Scînteia, martie 1956 (Anul 25, nr. 3532-3558)

1956-03-01 / nr. 3532

*­­i. 3532 fra­ut PENTRU Din activitatea unei Case a alegătorului Cum mergi pe calea Gr­iviţ­ei o bu­cată de drum­ către Atelierele C.F.R. zăreşti o casa străjuită de citeva stea­guri roşii şi tricolore. Aci este Casa alegătorului nr. 1 la intrarea căreia,­­pe o placă de marmoră, stă scris: „In această clădire — fostul local al Sindicatului C.F.R. — a avut loc în decembrie 1932, sub conducerea tova­răşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, şe­dinţa Comitetului Central de acţiune a muncitorilor ceferişti în vederea pre­gătirii eroicelor lupte revoluţionare din februarie 1933, care au înscris o pagină glorioasă în istoria clasei mun­citoare din țara noastră“. O casă is­torică. După amiezele, muncitorii din cartier se opresc adesea aici, răsfoiesc revistele, ascultă programul posturi­lor de radio, participă la manifestă­rile cultural-artistice sau discută cu agitatorii. La Casa alegătorului nr. 1 activitatea se desfăşoară după un pro­gram. Iată cîteva spicuiri din programul pe o săptămînă : Luni — dimineaţa — responsabila Casei alegătorului, tov. Elena Vieru, discută cu cetăţenii decretul cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare. După-amiază : întîlnirea în­tre candidatul F.D.P. pentru circum­scripţia electorală raională nr. 28 şi alegatorii săi. Marţi — dimineaţa — tov. Nicolae Popeangă povesteşte tinerilor care vo­tează pentru întîia oară despre ale­gerile din trecut. După-amiază : prelu­crarea broşurii „întrebări şi răspun­suri în legătură cu alegerile de depu­taţi în sfaturile populare“. Miercuri — dimineaţa : discuţie cu gospodinele din cartier despre marile drepturi dobîndite de femei în anii regimului democrat-popular. După-amiază: întîlnire între candi­daţii circumscripţiei electorale nr. 30 cu alegătorii. Joi — dimineaţa : convorbire des­pre unele capitole ale Constituţiei R.P.R. După-amiază: program artistic cu pic­a: „Sus Tudorache, jos Tudo­­rache“ de Mircea Ştefănescu. Vineri — dimineaţa — cercul de ci­tit al cetăţenilor din cartier discută despre „Schimbul de mesaje dintre N. A. Bulganin şi Dwight Eisenhower“ După-amiază — recenzia cărţii „Spre şantier“ de Ştefan Andrei. Sîmbătă — dimineaţa — lectură din cuvîntările rostite la cel de-al XX-lea Congres al P.C.U.­ După-amiază , program artistic des­pre alegerile din trecut, prezintă bri­gada de agitaţie a Casei de cultură „Ştefan Gheorghiu“. Intr-una din zile, alegătorii de pe strada Ecleziarhului s-au întîlnit la Casa alegătorului cu candidata F.D.P. Maria Mihalcea de la fabrica „Tex­tila Griviţa". Cu acest prilej, cetă­ţenii au propus să se lărgească piaţa „România Muncitoare“, să se deschi­dă noi magazine şi o librărie între Bd. Basarab şi Piaţa Chibrit. Recent, tot aici s-a vorbit cetăţenilor despre „însemnătatea îndeplinirii sarcinilor trasate de cel de-al II-lea Congres al PJVf.R.“. Numeroşi oameni ai muncii au luat parte la conferinţele organizate pe teme internaţionale, la audiţii colec­tive de radio, la seri literare etc. La conferinţa cu tema ,,A zecea aniversare a R. P. Ungare“ Casa ale­gătorului a găzduit şi oaspeţi de peş­te hotare, o delegaţie din Sudan. După conferinţă auditorii au aplaudat programul artistic prezentat de Casa de cultură maghiară. * Recent, mulţi cetăţeni din cartier au luat parte la convorbirea despre „Eroicele lupte ale muncitorilor cefe­rişti din 1933“ şi la întîlnirea tineri­lor din raza centrului de votare nr. 1 Griviţa Roşie, care vote*’* pentru prima oară. ★ Urci scara de la intrare şi pătrunzi într-o sală largă luminoasă. In drea­pta se află biblioteca. Amatorii de lec­turi găsesc aci cărţi literare: „Ver­suri alese“ de Mihai Beniuc, „Vecinii” de V. Em Galan, „Teatru“ de Aurel Baranga etc. Cîţiva dintre ei citesc cu atenţie gazeta de perete „Alegătorul“. Gaze­ta cuprinde articole care oglindesc realizările înfăptuite în cartierul lor de sfatul popular, portrete ale candi­daţilor F.D.P. şi materiale care tra­tează diferite alte probleme