Scînteia, septembrie 1956 (Anul 25, nr. 3689-3714)

1956-09-01 / nr. 3689

„ Nici un fel de măsuri poliţieneşti nu pot nimici ideile socialismului TG. MUREŞ (de la redacţia ziaru­lui „Steaua Roşie“).­ Ieri după-a­­miază a avut loc în oraşul Tg. Mu­reş Un impresionant miting de pro­test împotriva interzicerii Partidului Comunist din Germania. Mii de oameni ai muncii — romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi — puteau fi văzuţi către ora 3 după-a­­miază străbătînd în grupuri compacte străzile oraşului şi îndreptîndu-se spre piaţa Eroilor Sovietici — unde a a­­vut loc mitingul. Participanţii au ascultat cu deose­bită atenţie cuvîntul rostit de p tov. Csupor Lajos, membru al CC. al P.M.R., prim-secretar al comitetului regional P.M.R. După ce a arătat că recentele evenimente din Germania oc­cidentală amintesc de zilele întunecate ale hitlerismului din anul 1933, vor­bitorul a subliniat: Istoria a dovedit că nici un fel de măsuri poliţieneşti nu pot nimici ideile socialismului. In­terzicerea P.C.G. este un sem­n al slăbiciunii forţelor reacţionare şi nu al tăriei lor. Sîntem convinşi că repre­siunile nu vor putea abate pe oame­nii muncii din Germania occidentală de pe calea luptei pentru libertate, pentru pace şi democraţie. Luînd cuvîntul, inginerul Cionca Gavril, de la fabrica de mobile „Si­­mo Geza“, a spus printre altele: La milioanele de proteste din lumea în­treagă adăugăm şi protestul nostru, al oamenilor muncii de la fabrica „Si­­mo Geza“, pentru că ştim că scoate­rea în afara legii a P.C.G. este o lo­vitură îndreptată nu numai împotriva poporului german, dar şi împotriva întregii omeniri iubitoare de pace. In cuvîntul său, prof. univ. dr. Má­tyás Mátyás, a spus: Noi, medicii, care ne ocupăm cu alinarea suferinţe­lor omeneşti, sîntem împotriva orică­ror acţiuni tinzînd­ la pregătirea unei agresiuni. Ne solidarizăm cu hotărîre cu lupta­­ poporului german, sprijinim cauza sa dreaptă. In cuvinte impresionante, muncitoa­rea Kelemen Piroska descrie groză­viile suportate în lagărele fasciste de concentrare. Mulţi şi-au pierdut copiii, părinţii, rudele în lagărul morţii de la Auschwitz. „Şi eu i-am pierdut pe ai mei acolo , a spus tov. Kelemen. Ni­ciodată nu vom uita şi nu vom permite ca aceste grozăvii să se mai repete“. In numele foştilor deţinuţi şi in­ternaţi politici antifascişti­ a luat cu­vîntul Szöcs Bela, care a arătat cum a cunoscut grozăviile fascismului în închisorile şi lagărele fasciştilor, unde a fost deţinut ani îndelungaţi. El a cerut cu tărie să­­înceteze teroarea antidemocratică dezlănţuită de reac­­ţiunea vest-germană. Lozincile strigate la miting în lim­bile romînă şi ungară au exprimat in­dignarea şi riînia oamenilor muncii din Tg. Mureş împotriva ilegalităţii săvîrşite de reacţiunea vestrgermană. Participanţii şi-au manifestat solidari­tatea cu lupta clasei muncitoare din Germania şi au cerut cu tăne anula­rea sentinţei de la Karlsruhe. La sfîrşitul mitingului, participanţii au adoptat în unanimitate o moţiune de protest adresată autorităţilor vest­­germane. x X X x X \ a a a i a a A A A A A A A A O V v X K % A q A ti x Casa muncitoare şi Partidul Comunist din Germania se pot bizui pe solidaritatea frăţească a poporului român Marele miting de la Arenele Libertăţii Ce a adunat toată această mulţime însufleţită, clocotitoare, în marele amfiteatru al Arenelor Libertăţii ? ţie i-a smuls pe băr­baţii şi pe femeile acestea de la strunguri şi catedre, de la răz­boaie de ţesut şi din laboratoare, de la binemeritata odihnă a după amiezii ? Ce simţămînt, ce voinţă, ce freamăt de umanitate a zguduit aceste inimi de oameni tineri şi bătrini, cu munci şi preocupări felurite, care nu s-au cunoscut în viaţa lor dar care se simţeau aici, la arene, o mare ini­mă, o unică şi puternică voinţă omenească ? Pe muncitor l-a adus aici grija pentru viitorul acestei ţări în plină construcţie, asupra căreia militarismul german şi-a năpus­tit în două rinduri nimicitoarea urgie. Pe intelectual l-a adus grija pentru destinele culturii, căci întotdeauna cînd s-a lovit in comunişti s-a lovit şi în tot ce a creat mai strălucit cultura umană. Pe mamă a adus-o grija arzătoare pentru viaţa co­piilor ei şi ai tuturor, copii care reprezintă viitorul popoarelor. Şi pe toţi laolaltă i-a adus un cople­şitor simţămînt de solidaritate frăţească cu clasa muncitoare germană, cu vitejii comunişti germani, cu toate forţele progre­siste şi antimilitariste ale poporu­lui german. ...