Scînteia, septembrie 1956 (Anul 25, nr. 3689-3714)
1956-09-01 / nr. 3689
„ Nici un fel de măsuri poliţieneşti nu pot nimici ideile socialismului TG. MUREŞ (de la redacţia ziarului „Steaua Roşie“). Ieri după-amiază a avut loc în oraşul Tg. Mureş Un impresionant miting de protest împotriva interzicerii Partidului Comunist din Germania. Mii de oameni ai muncii — romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi — puteau fi văzuţi către ora 3 după-amiază străbătînd în grupuri compacte străzile oraşului şi îndreptîndu-se spre piaţa Eroilor Sovietici — unde a avut loc mitingul. Participanţii au ascultat cu deosebită atenţie cuvîntul rostit de p tov. Csupor Lajos, membru al CC. al P.M.R., prim-secretar al comitetului regional P.M.R. După ce a arătat că recentele evenimente din Germania occidentală amintesc de zilele întunecate ale hitlerismului din anul 1933, vorbitorul a subliniat: Istoria a dovedit că nici un fel de măsuri poliţieneşti nu pot nimici ideile socialismului. Interzicerea P.C.G. este un semn al slăbiciunii forţelor reacţionare şi nu al tăriei lor. Sîntem convinşi că represiunile nu vor putea abate pe oamenii muncii din Germania occidentală de pe calea luptei pentru libertate, pentru pace şi democraţie. Luînd cuvîntul, inginerul Cionca Gavril, de la fabrica de mobile „Simo Geza“, a spus printre altele: La milioanele de proteste din lumea întreagă adăugăm şi protestul nostru, al oamenilor muncii de la fabrica „Simo Geza“, pentru că ştim că scoaterea în afara legii a P.C.G. este o lovitură îndreptată nu numai împotriva poporului german, dar şi împotriva întregii omeniri iubitoare de pace. In cuvîntul său, prof. univ. dr. Mátyás Mátyás, a spus: Noi, medicii, care ne ocupăm cu alinarea suferinţelor omeneşti, sîntem împotriva oricăror acţiuni tinzînd la pregătirea unei agresiuni. Ne solidarizăm cu hotărîre cu lupta poporului german, sprijinim cauza sa dreaptă. In cuvinte impresionante, muncitoarea Kelemen Piroska descrie grozăviile suportate în lagărele fasciste de concentrare. Mulţi şi-au pierdut copiii, părinţii, rudele în lagărul morţii de la Auschwitz. „Şi eu i-am pierdut pe ai mei acolo , a spus tov. Kelemen. Niciodată nu vom uita şi nu vom permite ca aceste grozăvii să se mai repete“. In numele foştilor deţinuţi şi internaţi politici antifascişti a luat cuvîntul Szöcs Bela, care a arătat cum a cunoscut grozăviile fascismului în închisorile şi lagărele fasciştilor, unde a fost deţinut ani îndelungaţi. El a cerut cu tărie săînceteze teroarea antidemocratică dezlănţuită de reacţiunea vest-germană. Lozincile strigate la miting în limbile romînă şi ungară au exprimat indignarea şi riînia oamenilor muncii din Tg. Mureş împotriva ilegalităţii săvîrşite de reacţiunea vestrgermană. Participanţii şi-au manifestat solidaritatea cu lupta clasei muncitoare din Germania şi au cerut cu tăne anularea sentinţei de la Karlsruhe. La sfîrşitul mitingului, participanţii au adoptat în unanimitate o moţiune de protest adresată autorităţilor vestgermane. x X X x X \ a a a i a a A A A A A A A A O V v X K % A q A ti x Casa muncitoare şi Partidul Comunist din Germania se pot bizui pe solidaritatea frăţească a poporului român Marele miting de la Arenele Libertăţii Ce a adunat toată această mulţime însufleţită, clocotitoare, în marele amfiteatru al Arenelor Libertăţii ? ţie i-a smuls pe bărbaţii şi pe femeile acestea de la strunguri şi catedre, de la războaie de ţesut şi din laboratoare, de la binemeritata odihnă a după amiezii ? Ce simţămînt, ce voinţă, ce freamăt de umanitate a zguduit aceste inimi de oameni tineri şi bătrini, cu munci şi preocupări felurite, care nu s-au cunoscut în viaţa lor dar care se simţeau aici, la arene, o mare inimă, o unică şi puternică voinţă omenească ? Pe muncitor l-a adus aici grija pentru viitorul acestei ţări în plină construcţie, asupra căreia militarismul german şi-a năpustit în două rinduri nimicitoarea urgie. Pe intelectual l-a adus grija pentru destinele culturii, căci întotdeauna cînd s-a lovit in comunişti s-a lovit şi în tot ce a creat mai strălucit cultura umană. Pe mamă a adus-o grija arzătoare pentru viaţa copiilor ei şi ai tuturor, copii care reprezintă viitorul popoarelor. Şi pe toţi laolaltă i-a adus un copleşitor simţămînt de solidaritate frăţească cu clasa muncitoare germană, cu vitejii comunişti germani, cu toate forţele progresiste şi antimilitariste ale poporului german. ...