cum ar fi de pildă: „Directivele Congresului al II-lea al P.M.R. în atenţia viitori­lor deputaţi“, „Importanţa Casei ale­gătorului“. In jurul mesei îmbrăcate cu pluş albastru, din mijlocul camerei, cîţiva vizitatori citesc din broşura „între­bări şi răspunsuri în legătură cu De­cretul Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale a R.P.R. cu privire la alege­rea deputaţilor în sfaturile populare“, lămurindu-şi o serie de probleme ca­­re-i preocupă. Casa alegătorului nr. 1 din raio­nul Griviţa Roşie, condusă de Nico­lae Popeangă şi Elena Vieru, des­făşoară o activitate instructivă şi a­­trăgătoare contribuind la buna desfă­şurare a muncii de agitaţie în campa­nia electorală. D. MINCULESCU Un program nerealizat ORAŞUL STALIN (rea. ziarului „Drum nou“). La Casa alegătorului din Bd. Vo­­roşilov, Oraşul Stalin, de săptămîni de zile programul de activitate afişat frumos şi la loc vizibil nu se respectă. Iată, de pildă, ce s-a întîmplat cu pro­gramul din săptămînă 13-19 februarie a.c. Luni, era programată o conferinţă pe care trebuia s-o ţină tovarăşul Ion Damian, tehnician la întreprinderea poligrafică. Alegătorii au venit să-l asculte, dar n-a venit con­ferenţiarul Marţi a avut loc, con­form programului o recenzie. Miercuri însă brigada artistică programată n-a venit să prezinte programul aşteptat. Joi, de asemenea, programul n-a fost respectat, deşi alegătorii au venit la Casa alegătorului. Confe­rinţa programată pentru vineri nu s-a ţinut Tot degeaba au venit alegătorii şi sîmbătă şi duminică. Este de neînţeles de ce Comitetul orăşenesc de partid Stalin, care cu­noaşte această situaţie, n-a luat nici o măsură concretă pentru lichidarea lipsurilor. Am ajuns in Stănești, această mare comună din raionul Giurgiu, pe o vreme cîinească. Dinspre Du­năre venea puhoi de zăpadă spul­berată de vint, așa că lumea era o necontenită roire albă... Nădăj­­duisem, ca once călător, să am vreme prielnică, nu viscol. Primul meu gind a fost să mă întorc, să nu tai troienele de la gară pînă in sat, cale de trei kilometri. Mai ales că aveam un tren de întoarcere peste vreo două ceasuri. împrejur se invîrtejea zăpada, șuiera crivă­țul, parcă dinadins pornit să mă tintuiască la gară Dar îmi sunau in urechi unele cuvinte auzite la raionul de par­tid... Nu se putea să dau cinstea pe ruşine. Şi la o adică, umblăm numai pe vreme luminoasă ? Nici­decum. Mai mult, am ocazia să cunosc un candidat. Ştiu eu ce-o să aflu de la d­mnul ? Omul acesta s-a zbătut ca atâta alţii, şi îm­preună cu alţii, să ducă înainte viaţa noastră, viaţa satului şi a ţării, a biruit greutăţi mai mari decit un viscol, o fi suferit... s-o fi bucurat de victorii... Cum să rămit indiferent înaintea lor ? Deci, ridic gulerul paltonului îmi îndes căciula pe urechi ..Hai să mai cu­noaştem un om ! Fie ce-o fi! fl Cheamă Petre Cristea. Din 1950 este mereu deputat in sfatul popu­lar comunal şi raional. Au oame­nii încredere intr-insul Acum este propus candidat regional. A fost preşedintele întovărăşirii, acum este preşedintele gospodăriei co­lective. Haide... Nu-mi ajunge cit ştiu despre Unsul“ N-a fost nici un act de eroism străbaterea acelui drum înaintea mea a 10 oameni tăiaseră pîrtie, așa că intr-un ceas eram la sediul gos­podăriei. lată o casă cu trei încă­peri şi tindă o curte pustie cu un car brentuit tras Ungă un şopron O cărare prin zăpadă şi o închi­puire de magazie, in care habar n-aveam ce se Poate vine. La In­trarea in curte, o tablă deasupra porfii arăta că acolo e sediul gospodăriei agricole colective Atîta tot. Obişnuit cu înfăţişări bogate, solide şi frumoase, acest mărunt început de viaţă nouă mi s-a părut dezolant, pirpiriu, gata să se stingă... Unde-s clădiri­„Ştii, tovarăşe dragă, pentru că te simt a fi fecior de ţăran, ştii că un puişor îndată ieşit din găoace e plăpînd ca un fulg şi într-una trebuie să stai cu mare grijă pe Ungă dinsul. Mai întîi piscuie sub­ţirel, apoi face glas şi nu după multă vreme începe să bată din aripioare şi să scurme de mai mare