Scînteia, noiembrie 1956 (Anul 25, nr. 3741-3766)

1956-11-01 / nr. 3741

Nr. 3741 Luna prieteniei româno-sovietice Colabor­are rodnică Activitatea ştiin­ţifică pusă în slujba progresului a făcut paşi uriaşi în ulti­mele decenii. Sprijinul dat de către stat cercetătorilor în Uniunea Sovieti­că şi în celelalte ţări socialiste, crearea de institute noi de cercetare, planifica­rea cercetărilor, formarea pe scară lar­gă de noi cadre, organizarea superioa­ră a muncii, care permite atacarea şi rezolvarea unor probleme complexe, au dus la dezvoltarea ştiinţei în toate do­meniile ei. Asistăm astfel la o adevărată renaş­tere ştiinţifică în ţările unde, folosind experienţa organizării cercetărilor din Uniunea Sovietică, statul desfăşoară o largă activitate în crearea de centre, Institute, şcoli şi grupuri de cercetători. Partidele comuniste şi muncitoreşti, care conduc aceste state au creat ştiinţei şi slujitorilor ei condiţii de lu­cru şi cercetare cum nu le-au avut niciodată înainte, asigurindu-le locul de cinste care li se cuvine în societate. Ca om de ştiinţă român şi ca medic, mă voi referi la un aspect mai puţin general, acela al cercetărilor medicale şi al influenţei binefăcătoare exerci­tate de gîndirea ştiinţifică sovietică a­­supra dezvoltării ştiinţei noastre. Fac aceasta pentru a arăta pe de o parte cît de variate, multilaterale şi rodnice sînt formele noastre de colaborare cu oamenii de ştiinţă sovietici, iar pe de altă parte pentru a sublinia necesita­tea adîncirii acestei colaborări în inte­resul înfloririi medicinei romîneşti. Nu voi mai vorbi despre asemenea forme largi de colaborare şi influen­ţare a dezvoltării medicinei, care depă­şesc cadrul meu de activitate, cum ar fi efectuarea în U.R.S.S. a studiilor medicale, inclusiv a aspiranturii, de către un mare număr de ti­neri din ţara noastră. Vreau să arăt că în cursul vizitelor la Moscova sau cu ocazia călătoriilor în China şi Finlanda, am folo­sit de fiecare dată prilejul pen­tru a mă întîlni cu colegii mei sovietici, pentru a schimba păreri în domeniul cercetărilor noastre. La institutele de virusologie „Ivanovski“ am avut un viu schimb de păreri cu marele virusolog sovietic Zilber, a că­rui ipoteză despre etiologia virotică a cancerului a găsit sprijin în vederile mele pe care le-am exprimat în artico­lul­­.Despre virusuri şi cancer“, publi­cat în revista sovietică de specialitate „Usperii biologhii“. Cu ocazia participării la congresul din Lyon, m-am întîlnit în Franţa cu savanta sovietică A. K. Şubladze, cu care lucrez în colaborare la un tratat despre virusuri ce urmează să apară în curînd. Cu ocazia altor congrese şi manifes­tări medicale internaţionale am stabi­lit legături personale cu profesorul Ciumakov, de la Institutul de polio­mielită de la Moscova, şi cu bacterio­­logul Vigodcikov; am stabilit o legă­tură prin corespondenţă cu specialis­tul sovietic în îmbolnăvirile de gripă A. A. Smorodnnţev. De un ajutor deosebit pentru mine ca şi pentru întrea­ga cercetare ştiin­­­­ţifico-medicală din ţara noastră a fost însuşirea tot mai temeinică a pavlo­­vismului. La institutul de inframicro­­biologie şcoala pavlovistă şi-a găsit o largă aplicare. Personal, am găsit în con­cepţia pavlovistă confirmarea unor pă­reri, am găsit soluţii la probleme ştiin­ţifice care mă frămîntă de zeci de ani. încă din anii 1921—1922 împreună cu Levaditi am creat noţiunea de imuni­tate tisulară în virlize. Pentru prima dată acum în tratatul de „Inframi­­crobiologie generală“, care urmează să apară, această noţiune capătă impor­tanţa cuvenită, fiind larg dezbătută, interpretată şi explicată prin teoria nervismului pavlovist. Au trezit un interes deosebit vizitele în ţara noastră a unor oameni de ştiinţă ca Bîkov, Miasnikov, Cerni­­govski, Razenkov, Levkovici şi mulţi alţi medici şi cercetători cu renume, cu cere în discuţii fructuoase am făcut un tur de orizont larg în specialitatea noastră. Ne-au vizitat ţara academicieni cu renume mondial ca Nikitin, Oparin şi mulţi alţi oameni de ştiinţă de la care am primit un ajutor direct, de la om la om, inclusiv sfaturi în ce priveşte organizarea cercetărilor noastre. Nu este lipsit de interes şi faptul că cercetările şi realizările noastre se bu­cură de apreciere în marea ţară ve­cină. Lucrările regretatului nostru om de ştiinţă D. Danielopolu şi ale al­tor oameni de ştiinţă din ţara noas­tră, cum sunt academicienii