În primele rinduri oamenii l-au înconjurat pe un bătrîn cu pieptul plin de decoraţii, cu chi­­pul brăzdat de greul anilor. E Nicolae Militaru, vechi muncitor­­?­­? x x x al uzinelor „Mátyás Rákosi" şi,­­­­ totodată, vechi militant al mişcă- r rii muncitoreşti. îşi răsuceşte­­ mustaţa albă bătrînul şi poves­­teşte : — In 1933, cînd a venit Hitler , la putere în Germania, eram pre­­şedinte la sindicat, la noi, la „Le­­maître". îmi amintesc cum s-au ridicat atunci la luptă ceferiştii ca să nu se aducă fascismul şi la noi. La „Lemaître" am organizat acţiuni mari de frăţie cu griviţe­­nii. Ne simţeam însă solidari nu numai cu ei, ci şi cu comuniştii germani despre care ne veneau în fiecare zi veşti că erau azvîr­ liţi în lagăre, măcelăriţi de bata­ lioanele de asalt. Simţeam noi ce avea să vină- Ei, dar atunci alta ,era ..situaţia. Azi, uita-­ ţi-vă numai în jur! Cred că aşa cum ne-am­ adunat noi aici, s-au adunat şi în alte oraşe, şi în alte ţări. N-o sa le mai meargă de data asta. Căci, vorba românul­ui, un om cu un om sínt doi, doi cu doi sínt patru, dar mulţime cu mulţime sínt puterea...:" ...De ai avut cîndva o rană adincă, oricît ar fi de cicatrizată, urma ei tot te mai doare. E de ajuns să apeşi puţin mai tare în acel loc şi cicatricea parcă-ţi re­învie primele dureri. Ce să mai­­ vorbim de marile răni sufleteşti ? Oricîtă uitare ar aduce colbul X X X X X x b X X x b x­­ X X x timpului peste ele, e deajuns o clipă, una singură, şi uitarea se împrăştie ca fulgii de păpădie ri­­dicaţi de vînt. O asemenea clipă a trăit-o nu cu multe zile în urmă Maria Roşner, muncitoare la Fabrica de medicamente nr. 1. Cîteva cuvinte trimise pe calea undelor, cîteva cuvinte tipărite în torentul de ziare: „Partidul Comunist German a fost inter­­zis“. Şi în acea clipă, cînd privi- . x rile-i parcurgeau aceste puţine rinduri, Maria Rosner a avut sen- zaţia că se scufundă într-un vis unit. Cu cîţiva ani în urmă, Ma- X ria Rosner a trăit această senza- X ţie a avea, de zece ori mai cum- plită, atunci cînd, o parte din fa- X milia ei, părinţii, un frate şi două surori au fost împuşcaţi X chiar în faţa casei. O altă soră, X împreună cu soţul şi­­ doi copii, au fost arşi de vii la Auschwitz. X Viaţa Mariei Rosner nu mai e în primejdie acum. Dovadă sunt şi­­ X miile de oameni adunaţi în a- X­ceste arene, a căror voinţă e una singură: „Ororile lui Hitler ni­­ciodată nu se vor mai repeta !“ Acest şuvoi de dîrzenie im­­potriva acelor care se cram­­ponează de roata istoriei să-l întoarne mersul, s­ădeşte în inimi curaj şi încredere. Şi dreptul la această încredere a fost cîştigat cu multe jertfe, a fost cucerit în lupte aprige şi dureroase. Printre miile de participanţi la miting am cunoscut printre alţii şi doi muncitori de la Griviţa­­ Roşie, Alexandru Partin şi Ale­­xandru Marinescu. Amîndoi par­­ticipanţi la grevele ceferiştilor din 1933, încă de pe atunci lor şi celorlalte mii de grevişti, Par­­tidul Comunist Român le-a des­­chis ochii, le-a demascat adevă­­ratele intenţii ale lui Hitler. Se părea că amintirea odiosului asa­­sin nu va mai reînvia niciodată. Dar iată că astăzi buruiana ve­­ninoasă îşi face din nou loc spre lumină. Dar muncitori ca Par­­tin şi Marinescu, ca alte sute de mii din ţara noastră, alături de milioanele de oameni cinstiţi din lumea întreagă, nu vor mai lăsa să crească această buruiană. Iar Partidul Comunist din Ger­­mania, cu toate represiunile la care-i supus, va creşte impetuos, pentru că-şi trage seva din setea s­a de pace şi libertate a oamenilor muncii. Pentru că atîta timp cit va exista clasa muncitoare, va­­ exista şi partidul comunist — trup din trupul şi singe din sin­­­­gele ei. 0 ...Mitingul începe. Lozinci, ura­­le­le, aplauze izbucnesc din toate colţurile marii arene. Şi uneori­­ fi se pare că, toate miile de gla- X suri au devenit un singur glas — uriaş, clocotitor — care scan-­­ dează : „Trăiască Partidul Comu- - nist din Germania !