dragul. Dacă-l păzeşti şi-l aperi de aiii, se saltă din el o făp­tură vioaie şi tare... Aşa-i şi cu gospodăria". Cam aceste vorbe, auzite mai au de la cineva de prin alte părţi ale ţării, mi-au venit în minte ascul­­tîndu-l pe tovarăşul Petre Cristea, preşedintele gospodăriei colective din Stăneşti-Giurgiu. — Noi sîntem 22 de familii deo­camdată. Puţine faţă de cele aproape o mie cîte are comuna... Dar, vedeţi, noi sintem­ ca droj­dia în aluat Drojdia cea puţină cuprinde toată dospeala, tot alua­tul şi umple copaia. Del... Altfel nu se poate. Asta-i credinţa noa­stră La început e greu ; pe urmă merge mai uşor Cînd am făcut în­tovărăşirea, credeţi c-a fost altfel? Nu.. Iar din întovărăşire, dintr-o parte a ei, am alcătuit gospodăria — Cum ? — Am luat parte astă vară la demonstraţia delegaţiei sovietice in legătură cu însilozarea porum­bului Am fost aşa iar la Livedea Am văzut acolo cum poate şi cum ar trebui să trăiască ţăranul. Am intrat in casa unui colectivist Avusese un pogon de pămint şi şase suflete la masă Cînd a in­trat în gospodărie, n-avea nici mîncare. L-a ajutat gospodăria cu 20 duble de porumb şi cu zece de grîu Toamna, i s-au cuvenit 6.000 kg. de porumb şi 3 000 kg. de grîu Aşează-te, nene, pe trai. Acuma are casă nouă, radio, aragaz, mobilă pentru fată, are vacă, opt oi, stupi — cit despre păsări, nu le-am nu­mărat, plină bătătura. Avea şi o scroafă care-i dăduse la prima fă­tare 11 purceluşi. Ti avea de patru zile... Iar va­ca o hrănea nu­mai cu ţîn de lucernă. Eu mă mi­ram, iar el surîdea şi-mi arăta me­reu ce mai are.. Bine, îmi ziceam, straşnică rînduială. Ce-mi plăcea mai mult la ei, la Livedea, era că fiecare ştia ce are de făcut. Şi ce culturi aveau. Cînd am văzut ma­şina că intră un porumb şi-l toacă pentru siloz, parcă mă tăia la ficaţi, aşa frumos porumb era. He, dar porumbul pentru recoltă era şi mai frumos. Şi tot semănat în pătrat ! Tot ce-am văzut acolo era frumos. Dacă ţi-oi spune că n-am văzut cal să-i număr coastele!... Pînă şi copiii ştiau să răspundă L-am întrebat pe unul, pe-un tine: „Bre, merge bine gospodăria voas­tră El, de colo, zice: „A ta, individuala, merge mai bine Auzi, ştrengarul, ce răspuns la el ! Am venit de-acolo însufleţit. Am Stat cu fraţii din întovărăşire şi ne-am sfătuit. Am avut sprijinul comuniştilor, al raionului. Am al­cătuit gospodăria aşa cum o ve­deţi : o picătură de drojdie, dar ce a luat va dospi aicil Tovarăşul Petre Cristea a fost ţăran cu trei pogoane de pămint, doi cai şi o căruţă. S-a chinuit şi el ca atîţia alţii Din cuvintele sale reieşea nădejdea ce şi-o pune in viitor Semnele acelui viitor le vă­zuse într-aevea la Livedea, iar să­­mînţa lui încolţise acum şi în pă­­mîntul Stăneştilor. Vorbea despre una şi despre alta cu liniştea şi si­guranţa omului care-şi cunoaşh drumul N-a stăruit asupra faptu­lui că prin grija sfatului popular s-a durat un pod trainic pe dru­mul dintre Giurgiu şi Stăneşti Despre gîrla din sat, canalizată cu 18 tuburi adunate de către comi­tetul sătesc, In care dînsul avusese cuvînt greu, a pomenit doar In treacăt. Destul că apa nu mai dă in casele oamenilor. Tot aşa des­pre comisia cetăţenească din cir­cumscripţia sa, care-l ajută în munca de deputat. S-o fi gindit că-i cît se poate de firesc să-şi lă­murească alegătorii ca să fie la rind cu obligaţiile către stat, să samene la timpul potrivit şi să se lupte împreună pentru prospe­ritatea satului. Acestea sînt înda­toririle oricărui cetăţean cumseca­de ; cu atît mai mult sînt ale unui deputat. — Dar se putea face şi mai mult, spuse într-o vreme tovară­şul Cristea. Iată, n-am terminat căminul cultural care trebuie să aibă o sală de 600 de tocuri. Co­mună mare, ce vrei? Întreprinderea de construcţii nu şi-a respectat o­­bligaţiile, a ridicat clădirea pînă la centură şi ne-a lăsat aşa. Trea­­bă-i asta ? Nu-i / Putea fi gata de mult. Dar la 1 august trebuie să fie gata. Il cer oamenii. N-avem r. staţie de radioamplificare. Şi pe asta o cer. Iată, de cînd avem ra­dio la noi, la sediu, cetăţenii se string