N. Gh. Lupu, I. Enescu, S. Iagnov şi alţii sunt consultate, citate şi u­­neori dezvoltate în U.R.S.S. Ast­fel, V. A. Ananiev şi S. V. Lahova, ca şi A. K. Şubladze, preconizează aplica­rea în U.R.S.S. a reacţiei de hemaglu­­tinare şi hemaglutinoinhibare în dome­niul hepatitelor epidemice inframicro­­biene, reacţie făcută pentru prima dată în acest domeniu la Institutul de in­­framicrobiologie din Bucureşti. Este pînă în prezent singura reacţie care asigură un diagnostic precis al hepati­telor. Printre alte forme de legătură şi colaborare cu ştiinţa medicală sovie­tică şi în general cu întreaga viaţă ştiinţifică sovietică se numără intensul schimb de publicaţii, traducerea trata­telor sovietice la noi şi în special voia­­jele de studii ale oamenilor noştri de ştiinţă în U.R.S.S. Luînd contact cu personalităţi reprezentative din dome­niile respective de specialitate, oa­menii noştri de ştiinţă se întorc în ţară nu numai entuziasmaţi efectiv, ci şi îmbogăţiţi sufleteşte. In interesul dezvoltării culturii noas­tre, intelectualitatea sprijină lărgirea și adîncirea colaborării cu U.R.S.S., în toate domeniile de activitate, ca un fac­tor important pentru progresul patriei noastre. Prietenia romîno-sovietică, prin roadele concrete pe care le dă, ne ajută în munca pentru dezvoltarea ţării noastre pe drumul socialismului, pentru întărirea independenţei naţio­nale. Acad. $T. S. NICOLAU Piese clasice ruse şi sovietice pe scenele teatrelor din Capitală Zilele cu care se încheie anul aces­ta tradiţionala Lună a prieteniei ro­­mâno-sovietice vor fi consacrate tea­trului sovietic. Teatrele din Capitală au programat în acest scop în săptămîna de la 1­7 noiembrie numeroase piese clasice ruse şi sovietice. La Teatrul Naţional „I. L. Caragia­­le“ se vor juca piesele „Trei surori“ de A. P. Cehov şi „O chestiune per­sonală“ de A. Stein. Piesa lui Ale­ksandr Korneiciuk „Platon Krecet“ care figurează în repertoriul Teatrului Na­ţional, va fi jucată pe scena Studio. La Teatrul Tineretului afişele anun­ţă piesele „Cadavrul viu“ de L. Tol­stoi“, „Ani de pribegie“ de A. Arbu­zov şi „Libelula“ de N. Barataşvili, iar la Teatrul Armatei „Dragoste tîr­­zie“ de A. N. Ostrovski, „De partea cealaltă“ de Barianov şi premiera pie­sei „Mama“ de Afinoghenov. Teatrul Municipal va relua într-o nouă montare celebra dramă a lui Treniov „Liubov Iarovaia“. (Agerpres) Conferinţă de presă la Casa Ziariştilor Miercuri după-amiază a avut loc la Casa Ziariştilor o conferinţă de presă cu oaspeţii care se găsesc în ţara noastră la invitaţia Comitetului naţio­nal pentru apărarea păcii din R.P.R., în cadrul „Vacanţelor păcii“. La con­ferinţă a participat delegaţia din Re­publica Sudan alcătuită din Salih Mahmoud, om de afaceri, membru al Consiliului Mondial al Păcii, şi avoca­tul Raşid Nayel, membri ai Comitetu­lui popular pentru probleme interna­ţionale din Sudan, precum şi deputa­tul brazilian Celso Pecanha, membru al Comitetului pentru apărarea păcii din statul Rio de Janeiro, şi soţia sa Hilka Pecanha, profesoară. Oaspeţii au împărtăşit ziariştilor im­presii din vizita lor în ţara noastră şi au vorbit despre lupta pentru pace a popoarelor din Sudan şi Brazilia. (Agerpres) Reglementarea călătoriilor pe C. F. R. în Interes personal ale angajaţilor Ministerului Căilor Ferate, ale pensionarilor foşti angajaţi ai Ministerului Căilor Ferate şi ale membrilor lor de familie La propunerea ministrului Căilor Ferate, Consiliul de Miniştri a dat o hotărîre prin care se stabileşte drep­tul de călătorie gratuită în interes personal al angajaţilor permanenţi ai Ministerului Cailor Ferate, al pensio­narilor care au fost angajaţi perma­nenţi ai Ministerului Căilor Ferate şi al membrilor de familie ai acestora, după cum urmează : — douăsprezece călătorii dus şi în­tors anual pentru angajaţi; — şase călătorii dus şi întors anual, pentru pensionari şi membrii de fami­lie ai angajaţilor şi pensionarilor. Prin membrii de familie ai angajaţi­lor şi pensionarilor se înţeleg soţia şi copiii minori. Călătoriile în interes personal se fac pe bază de permise individuale, vala­bile în tot cursul anului. Ministerul Căilor Ferate, cu avizul Comitetului Central al Sindicatelor Muncitorilor C.F.R. și P.T.T., va da in­strucțiuni de aplicare a acestei Hotărîri. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 445/956 privind reglementarea călăto­riilor în interes personal ale angajaţi­lor şi pensionarilor Ministerului Căi­lor Ferate şi ale membrilor lor de fa­milie pe C.F.R. se abrogă. (Agerpres) Plecarea delegaţiei parlamentare franceze Miercuri dimineaţă a părăsit Capi­tala delegaţia parlamentară franceză care ne-a vizitat ţara la invitaţia Ma­rii Adunări Naţionale. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost conduşi de : C. Pirvulescu, preşe­dintele Marii Adunări Naţionale, Tiţă Florea, vicepreşedinte, A. Bunaciu, se­cretarul Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale, Th. Iordăchescu, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Ma­rii Adunări Naţionale, N. Sălăgeanu, şi Gh. Vidraşcu, membri în Prezidiul Marii Adunări Naţionale, Marin Stancu, ministrul Agriculturii, St. Cleja, loc­ţiitor al ministrului Afacerilor Ex­terne, V. Steriopol şi N. Anghel, loc­ţiitori ai ministrului Comerţului Exte­rior, acad. V. Eftimiu, A. Vlădoiu, pre­şedintele Sfatului popular al Capitalei, de deputaţii: acad. St. S. Nicolau, acad. V. Mîrza, A. Breitenhofer, Elena Lascu-Iordăchescu, Gh. Vasilichi, N. Bellu şi alţii, Al. Buican, vicepreşe­dinte al I.R.R.C.S., reprezentanţi ai presei etc. Au fost de faţă Pierre Francfort, ministrul Franţei la Bucureşti, şi membri ai legaţiei. Luîndu-şi rămas bun,­­ Lucien Bé­­gouin, conducătorul delegaţiei, şi-a ex­­primat recunoştinţa pentru ospitalita­tea de care s-au bucurat parlamentarii francezi în timpul şederii în ţara noas­tră. Constantin Pirvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a urat parla­mentarilor francezi drum bun. Cu acelaşi avion a plecat grupul de ziarişti francezi care au însoţit dele­ Safia­ (Agerpres) Vernisajul expoziţiei „Caricatura în R.D. Germană“ Sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinăta­tea, miercuri la amiază a avut loc, în pavilionul I.R.R.C.S. din b-dul Ma­­gheru, vernisajul expoziţiei „Caricatu­ra în Republica Democrată Germană“. La deschidere au participat Ion Pas, prim locţiitor al ministrului Culturii, M. Macavei, preşedinte de onoare al Institutului român pentru relaţiile cul­turale cu străinătatea, artişti plastici, studenţi, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă Werner Eggerath, ambasadorul R. D. Germane la Bucu­reşti, şi reprezentanţi ai unor misiuni diplomatice acreditate la Bucureşti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de caricaturistul Eugen Tara, laureat al Premiului de Stat. A luat cuvîntul Beier-Red, caricatu­rist din R. D. Germană, oaspete al ţării noastre. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia care cuprinde 62 de lucrări. (Agerpres) INFORMAŢII ■ Vineri 2 noiembrie, la ora 17:30 va avea loc la Academia R.P.R. o şe­dinţă festivă cu prilejul aniversării a 39 de ani de la Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie. Va conferenţia acad. Emil Petrovici despre „A 39-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie“. ■ In urma rezultatelor obţinute la concursurile internaţionale ce au avut loc in ultimele luni, Radioclubul central al Asociaţiei voluntare pentru sprijinirea apărării patriei a fost invi­tat să participe la concursul interna­ţional de radiotelegrafie viteză în sală, ce va avea loc între 4 şi 15 noiembrie la Karlovi-Vary în Republica Ceho­slovacă. Echipa de radişti operatori români a plecat miercuri dimineaţa cu avionul spre Praga. (Agerpres) Iubim pe cine iubeşte poporul nostru (Urmare din pag. l-a) Spunea răguşitul, de atîta strigăt, crainic: „De la un timp incoace răsfoim presa din R.P.R., şi mai ales aceea cultu­rală, cu o anumită înfrigurare. Mărtu­risim că de cîte ori împăturim la loc unul din ziarele consultate, suntem­ cuprinşi de o adincă şi mare tris­teţe“. „Marea­ tristeţe, „adînca” tristeţe a mărunţilor hoinari din Paris — aţi În­ţeles, desigur — o constituie faptul că scriitorii noştri nu-şi uită părinţii care au trăit şi au murit desculţi, care au fost umiliţi şi schingiuiţi şi exploa­taţi de moşieri, că scriitorii noştri nu se rup de fraţii lor muncitori şi ţă­rani şi nu ridică condeiele lor pentru a cere întoarcerea pe pămînturile ţării a moşierilor, întoarcerea la fabrici a patronilor, întoarcerea la conducerea statului nostru a buhăitului Mihai — cel ce se plimbă prin marile hoteluri de dincolo de ocean cu femeia-panteră la braţ­e, întoarcerea la diriguirea trebilor de guvernămînt a foştilor poli­ticieni burghezi de tipul celor ce i-au împuşcat pe ţărani la 1907, de tipul celor ce au întronat după 