Scînteia, noiembrie 1956 (Anul 25, nr. 3741-3766)
1956-11-01 / nr. 3741
Nr. 3741 Luna prieteniei româno-sovietice Colaborare rodnică Activitatea ştiinţifică pusă în slujba progresului a făcut paşi uriaşi în ultimele decenii. Sprijinul dat de către stat cercetătorilor în Uniunea Sovietică şi în celelalte ţări socialiste, crearea de institute noi de cercetare, planificarea cercetărilor, formarea pe scară largă de noi cadre, organizarea superioară a muncii, care permite atacarea şi rezolvarea unor probleme complexe, au dus la dezvoltarea ştiinţei în toate domeniile ei. Asistăm astfel la o adevărată renaştere ştiinţifică în ţările unde, folosind experienţa organizării cercetărilor din Uniunea Sovietică, statul desfăşoară o largă activitate în crearea de centre, Institute, şcoli şi grupuri de cercetători. Partidele comuniste şi muncitoreşti, care conduc aceste state au creat ştiinţei şi slujitorilor ei condiţii de lucru şi cercetare cum nu le-au avut niciodată înainte, asigurindu-le locul de cinste care li se cuvine în societate. Ca om de ştiinţă român şi ca medic, mă voi referi la un aspect mai puţin general, acela al cercetărilor medicale şi al influenţei binefăcătoare exercitate de gîndirea ştiinţifică sovietică asupra dezvoltării ştiinţei noastre. Fac aceasta pentru a arăta pe de o parte cît de variate, multilaterale şi rodnice sînt formele noastre de colaborare cu oamenii de ştiinţă sovietici, iar pe de altă parte pentru a sublinia necesitatea adîncirii acestei colaborări în interesul înfloririi medicinei romîneşti. Nu voi mai vorbi despre asemenea forme largi de colaborare şi influenţare a dezvoltării medicinei, care depăşesc cadrul meu de activitate, cum ar fi efectuarea în U.R.S.S. a studiilor medicale, inclusiv a aspiranturii, de către un mare număr de tineri din ţara noastră. Vreau să arăt că în cursul vizitelor la Moscova sau cu ocazia călătoriilor în China şi Finlanda, am folosit de fiecare dată prilejul pentru a mă întîlni cu colegii mei sovietici, pentru a schimba păreri în domeniul cercetărilor noastre. La institutele de virusologie „Ivanovski“ am avut un viu schimb de păreri cu marele virusolog sovietic Zilber, a cărui ipoteză despre etiologia virotică a cancerului a găsit sprijin în vederile mele pe care le-am exprimat în articolul.Despre virusuri şi cancer“, publicat în revista sovietică de specialitate „Usperii biologhii“. Cu ocazia participării la congresul din Lyon, m-am întîlnit în Franţa cu savanta sovietică A. K. Şubladze, cu care lucrez în colaborare la un tratat despre virusuri ce urmează să apară în curînd. Cu ocazia altor congrese şi manifestări medicale internaţionale am stabilit legături personale cu profesorul Ciumakov, de la Institutul de poliomielită de la Moscova, şi cu bacteriologul Vigodcikov; am stabilit o legătură prin corespondenţă cu specialistul sovietic în îmbolnăvirile de gripă A. A. Smorodnnţev. De un ajutor deosebit pentru mine ca şi pentru întreaga cercetare ştiinţifico-medicală din ţara noastră a fost însuşirea tot mai temeinică a pavlovismului. La institutul de inframicrobiologie şcoala pavlovistă şi-a găsit o largă aplicare. Personal, am găsit în concepţia pavlovistă confirmarea unor păreri, am găsit soluţii la probleme ştiinţifice care mă frămîntă de zeci de ani. încă din anii 1921—1922 împreună cu Levaditi am creat noţiunea de imunitate tisulară în virlize. Pentru prima dată acum în tratatul de „Inframicrobiologie generală“, care urmează să apară, această noţiune capătă importanţa cuvenită, fiind larg dezbătută, interpretată şi explicată prin teoria nervismului pavlovist. Au trezit un interes deosebit vizitele în ţara noastră a unor oameni de ştiinţă ca Bîkov, Miasnikov, Cernigovski, Razenkov, Levkovici şi mulţi alţi medici şi cercetători cu renume, cu cere în discuţii fructuoase am făcut un tur de orizont larg în specialitatea noastră. Ne-au vizitat ţara academicieni cu renume mondial ca Nikitin, Oparin şi mulţi alţi oameni de ştiinţă de la care am primit un ajutor direct, de la om la om, inclusiv sfaturi în ce priveşte organizarea cercetărilor noastre. Nu este lipsit de interes şi faptul că cercetările şi realizările noastre se bucură de apreciere în marea ţară vecină. Lucrările regretatului nostru om de ştiinţă D. Danielopolu şi ale altor oameni de ştiinţă din ţara noastră, cum sunt academicienii