aici, ascultă ştiri şi sfaturi, ori se distrează. Avem nevoie de cămin şi-l vom face, că nu sun­tem­. .noi cei mai înapoiaţi din re­publică, îndeosebi mi-a plăcut la dînsul încrederea în viitoarea înfăţişare a satului. Mereu aducea vorba de întovărăşiri noi, de mărirea și în­tărirea lor, de dezvoltarea gospo­dăriei proaspăt înfiinţate. — Nici în somn nu-mi dă pace Livedea. Mereu o văd înaintea ochilor... și nu numai mie. Am văzut cu toții în întovărășire că-i mai rodnică munca unită. Da, da. A stat o clipă cu privirile ațin­tite în viscolirea de afară. Mîinile i se încleștaseră una într-alta semn că într-însul fierbea o hotă­­rîre puternică. Apoi s-a întors re­pede spre mine : — Dar dumneata, tovarășe, cu ce treburi pe la noi ? Văd că în­semni ceva pe hirtie.. Nu cumv dorești să scrii și despre S.M.T. Toporu care nu ne-a făcut lucru di calitate ? Zău, spune, ce anum■ te-a adus pe vremea asta la Stă­nești ? Am zîmbit i­-am strîn­s de braț — Uite am venit să vă cunosc Atîta tot Și dacă se poate, să scriu ceva la ziar. — Cum vrei, tovarășe. Desnii noi ori s-o scrie, ori nu s-o scrie tot vom face. Că omul cît trăiești ne nămint numai la bine năzuieşte Năzuim şi noi, şi credem că aşa va fi. Candidaţii democra­ţiei populare OM DE ÎNCREDERE le uriaşe, înfipte zdravăn în­că­ de DUMITRU MIRCEA mint şi semeţ ri­dicate în văzduh, intîlnite in atîtea locuri ? Unde ? Oare n-am venit degeaba ? aC­NTBU Fruntaş în muncă Comunistul Dumitru Dinescu de la fabrica de încălţăminte „N. Bălcescu” din Capitală este cunoscut ca unul din cei mai sîrguin­­cioşi muncitori ai întreprinderii. El se străduieşte să folosească cu chibzuinţă materiile­­prime. Combinînd pe suprafaţa pielii tiparele numerelor mari cu cele mici, el a reuşit să economisească în pri­mele 20 de zile ale lunii februarie o cantitate de piele din care s-au croit, în plus, încă 65 perechi de încălţăminte. Tov. Dumitru Dinescu a fost propus candidat al F.D.P. in cir­cumscripţia electorală raională nr. 131 din Capitală. In clișeu : Tov. D. Dinescu la locul său de muncă. întîlnire cu alegătorii Probleme de interes obştesc CLUJ (coresp. „Scînteii“). — La Casa alegătorului nr. 23 din Cluj a avut loc întîlnirea alegătorilor din circumscripţia electorală regională nr. 12 cu candidatul lor în alegeri tov. Virgil Trofin, membru supleant al C.C. al P.M.R. şi secretar al C.C. al U.T.M. întîlnirea s-a caracterizat prin participarea deosebit de activă a cetă­ţenilor la discuţii. Din fiecare cuvînta­­re rostită a reieşit hotărîrea oamenilor muncii de a traduce în viaţă hotărîrile Congresului al II-lea al P.M.R., încre­derea şi dragostea lor faţă de partid şi de puterea populară. Tov. Ştefan Belovai a enumerat principalele lucrări înfăptuite în ulti­mii ani în oraş de către sfatul popu­lar cu sprijinul cetăţenilor. Numeroa­sele parcuri şi spaţii verzi amenajate, zecile de străzi pietruite şi pavate, lu­crările de electrificare a unor cartiere dovedesc rodnicia muncii depuse pen­tru dezvoltarea şi înfrumuseţarea ora­şului. — Numai în circumscripţia noastră electorală — a spus vorbitorul — a luat fiinţă un cartier nou pe Calea Turzii, unde s-au construit zeci de case prin împrumuturi acordate de stat şi cu sprijinul întreprinderilor. Tov. Ileana Giurgiu a vorbit des­pre experienţa ei ca responsabilă de stradă în ce priveşte antrenarea ce­tăţenilor la o serie de lucrări şi spri­jinirea activităţii deputaţilor Alţi ce­tăţeni au făcut numeroase şi impor­tante propuneri pentru mai buna gos­podărire a oraşului. Maria Tokes, de pildă, a propus să se acorde mai multă atenţie păstrării monumentelor istorice ale oraşului. Ea a mai propus înfiinţarea unor comitete de blocuri, care să îngrijească de efectuarea repa­raţiilor curente, de păstrarea curăţeniei. Tov. Mihai Ştefan şi Terezia Da­vid au criticat comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc pentru că nu s-a transportat la vreme molozul rămas în urma lucrărilor de canalizare şi de introducere a gazului metan. Tov. Trofin Virgil, în cuvîntul său, după