1930 dictatura regală şi din 1940 dictatura fascistă, de tipul celor ce au patronat asasinatele în masă din ianuarie 1941 şi au aruncat ţara în război, de tipul celor ce au asasinat muncitorii la Gri­­viţa, la Lupeni şi în atîtea alte locuri. In aceeaşi seară, alt clevetitor a cărui zveltă pe vremuri siluetă, cu frac şi joben, încă n-am uitat-o, sus­pina la un alt post de radio apusean : „O vreme îndelungată fiecare zi a­­ducea o veste rea“. In ce constau, pentru fostul mini­stru, veştile „rele“ ? Cînd ziarele noastre anunţau împăr­ţirea pămînturilor smulse de la mo­şieri ţăranilor, pentru fostul ministru burghez vestea era, desigur, o veste rea. Cînd ziarele noastre anunţau naţio­nalizarea fabricilor, vestea era, pentru fostul ministru, o veste rea. Cînd ziarele noastre anunţau con­struirea unor oraşe muncitoreşti, pen­tru fostul ministru — care făcuse parte dintr-un guvern care împuşcase sute de muncitori, iar pe alţii îi întemni­ţase, — vestea era, evident, o veste rea. Cînd ziarele noastre anunţau creşte­rea producţiei într-un sector sau altul al muncii noastre, pentru fostul ex­ploatator al ţărănimii şi muncitorimii române, vestea era, fără pic de în­doială, o veste rea. Dar toate aceste veşti erau, şi ele continuă să fie pentru noi toţi care trăim în Romînia de azi, veşti bune. Poporul nostru s-a bucurat tocmai la auzul veştilor la aflarea cărora fostul ministru burghez se întrista. Şi-l asi­gurăm că-i vom mai oferi deseori pri­lejul să se întristeze, să ofteze, să-şi roadă unghiile. „Sint suflet In sufletul neamului meu mi-l cint bucuria şi­ amarul...” spunea, acuma patruzeci şi ceva de ani, talentatul şi blîndul nostru poet Coşbuc. Am citit aceste versuri cînd abia începusem să învăţ carte, pe prispa unei case în care, într-o singură odăiţă, trăiau zece copii goi şi flă­­mînzi, lîngă părinţii lor care şi ei erau flămînzi şi rupţi, aproape dez­brăcaţi. Mi-au rămas în minte, temei­nică învăţătură şi luminos îndemn, pentru toată viaţa, versurile amintite aci. Mai tîrziu, cînd am devenit scrii­tor, am cîntat şi eu altădată, alături de confraţii mei talentaţi şi mai stră­luciţi, amarul poporului nostru de muncitori şi ţărani. Cîntăm de cîţiva ani, din plinul ini­milor noastre, bucuria poporului no­stru, de muncitori şi ţărani, care a izbutit, după lungi suferinţe şi după grele lupte în care au căzut zeci de mii de jertfe , să scuture jugul ex­ploatării, să pună capăt domniei mo­şierilor, bancherilor şi fabricanţilor şi să plece pe un drum nou, care îl va duce, prin muncă, la bună stare şi fe­ricire. Drumul scriitorilor noştri e drumul poporului nostru de muncitori şi ţă­rani. Pe acest drum ne străduim noi să înlăturăm piedicile şi lipsurile. Pe acest drum mergem noi înainte. Şi acest drum al poporului nostru şi al nostru, al scriitorilor, care ştim că sîntem „inimi în inima neamului", este fără întoarcere. Noi iubim ceea ce iubeşte poporul nostru. Noi urîm ceea ce urăşte poporul nostru. Alte telegrame adresate partidului şi guvernului In telegrama trimisă de către co­lectivul de muncitori, tehnicieni, ingi­neri şi funcţionari de la uzina de con­strucţii de maşini agricole „7 Noiem­­brie“-Craiova se spune printre altele: „Colectivul uzinei noastre a avut cins­tea să raporteze acum cîteva zile par­tidului şi guvernului îndeplinirea pla­nului anual, creşterea productivităţii muncii cu 18,7% şi reducerea preţului de cost cu 16,1%. Socotim că rezulta­tele noastre sînt o modestă contribuţie la crearea condiţiilor care au permis elaborarea recentei Hotărîri. Angaja­mentul nostru de oameni devotaţi partidului şi guvernului nostru este de a ne spori eforturile în întrecerea so­cialistă, de a ridica continuu producti­vitatea muncii şi de a reduce preţul de cost“. Colectivul staţiei Utilaj­ greu-Piatra Neamţ arată în telegrama trimisă C.C. al P.M.R. că a primit cu vie sa­tisfacţie Hotărîrea „îmbunătăţirile a­­duse sistemului de salarizare expri­mă grija partidului faţă de poporul muncitor. Vom depune întreaga noas­tră putere de muncă ca să răspundem cum se cuvine acestei griji, angajîn­­du-ne să îndeplinim planul de produc­ţie pe sortimente pînă la 15 noiem­brie, să sporim productivitatea mun­cii cu 10 la sută faţă de plan, să reducem preţul de cost cu 2 la sută peste sarcina planificată“ Vă exprimăm cele mai călduroase mulţumiri pentru noua Hotărîre care constituie un ajutor în îmbună­tăţirea vieţii oamenilor muncii, scriu