germane, precum şi statele vecine cu Germania. Acordul cu pri­vire la zona de limitare şi inspecţie a arma­mentelor urmează să prevadă nivelurile maxime ale efectivelor forţelor armate ale S.U.A., U.R.S.S., Angliei şi Franţei folosite pe teritoriile statelor din această zonă. Formulînd această propunere, Uniunea Sovietică dovedeşte preocuparea pentru gă­sirea de noi căi comune, care să ducă la o apropiere tot mai mare a poziţiilor susţi­nute la conferinţă. Aceasta, constituie încă o mărturie luminoasă a dorinţei de Înţelegere şi colaborare pe tărîm internaţional, în in­teresul păcii şi securităţii popoarelor. Noua propunere a Uniunii Sovietice, corespunzînd intereselor vitale ale popoarelor iubitoare de pace din Europa şi de pretutindeni, a fost întîmpinată de opinia publică — potrivit primelor ecouri ce ne parvin — cu bucurie şi deplină aprobare. Popoarele văd în aceasta o nouă şi remarca­bilă iniţiativă a Uniunii Sovietice în intere­sul slăbirii încordării internaţionale, al cre­ării încrederii necesare în relaţiile dintre state, al statornicirii unei păci trainice pe continentul nostru şi in lumea întreagă. Ştirea cuprinzînd noua propunere a Uni­unii Sovietice s-a răspîndit cu iuţeala fulge­rului în cercurile din apropierea conferinţei şi în rîndurile sutelor de ziarişti aflaţi aci, stîrnind pretutindeni un interes uriaș. I. FINTINARU Şedinţa din 31 octombrie GENEVA 31 (Agerpres). — La 31 octom­brie, ora 15 (ora Europei centrale), s-a des­chis cea de-a 4-a şedinţă a conferinţei mi­niştrilor Afacerilor Externe ai Franţei, An­gliei, Uniunii Sovietice şi S.U.A. In ordinea succesiunii, şedinţa a fost pre­zidată de J. F. Dulles. Conform hotaririi adoptate la şedinţa pre­cedentă, miniştrii au trecut la discutarea celui de-al treilea punct de pe ordinea de zi — cu privire la dezvoltarea contactelor între Est şi Vest — pentru a crea un grup de experţi in această problemă. In cadrul schimbului de vederi, primul a luat cuvîntul A. Pinay. Pinay a arătat că guvernul francez este favorabil „dezvoltării relaţiilor comerciale între est şi vest. Sun­tem­ convinşi — a spus el — că sporirea lor, ţinînd seama de nivelul actual coborît, nu va avea decit rezultate fericite, atît pe plan economic, cît şi pe plan psihologic“. In continuare el a arătat că în prezent există o serie de restricţii în ce priveşte schimburile de persoane, idei şi bunuri între Est şi Vest. Pinay a încercat, fără nici un temei, să arunce vina pentru restrîngerea le­găturilor comerciale asupra ţărilor din Eu­ropa răsăriteană, deşi, se ştie că îngustarea relaţiilor comerciale între Est şi Vest este rezultatul politicii de discriminare iniţiată de adepţii războiului rece. Mac Millan, care a luat cuvîntul în con­tinuare, a arătat că guvernul britanic acor­dă o mare importanţă acestei probleme, ex­primîndu-şi convingerea că asupra acestui punct de pe ordinea de zi se vor face pro­grese considerabile. Deşi a recunoscut pro­gresele obţinute în ultimul timp în domeniul liberei comunicaţii şi al comerţului între Est şi Vest, el şi-a exprimat îndoiala asupra e­­ficienţei acestor forme de contacte între Est şi Vest. Mac­Millan s-a declarat în favoarea pro­punerilor care vor duce la o sporire reci­procă a comerţului paşnic şi a schimburilor de persoane şi idei între popoare care, a spus el, „sunt cele mai sigure mijloace pen­tru a spori încrederea şi buna înţelegere“. A luat apoi cuvîntul V. M. Molotov. El a arătat că, în conformitate cu directivele din iulie ale şefilor guvernelor celor patru puteri, delegaţia sovietică prezintă o serie de propuneri concrete. (Propunerile sovietice privind dezvoltarea contactelor intre Est şi Vest sunt publicate in pag. 1­a a ziarului). In încheierea discuţiilor asupra acestei chestiuni, J. F. Dulles, secretar de stat al S.U.A., a propus ca examinarea problemei înlăturării obstacolelor în ce priveşte liber­tatea comerţului şi stabilirea unor contacte mai largi între Est şi Vest să fie remise ex­perţilor celor patru puteri. Cei trei miniştri occidentali