Scînteia, ianuarie 1957 (Anul 26, nr. 3793-3817)
1957-01-03 / nr. 3793
PROLETARI DIN TOATE TAling, UNITI-VA Droan al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVI Nr. 3793 Joi 3 ianuarie 1957 4 PAGINI - 20 BANI Stă în puterea noastră să ne făurim o viaţă mereu mai bună Am citit cu mult interes raportul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. Ce vrem să spunem despre acest raport? In primul rînd că citindu-1 simţi din plin grija partidului nostru pentru omul muncitor, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale clasei muncitoare, ale întregului popor. Noi am întors primele file ale calendarului pe noul an, bucurîndu-ne din inimă de noile măsuri iniţiate de partid în vederea ridicării nivelului nostru de trai. Sîntem mîndri că şi noi am contribuit, alături de întreaga clasă muncitoare, la crearea condiţiilor necesare înfăptuirii unor astfel de măsuri. Anul trecut colectivul fabricii noastre a îndeplinit planul încă la 18 decembrie, încă mai demult, cînd s-a luat hotărîrea privind mărirea salariilor şi a pensiilor mici, partidul a anunţat că se studiază îmbunătăţirea sistemului de salarizare. Acum, am citit în Raportul la plenara Comitetului Central amănunte noi pe care fiecare muncitor le salută cu bucurie. Şi la noi în fabrică se făceau simţite lipsurile vechiului sistem de salarizare, în ce priveşte normarea, cîntărea mult aprecierea „după ochi“ iar sistemul premiat mergea greoi şi era tare complicat. După cum se vede partidul a luat seama la toate acestea şi pregăteşte acum măsuri temeinice de îmbunătăţire a lucrurilor. In primul rînd, este vorba de mărirea cîştigurilor. In Raport se arată că prin îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi normare cîştigurile medii vor creşte încă în cursul noului an în care am intrat cu 15%. Asta desigur se va simţi serios în bine în casa fiecărui muncitor — nemai vorbind că în unele ramuri aceste sporuri vor ajunge pînă la 25%. Pe urmă, un alt lucru cu care fiecare muncitor va fi pe deplin de acord este acela că salariul tarifar, pe care contezi* * cel mai mult cînd îţi faci socotelile, va reprezenta partea cea mai importantă din cîştig. Este sigur că asemenea măsuri, împreună cu o bună aşezare a normelor, vor duce la creşterea cîştigurilor muncitorilor. Am mai vrea să arătăm un lucru pe care-l socotim foarte important. Aceste măsuri se arată de pe acum bine chibzuite, luate cu temei. Noi vom avea posibilitatea să ne spunem cuvîntul şi să venim cu propuneri cînd ele vor fi discutate în întreprinderi. In acelaşi timp ne dăm seama că, odată cu aceste măsuri, trebuie să ne îngrijim ca să dăm mărfuri mai multe, mai bune şi mai ieftine. Cînd cîştigi mai mult, trebuie să ai putinţa să cumperi mai mult — şi asta înseamnă că noi trebuie să luptăm pentru a mări şi îmbunătăţi producţia. Cine dacă nu noi muncitorii putem şi trebuie să asigurăm sporirea cantităţilor de mărfuri pe piaţă, lucrind mai productiv, făcînd economii de materiale, folosind mai chibzuit materia primă ? Partidul ne învaţă că trebuie să luptăm necontenit pentru folosirea mai bună a utilajului şi a suprafeţelor de producţie, că la maşinile noastre putem produce mai mult atunci cînd ne organizăm mai bine munca. In fabrica noastră, ca de altfel şi în alte întreprinderi construite pe vremea capitaliştilor, utilajul n-a fost amplasat conform necesităţilor producţiei. Conducerea uzinei noastre a luat în ultimii 2—3 ani măsuri pentru aşezarea utilajului conform cerinţelor procesului de producţie. Ele au permis ca în 1956, cu aceleaşi utilaje şi cu acelaşi număr de muncitori, să sporim producţia de la 6.000 kg. fire zilnic la 7.200 kg. Iar rezerve interne continuă să existe. Folosirea mai bună a utilajului depinde mult de întărirea disciplinei socialiste a muncii. Aici am vrea să arătăm un fapt şi în legătură cu ce se prevede în raport despre drepturile mai largi ale conducerilor întreprinderilor de a folosi fondul întreprinderii. La noi, datorită faptului că, în ultimii