în telegrama lor muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii cooperativei de producţie meşteşugărească „Dra­pelul Roşu“ din Cărei. Asigurăm par­tidul şi guvernul de devotamentul nostru sincer şi de hotărîrea de a contribui prin munca noastră la apli­carea acestei Hotărîri şi a tuturor ho­­tărîrilor partidului nostru pentru bi­nele celor ce muncesc. De aci înainte — scriu muncitorii întreprinderii de pielărie şi încălţă­minte „Străduinţa“ din Iţcani-Sucea­­va — vom lupta cu şi mai mare dîr­­zenie pentru înfăptuirea celei mai de seamă sarcini a noastre : îndeplinirea planului de producţie pe anul 1956 la toţi indicii. Oamenii muncii de la Uzina me­canică Ploeşti scriu printre altele în telegrama trimisă : „Ne este limpede că înflorirea şi prosperitatea patriei, îmbunătăţirea nivelului nostru de trai se pot obţine numai prin creşterea necontenită a productivităţii muncii, prin reducerea preţului de cost. Hotă­rîrea recentă este o urmare a înfăp­tuirii directivelor celui de-al II-lea Congres al partidului şi succese tot mai multe pe această linie vom ob­ţine realizînd hotărîrile luate de Con­gresul partidului, sarcinile celui de-al doilea plan cincinal". Eforturile depuse la locul de muncă vor fi răspunsul nostru la noua Hotă­rîre — scriu muncitorii de la Depoul de locomotive C.F.R. Timiş-Triaj. Ne vom strădui să depăşim planul global de producţie pînă la data de 7 Noiem­brie cu 10% şi să dăm pînă la sfîr­­şitul anului acumulări socialiste peste plan în valoare de 800.000 lei. Asigurăm partidul şi guvernul de întregul nostru devotament — scriu oamenii muncii de la întreprinderile miniere Orşova, regiunea Timişoara. In Hotărîrea partidului şi guvernului se oglindeşte preocuparea de a asigu­ra clasei muncitoare o viaţă tot mai bună. Prin munca noastră vom contribui şi pe mai departe la ridicarea nivelu­lui de trai al celor ce muncesc şi vom depune şi mai mult interes pentru buna şi rapida deservire a oamenilor muncii prin centrele noastre de pro­ducţie — scriu în telegrama lor mun­citorii şi tehnicienii de la cooperativa de producţie meşteşugărească „Drape­lul Roşu“ din Salonta, reg. Oradea. Petroliştii de la întreprinderea 3 fo­raj Moineşti comunică în telegrama lor angajamentul luat ca răspuns la Hotărîrea cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi de pensii. „In mod permanent ne vom strădui să îndeplinim indicii de plan şi să obţi­nem continua reducere a preţului de cost“. ★ S-au mai primit telegrame asemănă­toare de la muncitorii, inginerii, tehni­cienii şi funcţionarii Combinatului ra­ional de producţie Buhuşi, colectivul fabricii „Zorile Noi“-Piatra Neamţ, co­lectivul fabricii „Steagul Roşu“-Piatra Neamţ etc. S­C­Î­N­T­E­I­A Ecourile presei străine în legătură cu Declaraţia guvernului U. R. S. S. porul nostru, la fel cum oamenii mun­­­­cii din ţara noastră iubesc Uniunea Sovietică. Astăzi publicăm declaraţia guvernu­lui sovietic cu privire la relaţiile cu ţările­ lagărului socialismului. Din a­­cest document reiese din nou, cu de­plină claritate principiul politicii de coexistenţă paşnică dusă de Uniunea Sovietică — de a trăi în pace cu toate popoarele şi statele, de a întări unita­tea şi de a extinde ajutorul reciproc al ţărilor lagărului socialismului“.­ ­ a n« / a_______\ i__ ____1___x__ 1- r_ 1 ___ -__enci A l A ___ PRAGA 31 (Agerpres). — Ceteka Declaraţia guvernului Uniunii So­vietice cu privire la bazele dezvoltării şi întăririi prieteniei şi colaborării în­tre Uniunea Sovietică şi celelalte tari socialiste a fost primită cu un viu in­teres în Cehoslovacia. Referindu-se la declaraţia guvernului sovietic, ziarul „Rude Pravo" scrie: „In special, în aceste zile, ne dăm seama ce a însemnat şi ce înseamnă pentru noi şi pentru succesele noastre Uniunea Sovietică — ţara Revoluţiei din Octombrie, ţara lui Lenin. In mo­mentele cele mai grele din viaţa noas­tră ne-am bucurat întotdeauna de aju­torul frăţesc al poporului sovietic. Odată cu tancurile sovietice ne-a ve­nit în anul 1945 şi soarele libertăţii. In perioada secetei dezastruoase din anul 1947 am primit vagoane cu grîu din U.R.S.S. Oride cîte ori ne-am adresat fraţilor sovietici am găsit la ei înţele­gere şi sprijin. Poporul sovietic res­pectă pe muncitorii noştri, el preţuieş­te mult nivelul dezvoltării noastre in­dustriale şi iubeşte cu adevărat pe­BERLIN 31 (Agerpres). — A.D.N. Presa democrată berlineză acordă o mare atenţie