“... VICTOR BIRLADEANU GHEORGHE VLAD unităţii întregului popor german, a­ păcii şi democraţiei. Cauza pentru care a luptat şi luptă neînfricat eroicul Par­tid Comunist din Germania este de Luînd apoi cuvîntul: tov. Petre Dră­goescu a spus printre altele : In ultimii patruzeci de ani, Germa­nia a suferit catastrofă după catas­trofă pentru că a mers pe calea răz­boiului. Nenorocirile care s-au abătut peste poporul german au început cu desfiin­ţarea partidului comunist. Atît de­ strîns legat este partidul comunist de interesele vitale ale poporului, încît scoaterea lui din viaţa politică legală nu înseamnă numai o ameninţare se­rioasă a acestor interese vitale, dar şi împingerea ţării pe căile distrugerii şi ale pieirii. Sub regimul hitlerist, în 1933, după interzicerea partidului co­munist, monopoliştii şi militarişti germani au avut mîinile libere pentru a înlătura mai tîrziu din viaţa politică şi partidul social-democrat, sindica­tele şi celelalte organizaţii. Orice gin­­dire liberă, progresistă a fost înăbuşi­­tă. Acestea nu ar fi fost posibile dacă toate forţele democratice ar fi fost unite şi ar fi format un singur front împotriva forţelor reacţiunii şi ale mi­litarismului. E de neînţeles că greşelile din 1933 totuşi se repetă: învăţămintele istorice au fost parcă uitate ! Lovitura dată mişcării socialiste prin interzicerea Partidului Comunist din Germania pu­tea fi împiedicată dacă conducerile Partidului Social Democrat din Ger­mania şi a Uniunii Sindicatelor ar fi A vorbit apoi muncitorul fruntaş Dragomir Stavre, care a spus : In numele muncitorilor, tehnicieni­lor, inginerilor de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, exprim profunda in­dignare ce a cuprins pe toţi oamenii muncii din întreprinderea noastră,­ faţă de actul samavolnic al autorităţilor vest-germane de interzicere a Partidu­lui Comunist din Germania. Pentru noi, muncitorii de la Gri­viţa Roşie,, războiul a însemnat pier­derea multor vieţi omeneşti, numeroşi mutilaţi şi copii orfani, căminele noa­stre distruse. De aceea, sîntem con­ştienţi că alăturindu-ne clasei munci­toare germane pentru anularea sentin­ţei de interzicere a Partidului Comu­In cuvîntul său, acad. Horia Hulu­bei a arătat: Poporul german care a dat oameni ca Goethe, Schiller, Heine, un Beetho­ven sau un Wagner pe Gauss sau Riemann, poporul care l-a dat pe Diesel sau muncitori de înaltă califi­care cum ar fi acei care au creat uzi­ne universal cunoscute ca uzinele „Zeiss“ sau „Ascania-Werke“, poporul care a ştiut să ridice aplicaţiile tehni­ce ale ştiinţei la un grad de dezvolta­re care ar servi de model pentru multe din ţările actualmente puternic dezvol­tate, este apreciat stimat şi privit cu încredere pentru contribuţia sa trecută şi viitoare la progresul şi fericirea o­­menirii. Asemenea acte ilegale cum este cel care a permis ca în Germania federa­lă un partid încercat, reprezentant al maselor populare, Partidul Comunist din Germania luptător pentru pace în lume, partid care între altele luptă din răsputeri ca să ajute unificarea Ger­maniei prin mijloace paşnice, să poa­tă fi pus în afara legii, ne umplu de tristeţe şi de îngrijorare, neînnvins, pentru că ea este cauza dreaptă a întregului popor muncitor german, a tuturor forţelor iubitoare de pace, luat o atitudine fermă, hotărîtă, pen­tru apărarea libertăţii şi drepturilor, dacă unii conducători ai acestor orga­nizaţii n-ar fi dat înapoi în faţă pre­siunii înverşunate a reacţiunii. Ce iluzii nutresc aceşti conducători ? Numeroase acte samavolnice ale reac­ţiunii vest-germane arată pînă la evi­denţă că existenţa tuturor celorlalte organizaţii democratice este deopotrivă de ameninţată ca şi cea a partidului comunist. Amintind că clasa muncitoare ger­mană poate bara calea războiului şi a nenorocirilor, vorbitorul a subliniat: Acest licru este pe deplin posibil, cu atît mai mult cu cit întreaga si­tuaţie istorică este astăzi schimbată. Poporul german vede că socialismul se construieşte şi în Germania, unde s-a întărit şi se dezvoltă cu succes primul stat al muncitorilor şi ţărani­lor din istoria Germaniei: Republica Democrată Germană, bastionul tuturor forţelor