În primele rinduri oamenii l-au înconjurat pe un bătrîn cu pieptul plin de decoraţii, cu chipul brăzdat de greul anilor. E Nicolae Militaru, vechi muncitor?? x x x al uzinelor „Mátyás Rákosi" şi, totodată, vechi militant al mişcă- r rii muncitoreşti. îşi răsuceşte mustaţa albă bătrînul şi povesteşte : — In 1933, cînd a venit Hitler , la putere în Germania, eram preşedinte la sindicat, la noi, la „Lemaître". îmi amintesc cum s-au ridicat atunci la luptă ceferiştii ca să nu se aducă fascismul şi la noi. La „Lemaître" am organizat acţiuni mari de frăţie cu griviţenii. Ne simţeam însă solidari nu numai cu ei, ci şi cu comuniştii germani despre care ne veneau în fiecare zi veşti că erau azvîr liţi în lagăre, măcelăriţi de bata lioanele de asalt. Simţeam noi ce avea să vină- Ei, dar atunci alta ,era ..situaţia. Azi, uita- ţi-vă numai în jur! Cred că aşa cum ne-am adunat noi aici, s-au adunat şi în alte oraşe, şi în alte ţări. N-o sa le mai meargă de data asta. Căci, vorba românului, un om cu un om sínt doi, doi cu doi sínt patru, dar mulţime cu mulţime sínt puterea...:" ...De ai avut cîndva o rană adincă, oricît ar fi de cicatrizată, urma ei tot te mai doare. E de ajuns să apeşi puţin mai tare în acel loc şi cicatricea parcă-ţi reînvie primele dureri. Ce să mai vorbim de marile răni sufleteşti ? Oricîtă uitare ar aduce colbul X X X X X x b X X x b x X X x timpului peste ele, e deajuns o clipă, una singură, şi uitarea se împrăştie ca fulgii de păpădie ridicaţi de vînt. O asemenea clipă a trăit-o nu cu multe zile în urmă Maria Roşner, muncitoare la Fabrica de medicamente nr. 1. Cîteva cuvinte trimise pe calea undelor, cîteva cuvinte tipărite în torentul de ziare: „Partidul Comunist German a fost interzis“. Şi în acea clipă, cînd privi- . x rile-i parcurgeau aceste puţine rinduri, Maria Rosner a avut sen- zaţia că se scufundă într-un vis unit. Cu cîţiva ani în urmă, Ma- X ria Rosner a trăit această senza- X ţie a avea, de zece ori mai cum- plită, atunci cînd, o parte din fa- X milia ei, părinţii, un frate şi două surori au fost împuşcaţi X chiar în faţa casei. O altă soră, X împreună cu soţul şi doi copii, au fost arşi de vii la Auschwitz. X Viaţa Mariei Rosner nu mai e în primejdie acum. Dovadă sunt şi X miile de oameni adunaţi în a- Xceste arene, a căror voinţă e una singură: „Ororile lui Hitler niciodată nu se vor mai repeta !“ Acest şuvoi de dîrzenie impotriva acelor care se cramponează de roata istoriei să-l întoarne mersul, sădeşte în inimi curaj şi încredere. Şi dreptul la această încredere a fost cîştigat cu multe jertfe, a fost cucerit în lupte aprige şi dureroase. Printre miile de participanţi la miting am cunoscut printre alţii şi doi muncitori de la Griviţa Roşie, Alexandru Partin şi Alexandru Marinescu. Amîndoi participanţi la grevele ceferiştilor din 1933, încă de pe atunci lor şi celorlalte mii de grevişti, Partidul Comunist Român le-a deschis ochii, le-a demascat adevăratele intenţii ale lui Hitler. Se părea că amintirea odiosului asasin nu va mai reînvia niciodată. Dar iată că astăzi buruiana veninoasă îşi face din nou loc spre lumină. Dar muncitori ca Partin şi Marinescu, ca alte sute de mii din ţara noastră, alături de milioanele de oameni cinstiţi din lumea întreagă, nu vor mai lăsa să crească această buruiană. Iar Partidul Comunist din Germania, cu toate represiunile la care-i supus, va creşte impetuos, pentru că-şi trage seva din setea sa de pace şi libertate a oamenilor muncii. Pentru că atîta timp cit va exista clasa muncitoare, va exista şi partidul comunist — trup din trupul şi singe din singele ei. 0 ...Mitingul începe. Lozinci, uralele, aplauze izbucnesc din toate colţurile marii arene. Şi uneori fi se pare că, toate miile de gla- X suri au devenit un singur glas — uriaş, clocotitor — care scan- dează : „Trăiască Partidul Comu- - nist din Germania !