Declaraţiei guvernului U.R.S.S. cu privire la bazele dezvol­tării şi întăririi prieteniei şi colaborării între U.R.S.S. şi celelalte ţări socia­liste. Ziarele „Neues Deutschland“, „Tribune“ şi alte ziare publică pe pri­ma pagină textul integral al decla­raţiei. Presa vest-germană publică de ase­menea o amplă expunere a Declara­ţiei guvernului U.R.S.S. •­ SOFIA 31 (Agerpres). — A.T.B. Toate ziarele bulgare au publicat pe prima pagină Declaraţia guvernului U.R.S.S. cu privire la bazele dezvoltă­rii şi întăririi prieteniei şi colaborării între Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste. Ziarul „Trud“ publică această declaraţie sub titlul „Pentru o colaborare frăţească şi înţelegere re­ciprocă a ţărilor lagărului socialist“, VARŞOVIA 31 (Agerpres).—P.A.P. La 31 octombrie, ziarele „Trybuna Ludu“, „Zycie Warszawy“, „Glos Pra­­cy“ şi alte ziare centrale poloneze au publicat pe prima pagină Declaraţia guvernului sovietic cu privire la baze­le dezvoltării şi întăririi prieteniei şi colaborării între Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste. Presa polone­ză publică de asemenea articole în care se subliniază importanța deosebi­tă a Declarației guvernului sovietic. Declarația guvernului U.R.S.S. a fost transmisă de asemenea de postu­rile de radio poloneze. ★ Se întăreşte prietenia dintre U. R. S. S. şi Afganistan MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS In comunicatul publicat la încheie­rea vizitei primului ministru al Afga­nistanului în U.R.S.S., referitor la tra­tativele dintre conducătorii guvernu­lui sovietic şi ai guvernului afgan, se spune între altele: Conducătorii celor două ţări şi-au făcut din nou cunoscută năzuinţa de a întări pacea şi liniştea în întreaga lume pe baza respectului reciproc şi a încrederii între popoarele şi naţiunile lumii şi, ca membri reali ai Organiza­ţiei Naţiunilor Unite, au confirmat din nou că respectă şi sprijină principiile Cartei O.N.U. şi ale Conferinţei de la Bandung. Ei îşi exprimă părerea una­nimă că toate problemele privind rela­ţiile dintre state trebuie rezolvate pe calea tratativelor prieteneşti şi că li­tigiile trebuie reglementate pe cale paşnică, pe baza respectului şi înţe­legerii reciproce. Profund convinşi că trebuie respec­tate drepturile fundamentale ale omu­lui şi drepturile popoarelor şi naţiu­nilor de a dispune în mod liber de soarta lor, conducătorii celor două ţări şi-au confirmat hotărîrea de a sprijini aspiraţiile legitime ale popoarelor şi naţiunilor care luptă pentru indepen­denţa lor politică şi economică. Conducătorii celor două ţări şi-au exprimat dorinţa de a întări relaţiile prieteneşti şi cordiale dintre ei şi au stabilit bazele extinderii ajutorului şi colaborării în opera de ridicare a ni­velului vieţii economice a popoarelor lor pe baza respectului reciproc, în spiritul bunelor relaţii dintre cele două ţări vecine şi prietene. Convocarea Seimului R. P. Polone VARȘOVIA 31 (Agerpres). — PAP A 10-a sesiune a Seimului a fost convocată pentru data de 6 noiembrie. Comisiile Seimului se vor întruni la 5 noiembrie. Pag. Arestarea a 73 spioni in R. D. Germana BERLIN 31 (Agerpres). — A.D.N. La 31 octombrie, în cadrul unei conferinţe internaţionale de presă care a avut loc la Berlin, colonelul Bormann a anunţat că, Ministerul de stat al Securităţii R.D. Germane a arestat 73 agenţi care, in cea mai mare parte, lucrau în slujba servi­ciului de spionaj american. încetarea din viaţă a eminentului savant V. P. Filatov KIEV 31 (Agerpres). — TASS La 30 octombrie a încetat din viaţă la Odesa, în vîrstă de 80 de ani, eminentul savant sovietic Vla­dimir Petrovici Filatov, deputat în Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainene, Erou al Muncii Socialiste, membru al Academiei de ştiinţe a R. S. S. Ucrainene, membru activ al Acade­miei de ştiinţe medicale a U.R.S.S., director al Institutului experimental de cercetări în domeniul oftalmolo­giei şi terapiei tisulare din R. S. S. Ucraineană. Situaţia din Ungaria BUDAPESTA 31 (Agerpres).