N. Gh. Lupu, I. Enescu, S. Iagnov şi alţii sunt consultate, citate şi uneori dezvoltate în U.R.S.S. Astfel, V. A. Ananiev şi S. V. Lahova, ca şi A. K. Şubladze, preconizează aplicarea în U.R.S.S. a reacţiei de hemaglutinare şi hemaglutinoinhibare în domeniul hepatitelor epidemice inframicrobiene, reacţie făcută pentru prima dată în acest domeniu la Institutul de inframicrobiologie din Bucureşti. Este pînă în prezent singura reacţie care asigură un diagnostic precis al hepatitelor. Printre alte forme de legătură şi colaborare cu ştiinţa medicală sovietică şi în general cu întreaga viaţă ştiinţifică sovietică se numără intensul schimb de publicaţii, traducerea tratatelor sovietice la noi şi în special voiajele de studii ale oamenilor noştri de ştiinţă în U.R.S.S. Luînd contact cu personalităţi reprezentative din domeniile respective de specialitate, oamenii noştri de ştiinţă se întorc în ţară nu numai entuziasmaţi efectiv, ci şi îmbogăţiţi sufleteşte. In interesul dezvoltării culturii noastre, intelectualitatea sprijină lărgirea și adîncirea colaborării cu U.R.S.S., în toate domeniile de activitate, ca un factor important pentru progresul patriei noastre. Prietenia romîno-sovietică, prin roadele concrete pe care le dă, ne ajută în munca pentru dezvoltarea ţării noastre pe drumul socialismului, pentru întărirea independenţei naţionale. Acad. $T. S. NICOLAU Piese clasice ruse şi sovietice pe scenele teatrelor din Capitală Zilele cu care se încheie anul acesta tradiţionala Lună a prieteniei româno-sovietice vor fi consacrate teatrului sovietic. Teatrele din Capitală au programat în acest scop în săptămîna de la 17 noiembrie numeroase piese clasice ruse şi sovietice. La Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ se vor juca piesele „Trei surori“ de A. P. Cehov şi „O chestiune personală“ de A. Stein. Piesa lui Aleksandr Korneiciuk „Platon Krecet“ care figurează în repertoriul Teatrului Naţional, va fi jucată pe scena Studio. La Teatrul Tineretului afişele anunţă piesele „Cadavrul viu“ de L. Tolstoi“, „Ani de pribegie“ de A. Arbuzov şi „Libelula“ de N. Barataşvili, iar la Teatrul Armatei „Dragoste tîrzie“ de A. N. Ostrovski, „De partea cealaltă“ de Barianov şi premiera piesei „Mama“ de Afinoghenov. Teatrul Municipal va relua într-o nouă montare celebra dramă a lui Treniov „Liubov Iarovaia“. (Agerpres) Conferinţă de presă la Casa Ziariştilor Miercuri după-amiază a avut loc la Casa Ziariştilor o conferinţă de presă cu oaspeţii care se găsesc în ţara noastră la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R.P.R., în cadrul „Vacanţelor păcii“. La conferinţă a participat delegaţia din Republica Sudan alcătuită din Salih Mahmoud, om de afaceri, membru al Consiliului Mondial al Păcii, şi avocatul Raşid Nayel, membri ai Comitetului popular pentru probleme internaţionale din Sudan, precum şi deputatul brazilian Celso Pecanha, membru al Comitetului pentru apărarea păcii din statul Rio de Janeiro, şi soţia sa Hilka Pecanha, profesoară. Oaspeţii au împărtăşit ziariştilor impresii din vizita lor în ţara noastră şi au vorbit despre lupta pentru pace a popoarelor din Sudan şi Brazilia. (Agerpres) Reglementarea călătoriilor pe C. F. R. în Interes personal ale angajaţilor Ministerului Căilor Ferate, ale pensionarilor foşti angajaţi ai Ministerului Căilor Ferate şi ale membrilor lor de familie La propunerea ministrului Căilor Ferate, Consiliul de Miniştri a dat o hotărîre prin care se stabileşte dreptul de călătorie gratuită în interes personal al angajaţilor permanenţi ai Ministerului Cailor Ferate, al pensionarilor care au fost angajaţi permanenţi ai Ministerului Căilor Ferate şi al membrilor de familie ai acestora, după cum urmează : — douăsprezece călătorii dus şi întors anual pentru angajaţi; — şase călătorii dus şi întors anual, pentru pensionari şi membrii de familie ai angajaţilor şi pensionarilor. Prin membrii de familie ai angajaţilor şi pensionarilor se înţeleg soţia şi copiii minori. Călătoriile în interes personal se fac pe bază de permise individuale, valabile în tot cursul anului. Ministerul Căilor Ferate, cu avizul Comitetului Central al Sindicatelor Muncitorilor C.F.R. și P.T.T., va da instrucțiuni de aplicare a acestei Hotărîri. Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 445/956 privind reglementarea călătoriilor în interes personal ale angajaţilor şi pensionarilor Ministerului Căilor Ferate şi ale membrilor lor de familie pe C.F.R. se abrogă. (Agerpres) Plecarea delegaţiei parlamentare franceze Miercuri dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia parlamentară franceză care ne-a vizitat ţara la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost conduşi de : C. Pirvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Tiţă Florea, vicepreşedinte, A. Bunaciu, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Th. Iordăchescu, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Marii Adunări Naţionale, N. Sălăgeanu, şi Gh. Vidraşcu, membri în Prezidiul Marii Adunări Naţionale, Marin Stancu, ministrul Agriculturii, St. Cleja, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, V. Steriopol şi N. Anghel, locţiitori ai ministrului Comerţului Exterior, acad. V. Eftimiu, A. Vlădoiu, preşedintele Sfatului popular al Capitalei, de deputaţii: acad. St. S. Nicolau, acad. V. Mîrza, A. Breitenhofer, Elena Lascu-Iordăchescu, Gh. Vasilichi, N. Bellu şi alţii, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., reprezentanţi ai presei etc. Au fost de faţă Pierre Francfort, ministrul Franţei la Bucureşti, şi membri ai legaţiei. Luîndu-şi rămas bun, Lucien Bégouin, conducătorul delegaţiei, şi-a exprimat recunoştinţa pentru ospitalitatea de care s-au bucurat parlamentarii francezi în timpul şederii în ţara noastră. Constantin Pirvulescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a urat parlamentarilor francezi drum bun. Cu acelaşi avion a plecat grupul de ziarişti francezi care au însoţit dele Safia (Agerpres) Vernisajul expoziţiei „Caricatura în R.D. Germană“ Sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, miercuri la amiază a avut loc, în pavilionul I.R.R.C.S. din b-dul Magheru, vernisajul expoziţiei „Caricatura în Republica Democrată Germană“. La deschidere au participat Ion Pas, prim locţiitor al ministrului Culturii, M. Macavei, preşedinte de onoare al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, artişti plastici, studenţi, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă Werner Eggerath, ambasadorul R. D. Germane la Bucureşti, şi reprezentanţi ai unor misiuni diplomatice acreditate la Bucureşti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de caricaturistul Eugen Tara, laureat al Premiului de Stat. A luat cuvîntul Beier-Red, caricaturist din R. D. Germană, oaspete al ţării noastre. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia care cuprinde 62 de lucrări. (Agerpres) INFORMAŢII ■ Vineri 2 noiembrie, la ora 17:30 va avea loc la Academia R.P.R. o şedinţă festivă cu prilejul aniversării a 39 de ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Va conferenţia acad. Emil Petrovici despre „A 39-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie“. ■ In urma rezultatelor obţinute la concursurile internaţionale ce au avut loc in ultimele luni, Radioclubul central al Asociaţiei voluntare pentru sprijinirea apărării patriei a fost invitat să participe la concursul internaţional de radiotelegrafie viteză în sală, ce va avea loc între 4 şi 15 noiembrie la Karlovi-Vary în Republica Cehoslovacă. Echipa de radişti operatori români a plecat miercuri dimineaţa cu avionul spre Praga. (Agerpres) Iubim pe cine iubeşte poporul nostru (Urmare din pag. l-a) Spunea răguşitul, de atîta strigăt, crainic: „De la un timp incoace răsfoim presa din R.P.R., şi mai ales aceea culturală, cu o anumită înfrigurare. Mărturisim că de cîte ori împăturim la loc unul din ziarele consultate, suntem cuprinşi de o adincă şi mare tristeţe“. „Marea tristeţe, „adînca” tristeţe a mărunţilor hoinari din Paris — aţi Înţeles, desigur — o constituie faptul că scriitorii noştri nu-şi uită părinţii care au trăit şi au murit desculţi, care au fost umiliţi şi schingiuiţi şi exploataţi de moşieri, că scriitorii noştri nu se rup de fraţii lor muncitori şi ţărani şi nu ridică condeiele lor pentru a cere întoarcerea pe pămînturile ţării a moşierilor, întoarcerea la fabrici a patronilor, întoarcerea la conducerea statului nostru a buhăitului Mihai — cel ce se plimbă prin marile hoteluri de dincolo de ocean cu femeia-panteră la braţe, întoarcerea la diriguirea trebilor de guvernămînt a foştilor politicieni burghezi de tipul celor ce i-au împuşcat pe ţărani la 1907, de tipul celor ce au întronat după 1930 dictatura