“... VICTOR BIRLADEANU GHEORGHE VLAD unităţii întregului popor german, a păcii şi democraţiei. Cauza pentru care a luptat şi luptă neînfricat eroicul Partid Comunist din Germania este de Luînd apoi cuvîntul: tov. Petre Drăgoescu a spus printre altele : In ultimii patruzeci de ani, Germania a suferit catastrofă după catastrofă pentru că a mers pe calea războiului. Nenorocirile care s-au abătut peste poporul german au început cu desfiinţarea partidului comunist. Atît de strîns legat este partidul comunist de interesele vitale ale poporului, încît scoaterea lui din viaţa politică legală nu înseamnă numai o ameninţare serioasă a acestor interese vitale, dar şi împingerea ţării pe căile distrugerii şi ale pieirii. Sub regimul hitlerist, în 1933, după interzicerea partidului comunist, monopoliştii şi militarişti germani au avut mîinile libere pentru a înlătura mai tîrziu din viaţa politică şi partidul social-democrat, sindicatele şi celelalte organizaţii. Orice gindire liberă, progresistă a fost înăbuşită. Acestea nu ar fi fost posibile dacă toate forţele democratice ar fi fost unite şi ar fi format un singur front împotriva forţelor reacţiunii şi ale militarismului. E de neînţeles că greşelile din 1933 totuşi se repetă: învăţămintele istorice au fost parcă uitate ! Lovitura dată mişcării socialiste prin interzicerea Partidului Comunist din Germania putea fi împiedicată dacă conducerile Partidului Social Democrat din Germania şi a Uniunii Sindicatelor ar fi A vorbit apoi muncitorul fruntaş Dragomir Stavre, care a spus : In numele muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, exprim profunda indignare ce a cuprins pe toţi oamenii muncii din întreprinderea noastră, faţă de actul samavolnic al autorităţilor vest-germane de interzicere a Partidului Comunist din Germania. Pentru noi, muncitorii de la Griviţa Roşie,, războiul a însemnat pierderea multor vieţi omeneşti, numeroşi mutilaţi şi copii orfani, căminele noastre distruse. De aceea, sîntem conştienţi că alăturindu-ne clasei muncitoare germane pentru anularea sentinţei de interzicere a Partidului ComuIn cuvîntul său, acad. Horia Hulubei a arătat: Poporul german care a dat oameni ca Goethe, Schiller, Heine, un Beethoven sau un Wagner pe Gauss sau Riemann, poporul care l-a dat pe Diesel sau muncitori de înaltă calificare cum ar fi acei care au creat uzine universal cunoscute ca uzinele „Zeiss“ sau „Ascania-Werke“, poporul care a ştiut să ridice aplicaţiile tehnice ale ştiinţei la un grad de dezvoltare care ar servi de model pentru multe din ţările actualmente puternic dezvoltate, este apreciat stimat şi privit cu încredere pentru contribuţia sa trecută şi viitoare la progresul şi fericirea omenirii. Asemenea acte ilegale cum este cel care a permis ca în Germania federală un partid încercat, reprezentant al maselor populare, Partidul Comunist din Germania luptător pentru pace în lume, partid care între altele luptă din răsputeri ca să ajute unificarea Germaniei prin mijloace paşnice, să poată fi pus în afara legii, ne umplu de tristeţe şi de îngrijorare, neînnvins, pentru că ea este cauza dreaptă a întregului popor muncitor german, a tuturor forţelor iubitoare de pace, luat o atitudine fermă, hotărîtă, pentru apărarea libertăţii şi drepturilor, dacă unii conducători ai acestor organizaţii n-ar fi dat înapoi în faţă presiunii înverşunate a reacţiunii. Ce iluzii nutresc aceşti conducători ? Numeroase acte samavolnice ale reacţiunii vest-germane arată pînă la evidenţă că existenţa tuturor celorlalte organizaţii democratice este deopotrivă de ameninţată ca şi cea a partidului comunist. Amintind că clasa muncitoare germană poate bara calea războiului şi a nenorocirilor, vorbitorul a subliniat: Acest licru este pe deplin posibil, cu atît mai mult cu cit întreaga situaţie istorică este astăzi schimbată. Poporul german vede că socialismul se construieşte şi în Germania, unde s-a întărit şi se dezvoltă cu succes primul stat al muncitorilor şi ţăranilor din istoria Germaniei: Republica Democrată Germană, bastionul tuturor forţelor democratice şi iubitoare de pace ale poporului