democratice şi iubitoare de pace ale poporului german. Sistemul socialist mondial care uneşte Uniunea Sovietică, marea Republică Populară Chineză şi celelalte ţări care constru­iesc socialismul s-a transformat într-o forţă uriaşă, invincibilă. Partidul Comunist din Germania nu va fi nimicit, cum nu poate fi nimicită nici clasa muncitoare germană ale că­rei interese le reprezintă, le apără şi va continua să le apere. nist din Germania, luptăm pentru că ceea ce s-a petrecut în trecut să nu se mai repete. Astăzi, ca şi în 1933, vrem să se ştie că sîntem împotriva hotărîrii de interzicere a Partidului Comunist din Germania, că revanşarzii vest-ger­mani vor simţi împotriva măsurilor lor, forţa solidarităţii muncitoreşti in­ternaţionale. In numele meu şi al tovarăşilor mei de muncă de la Complexul Griviţa Ro­şie, cerem anularea sentinţei tribuna­lului de la Karlsruhe şi asigurăm pe fraţii noştri, comuniştii germani, mun­citorii germani că sîntem alături de ei în lupta pentru pace, democraţie şi unitatea poporului german. Nu putem să nu facem o apropiere între acest gest şi acelea care de la 1933 au dus Germania lui Hitler in situaţia de a arunca omenirea, încă sîngerîndă după primul război mondial, într-o nouă catastrofă. îmi amintesc de disperarea şi indig­narea profundă care reieşeau din discu­ţiile pe care le-am avut în acele tim­puri cu oamenii germani de înaltă cul­tură şi de mare renume în lume, pen­tru starea de lucruri de atunci. Mulţi dintre savanţii şi oamenii de cultură amintiţi trăiesc şi astăzi în Germania apuseană. Sîm­t sigur că ges­turi ca acei de la Karlsruhe i-au um­plut de îngrijorare mare, cu atît mai mult cu cît acum situaţia care s-ar putea crea ar fi şi mai dezastruoasă. De aceea, toţi oamenii iubitori de pace şi progres vor fi alături de ger­manii care vor căuta să anuleze efec­tele deciziei dictată de Bonn ; de aceea, forţele păcii îşi vor strînge şi mai tare rîndurile contra oricăruia din gesturile care periclitează sau vor pe­riclita, mersul spre destindere, spre convieţuire paşnică, spre progres. X a x n A A b b b b O O O O O b b b x X b Q b b b b b b b b b b­­ b b b b b b b b­­ b Cuvîntul tov. Petre Drăgoescu Cuvîntul muncitorului fruntaș Dragomir Stavre Cuvîntul acad. Horia Hulubei Nr. 3689 La trrasa prezidiului au luat loc to­varăşii : Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Petre Drăgoescu membru al C.C. al P.M.R., consilier la Ministerul Invătămîntului, Anton Vlădoiu, preşedintele Sfatului popular al Capitalei, acad. Horia Hu­lubei, directorul Institutului de fizică nucleară al Academiei R P.R., Iacob Cotoveanu, membru supleant al C.C. al P.M.R., Al. Buican, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile A luat cuvîntul tov. Florian Dănă­lache. Un puternic val de protest a cuprins inimile oamenilor muncii și ale întregii opinii publice democratice împotriva samavolnicei hotărîri a tribunalului de la Karlsruhe cu privire la interzi­cerea Partidului Comunist din Ger­mania — a spus vorbitorul. Acest act constituie una din cele mai odioase înscenări judiciare din cîte a cunoscut istoria ultimelor decenii. Hotărîrea tribunalului de la Karlsruhe a fost luată la ordinu­l cercări­lor gu-~ vernante reacţionare din Germania oc­cidentală, inspirate de forţele imperia­liste internaţionale, ca o provocare îm­potriva păcii şi democraţiei. La fel ca în 1933, cînd hitleriştii au pornit la devastarea organizaţiilor partidului comunist, la urmărirea săl­batică a comuniştilor, la deportarea şi întemniţarea comuniştilor, iar apoi au venit la rind social-democrat­, libera­lii, catolicii, tot aşa astăzi, în Germa­nia occidentală au început crunte re­presiuni în masă. Interzicerea Partidului Comunist din Germania occidentală face parte din programul cercurilor revanşarde şi al cercurilor imperialiste agresive îndrep­tat împotriva Partidului Comunist din Germania aflat în avangarda for­ţelor care se împotrivesc cu hotărîre refacerii militarismului german, inten­sificării cursei înarmărilor, pregătirilor unei noi agresiuni Militariştilor şi re­vanşarzilor vest-germani nu le convine lupta consecventă a Partidului Comu­nist din Germania , pentru unificarea Germaniei pe baze paşnice şi demo­cratice.