ce a arătat cetăţenilor însemnă­tatea sarcinilor­ trasate de cel de-al doilea Congres al partidului, a subli­­niat aportul pe care poate să-l aducă tineretul, cu entuziasmul specific vîr­­stei, în munca de gospodărire a ora­şului, în activitatea sfatului popular, însufleţit de perspectivele luminoase ale noului cincinal, tineretul va lupta cu pasiune, în opera de construcţie so­cialistă a ţării. La propunerea celor prezenţi s-a constituit un colectiv format din prof universitar Tiberiu Popovici, membru corespondent al Academiei R.P.R.. Tiberiu Bucşa, preşedintele tribuna­lului orăşenesc, şi F. Gergely, care va cerceta situaţia monumentelor is­torice din oraş şi va face propuneri pentru darea lor în păstrare unor in­stituţii. S-a mai format un colectiv în frunte cu Ioan Szép, fruntaş în pro­ducţie la uzinele „Ianos Herbak", care să studieze situația lucrărilor de ali­niere de pe strada Bădescu. însemnări în legătură cu pregătirea premierelor teatrale Fără continuitate, fără menţinerea unui ritm viu, a unei atmosfere crea­toare atît în faza de repetiţie cît şi în aceea a reprezentaţiilor — nici nu poa­te fi vorba de realizarea unor spec­tacole teatrale de nivel înalt. Faptul, pare-se, e foarte cunoscut şi unanim acceptat de creatorii din teatru. De aceea este ciudat că se întîmplă ca premiere importante să aibă loc, din diferite cauze, abia la sfîrşitul stagiunii, aproape în toiul verii, după cum a fost cazul anul tre­cut cu piesele „Rege­le Lear“ (la Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale“) sau „Impărătiţa lui Machidon“ (la Tea­trul Armatei). Situaţii similare au existat bunăoară şi în activitatea tea­trului din Arad ca şi a altor teatre din Capitală şi din ţară. Intre alte lipsuri pe care le provoacă acest sistem, e ştiut că un spectacol prezentat abia în vară, un spectacol care n-a avut po­sibilitatea de a se închega îndeajuns în contact cu publicul, trebuie „reîn­călzit“ toamna. Se poate întîmplă ca uneori, în anu­mite condiţii, punerea în scenă a unui spectacol să implice o perioadă mai în­delungată de pregătire — dar acest lucru trebuie prevăzut din timp. Felul în care a decurs pregă­tirea spectacolului „O chestiune personală“ la Teatrul Naţional „I. L Caragiale“ demonstrează că atunci cînd există un interes viu din partea tuturor factorilor de care depinde realizarea unui spectacol — acesta poate fi pus la punct în termenul prevăzut şi la un nivel artistic corespunzător (în ce priveşte acest spectacol, se mai poate aminti şi răstimpul scurt în care a fost realizat). La o consfătuire care a avut loc re­cent la Ministerul Culturii, artistul po­porului Costache Antoniu a atras aten­ţia asupra pericolului pe care-l prezintă tendinţa unor regizori de a amîna fără motive serioase data premierelor; ac­torul s-a ridicat cu hotărîre împotriva obiceiului înrădăcinat, de pildă, la Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale“ unde uneori, atunci cînd încep repetiţiile, actorii nu cunosc, nici măcar cu apro­ximaţie, data premierelor. Şi la Tea­trul de Operă şi Balet al R. P. R. se poate vorbi despre tărăgănare în mun­ca de pregătire a spectacolelor. Faptul că la o seamă de teatre da­tele premierelor nu sunt fixate de la începutul stagiunii (sau că — deşi fi­xate — aşa cum se întîmplă nu arare­ori­ la Teatrul Armatei, aceste date sînt amînate repetat) constituie o premiză a dezorganizării. Aseme­nea lipsuri nemulţumesc colectivele de interpreţi şi duc la scăde­rea încordării artistice în munca de pregătire a spectacolului. Aci este ne­cesar de adăugat că unii conducă­tori de teatre nu acordă grija cuve­nită întocmirii şi definitivării la timp a repertoriilor. Şi în actuala stagiune , de la deschiderea căreia au trecut mai bine de cinci luni — la unele teatre din Capitală şi din ţară, deşi există condiţii pentru complecta­­rea repertoriului, acest lucru suferă încă amînări complect nejustificate. Aceste practici sînt strîns legate de o concepţie îngustă, formală, a unor conducători de teatre şi regizori în ce