german. Sistemul socialist mondial care uneşte Uniunea Sovietică, marea Republică Populară Chineză şi celelalte ţări care construiesc socialismul s-a transformat într-o forţă uriaşă, invincibilă. Partidul Comunist din Germania nu va fi nimicit, cum nu poate fi nimicită nici clasa muncitoare germană ale cărei interese le reprezintă, le apără şi va continua să le apere. nist din Germania, luptăm pentru că ceea ce s-a petrecut în trecut să nu se mai repete. Astăzi, ca şi în 1933, vrem să se ştie că sîntem împotriva hotărîrii de interzicere a Partidului Comunist din Germania, că revanşarzii vest-germani vor simţi împotriva măsurilor lor, forţa solidarităţii muncitoreşti internaţionale. In numele meu şi al tovarăşilor mei de muncă de la Complexul Griviţa Roşie, cerem anularea sentinţei tribunalului de la Karlsruhe şi asigurăm pe fraţii noştri, comuniştii germani, muncitorii germani că sîntem alături de ei în lupta pentru pace, democraţie şi unitatea poporului german. Nu putem să nu facem o apropiere între acest gest şi acelea care de la 1933 au dus Germania lui Hitler in situaţia de a arunca omenirea, încă sîngerîndă după primul război mondial, într-o nouă catastrofă. îmi amintesc de disperarea şi indignarea profundă care reieşeau din discuţiile pe care le-am avut în acele timpuri cu oamenii germani de înaltă cultură şi de mare renume în lume, pentru starea de lucruri de atunci. Mulţi dintre savanţii şi oamenii de cultură amintiţi trăiesc şi astăzi în Germania apuseană. Sîmt sigur că gesturi ca acei de la Karlsruhe i-au umplut de îngrijorare mare, cu atît mai mult cu cît acum situaţia care s-ar putea crea ar fi şi mai dezastruoasă. De aceea, toţi oamenii iubitori de pace şi progres vor fi alături de germanii care vor căuta să anuleze efectele deciziei dictată de Bonn ; de aceea, forţele păcii îşi vor strînge şi mai tare rîndurile contra oricăruia din gesturile care periclitează sau vor periclita, mersul spre destindere, spre convieţuire paşnică, spre progres. X a x n A A b b b b O O O O O b b b x X b Q b b b b b b b b b b b b b b b b b b b Cuvîntul tov. Petre Drăgoescu Cuvîntul muncitorului fruntaș Dragomir Stavre Cuvîntul acad. Horia Hulubei Nr. 3689 La trrasa prezidiului au luat loc tovarăşii : Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Petre Drăgoescu membru al C.C. al P.M.R., consilier la Ministerul Invătămîntului, Anton Vlădoiu, preşedintele Sfatului popular al Capitalei, acad. Horia Hulubei, directorul Institutului de fizică nucleară al Academiei R P.R., Iacob Cotoveanu, membru supleant al C.C. al P.M.R., Al. Buican, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile A luat cuvîntul tov. Florian Dănălache. Un puternic val de protest a cuprins inimile oamenilor muncii și ale întregii opinii publice democratice împotriva samavolnicei hotărîri a tribunalului de la Karlsruhe cu privire la interzicerea Partidului Comunist din Germania — a spus vorbitorul. Acest act constituie una din cele mai odioase înscenări judiciare din cîte a cunoscut istoria ultimelor decenii. Hotărîrea tribunalului de la Karlsruhe a fost luată la ordinul cercărilor gu-~ vernante reacţionare din Germania occidentală, inspirate de forţele imperialiste internaţionale, ca o provocare împotriva păcii şi democraţiei. La fel ca în 1933, cînd hitleriştii au pornit la devastarea organizaţiilor partidului comunist, la urmărirea sălbatică a comuniştilor, la deportarea şi întemniţarea comuniştilor, iar apoi au venit la rind social-democrat, liberalii, catolicii, tot aşa astăzi, în Germania occidentală au început crunte represiuni în masă. Interzicerea Partidului Comunist din Germania occidentală face parte din programul cercurilor revanşarde şi al cercurilor imperialiste agresive îndreptat împotriva Partidului Comunist din Germania aflat în avangarda forţelor care se împotrivesc cu hotărîre refacerii militarismului german, intensificării cursei înarmărilor, pregătirilor unei noi agresiuni Militariştilor şi revanşarzilor vest-germani nu le convine lupta consecventă a Partidului Comunist din Germania , pentru unificarea Germaniei pe baze paşnice şi democratice.