­­„V. Politica revanşarzilor de la Bonn şi a inspiratorilor ei trebuie să sufere şi va suferi un serios eşec, datorită fap­tului că împotriva ei se ridică cu tot mai multă hotărîre populaţia munci­toare vest-germană care urmează­ gla­sul Partidului Comunist din Germania; ea va suferi un eşec datorită­ succese­lor pe care le obţine în construcţia paşnică Republica Democrată Germo­culturale cu străinătatea, ing. Mihai Marin, secretar al Consiliului­ Central al Sindicatelor din R.P.R., Petre Gheorghe, secretar al C.C. al U.T.M., dr. Elena Vîlcoci, membru al Prezidiu­lui Comitetului Femeilor Democrate, deputat în Marea Adunare Naţională, Dragomir Stavre, muncitor fruntaş la Complexul C.F.R.-„Griviţa Roşie“, Anton Schmidt, directorul întreprinde­­­­rii I.O.R. Mitingul a fost deschis de tov. dr. Elena Vîlcoci­­nă, datorită faptului că forţele lagăru­lui socialismului, ale păcii şi democra­ţiei sunt mai puternice decit forţele răz­boiului. Măsurile represive de teroare poliţie­nească îndreptate împotriva Partidului Comunist din Germania nu pot duce la desfiinţarea ideilor măreţe ale socialis­mului, care prind astăzi rădăcini pu­ternice în Germania. Istoria a dovedit că ideile socialismului nu pot fi dis­truse. Ele cresc şi cuceresc zi de zi noi partizani, luptători înflăcăraţi pen­tru o viaţă fericită. Hotărîrea tribunalului de la Karls­ruhe privind interzicerea Partidului Comunist din Germania — la fel ca şi alte hotărîri asemănătoare din isto­rie — nu este o dovadă de forţă, ci exprimă tocmai adînca slăbiciune şi teama iniţiatorilor ei. Acest act este un indiciu al fricii guvernului vest­­german faţă de mişcarea populară îm­potriva militarismului, un indiciu al fricii faţă de superioritatea ideilor so­cialiste, de forţa crescîndă şi puterea de atracţie a Republicii Democrate Germane. Noi, oamenii muncii din Capitală, ca şi din întreaga ţară, care am su­ferit în două rînduri agresiunea mili­tarismului german, sîntem ferm hotă­­rîţi să luptăm împotriva actului te­rorist de la Karlsruhe. Adunaţi în acest miting, noi, oame­nii muncii din Bucureşti, asigurăm pe comuniştii şi clasa muncitoare germa­nă de solidaritatea noastră frăţească. Alăturăm glasul nostru la protestul plin de indignare al oamenilor muncii de pretutindeni, cerînd anularea sen­tinţei ilegale de interzicere a Partidu­lui Comunist din Germania. Cerem să fie restabilite drepturile legale ale Par­tidului Comunist din Germania, ale organizaţiilor progresiste şi clasei muncitoare din Republica Federală Germană. Nici o forţă, nici o fărădelege nu vor reuşi să întoarcă pe comuniştii germani şi clasa muncitoare germană de pe drumul cuceririi libertăţii, al A vorbit apoi tov. Iacob Coţoveanu, care a spus între altele: Partidul Comunist din Germania este o piedică serioasă în calea remi­­litarizării Germaniei occidentale şi pentru acest motiv, guvernanţii de la Bonn au recurs la actul terorist al in­terzicerii Partidului Comunist •­ Prin scoaterea Partidului Comunist din Germania în afara legii au fost încălcate principiile politice ale decla­raţiei de la Potsdam care arată că toate partidele politice şi democratice Luînd apoi cuvîntul tov. Al. Buican a spus între altele : Eu, care am trecut prin lagărele, de concentrare hitleriste, şi toţi cei care au cunoscut pe spinarea lor torturile de neînchipuit, fizice şi morale, apli­cate de hitlerişti milioanelor de oa­meni, bătrîni şi copii, fem­ei şi bărbaţi din aceste lagăre, familiile celor ucişi mişeleşte, toţi oamenii cinstiţi din ţara noastră, nu pot uita. Mai stăruie în minţile noastre grozăviile săvîrşite ,în crematoriile de la Auschwitz, Dachau, Mauthausen şi alte sute de lagăre de pe cuprinsul Germaniei şi din ţările cotropite de hitlerişti. Nu s-a stins După încheierea cuvîntărilor, parti­cipanţii la miting au adoptat, cu ova­ţii puternice, o moţiune de protest îm­potriva interzicerii Partidului Comu­nist din Germania în care se spune : Poporul român socoteşte acest act ca fiind un atentat îndreptat nu nu­mai împotriva clasei muncitoare din Republica Federală Germană şi a po­porului german, dar şi împotriva cau­zei păcii, scumpă popoarelor din în­treaga lume. Planurile