priveşte îndeplinirea planului. Adesea nu există altă preocupare decît aceea ca o piesă să intre în „bilanţul stagiu­nii“ pentru amplificarea raportului de activitate. De asemenea, este neglijat un lucru atît de important şi de esen­ţial ca asigurarea unei planificări bine chibzuite, coordonate a tuturor compar­timentelor — atît a celor artistice cît și a celor tehnice. Intre altele, e nevoie ca directorii de teatre să fixeze date-limită ale pre­mierelor, date a căror depășire (fără aprobarea expresă și bine cîntărită a Ministerului Culturii) să atragă după sine amînarea premierei respective pentru stagiunea următoare. Problema e strîns legată de luarea unor măsuri pentru consolidarea disciplinei artistice în așa fel încît pregătirea spectacole­lor să se desfășoare conform planului, într-o atmosferă cu adevărat creatoare. Consfătuirea cadrelor tehnice agricole din regiunea Bucureşti în ziua de 28 februarie a avut loc la Comitetul regional Bucureşti al P.M.R o consfătuire a cadrelor teh­nice agricole din regiune, organizată de către Comitetul regional Bucureşti al P.M.R. şi sfatul popular regional. La consfătuire au mai participat pre­şedinţi ai sfaturilor populare raionale, inginerii şefi ai secţiilor agricole ale sfaturilor populare raionale, directori şi ingineri şefi din S.M.T.-uri, ingineri agronomi şi zootehnişti. Infăţişînd munca politică şi organi­zatorică desfăşurată în vederea pregă­tirii campaniei agricole de primăvară şi a transformării socialiste a agricul­turii, ing. Gheorghe Hristu, directorul Direcţiei regionale agricole, a arătat că potrivit Directivelor celui de-al II- lea Congres al P.M.R. oamenilor mun­cii de pe ogoarele acestei regiuni le revin anul acesta sarcini sporite. In regiune sunt posibilităţi să se obţină un spor de recoltă la grîu şi porumb de respectiv 400 kg. şi 600 kg. boabe la hectar faţă de anul trecut. Oamenii muncii şi cadrele tehnice agricole din regiunea Bucureşti trebuie să intensi­fice munca de pregătire a campaniei agricole de primăvară Anul acesta în gospodăriile co­lective şi întovărăşirile agricole existente au intrat 2.887 de fa­milii, iar 4.464 de familii au con­stituit noi întovărăşiri agricole. Aceas­tă situaţie impune ca S.M.T.-urile să efectueze anul acesta un volum de lu­crări de două ori mai mare de­cît anul trecut. De aceea, nu este mulţumitoa­re situaţia că S.M.T.-urile au realizat reparaţii numai în proporţie de 75 la sută la tractoare, de 83 la sută la plu­guri de tractor, de 76 la sută la semă­nători. S.M.T.-urile trebuie să grăbeas­că încheierea de contracte şi să sta­bilească din timp itinerariul de depla­sări al brigăzilor. In referat s-a arătat că trebuie să­ se acorde atenţie aprovizionării cu se­minţe şi condiţionării acest­ora. Din discuţiile ce au avut loc şi din concluziile acestei consfătuiri a reieşit că inginerii şi tehnicienii agronomi din regiunea Bucureşti trebuie să se ocu­pe mai mult de buna pregătire şi des­făşurare a campaniei de primăvară, să sprijine activ munca unităţilor agricole socialiste. O atenţie deosebită trebuie acordată extinderii iniţiativelor pornite de ţăranii muncitori din raioanele Domneşti, Slobozia, Alexandria şi Ol­teniţa în ceea ce priveşte organizarea grupelor de într-ajutorare şi tarlan­zare. De asemenea trebuie intensificată mun­ca pentru înfiinţarea de noi gospodării colective şi întovărăşiri şi pentru în­tărirea celor existente. (Agerpres) „F. M. Dostoevski—mare scriitor rus“ Conferinta prof. univ. V K. Skaterscikov Miercuri după-amiază, la Casa Prie­teniei Româno-Sovietice A.R L.U.S., prof. univ. V. K. Skaterşcikov, de la Universitatea „Lomonosov“ din Mos­cova, a conferențiat despre „F. M Dostoevski — mare scriitor rus“. In prezidiu au luat loc: Octav Li­­vezeanu, vicepreşedinte al A.R.L.U.S., Ilia Melinescu, membră în Biroul Consiliului General A.R.L.U.S., direc­tor al Editurii Cartea Rusă, şi Costa­che Antoniu, artist al poporului din R.P.R. Prof. univ V. K. Skaterşcikov şi-a început expunerea arătînd că întreaga creaţie a lui