regală şi din 1940 dictatura fascistă, de tipul celor ce au patronat asasinatele în masă din ianuarie 1941 şi au aruncat ţara în război, de tipul celor ce au asasinat muncitorii la Griviţa, la Lupeni şi în atîtea alte locuri. In aceeaşi seară, alt clevetitor a cărui zveltă pe vremuri siluetă, cu frac şi joben, încă n-am uitat-o, suspina la un alt post de radio apusean : „O vreme îndelungată fiecare zi aducea o veste rea“. In ce constau, pentru fostul ministru, veştile „rele“ ? Cînd ziarele noastre anunţau împărţirea pămînturilor smulse de la moşieri ţăranilor, pentru fostul ministru burghez vestea era, desigur, o veste rea. Cînd ziarele noastre anunţau naţionalizarea fabricilor, vestea era, pentru fostul ministru, o veste rea. Cînd ziarele noastre anunţau construirea unor oraşe muncitoreşti, pentru fostul ministru — care făcuse parte dintr-un guvern care împuşcase sute de muncitori, iar pe alţii îi întemniţase, — vestea era, evident, o veste rea. Cînd ziarele noastre anunţau creşterea producţiei într-un sector sau altul al muncii noastre, pentru fostul exploatator al ţărănimii şi muncitorimii române, vestea era, fără pic de îndoială, o veste rea. Dar toate aceste veşti erau, şi ele continuă să fie pentru noi toţi care trăim în Romînia de azi, veşti bune. Poporul nostru s-a bucurat tocmai la auzul veştilor la aflarea cărora fostul ministru burghez se întrista. Şi-l asigurăm că-i vom mai oferi deseori prilejul să se întristeze, să ofteze, să-şi roadă unghiile. „Sint suflet In sufletul neamului meu mi-l cint bucuria şi amarul...” spunea, acuma patruzeci şi ceva de ani, talentatul şi blîndul nostru poet Coşbuc. Am citit aceste versuri cînd abia începusem să învăţ carte, pe prispa unei case în care, într-o singură odăiţă, trăiau zece copii goi şi flămînzi, lîngă părinţii lor care şi ei erau flămînzi şi rupţi, aproape dezbrăcaţi. Mi-au rămas în minte, temeinică învăţătură şi luminos îndemn, pentru toată viaţa, versurile amintite aci. Mai tîrziu, cînd am devenit scriitor, am cîntat şi eu altădată, alături de confraţii mei talentaţi şi mai străluciţi, amarul poporului nostru de muncitori şi ţărani. Cîntăm de cîţiva ani, din plinul inimilor noastre, bucuria poporului nostru, de muncitori şi ţărani, care a izbutit, după lungi suferinţe şi după grele lupte în care au căzut zeci de mii de jertfe , să scuture jugul exploatării, să pună capăt domniei moşierilor, bancherilor şi fabricanţilor şi să plece pe un drum nou, care îl va duce, prin muncă, la bună stare şi fericire. Drumul scriitorilor noştri e drumul poporului nostru de muncitori şi ţărani. Pe acest drum ne străduim noi să înlăturăm piedicile şi lipsurile. Pe acest drum mergem noi înainte. Şi acest drum al poporului nostru şi al nostru, al scriitorilor, care ştim că sîntem „inimi în inima neamului", este fără întoarcere. Noi iubim ceea ce iubeşte poporul nostru. Noi urîm ceea ce urăşte poporul nostru. Alte telegrame adresate partidului şi guvernului In telegrama trimisă de către colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari de la uzina de construcţii de maşini agricole „7 Noiembrie“-Craiova se spune printre altele: „Colectivul uzinei noastre a avut cinstea să raporteze acum cîteva zile partidului şi guvernului îndeplinirea planului anual, creşterea productivităţii muncii cu 18,7% şi reducerea preţului de cost cu 16,1%. Socotim că rezultatele noastre sînt o modestă contribuţie la crearea condiţiilor care au permis elaborarea recentei Hotărîri. Angajamentul nostru de oameni devotaţi partidului şi guvernului nostru este de a ne spori eforturile în întrecerea socialistă, de a ridica continuu productivitatea muncii şi de a reduce preţul de cost“. Colectivul staţiei Utilaj greu-Piatra Neamţ arată în telegrama trimisă C.C. al P.M.R. că a primit cu vie satisfacţie Hotărîrea „îmbunătăţirile aduse sistemului de salarizare exprimă grija partidului faţă de poporul muncitor. Vom depune întreaga noastră putere de muncă ca să răspundem cum se cuvine acestei griji, angajîndu-ne să îndeplinim planul de producţie pe sortimente pînă la 15 noiembrie, să sporim productivitatea muncii cu 10 la sută faţă de plan, să reducem preţul de cost cu 2 la sută peste sarcina planificată“ Vă exprimăm cele mai călduroase mulţumiri pentru noua Hotărîre care constituie un ajutor în îmbunătăţirea vieţii oamenilor muncii, scriu în telegrama