au prezentat un memorandum care cuprinde propuneri asupra punctului 3 al ordinei de zi. S-a hotărît ca experţii celor patru puteri să examineze propunerile prezentate de de­legaţi asupra punctului trei de pe ordinea de zi. Grupul de experţi urmează să exami­neze atît propunerile prezentate de Uniunea Sovietică cît şi un memorandum prezentat la închiderea şedinţei de cele trei puteri asupra problemelor dezvoltării contactelor între est şi vest. După o scurtă pauză, cei patru miniştri au reluat examinarea punctului 1 de pe or­dinea de zi — securitatea europeană şi Germania. Luînd cuvîntul, V. M. Molotov, a făcut o serie de propuneri importante. V. M. Molotov a arătat că pentru exami­narea problemei germane delegaţia sovie­tică consideră necesar să fie invitaţi Otto Grotewohl, primul ministru al R.D. Germa­ne, şi cancelarul Adenauer, şeful guvernu­lui R. F. Germane, sau reprezentanţi auto­rizaţi ai acestora. Cei trei miniştri de A­­faceri Externe occidentali s-au declarat îm­potriva participării reprezentanţilor R.D. Germane la conferinţă, întrucît S.U.A., An­glia şi Franţa nu au recunoscut guvernul R.D. Germane. Ei au susţinut ca la lucră­rile conferinţei să participe numai reprezen­tanţii guvernului R.F. Germane. V. M. Molotov a prezentat apoi o nouă propunere în problema securităţii europene. (Prevederile acestei propuneri sunt publicate in pag. 1-a a ziarului). In încheierea dezbaterilor a luat din nou cuvîntul J. F. Dulles. Următoarea şedinţă a conferinţei va avea loc miercuri, la ora 15 (ora locală). Vizita premierului Uniunii Birmane, U Nu, in Kazahstan ALMA-ATA 31 (Agerpres). — TASS La 30 octombrie au sosit în capitala Ka­­zahstanului primul ministru al Birmaniei, U Nu, şi persoanele care-l însoţesc. In drumul de la Baku la Alma-Ata, pri­mul ministru U Nu şi persoanele care îl în­soţesc s-au oprit la Samarkand — unul din cele mai vechi oraşe din Asia Centrală. Pe aeroportul din Alma-Ata, primul mi­nistru U Nu, soţia sa Do Mia I, şi persoa­nele care-l însoţesc au fost întîmpinaţi de D. A. Kunaev, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Kazahe, şi de alte perso­nalităţi. D. A. Kunaev, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.S. Kazahe, a rostit un cu­­vînt de salut. In cuvîntul său de răspuns,­­ Nu a spus: Domnule preşedinte, domnule primar, prie­teni ! Sînt foarte fericit că am sosit aici. Mi­­-a spus că aici se întreprind încercări pline de curaj de a transforma pustiurile lipsite de viaţă în pămînturi fertile. In Birmania se desfăşoară de asemenea o activitate intensă de dezvoltare a producţiei şi noi depunem eforturi energice pentru a produce mai multe mărfuri. Primul ministru a subliniat că este foarte bucuros de posibilitatea care i-a fost oferită de a cunoaşte realizările construcţiei socia­liste în agricultura Kazahstanului. După părerea mea, tot ceea ce vom vedea aci, a spus : Nu, ne va ajuta în mare mă­sură in Birmania. Vă transmit salutul adresat de oamenii muncii din Birmania oamenilor muncii din Alma-Ata ! Vă mulţumesc pentru primirea călduroasă ! împreună cu primul ministru . Nu, în Kazahstan au sosit ziariştii birmani care vi­zitează Uniunea Sovietică. Pas 3 Turişti sovietici au sosit la Belgrad BELGRAD 30 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 29 octombrie au sosit la Belgrad, cu un tren special, aproximativ 200 de turişti din Moscova, Leningrad, Kiev şi Minsk. în cursul călătoriei lor în Iugoslavia, turiştii sovietici vor vizita numeroase oraşe. Desfăşurarea reformei agrare în R. D. Vietnam HANOI 30 (Agerpres). — După cum transmite Agenţia Vietnameză de Infor­maţii, la 27 octombrie a avut loc la Hanoi conferinţa Comitetului Central pentru în­făptuirea reformei agrare în R. D. Vietnam. Ho Viet Tan, vicepreşedinte al comite­tului, a comunicat in raportul său cu pri­vire la desfăşurarea reformei agrare că in­­tr-un număr de 1.594 de sate din ţara, unde locuiesc peste 4.000.000 de­­ răni, reforma agrară a şi fost înfăptuită­ în întregime sau este în curs de înfăptuire.

Next