Dostoevski este bine cu­noscută nu numai în patria lui, ci şi în lumea întreagă. Vorbitorul s-a oprit asupra ideilor şi tendinţelor fundamen­tale ale creaţiei dostoevskiene, asupra cauzelor contradicţiilor tragice ale acestei creaţii şi asupra importanţei acesteia pentru contemporaneitate. „Multe file ale cărţilor lui — a spus vorbitorul — sunt pagini geniale din literatura mondială, în care răsună cu o putere uriaşă protestul împotriva inegalităţii sociale şi a suferinţelor oamenilor“. „Amintirea lui Dostoevski, marele scriitor, — a spus în încheiere vorbi­torul, — a trăit, trăieşte şi va trăi în inimile urmaşilor, în inimile celor ce construiesc o viaţă nouă căutînd să scape omenirea de suferinţele pe care cu o uriaşă putere artistică le-a zugră­vit acest mare artist al cuvîntului“ După conferinţă a urmat un program literar-muzical. Conferinţa şi programul literar-mu­zical au fost urmărite cu interes de un numeros public format din profe­sori, studenţi, redactori ai editurilor ziarişti şi alţi oameni de artă şi cul­tură. (Agerpres) Comemorarea lui I. R Pavlov CLUJ (coresp. „Scînteii“).­­ Miercuri seara, în amfiteatrul clinici­lor din Cluj a avut loc o şedinţă 60- lemnă închinată comemorării a 20 de ani de la moartea lui I. P. Pavlov or­ganizată de filiala Academiei R.P.R., Institutul Medico-Farmaceutic şi Con­siliul regional A R.L.U . Au luat cu­vîntul acad. prof. dr. Grigore Bene­­tato şi prof Alexandru Roşea. Adunări comemorative au mai fost în oraşele Timişoara, Piteşti, Slatina, Curtea de Argeş etc. înhumarea lui Nicolae Bălţâţeanu Miercuri a avut loc înhumarea lui Nicolae Bălţăţeanu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat Corpul neînsufleţit a fost depus în holul Teatrului Naţional „I . Ca­ragiale“, sala Comedia, unde în cursa dimineţii un mare număr de oameni ai artei şi alţi cetăţeni au adus defuncţii lui ultimul salut. Ultima gardă în jurul sicriului a fost alcătuită din Costache Antoniu, Al Finţi, I Finteşteanu, Moni Ghelerter La ora 14 a avut loc adunarea de doliu, în prezenţa unui mare număr de actori ai teatrelor din Capitală şi alţi oameni ai artei şi culturii. Au luat cuvîntul: artista poporului Lucia Sturza Bulandra, Chirii Econo­­mu, regizorul Ion Bahighian, maestru emerit al artei, regizorul Vlad Mu­gur, artistul poporului George Vra­ca, artistul poporului Ion Manolescu şi Vasile Moldovanu, directorul Tea­trului Naţional „I. L Caragiale“, în numele Ministerului Culturii şi condu­cerii Teatrului Naţional „I L. Cara­giale". Vorbitorii au evocat calităţile de mare artist şi neuitatele creaţii ale lui N Bălţăţeanu, marele său talent dublat de o rară modestie, înalta sa conştiin­ţă profesională, dragostea cu care îm­părtăşea tineretului în teatru şi de la catedră vasta sa experienţă. De asemenea, s-au scos în relief me­ritele deosebite de artist-cetăţean ale lui­­ Bălţăţeanu. înhumarea a avut loc la cimitirul Belu (Agerpres) pag 3 TELEGRAME EXTERNE Sosirea la Moscova a lui Vincent Auriol MOSCOVA 29 (Agerpres). — TASS In noaptea de 28 spre 29 februarie a sosit la Moscova, ca invitat perso­nal al preşedintelui Prezidiului Sovie­tului Suprem al U.R.S.S., K. E. Voro­­şilov, fostul preşedinte al Republicii Franceze, dl. Vincent Auriol, repre­zentant de seamă al vieţii publice din Franţa, împreună cu soţia. Dl. Vin­cent Auriol va vizita întreprinderi industriale, colhozuri, precum şi mai multe oraşe din Uniunea Sovietică. Pe aeroportul Vnukovo, dl. Vincent Auriol a fost întîmpinat de S. R. Ra­­şidov, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi pre­şedintele Prezidiului Sovietului Su­prem al R.S.S. Uzbece, şi de alte per­sonalităţi sovietice. Au fost de faţă de asemenea M. De­­jean, ambasadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al Franţei în U.R.S.S., şi personalul diplomatic al ambasadei. K. E. Voroşilov l-a primit pe Vincent Auriol La 29 febuuarie, K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., l-a primit pe Vin­cent Auriol, fruntaş al vieţii publice din Franţa, fost preşedinte