lor muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii cooperativei de producţie meşteşugărească „Drapelul Roşu“ din Cărei. Asigurăm partidul şi guvernul de devotamentul nostru sincer şi de hotărîrea de a contribui prin munca noastră la aplicarea acestei Hotărîri şi a tuturor hotărîrilor partidului nostru pentru binele celor ce muncesc. De aci înainte — scriu muncitorii întreprinderii de pielărie şi încălţăminte „Străduinţa“ din Iţcani-Suceava — vom lupta cu şi mai mare dîrzenie pentru înfăptuirea celei mai de seamă sarcini a noastre : îndeplinirea planului de producţie pe anul 1956 la toţi indicii. Oamenii muncii de la Uzina mecanică Ploeşti scriu printre altele în telegrama trimisă : „Ne este limpede că înflorirea şi prosperitatea patriei, îmbunătăţirea nivelului nostru de trai se pot obţine numai prin creşterea necontenită a productivităţii muncii, prin reducerea preţului de cost. Hotărîrea recentă este o urmare a înfăptuirii directivelor celui de-al II-lea Congres al partidului şi succese tot mai multe pe această linie vom obţine realizînd hotărîrile luate de Congresul partidului, sarcinile celui de-al doilea plan cincinal". Eforturile depuse la locul de muncă vor fi răspunsul nostru la noua Hotărîre — scriu muncitorii de la Depoul de locomotive C.F.R. Timiş-Triaj. Ne vom strădui să depăşim planul global de producţie pînă la data de 7 Noiembrie cu 10% şi să dăm pînă la sfîrşitul anului acumulări socialiste peste plan în valoare de 800.000 lei. Asigurăm partidul şi guvernul de întregul nostru devotament — scriu oamenii muncii de la întreprinderile miniere Orşova, regiunea Timişoara. In Hotărîrea partidului şi guvernului se oglindeşte preocuparea de a asigura clasei muncitoare o viaţă tot mai bună. Prin munca noastră vom contribui şi pe mai departe la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc şi vom depune şi mai mult interes pentru buna şi rapida deservire a oamenilor muncii prin centrele noastre de producţie — scriu în telegrama lor muncitorii şi tehnicienii de la cooperativa de producţie meşteşugărească „Drapelul Roşu“ din Salonta, reg. Oradea. Petroliştii de la întreprinderea 3 foraj Moineşti comunică în telegrama lor angajamentul luat ca răspuns la Hotărîrea cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi de pensii. „In mod permanent ne vom strădui să îndeplinim indicii de plan şi să obţinem continua reducere a preţului de cost“. ★ S-au mai primit telegrame asemănătoare de la muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii Combinatului raional de producţie Buhuşi, colectivul fabricii „Zorile Noi“-Piatra Neamţ, colectivul fabricii „Steagul Roşu“-Piatra Neamţ etc. SCÎNTEIA Ecourile presei străine în legătură cu Declaraţia guvernului U. R. S. S. porul nostru, la fel cum oamenii muncii din ţara noastră iubesc Uniunea Sovietică. Astăzi publicăm declaraţia guvernului sovietic cu privire la relaţiile cu ţările lagărului socialismului. Din acest document reiese din nou, cu deplină claritate principiul politicii de coexistenţă paşnică dusă de Uniunea Sovietică — de a trăi în pace cu toate popoarele şi statele, de a întări unitatea şi de a extinde ajutorul reciproc al ţărilor lagărului socialismului“. a n« / a_______\ i__ ____1___x__ 1- r_ 1 ___ -__enci A l A ___ PRAGA 31 (Agerpres). — Ceteka Declaraţia guvernului Uniunii Sovietice cu privire la bazele dezvoltării şi întăririi prieteniei şi colaborării între Uniunea Sovietică şi celelalte tari socialiste a fost primită cu un viu interes în Cehoslovacia. Referindu-se la declaraţia guvernului sovietic, ziarul „Rude Pravo" scrie: „In special, în aceste zile, ne dăm seama ce a însemnat şi ce înseamnă pentru noi şi pentru succesele noastre Uniunea Sovietică — ţara Revoluţiei din Octombrie, ţara lui Lenin. In momentele cele mai grele din viaţa noastră ne-am bucurat întotdeauna de ajutorul frăţesc al poporului sovietic. Odată cu tancurile sovietice ne-a venit în anul 1945 şi soarele libertăţii. In perioada secetei dezastruoase din anul 1947 am primit vagoane cu grîu din U.R.S.S. Oride cîte ori ne-am adresat fraţilor sovietici am găsit la ei înţelegere şi sprijin. Poporul sovietic respectă pe muncitorii noştri, el preţuieşte mult nivelul dezvoltării noastre industriale şi iubeşte cu adevărat peBERLIN 31 (Agerpres). — A.D.N. Presa democrată berlineză acordă o mare atenţie Declaraţiei