„V. Politica revanşarzilor de la Bonn şi a inspiratorilor ei trebuie să sufere şi va suferi un serios eşec, datorită faptului că împotriva ei se ridică cu tot mai multă hotărîre populaţia muncitoare vest-germană care urmează glasul Partidului Comunist din Germania; ea va suferi un eşec datorită succeselor pe care le obţine în construcţia paşnică Republica Democrată Germoculturale cu străinătatea, ing. Mihai Marin, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., Petre Gheorghe, secretar al C.C. al U.T.M., dr. Elena Vîlcoci, membru al Prezidiului Comitetului Femeilor Democrate, deputat în Marea Adunare Naţională, Dragomir Stavre, muncitor fruntaş la Complexul C.F.R.-„Griviţa Roşie“, Anton Schmidt, directorul întreprinderii I.O.R. Mitingul a fost deschis de tov. dr. Elena Vîlcocină, datorită faptului că forţele lagărului socialismului, ale păcii şi democraţiei sunt mai puternice decit forţele războiului. Măsurile represive de teroare poliţienească îndreptate împotriva Partidului Comunist din Germania nu pot duce la desfiinţarea ideilor măreţe ale socialismului, care prind astăzi rădăcini puternice în Germania. Istoria a dovedit că ideile socialismului nu pot fi distruse. Ele cresc şi cuceresc zi de zi noi partizani, luptători înflăcăraţi pentru o viaţă fericită. Hotărîrea tribunalului de la Karlsruhe privind interzicerea Partidului Comunist din Germania — la fel ca şi alte hotărîri asemănătoare din istorie — nu este o dovadă de forţă, ci exprimă tocmai adînca slăbiciune şi teama iniţiatorilor ei. Acest act este un indiciu al fricii guvernului vestgerman faţă de mişcarea populară împotriva militarismului, un indiciu al fricii faţă de superioritatea ideilor socialiste, de forţa crescîndă şi puterea de atracţie a Republicii Democrate Germane. Noi, oamenii muncii din Capitală, ca şi din întreaga ţară, care am suferit în două rînduri agresiunea militarismului german, sîntem ferm hotărîţi să luptăm împotriva actului terorist de la Karlsruhe. Adunaţi în acest miting, noi, oamenii muncii din Bucureşti, asigurăm pe comuniştii şi clasa muncitoare germană de solidaritatea noastră frăţească. Alăturăm glasul nostru la protestul plin de indignare al oamenilor muncii de pretutindeni, cerînd anularea sentinţei ilegale de interzicere a Partidului Comunist din Germania. Cerem să fie restabilite drepturile legale ale Partidului Comunist din Germania, ale organizaţiilor progresiste şi clasei muncitoare din Republica Federală Germană. Nici o forţă, nici o fărădelege nu vor reuşi să întoarcă pe comuniştii germani şi clasa muncitoare germană de pe drumul cuceririi libertăţii, al A vorbit apoi tov. Iacob Coţoveanu, care a spus între altele: Partidul Comunist din Germania este o piedică serioasă în calea remilitarizării Germaniei occidentale şi pentru acest motiv, guvernanţii de la Bonn au recurs la actul terorist al interzicerii Partidului Comunist • Prin scoaterea Partidului Comunist din Germania în afara legii au fost încălcate principiile politice ale declaraţiei de la Potsdam care arată că toate partidele politice şi democratice Luînd apoi cuvîntul tov. Al. Buican a spus între altele : Eu, care am trecut prin lagărele, de concentrare hitleriste, şi toţi cei care au cunoscut pe spinarea lor torturile de neînchipuit, fizice şi morale, aplicate de hitlerişti milioanelor de oameni, bătrîni şi copii, femei şi bărbaţi din aceste lagăre, familiile celor ucişi mişeleşte, toţi oamenii cinstiţi din ţara noastră, nu pot uita. Mai stăruie în minţile noastre grozăviile săvîrşite ,în crematoriile de la Auschwitz, Dachau, Mauthausen şi alte sute de lagăre de pe cuprinsul Germaniei şi din ţările cotropite de hitlerişti. Nu s-a stins După încheierea cuvîntărilor, participanţii la miting au adoptat, cu ovaţii puternice, o moţiune de protest împotriva interzicerii Partidului Comunist din Germania în care se spune : Poporul român socoteşte acest act ca fiind un atentat îndreptat nu numai împotriva clasei muncitoare din Republica Federală Germană şi a poporului german, dar şi împotriva cauzei păcii, scumpă popoarelor din întreaga lume. Planurile războinice ale cercurilor