al Repu­blicii Franceze. Oaspetele a fost în­soţit de M. Dejean, ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al Fran­ţei în U.R.S.S. şi de J- Laloy, minis­tru plenipotenţiar, consilier al amba­sadei. Intre K. E. Voroşilov şi Vincent Auriol a avut loc o convorbire prie­tenească. Congresul C. G. M. din Italia ROMA 29 (Agerpres). — TASS La 28 februarie şi-a continuat lu­crările la Roma cel de-al IV-lea Con­gres naţional al sindicatelor afiliate la Confederaţia Generală a Muncii din Italia, la care participă aproximativ 1.300 de delegaţi. La congres asistă Invitaţi din par­tea sindicatelor din Albania, Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Populară Chineză, Franţa, Republica Democrată Germană, Indonezia, Iugo­slavia, Luxemburg, Mexic, Olanda, Polonia, România, Ungaria şi Uniunea Sovietică. In şedinţa din 28 februarie, parti­cipanţii la congres au ascultat ra­portul pe tema „Sarcina ridicării ni­velului de trai şi a îmbunătăţirii con­diţiilor sociale şi morale ale oam­e­­nilor muncii din întreprinderi şi din ţară în conformitate cu principiile constituţiei” Prima parte a raportului, consacra­tă problemelor social-economice, a fost prezentată de Secondo Pessi, se­cretar al C.G M.I. A doua parte — cu privire la revendicările oamenilor muncii din Italia în etapa actuală — a fost prezentată de Fernando Santi, secretar al C.G.M.I. ----------------­ Puternice manifestaţii ţărăneşti în Sudan CAIRO 29 (Agerpres). — TASS Potrivit ştirilor sosite din Chartum, (Sudan), în regiunea oraşului Kosti (provincia Nilul Albastru) au avut loc recent manifestaţii puternice ale ţăra­nilor cultivatori de bumbac, care cer majorarea preţului pentru bumbacul cultivat şi vîndut de ei. La refuzul societăţii particulare pentru cultivarea bumbacului de a satisface această re­vendicare, ţăranii care lucrează pe plantaţiile societăţii au declarat grevă. împotriva greviştilor au fost arun­cate detaşamente de poliţişti. Numeroşi ţărani au fost ucişi sau răniţi în cioc­nirile cu poliţiştii. Peste 600 de ţărani au fost arestaţi. Un grup de 285 de arestaţi a fost adus în oraşul Kosti şi închis într-o încăpere a cazarmei din localitate. Din cauza spaţiului prea mic şi a lipsei de ventilaţie, în decurs de 24 de ore 194 de ţărani au murit asfixiaţi. Cazul tragic din oraşul Kosti a stîr­­nit indignarea opiniei publice din Su­dan O seamă de partide politice şi fracţiuni parlamentare au trimis la Kosti reprezentanţi pentru a cerceta împrejurările în care s-a petrecut ne­norocirea in ultimul timp, în capitala Sudanu­lui. Chartum, au avut loc mari de­monstraţii ale studenţilor, muncitorilor, ţăranilor, precum şi ale altor pături ale populaţiei, care cer pedepsirea celor vinovaţi de moartea ţăranilor arestaţi. Demonstraţii de protest au avut loc şi in alte oraşe din Sudan. în comunicatul cu privire la rezul­tatele anchetei efectuate de guvernul sudanez se recunoaşte că ţăranii ares­taţi au murit prin asfixiere din cauză că încăperea era improprie pentru un număr atît de mare de persoane şi se spune că autorităţile vor lua măsuri pentru descoperirea vinovaţilor. INFORMAŢII Miercuri dimineaţă s-au înapoiat în Capitală, venind din R.P.F. Iugosla­via, Martin Covaci, membru în prezi­diul C.C.S., preşedintele C.C. al Sin­dicatului muncitorilor din industria metalurgică şi a construcţiilor de ma­şini, prof. univ. N. Pascu, preşedintele C.C al Sindicatului muncitorilor din învăţămînt, şi Elena Teodorescu, şeful Direcţiei asigurări sociale din C C.S., membri ai delegaţiei Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din R.P.R., care a vizitat R.P.F. Iugoslavia ca oaspe al Uniunii Sindicatelor din R.P.F. Iu­goslavia. (Agerpres) Rectificat? In articolul „Reducerea continuă a preţului de cost — sarcină principală a oamenilor muncii“, apărut în nr 3531 al ziarului, începutul primei fraze care urmează după subtitlul din coloana a 7a trebuie citit astfel: „O importan­tă rezervă pentru reducerea preţului de cost o constituie organizarea raţio­nală a muncii...”.

Next