guvernului U.R.S.S. cu privire la bazele dezvoltării şi întăririi prieteniei şi colaborării între U.R.S.S. şi celelalte ţări socialiste. Ziarele „Neues Deutschland“, „Tribune“ şi alte ziare publică pe prima pagină textul integral al declaraţiei. Presa vest-germană publică de asemenea o amplă expunere a Declaraţiei guvernului U.R.S.S. • SOFIA 31 (Agerpres). — A.T.B. Toate ziarele bulgare au publicat pe prima pagină Declaraţia guvernului U.R.S.S. cu privire la bazele dezvoltării şi întăririi prieteniei şi colaborării între Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste. Ziarul „Trud“ publică această declaraţie sub titlul „Pentru o colaborare frăţească şi înţelegere reciprocă a ţărilor lagărului socialist“, VARŞOVIA 31 (Agerpres).—P.A.P. La 31 octombrie, ziarele „Trybuna Ludu“, „Zycie Warszawy“, „Glos Pracy“ şi alte ziare centrale poloneze au publicat pe prima pagină Declaraţia guvernului sovietic cu privire la bazele dezvoltării şi întăririi prieteniei şi colaborării între Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste. Presa poloneză publică de asemenea articole în care se subliniază importanța deosebită a Declarației guvernului sovietic. Declarația guvernului U.R.S.S. a fost transmisă de asemenea de posturile de radio poloneze. ★ Se întăreşte prietenia dintre U. R. S. S. şi Afganistan MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS In comunicatul publicat la încheierea vizitei primului ministru al Afganistanului în U.R.S.S., referitor la tratativele dintre conducătorii guvernului sovietic şi ai guvernului afgan, se spune între altele: Conducătorii celor două ţări şi-au făcut din nou cunoscută năzuinţa de a întări pacea şi liniştea în întreaga lume pe baza respectului reciproc şi a încrederii între popoarele şi naţiunile lumii şi, ca membri reali ai Organizaţiei Naţiunilor Unite, au confirmat din nou că respectă şi sprijină principiile Cartei O.N.U. şi ale Conferinţei de la Bandung. Ei îşi exprimă părerea unanimă că toate problemele privind relaţiile dintre state trebuie rezolvate pe calea tratativelor prieteneşti şi că litigiile trebuie reglementate pe cale paşnică, pe baza respectului şi înţelegerii reciproce. Profund convinşi că trebuie respectate drepturile fundamentale ale omului şi drepturile popoarelor şi naţiunilor de a dispune în mod liber de soarta lor, conducătorii celor două ţări şi-au confirmat hotărîrea de a sprijini aspiraţiile legitime ale popoarelor şi naţiunilor care luptă pentru independenţa lor politică şi economică. Conducătorii celor două ţări şi-au exprimat dorinţa de a întări relaţiile prieteneşti şi cordiale dintre ei şi au stabilit bazele extinderii ajutorului şi colaborării în opera de ridicare a nivelului vieţii economice a popoarelor lor pe baza respectului reciproc, în spiritul bunelor relaţii dintre cele două ţări vecine şi prietene. Convocarea Seimului R. P. Polone VARȘOVIA 31 (Agerpres). — PAP A 10-a sesiune a Seimului a fost convocată pentru data de 6 noiembrie. Comisiile Seimului se vor întruni la 5 noiembrie. Pag. Arestarea a 73 spioni in R. D. Germana BERLIN 31 (Agerpres). — A.D.N. La 31 octombrie, în cadrul unei conferinţe internaţionale de presă care a avut loc la Berlin, colonelul Bormann a anunţat că, Ministerul de stat al Securităţii R.D. Germane a arestat 73 agenţi care, in cea mai mare parte, lucrau în slujba serviciului de spionaj american. încetarea din viaţă a eminentului savant V. P. Filatov KIEV 31 (Agerpres). — TASS La 30 octombrie a încetat din viaţă la Odesa, în vîrstă de 80 de ani, eminentul savant sovietic Vladimir Petrovici Filatov, deputat în Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainene, Erou al Muncii Socialiste, membru al Academiei de ştiinţe a R. S. S. Ucrainene, membru activ al Academiei de ştiinţe medicale a U.R.S.S., director al Institutului experimental de cercetări în domeniul oftalmologiei şi terapiei tisulare din R. S. S. Ucraineană. Situaţia din Ungaria BUDAPESTA 31 (Agerpres). La Budapesta muncitorii de la numeroase fabrici sunt gata să înceapă lucrul pentru înlăturarea distrugerilor. La fabrica de vagoane şi maşini „Ganz“ muncitorii au hotărît să lucreze la repunerea în circulaţie a tramvaielor. Serviciile poştale au început să funcţioneze. Spre seară circulaţia pe străzi a început să fie mai animată. Trupele sovietice au fost retrase din Budapesta. Potrivit