războinice ale cercurilor revanşarde, care ar vrea să întoarcă înapoi roata istoriei, sînt cu atît mai mult sortite eşecului, cu cît acum for­ţele lagărului socialismului, ale păcii şi democraţiei sînt tot mai puternice. Poporul român, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, nu poate permite reînvierea fascismului şi mili­tarismului german, care i-au adus nu­mai ruină, suferinţe şi mizerie, vor avea dreptul să-şi desfăşoare acti­vitatea în mod liber în scopul demo­cratizării Germaniei. Or, Partidul Co­munist din Germania a fost în frun­tea tuturor partidelor şi a organizaţii­lor democratice. De aceea, tovarăşi şi cetăţeni ai Ca­pitalei, să protestăm în mod hotărît împotriva fascizării şi înarmării Ger­­maniei occidentale. Cerem anularea hotărîrii de a scoate Partidul Comu­nist din Germania în afara legilor, încă din memoria noastră imaginea miilor de oameni care-şi aşteptau rîn­­dul la gazare. Răsună încă în ure­chile noastre ţipetele celor arşi de vii, ale celor ucişi în bătăi şi chinuri groaznice. Nu putem uita familiile şi seminţiile nimicite în întregime sau aproape în întregime. Nu putem şi nu trebuie să uităm zecile de milioane de victime ale fascismului. Nu trebuie să admitem repetarea unor asemenea fapte! Noi asigurăm clasa muncitoare din Germania şi întregul popor german dornic de­ pace şi democraţie, de tot sprijinul nostru pentru ca ceea ce a fost, să nu se mai repete. Preocupaţi de soarta păcii în în­treaga lume şi mai ales în Europa noi, bărbaţi, femei, tineri, oameni ai muncii din Capitala Republicii Popu­lare Române, protestăm plini de re­voltă împotriva actului ilegal de in­terzicere a Partidului Comunist din Germania, cerem anularea acestui act •Nu vom admite niciodată ca ororile fascismului să se repete ! Purtînd în inimi o simpatie fier­binte pentru eroicul Partid Comunist din Germania, ţinem să asigurăm pe comuniştii, clasa muncitoare din Re­publica Federală Germană de deplina noastră solidaritate frăţească cu lupta lor pentru realizarea năzuinţelor na­ţionale ale poporului german, pentru pace şi socialism. Ne exprimăm con­vingerea fermă că în ciuda oricăror greutăţi şi piedici, poporul german va obţine victoria în această luptă nobilă. (Agerpres). Cuvîntul tov. Florian Dănălache Cuvîntul tov. Iacob Coţoveanu Cuvîntul tov. Al. Buican Moţiunea adoptată de participanţii la miting S­C­Î­N­T­E­I­A Cuvîntul oţelurilor de la Combinatul siderurgic­ Hunedoara HUNEDOARA (coresp. „Scînteii“). Furnaliştii, oţelarii, laminatorii cît şi ceilalţi muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari de la Combinatul side­rurgic din Hunedoara — inima de oţel a ţării — şi-au exprimat cu tărie in­dignarea faţă de actul samavolnic al interzicerii Partidului Comunist din Germania. In după amiaza zilei de 29 august, după terminarea primului schimb, mii de muncitori ai Hunedoa­rei s-au adunat, în cadrul unui mi­ting, pentru a protesta împotriva sen­tinţei de la Karlsruhe La­miting a luat cuvîntul tov. Ştefan Voicu, mem­bru supleant al C.C al P.M.R. Vorbi­torul a subliniat că toţi cei cărora le sunt scumpe cauza păcii şi democra­ţiei se pronunţă împotriva reacţiunii vest-germane dezlănţuite. Tov Vaier Lăbuneţ, vestitul maistru oţelar al Hunedoarei, a arătat apoi că această sentinţă samavolnică exprimă calea politicii revanşarde a reacţiunii din Germania occidentală. Partidul Co­munist din Germania—a arătat în con­tinuare vorbitorul, — trup din trupul clasei muncitoare din Germania, nu poate fi nimicit. A vorbit apoi tov. Sora Iancu, care a arătat că femeile nu au uitat su­ferinţele celui de-al doilea război mon­dial, provocate de fasciştii germani şi pregătite prin măsuri asemănătoare cu aceea luată acum în Germania occi­dentală. De aceea femeile muncitoare de la Combinatul siderurgic din Hunedoara se alătură milioanelor de oameni cin­stiţi din lumea întreagă şi protestea­ză împotriva atacului samavolnic în­dreptat contra Partidului Comunist din Germania. Printre cei care au mai luat cuvîntul au fost muncitorul Ion Bobaru, oţela­­rul Aurel Stanciu, inginerul Fortişca Francisc, jurnalistul Pal­ Victor şi alţii. In încheierea mitingului participanţii au adresat o telegramă de protest gu­vernului Republicii Federale Germane şi tribunalului de la Karlsruhe cerînd repunerea Partidului Comunist din Germania în drepturile sale legale. Pag. 3 Roata istoriei nu poate fi întoarsă Spunea deunăzi un tovarăş din S.M.T.