revanşarde, care ar vrea să întoarcă înapoi roata istoriei, sînt cu atît mai mult sortite eşecului, cu cît acum forţele lagărului socialismului, ale păcii şi democraţiei sînt tot mai puternice. Poporul român, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, nu poate permite reînvierea fascismului şi militarismului german, care i-au adus numai ruină, suferinţe şi mizerie, vor avea dreptul să-şi desfăşoare activitatea în mod liber în scopul democratizării Germaniei. Or, Partidul Comunist din Germania a fost în fruntea tuturor partidelor şi a organizaţiilor democratice. De aceea, tovarăşi şi cetăţeni ai Capitalei, să protestăm în mod hotărît împotriva fascizării şi înarmării Germaniei occidentale. Cerem anularea hotărîrii de a scoate Partidul Comunist din Germania în afara legilor, încă din memoria noastră imaginea miilor de oameni care-şi aşteptau rîndul la gazare. Răsună încă în urechile noastre ţipetele celor arşi de vii, ale celor ucişi în bătăi şi chinuri groaznice. Nu putem uita familiile şi seminţiile nimicite în întregime sau aproape în întregime. Nu putem şi nu trebuie să uităm zecile de milioane de victime ale fascismului. Nu trebuie să admitem repetarea unor asemenea fapte! Noi asigurăm clasa muncitoare din Germania şi întregul popor german dornic de pace şi democraţie, de tot sprijinul nostru pentru ca ceea ce a fost, să nu se mai repete. Preocupaţi de soarta păcii în întreaga lume şi mai ales în Europa noi, bărbaţi, femei, tineri, oameni ai muncii din Capitala Republicii Populare Române, protestăm plini de revoltă împotriva actului ilegal de interzicere a Partidului Comunist din Germania, cerem anularea acestui act •Nu vom admite niciodată ca ororile fascismului să se repete ! Purtînd în inimi o simpatie fierbinte pentru eroicul Partid Comunist din Germania, ţinem să asigurăm pe comuniştii, clasa muncitoare din Republica Federală Germană de deplina noastră solidaritate frăţească cu lupta lor pentru realizarea năzuinţelor naţionale ale poporului german, pentru pace şi socialism. Ne exprimăm convingerea fermă că în ciuda oricăror greutăţi şi piedici, poporul german va obţine victoria în această luptă nobilă. (Agerpres). Cuvîntul tov. Florian Dănălache Cuvîntul tov. Iacob Coţoveanu Cuvîntul tov. Al. Buican Moţiunea adoptată de participanţii la miting SCÎNTEIA Cuvîntul oţelurilor de la Combinatul siderurgic Hunedoara HUNEDOARA (coresp. „Scînteii“). Furnaliştii, oţelarii, laminatorii cît şi ceilalţi muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari de la Combinatul siderurgic din Hunedoara — inima de oţel a ţării — şi-au exprimat cu tărie indignarea faţă de actul samavolnic al interzicerii Partidului Comunist din Germania. In după amiaza zilei de 29 august, după terminarea primului schimb, mii de muncitori ai Hunedoarei s-au adunat, în cadrul unui miting, pentru a protesta împotriva sentinţei de la Karlsruhe Lamiting a luat cuvîntul tov. Ştefan Voicu, membru supleant al C.C al P.M.R. Vorbitorul a subliniat că toţi cei cărora le sunt scumpe cauza păcii şi democraţiei se pronunţă împotriva reacţiunii vest-germane dezlănţuite. Tov Vaier Lăbuneţ, vestitul maistru oţelar al Hunedoarei, a arătat apoi că această sentinţă samavolnică exprimă calea politicii revanşarde a reacţiunii din Germania occidentală. Partidul Comunist din Germania—a arătat în continuare vorbitorul, — trup din trupul clasei muncitoare din Germania, nu poate fi nimicit. A vorbit apoi tov. Sora Iancu, care a arătat că femeile nu au uitat suferinţele celui de-al doilea război mondial, provocate de fasciştii germani şi pregătite prin măsuri asemănătoare cu aceea luată acum în Germania occidentală. De aceea femeile muncitoare de la Combinatul siderurgic din Hunedoara se alătură milioanelor de oameni cinstiţi din lumea întreagă şi protestează împotriva atacului samavolnic îndreptat contra Partidului Comunist din Germania. Printre cei care au mai luat cuvîntul au fost muncitorul Ion Bobaru, oţelarul Aurel Stanciu, inginerul Fortişca Francisc, jurnalistul Pal Victor şi alţii. In încheierea mitingului participanţii au adresat o telegramă de protest guvernului Republicii Federale Germane şi tribunalului de la Karlsruhe cerînd repunerea Partidului Comunist din Germania în drepturile sale legale. Pag. 3 Roata istoriei nu poate fi întoarsă Spunea deunăzi un tovarăş din S.M.T.