relatărilor posturilor de radio, în unele puncte ale oraşului se aud focuri de armă. Pe unele străzi sunt arse pe rug cărţi. Se anunţă că în diferite oraşe din Ungaria se reorganizează vechile partide politice. Reprezentanţi ai Partidului Social Democrat au anunţat pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Imre Nagy, că acceptă să-şi desemneze participanţii în guvernul de coaliţie. BERLIN 31 (Agerpres). — A.D.N. Un număr de unguri care trăiesc în lagărele situate în unele oraşe din sudul Germaniei occidentale, cum ar fi Nürnberg şi Fuerth, urmează să fie trimişi în Ungaria pentru a servi drept rezervă rebelilor. In această privinţă, agenţia vest-germană D.P.A. anunţă că unii dintre aceştia sunt de pe acum pe cale să ia parte la lupte. BERLIN 31 (Agerpres). — După cum transmite postul de radio Dresda, grupe ale serviciului secret american şi grupe contrarevoluţionare încearcă să treacă graniţa austro-ungară pentru a instiga la noi revolte şi vărsări de singe. Conform ştirilor din presa austriacă, s-au înfiinţat în anumite puncte de graniţă adevărate cartiere generale ale fasciştilor, care, sub directa conducere a centrelor fasciste BUDAPESTA 31 (Agerpres). Ziarul polonez „Trybuna Ludu“ publică o corespondenţă a corespondentului său de la Budapesta, în care, referindu-se la evenimentele de la Budapesta, scrie: „Este clar că în situaţia actuală fiecare zi nouă de luptă acţionează împotriva socialismului şi a democraţiei. Creşte primejdia ca mişcarea să capete un caracter antisovietic şi anticomunist precis. Creşte primejdia ca elementele reacţionare deja active să preia conducerea mişcării şi să pună mîna pe putere. Totul depinde acum aflate în solda spionajului american, aduc în Ungaria din Bavaria şi alte părţi ale Germaniei occidentale grupuri contrarevoluţionare. Ziarul vienez „Neuer Kurier“ a anunţat deschis programul intervenţiei. Se subliniază că în oraşele ungare situate în apropierea graniţei cu Austria au fost aduse aşa-zise posturi de radiodifuziune „libere“. Ele au fost aduse în Ungaria de peste graniţă şi emisiunile lor au acelaşi caracter cu cele ale postului fascist „Europa liberă“, de hotărîrea, îndrăzneala şi rapiditatea de acţiune a nucleului democratic al conducerii partidului şi guvernului“. In articolul de fond al ziarului cehoslovac „Obrana Ludu“ consacrat situaţiei din Ungaria se subliniază că „încercările puterilor occidentale de a ridica problema Ungariei în Consiliul de Securitate nu sînt altceva decît o camuflare a propriei lor dorinţe de a se amesteca în treburile interne ale Ungariei, a dorinţei de a sprijini elementele contrarevoluţionare şi de a răsturna regimul de democraţie populară din Ungaria“. Comentariile presei poloneze şi cehoslovace Agresiunea împotriva Egiptului - un atentat primejdios la cauza păcii Agresiunea pornită împotriva Egiptului de către trupele israeliene, urmată de ultimatumul anglo-francez adresat aceleiaşi ţări şi dezlănţuirea operaţiunilor anglo-franceze au provocat adîncă indignare în cele mai largi cercuri ale opiniei publice. Continuîndu-şi atacul, trupele israeliene au înaintat pe teritoriul egiptean, ajungînd aseară la numai 16 km. de Canalul de Suez. In Egipt, unde între timp se decretase mobilizarea generală, forţele de apărare au intrat în acţiune opunînd rezistenţă agresorilor. Potrivit unui comunicat egiptean, cîteva atacuri lansate de trupele israeliene asupra unor posturi de frontieră au fost respinse cu mari pierderi pentru atacatori, iar în urma operaţiunilor forţelor armate egiptene numărul avioanelor israeliene doborîte se ridică la 10. Dezlănţuind invazia împotriva Egiptului, în urma respingerii de către acesta a ultimatumului anglo-francez, cele două puteri occidentale au început în zorii zilei de ieri operaţiuni maritime şi aeriene. După cum relatează agenţiile de presă, formaţiuni aeriene ale Angliei şi Franţei efectuează bombardamente intense în zona Canalului de Suez, iar bombardiere grele au atacat Cairo, precum şi alte mari oraşe egiptene, pricinuind victime omeneşti şi pagube materiale. Alte forţe militare aeriene şi navale ale Angliei şi Franţei se îndreaptă spre Mediterana orientală. In faţa primejdiei sporite, într-o serie de ţări arabe a fost declarată starea excepţională. In lumina faptelor, nu mai încape nici o îndoială asupra mobilurilor acestei josnice