-ul nostru că peste Germania de apus, unde partidul comunişti- , lor a fost scos din lege de milita-­ rişti, s-a lăsat parcă un nor întu­necat... Dacă stai şi te gîndeşti bine, apoi vezi că chiar aşa şi este. Cei mai vîrstnici dintre noi îşi amintesc foarte bine cum a fost pe timpul odioasei înscenări a incen­dierii Reichstagului de către fas­,­cişti in 1633 şi ce a urmat apoi. Sugrumătorii hitlerişti ai libertăţii au aruncat în închisori şi lagăre pe cei mai buni fii ai poporului ger­man, pentru ca apoi să dezlănţuie unul din cele mai singeroase răz­boaie din istoria omenirii. Toate acestea au costat scump popoarele. Hitleriştii, se ştie, au fost în cele din urmă zdrobiţi. Se vede însă că militariştii vest-ger­mani au uitat de asta şi visează şi ei să „întoarcă" roata istoriei. Acest lucru însă n-a putut şi nu poate să-i facă nimeni, oricit ar dori militariştii din Germania occi­dentală şi susţinătorii lor de peste ocean. Partidul Comunist din Germania nu poate fi nimicit. In numele me­canizatorilor din staţiunea de ma­şini şi tractoare din Sihlea, raionul Rimnicu Sărat, regiunea Ploeşti, noi protestăm împotriva sentinţei pronunţate de tribunalul din Karls­ruhe şi cerem anularea ei. ISPAS CONSTANTINESCU, şef mecanic, IORDACHE MOLDO­­VEANU, mecanic motorist, NI­­COLAE IONESCU, secretarul org. de bază, ION TAICUŢU, normator, NICOLAE BARBU, se­cretarul org. U.T.M. Adunarea de la Casa Universitarilor din Cluj La Casa Universitarilor a avut loc joi după-amiază o adunare în cadrul căreia oameni de ştiinţă, artă şi cul­tură, jurişti şi medici din Cluj au pro- , testat împotriva samavolnicei hotă-­­ rîri a Tribunalului Federal de la Karlsruhe, prin care a fost pus în afara legii Partidul Comunist din Ger­mania. , Ai.. . Adunarea a fost deschisă de juris­tul Alexandru Banciu, preşedintele Fi­lialei Cluj a Asociaţiei Juriştilor din R.P.R. Au luat apoi cuvîntul acad. prof. Raluca Ripan, rector al Universităţii „Victor Babeş“, prof. Gall Ernő, pro­rector al Universităţii „Bolyai“, şi ju­ristul Eugen Rodan, condamnînd ac­tul antidemocratic al cercurilor guver­nante de la Bonn. Participanţii la adunare au adoptat o moţiune de protest adresată Tribu­nalului Constituţional Federal de la­ Karlsruhe, prin care intelectualitatea oraşului Cluj cere anularea sentinţei şi repunerea în legalitate a Partidu­lui Comunist din Germania. (Agerpres) SOCOTELI GREŞITE A existat cîndva în Germania un cancelar, căruia i-a intrat în cap să lichideze în ţara sa (de „prosperita­tea“ căreia era vital interesat fiind proprietar a 12 latifundii cu o suprafa­ţă de peste 10.000 hectare pămînt ara­bil şi pădure) mişcarea muncitorească socialistă. Folosind drept pretext „năzuinţele primejdioase comunităţii“, Bismarck a impus, în octombrie 1878, legea care trebuia să suprime activitatea mişcării muncitoreşti, care reuşise nu de mult să se unifice şi să se întărească. Această încercare a „cancelarului de fiu“ de a elimina social-democraţia din viaţa politică a Germaniei este cu­noscută în istorie sub numele de „le­gea antisocialistă“; ea era însă con­damnată la eşec. Nici starea de asediu, nici interzice­rea asociaţiilor şi a ziarelor, nici exi­lările şi persecuţiile judiciare n-au fost în stare să împiedice dezvoltarea poli­tică a tinerei clase muncitoare germa­ne, dezvoltare determinată de condi­ţii istorice şi sociale. Dimpotrivă, nu­mărul adepţilor socialismului a cres­cut cu fiecare alegere, în perioada stă­rii excepţionale. Dacă în octombrie 1881 candidaţii socialişti au obţinut numai 312.000 voturi, în octombrie 1884 numărul lor a crescut la 550.000, în februarie 1887 la 763.000 şi în fe­bruarie 1890 la 1.427.000 voturi. Bismarck făcuse un­­calcul greşit. In toamna anului 1890 legea cu pri­cina a fost înlăturată. Clasa munci­toare germană a păşit cu paşi de oţel peste obstacolele ridicate de cancelar şi de oamenii care stăteau în spatele lui. Nici un cancelar, nici un junker n-a reuşit să oprească mersul