­­ La Budapesta muncitorii de la numeroase fabrici sunt gata să înceapă lucrul pen­tru înlăturarea distrugerilor. La fabrica de vagoane şi maşini „Ganz“ muncitorii au hotărît să lu­creze la repunerea în circulaţie a tramvaielor. Serviciile poştale au în­ceput să funcţioneze. Spre seară cir­culaţia pe străzi a început să fie mai animată. Trupele sovietice au fost re­trase din Budapesta. Potrivit relatări­lor posturilor de radio, în unele puncte ale oraşului se aud focuri de armă. Pe unele străzi sunt arse pe rug cărţi. Se anunţă că în diferite oraşe din Unga­ria se reorganizează vechile partide politice. Reprezentanţi ai Partidului Social Democrat au anunţat pe preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Imre Nagy, că acceptă să-şi desemneze par­ticipanţii în guvernul de coaliţie. BERLIN 31 (Agerpres). — A.D.N. Un număr de unguri care trăiesc în lagărele situate în unele oraşe din sudul Germaniei occidentale, cum ar fi Nürnberg şi Fuerth, urmează să fie tri­mişi în Ungaria pentru a servi drept rezervă rebelilor. In această privinţă, agenţia vest-germană D.P.A. anunţă că unii dintre aceştia sunt de pe acum pe cale să ia parte la lupte. BERLIN 31 (Agerpres). — După cum transmite postul de radio Dresda, grupe ale serviciului secret american şi grupe contrarevoluţionare încearcă să treacă graniţa austro-ungară pen­tru a instiga la noi revolte şi vărsări de singe. Conform ştirilor din presa austriacă, s-au înfiinţat în anumite puncte de graniţă adevărate cartiere generale ale fasciştilor, care, sub di­recta conducere a centrelor fasciste BUDAPESTA 31 (Agerpres).­­ Zia­rul polonez „Trybuna Ludu“ publică o corespondenţă a corespondentului său de la Budapesta, în care, refe­rindu-se la evenimentele de la Buda­pesta, scrie: „Este clar că în situaţia actuală fiecare zi nouă de luptă ac­ţionează împotriva socialismului şi a de­mocraţiei. Creşte primejdia ca mişca­rea să capete un caracter antisovietic şi anticomunist precis. Creşte primej­dia ca elementele reacţionare deja active să preia conducerea mişcării şi să pună mîna pe putere. Totul depinde acum aflate în solda spionajului american, aduc în Ungaria din Bavaria şi alte părţi ale Germaniei occidentale gru­puri contrarevoluţionare. Ziarul vienez „Neuer Kurier“ a a­­nunţat deschis programul intervenţiei. Se subliniază că în oraşele ungare si­tuate în apropierea graniţei cu Aus­tria au fost aduse aşa-zise posturi de radiodifuziune „libere“. Ele au fost a­­duse în Ungaria de peste graniţă şi emisiunile lor au acelaşi caracter cu cele ale postului fascist „Europa li­beră“, de hotărîrea, îndrăzneala şi rapiditatea de acţiune a nucleului democratic al conducerii partidului şi guvernului“. In articolul de fond al ziarului ce­hoslovac „Obrana Ludu“ consacrat si­tuaţiei din Ungaria se subliniază că „încercările puterilor occidentale de a ridica problema Ungariei în Consiliul de Securitate nu sînt altceva decît o camuflare a propriei lor dorinţe de a se amesteca în treburile interne ale Ungariei, a dorinţei de a sprijini ele­mentele contrarevoluţionare şi de a răsturna regimul de democraţie popu­lară din Ungaria“. Comentariile presei poloneze şi cehoslovace Agresiunea împotriva Egiptului - un atentat primejdios la cauza păcii Agresiunea pornită împotriva Egip­tului de către trupele israeliene, ur­mată de ultimatumul anglo-francez adresat aceleiaşi ţări şi dezlănţuirea operaţiunilor anglo-franceze au provo­cat adîncă indignare în cele mai largi cercuri ale opiniei publice. Continuîndu-şi atacul, trupele isra­eliene au înaintat pe teritoriul egip­tean, ajungînd aseară la numai 16 km. de Canalul de Suez. In Egipt, unde între timp se decretase mobilizarea generală, forţele de apă­rare au intrat în acţiune opunînd re­zistenţă agresorilor. Potrivit unui co­municat egiptean, cîteva atacuri lan­sate de trupele israeliene asupra unor posturi de frontieră au fost res­pinse cu mari pierderi pentru ataca­tori, iar în urma operaţiunilor forţe­lor armate egiptene numărul avioa­nelor israeliene doborîte se ridică la 10. Dezlănţuind invazia împotriva E­­giptului, în urma respingerii de către acesta a ultimatumului anglo-francez, cele două puteri occidentale au înce­put în zorii zilei de ieri operaţiuni maritime şi aeriene. După cum rela­tează agenţiile de presă, formaţiuni aeriene ale Angliei şi Franţei efectu­ează bombardamente intense în zona Canalului de Suez, iar bombardiere grele au atacat Cairo, precum şi alte mari oraşe egiptene, pricinuind victime omeneşti şi pagube materiale. Alte forţe militare aeriene şi navale ale Angliei şi Franţei se îndreaptă spre Mediterana orientală. In faţa primej­diei sporite, într-o serie de ţări arabe a fost declarată starea excepţională. In lumina faptelor, nu mai încape nici o îndoială asupra mobilurilor a­­cestei josnice