agresiuni. Invazia în Egipt a trupelor anglo-franceze, ca şi a celor israeliene, are ca ţintă imediată acapararea Canalului de Suez şi — după cum recunosc unii ziarişti americani — răsturnarea guvernului legal al Egiptului. Incurajînd şi sprijinind agresiunea Israelului, folosind drept pretext necesitatea unei „misiuni de pacificare“, puterile colonialiste au găsit prilejul de a se răfui cu Egiptul. Intrucît intimidările şi presiunile asupra acestei ţări n-au dat roade, colonialiştii, cu cinismul ce le este propriu, au trecut să impună Egiptului, prin forţa armelor, voinţa şi dominaţia lor. O mai directă sfidare a drepturilor popoarelor la independenţă naţională, o încălcare mai flagrantă a suveranităţii e de neînchipuit ! Planurile acestei agresiuni nu vizează numai Egiptul; se urmăreşte, — după cum recunoaşte postul de radio Londra într-un comentar — să se servească „o lecţie“ tuturor popoarelor arabe care ar cuteza să-şi exercite într-un fel sau altul drepturile lor suverane. Astfel, se menţionează, printre altele, intenţia forţelor agresoare de a înfăptui un plan de împărţire a Iordaniei, ţară care, cu cîteva zile în urmă, cu prilejul alegerilor, şi-a reafirmat hotărît poziţia sa anticolonialistă şi antirăzboinică. Viaţa arată astfel încă odată cine sînt duşmanii independenţei popoarelor, cine recurge fără scrupule la acte agresive armate pentru a încerca să îngenunche popoarele ce şi-au scuturat jugul şi şi-au luat soarta în propriile mîini. O gravă răspundere revine Israelului. Nici o încercare de a înfăţişa atacul împotriva Egiptului ca un aşanumit „război preventiv“ nu poate ascunde rolul activ jucat de Israel în planurile agresive ale Angliei şi Franţei. In declaraţia guvernului sovietic, dată publicităţii ieri, se spune între altele: „Acţionînd ca unealtă a cercurilor imperialiste, care caută să restabilească regimul asupririi coloniale în Orient, guvernul Israelului a lansat o provocare tuturor popoarelor arabe, tuturor popoarelor Orientului, care luptă împotriva colonialismului. Calea pe care au păşit cercurile guvernante extremiste ale Israelului este criminală şi primejdioasă în primul rînd pentru însuşi statul Israel, pentru viitorul său“. In ciuda eforturilor care se depun la Washington pentru a ascunde opiniei publice acum — la numai cîteva zile înainte de alegeri — rolul S.U.A. în evenimentele din Orientul mijlociu, este fapt că Statele Unite au dat pînă acum sprijin poziţiei anglo-franceze în problema Suezului, pentru a nu mai vorbi de încurajarea de care se bucură Israelul din partea unor cercuri influente americane. Agresiunea împotriva Egiptului creează o gravă primejdie la adresa păcii şi securităţii. întrunit la 30 octombrie, Consiliul de Securitate a început examinarea urgentă a situaţiei. Dezbaterile de pînă acum au vădit eforturile Uniunii Sovietice, Iugoslaviei şi altor state îndreptate spre încetarea agresiunii împotriva Egiptului şi a vărsărilor de sînge, spre restabilirea păcii în această parte a lumii. Cuvîntările rostite în Consiliul de Securitate de reprezentantul sovietic, demersurile sale au demonstrat încă odată că Uniunea Sovietică este o apărătoare credincioasă şi de nădejde a libertăţii şi independenţei popoarelor, a cauzei păcii şi securităţii în întreaga lume. Dar, după cum se ştie, Anglia şi Franţa au respins pe rînd orice propuneri menite să ducă la restabilirea păcii, opunînd veto-ul lor mai întîi unei rezoluţii americane, iar mai tîrziu rezoluţiei sovietice, ambele cerînd încetarea operaţiunilor militare ale Israelului. Paralizarea acţiunii Consiliului de Securitate pe calea veto-ului pus de Anglia şi Franţa la rezoluţiile americană şi sovietică este o chestiune gravă, deoarece pune O.N.U. în situaţia de a se dovedi ineficace tocmai într-un caz de agresiune calificată, cînd intervenţia O.N.U. era mai necesară. In şedinţa din seara zilei de ieri, Consiliul de Securitate a continuat examinarea problemei. La ora cînd scriem aceste rînduri nu se cunosc încă amănunte asupra dezbaterilor. Prietenii păcii de pretutindeni îşi exprima calda simpatie faţă de cauza dreaptă a poporului egiptean şi cer cu fermitate ca Consiliul de Securitate să ia neîntîrziat măsurile necesare pentru încetarea agresiunii împotriva Egiptului și retragerea trupelor străine de pe teritoriul său, pentru restabilirea păcii în Orientul apropiat. B. STOIAN