istoriei. Ză­dărnicirea atentatelor săvîrşite de jun­­keri nu a fost rezultatul desfăşurării mecanice a istoriei, ea a fost posibilă deoarece clasa muncitoare germană în lupta ei pentru unitate, libertate şi bună­stare a fost condusă de oameni neînfricaţi şi integri ca August Be­bel şi Wilhelm Liebknecht, în spiritul principiilor şi învăţăturii nealterate a lui Marx şi Engels. A existat cîndva în Germania un „führer şi cancelar“ prezentat german GEORG HROMADKA uitor şi lumii întregi ca fiind ales de dumnezeu şi trimis de dumnezeu. Şi el şi-a pus în cap să lichideze miş­carea muncitorească care stătea în ca­lea planurilor sale de dominaţie mon­dială şi de jefuire a lumii. Şi el a in­ventat, după acapararea puterii, în ia­nuarie 1933, un pretext mirşav: in­cendierea Reichstagului. A urmat lovitură după lovitură. După dizolvarea Partidului Comu­nist din Germania şi arestarea a peste 4.000 deputaţi şi activişti comunişti, în februarie—martie 1933, după interzi­cerea presei comuniste, a urmat inter­zicerea ziarelor social-democrate. La 2 mai au fost dizolvate sindica­tele. Iar la 22 iunie 1933, cînd a fost interzis forma­ Partidul Social-Demo­crat din Germania, luptătorii social­­democraţi,, ca şi tovarăşii lor comu­nişti, erau de mult declaraţi în afara legii. Chemarea lui Ernst Thälmann .1­a unitate nu fusese ascultată. Acum erai prea tîrziu. Mirşăviile se ţineau lanţ. O crimă urmă după­ alta. In cele din urmă in­cendiatorii smintiţi au reuşit să aprin­dă incendiul care s-a extins peste o jumătate de lume. Rîurile de singe vărsat în Germania s-au transformat în fluvii şi au inundat întreaga Europă... Planurile lui Hitler nu s-au înfăp­tuit totuşi. „Führerul“, cel ce „preve­dea totul dinainte“ s-a lovit de setea de viaţă şi libertate a popoarelor. Hitler făcuse un calcul greşit.­­ * Regii tunurilor drin Germania oc­cidentală şi generalii nazişti îmbrăcaţi în uniforme noi au comandat acum tri­bunalului federal din Karlsruhe inter­zicerea Partidului Comunist din Ger­mania. Prin această interdicţie se urmăreşte să fie suprimată partea cea mai trea­ză şi mai viabilă a conştiinţei vest­­germane. Acesta­ este adevăratul sens al acestei măsuri care este caracterizată chiar de numeroase voci din Republica federală ca iraţională şi anacronică. Generalii războinici şi complicii lor în civil speră să înfăptuiască astfel mai uşor şi mai grabnic planurile lor. Ne­­ţinînd seama de tragicul istoriei ger­mane din ultimii ani şi ignorînd pă­rerea popoarelor care privesc acum din nou cu surprindere şi îngrijorare spre Germania, ei calcă­­astfel pe calea blestemaţilor lor predecesori. Toate acestea sunt posibile datorită în primul rînd faptului că o par­te a conducerii Partidului Social Democrat din Germania occidentală mai este încă din păcate... în concediu. Ea re­fuză să ia poziție. Se trece cu vederea faptul că interzicerea P.C.G. este pri­ma lovitură serioasă împotriva miş­cării antimilitariste, care ia proporţii tot mai mari în Republica federală. Nu se dă atenţie glasului adepţilor războiului care cer de pe acu­m o „lăr­gire“ a interdicţiei. Este fără îndoială : ceea ce n-a reu­şit Bismarck, ceea ce n-a reuşit Hit­ler, nu vor reuşi nici uneltitorii de războaie din zilele noastre. Mai tîr­ziu sau mai devreme se va dovedi că socotelile lor au fost greşite. Este fără îndoială că şi ei vor fi nevoiţi să dea înapoi, pentru că vor trebui să ţină seama de spiritul nou a! vremii, şi vrem să sperăm, fără să fi apucat să-şi realizeze intenţiile. Ca să obţinem însă aceasta este necesară intervenţia şi colaborarea tu­turor forţelor iubitoare de pace, şi în primul rînd, a celor socialiste din Ger­mania — şi toate acestea trebuie să se facă acum, nu după concediu şi după sărbători. Parola nu trebuie să fie ca aceea social-democrată din 1933: „Aştep­tăm şi lăsăm timpul să lucreze“ ci . „Unire, acţiune“ ! Numai astfel cererea ca „Sentinţa să fie anulată !“ care se ridică în în­treaga Germanie şi care răsună în Eu­ropa şi în întreaga lume va putea să fie auzită. Numai astfel, prin înţelegere şi cola­borare, se poate îndeplini dorinţa cea mai arzătoare a tuturor germanilor, dorinţa de unificare paşnică pe baze democratice.

Next