agresiuni. Invazia în Egipt a trupelor anglo-franceze, ca şi a celor israeliene, are ca ţintă ime­diată acapararea Canalului de Suez şi — după cum recunosc unii ziarişti americani — răsturnarea guvernului legal al Egiptului. Incurajînd şi spri­jinind agresiunea Israelului, folosind drept pretext necesitatea unei „misi­uni de pacificare“, puterile colonialiste au găsit prilejul de a se răfui cu E­giptul. Intrucît intimidările şi presi­unile asupra acestei ţări n-au dat roa­de, colonialiştii, cu cinismul ce le este propriu, au trecut să impună Egiptu­lui, prin forţa armelor, voinţa şi do­minaţia lor. O mai directă sfidare a drepturilor popoarelor la independenţă naţională, o încălcare mai flagrantă a suveranităţii e de neînchipuit ! Pla­nurile acestei agresiuni nu vizează numai Egiptul; se urmăreşte, — după cum recunoaşte postul de radio Londra într-un comentar — să se servească „o lecţie“ tuturor popoare­lor arabe care ar cuteza să-şi exercite într-un fel sau altul drepturile lor suverane. Astfel, se menţionează, printre altele, intenţia forţelor agre­soare de a înfăptui un plan de împăr­ţire a Iordaniei, ţară care, cu cîteva zile în urmă, cu prilejul alegerilor, şi-a reafirmat hotărît poziţia sa anti­colonialistă şi antirăzboinică. Viaţa arată astfel încă odată cine sînt duş­manii independenţei popoarelor, cine recurge fără scrupule la acte agresi­ve armate pentru a încerca să în­­genunche popoarele ce şi-au scuturat jugul şi şi-au luat soarta în pro­priile mîini. O gravă răspundere revine Israe­lului. Nici o încercare de a înfăţişa atacul împotriva Egiptului ca un aşa­­numit „război preventiv“ nu poate as­cunde rolul activ jucat de Israel în planurile agresive ale Angliei şi Fran­ţei. In declaraţia guvernului sovietic, dată publicităţii ieri, se spune între altele: „Acţionînd ca unealtă a cercu­rilor imperialiste, care caută să resta­bilească regimul asupririi coloniale în Orient, guvernul Israelului a lansat o provocare tuturor popoarelor arabe, tuturor popoarelor Orientului, care luptă împotriva colonialismului. Calea pe care au păşit cercurile guvernante extremiste ale Israelului este crimina­lă şi primejdioasă în primul rînd­ pen­tru însuşi statul Israel, pentru viito­rul său“. In ciuda eforturilor care se depun la Washington pentru a ascunde opi­niei publice acum — la numai cîteva zile înainte de alegeri — rolul S.U.A. în evenimentele din Orientul mijlociu, este fapt că Statele Unite au dat pînă acum sprijin poziţiei anglo-fran­ceze în problema Suezului, pentru a nu mai vorbi de încurajarea de care se bucură Israelul din partea unor cercuri influente americane. Agresiunea împotriva Egiptului creează o gravă primejdie la adresa pă­cii şi securităţii. întrunit la 30 octom­brie, Consiliul de Securitate a început examinarea urgentă a situaţiei. Dezba­terile de pînă acum au vădit efortu­rile Uniunii Sovietice, Iugoslaviei şi altor state îndreptate spre încetarea agresiunii împotriva Egiptului şi a vărsărilor de sînge, spre restabilirea păcii în această parte a lumii. Cuvîn­­tările rostite în Consiliul de Securitate de reprezentantul sovietic, demersurile sale au demonstrat încă odată că Uniu­nea Sovietică este o apărătoare cre­dincioasă şi de nădejde a libertăţii şi independenţei popoarelor, a cauzei pă­cii şi securităţii în întreaga lume. Dar, după cum se ştie, Anglia şi Franţa au respins pe rînd orice pro­puneri menite să ducă la restabilirea păcii, opunînd veto-ul lor mai întîi unei rezoluţii americane, iar mai tîr­ziu rezoluţiei sovietice, ambele cerînd încetarea operaţiunilor milit­are ale Israelului. Paralizarea acţiunii Consi­liului de Securitate pe calea veto-ului pus de Anglia şi Franţa la rezoluţiile americană şi sovietică este o chestiune gravă, deoarece pune O.N.U. în situa­ţia de a se dovedi ineficace tocmai într-un caz de agresiune calificată, cînd intervenţia O.N.U. era mai ne­cesară. In şedinţa din seara zilei de ieri, Consiliul de Securitate a conti­nuat examinarea problemei. La ora cînd scriem aceste rînduri nu se cu­nosc încă amănunte asupra dezbate­rilor. Prietenii păcii de pretutindeni îşi exprima calda simpatie faţă de cauza dreaptă a poporului egiptean şi cer cu fermitate ca Consiliul de Securitate să ia neîntîrziat măsurile necesare pentru încetarea agresiunii împotriva Egiptului și retragerea trupelor stră­ine de pe teritoriul său, pentru resta­bilirea păcii în Orientul apropiat. B. STOIAN

Next