-ul nostru că peste Germania de apus, unde partidul comunişti- , lor a fost scos din lege de milita- rişti, s-a lăsat parcă un nor întunecat... Dacă stai şi te gîndeşti bine, apoi vezi că chiar aşa şi este. Cei mai vîrstnici dintre noi îşi amintesc foarte bine cum a fost pe timpul odioasei înscenări a incendierii Reichstagului de către fas,cişti in 1633 şi ce a urmat apoi. Sugrumătorii hitlerişti ai libertăţii au aruncat în închisori şi lagăre pe cei mai buni fii ai poporului german, pentru ca apoi să dezlănţuie unul din cele mai singeroase războaie din istoria omenirii. Toate acestea au costat scump popoarele. Hitleriştii, se ştie, au fost în cele din urmă zdrobiţi. Se vede însă că militariştii vest-germani au uitat de asta şi visează şi ei să „întoarcă" roata istoriei. Acest lucru însă n-a putut şi nu poate să-i facă nimeni, oricit ar dori militariştii din Germania occidentală şi susţinătorii lor de peste ocean. Partidul Comunist din Germania nu poate fi nimicit. In numele mecanizatorilor din staţiunea de maşini şi tractoare din Sihlea, raionul Rimnicu Sărat, regiunea Ploeşti, noi protestăm împotriva sentinţei pronunţate de tribunalul din Karlsruhe şi cerem anularea ei. ISPAS CONSTANTINESCU, şef mecanic, IORDACHE MOLDOVEANU, mecanic motorist, NICOLAE IONESCU, secretarul org. de bază, ION TAICUŢU, normator, NICOLAE BARBU, secretarul org. U.T.M. Adunarea de la Casa Universitarilor din Cluj La Casa Universitarilor a avut loc joi după-amiază o adunare în cadrul căreia oameni de ştiinţă, artă şi cultură, jurişti şi medici din Cluj au pro- , testat împotriva samavolnicei hotă- rîri a Tribunalului Federal de la Karlsruhe, prin care a fost pus în afara legii Partidul Comunist din Germania. , Ai.. . Adunarea a fost deschisă de juristul Alexandru Banciu, preşedintele Filialei Cluj a Asociaţiei Juriştilor din R.P.R. Au luat apoi cuvîntul acad. prof. Raluca Ripan, rector al Universităţii „Victor Babeş“, prof. Gall Ernő, prorector al Universităţii „Bolyai“, şi juristul Eugen Rodan, condamnînd actul antidemocratic al cercurilor guvernante de la Bonn. Participanţii la adunare au adoptat o moţiune de protest adresată Tribunalului Constituţional Federal de la Karlsruhe, prin care intelectualitatea oraşului Cluj cere anularea sentinţei şi repunerea în legalitate a Partidului Comunist din Germania. (Agerpres) SOCOTELI GREŞITE A existat cîndva în Germania un cancelar, căruia i-a intrat în cap să lichideze în ţara sa (de „prosperitatea“ căreia era vital interesat fiind proprietar a 12 latifundii cu o suprafaţă de peste 10.000 hectare pămînt arabil şi pădure) mişcarea muncitorească socialistă. Folosind drept pretext „năzuinţele primejdioase comunităţii“, Bismarck a impus, în octombrie 1878, legea care trebuia să suprime activitatea mişcării muncitoreşti, care reuşise nu de mult să se unifice şi să se întărească. Această încercare a „cancelarului de fiu“ de a elimina social-democraţia din viaţa politică a Germaniei este cunoscută în istorie sub numele de „legea antisocialistă“; ea era însă condamnată la eşec. Nici starea de asediu, nici interzicerea asociaţiilor şi a ziarelor, nici exilările şi persecuţiile judiciare n-au fost în stare să împiedice dezvoltarea politică a tinerei clase muncitoare germane, dezvoltare determinată de condiţii istorice şi sociale. Dimpotrivă, numărul adepţilor socialismului a crescut cu fiecare alegere, în perioada stării excepţionale. Dacă în octombrie 1881 candidaţii socialişti au obţinut numai 312.000 voturi, în octombrie 1884 numărul lor a crescut la 550.000, în februarie 1887 la 763.000 şi în februarie 1890 la 1.427.000 voturi. Bismarck făcuse uncalcul greşit. In toamna anului 1890 legea cu pricina a fost înlăturată. Clasa muncitoare germană a păşit cu paşi de oţel peste obstacolele ridicate de cancelar şi de oamenii care stăteau în spatele lui. Nici un cancelar, nici un junker n-a reuşit să oprească mersul istoriei. Zădărnicirea atentatelor săvîrşite de junkeri nu a fost rezultatul desfăşurării mecanice a istoriei, ea a fost posibilă deoarece clasa muncitoare germană în lupta ei pentru unitate, libertate şi bunăstare a fost condusă de oameni neînfricaţi şi integri ca August Bebel şi Wilhelm Liebknecht, în spiritul principiilor şi învăţăturii nealterate a lui Marx şi Engels. A existat cîndva în Germania un „führer şi cancelar“ prezentat german GEORG HROMADKA uitor şi lumii întregi ca fiind ales de dumnezeu şi trimis de dumnezeu. Şi el şi-a pus în cap să lichideze mişcarea muncitorească care stătea în calea planurilor sale de dominaţie mondială şi de jefuire a lumii. Şi el a inventat, după acapararea puterii, în ianuarie 1933, un pretext mirşav: incendierea Reichstagului. A urmat lovitură după lovitură. După dizolvarea Partidului Comunist din Germania şi arestarea a peste 4.000 deputaţi şi activişti comunişti, în februarie—martie 1933, după interzicerea presei comuniste, a urmat interzicerea ziarelor social-democrate. La 2 mai au fost dizolvate sindicatele. Iar la 22 iunie 1933, cînd a fost interzis forma Partidul Social-Democrat din Germania, luptătorii socialdemocraţi,, ca şi tovarăşii lor comunişti, erau de mult declaraţi în afara legii. Chemarea lui Ernst Thälmann .1a unitate nu fusese ascultată. Acum erai prea tîrziu. Mirşăviile se ţineau lanţ. O crimă urmă după alta. In cele din urmă incendiatorii smintiţi au reuşit să aprindă incendiul care s-a extins peste o jumătate de lume. Rîurile de singe vărsat în Germania s-au transformat în fluvii şi au inundat întreaga Europă... Planurile lui Hitler nu s-au înfăptuit totuşi. „Führerul“, cel ce „prevedea totul dinainte“ s-a lovit de setea de viaţă şi libertate a popoarelor. Hitler făcuse un calcul greşit. * Regii tunurilor drin Germania occidentală şi generalii nazişti îmbrăcaţi în uniforme noi au comandat acum tribunalului federal din Karlsruhe interzicerea Partidului Comunist din Germania. Prin această interdicţie se urmăreşte să fie suprimată partea cea mai trează şi mai viabilă a conştiinţei vestgermane. Acesta este adevăratul sens al acestei măsuri care este caracterizată chiar de numeroase voci din Republica federală ca iraţională şi anacronică. Generalii războinici şi complicii lor în civil speră să înfăptuiască astfel mai uşor şi mai grabnic planurile lor. Neţinînd seama de tragicul istoriei germane din ultimii ani şi ignorînd părerea popoarelor care privesc acum din nou cu surprindere şi îngrijorare spre Germania, ei calcăastfel pe calea blestemaţilor lor predecesori. Toate acestea sunt posibile datorită în primul rînd faptului că o parte a conducerii Partidului Social Democrat din Germania occidentală mai este încă din păcate... în concediu. Ea refuză să ia poziție. Se trece cu vederea faptul că interzicerea P.C.G. este prima lovitură serioasă împotriva mişcării antimilitariste, care ia proporţii tot mai mari în Republica federală. Nu se dă atenţie glasului adepţilor războiului care cer de pe acum o „lărgire“ a interdicţiei. Este fără îndoială : ceea ce n-a reuşit Bismarck, ceea ce n-a reuşit Hitler, nu vor reuşi nici uneltitorii de războaie din zilele noastre. Mai tîrziu sau mai devreme se va dovedi că socotelile lor au fost greşite. Este fără îndoială că şi ei vor fi nevoiţi să dea înapoi, pentru că vor trebui să ţină seama de spiritul nou a! vremii, şi vrem să sperăm, fără să fi apucat să-şi realizeze intenţiile. Ca să obţinem însă aceasta este necesară intervenţia şi colaborarea tuturor forţelor iubitoare de pace, şi în primul rînd, a celor socialiste din Germania — şi toate acestea trebuie să se facă acum, nu după concediu şi după sărbători. Parola nu trebuie să fie ca aceea social-democrată din 1933: „Aşteptăm şi lăsăm timpul să lucreze“ ci . „Unire, acţiune“ ! Numai astfel cererea ca „Sentinţa să fie anulată !“ care se ridică în întreaga Germanie şi care răsună în Europa şi în întreaga lume va putea să fie auzită. Numai astfel, prin înţelegere şi colaborare, se poate îndeplini dorinţa cea mai arzătoare a tuturor germanilor, dorinţa de unificare paşnică pe baze democratice.