ani, s-a amenajat o nouă creşă, o cantină, un cămin pentru tinerele muncitoare etc., a crescut stabilitatea cadrelor. Astăzi fluctuaţia muncitorilor a scăzut de la 15% cît era acum 2—3 ani la 2—3%. In acelaşi timp, s-a întărit mult şi disciplina în muncă. Tovarăşele Cîrlig Emilia, Zachiu Victoria, Iancu Victoria şi multe altele nu au nici o absenţă de la lucru iar în timpul orelor de muncă folosesc din plin fiecare minut. In felul acesta ele reuşesc să dea aproape în fiecare zi peste plan 2—3 kg. de fire, sporindu-şi cîştigul cu 100—200 lei lunar. Noi ştim că, în ce priveşte materia primă, ea nu este în cantităţi inepuizabile. De aceea avem datoria s-o folosim cit mai gospodăreşte, străduindu-ne să dăm o producţie sporită din aceeaşi cantitate de materie primă. Nu putem trece cu vederea că în fabrica noastră mai sînt cazuri cînd pe lîngă maşini găseşti risipit bumbacul pe jos. Folosind din plin maşinile, întărind disciplina muncii, economisind cu grijă materia primă, fiecare din noi va aduce o contribuţie tot mai mare la înfăptuirea hotărîrilor plenarei C. C. al partidului nostru, la îmbunătăţirea vieţii noastre. Stă în puterea noastră ca, sub conducerea partidului, să ne făurim o viaţă mereu mai bună. ALEXANDRINA MIHAI ANA DUMITRAŞCU filatoare, întreprinderea textilă „Dacia“-Bucureşti Un program concret de acţiune La terminarea schimbului, la uzinele „13 'August’’ din Capitală, şi aproape la fiecare loc de muncă, cu ziarul în mină, agitatorii îi citeau grupurilor de muncitori şi tehnicieni adunaţi în jurul lor Raportul t tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. In clişeu: Tov. Manole Botescu citind Raportul în faţa unui grup de 11 muncitori din secţia construcţii metalice, din care face parte. --------— -------———1 | 1 8 In mriorul ilarului: 1 R. P. Chineză şi R. P. Ro-1 8 mină — două ţări prietene care | I luptă pentru pace, democraţie şi 8 8 socialism. — Conferinţa de presă | I a delegaţiei parlamentare chineze § 8 care ne-a vizitat ţara (pag. 2-a) | 8 Ţara se pregăteşte de alegeri § 1 (pag. 3-a). | 8 V. Silvestru — Intîlnire cu § I Igor Moiseev (pag. 3-a). 8 § '*5000000000000000000000000000000000000000000000«. Hotărîrile plenarei C.C. al P.ER. — un însufleţitor program de luptă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale poporului Din întreaga ţară ne-au sosit la redacţie sute de scrisori, telegrame şi comunicări telefonice, mărturii ale bucuriei şi aprobării cu care oamenii muncii de la oraşe şi sate au salutat hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie 1956. In majoritatea întreprinderilor din Capitală, încă în cursul dimineţii zilei de 30 decembrie, au avut loc scurte mitinguri în cadrul cărora s-a citit Comunicatul despre şedinţa plenară a C. C. al P.M.R. Duminică şi luni, după lăsarea lucrului, la uzinele „Timpuri Noi", „Republica", „Mao Tzedun”, „Ilie Pintilie”, „Electromagnetica", „Bela Breiner", „Flacăra Roşie", Fabrica de confecţii Ch. Gheorghiu-Dej“, Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie" şi numeroase alte întreprinderi din Capitală au avut loc adunări ale grupelor sindicale în care au fost discutate diferite probleme ridicate de Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej prezentat la Plenara C. C. al P. M. R. Participanţii la aceste mitinguri şi adunări ale grupelor sindicale — muncitori, tehnicieni şi ingineri — au aprobat cu entuziasm rezultatele lucrărilor plenarei. In mod deosebit s-a subliniat însemnătatea pe care o va avea îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi de normare pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al clasei muncitoare. In acelaşi timp, ca buni gospodari, ca oameni conştienţi de răspunderea ce le revine pentru înfăptuirea politicii partidului, au vorbit despre măsurile ce trebuie luate în fiecare întreprindere pentru o mai bună folosire a tehnicii şi a materiei prime în vederea creşterii productivităţii muncii, îmbunătăţirii calităţii produselor, reducerii preţului de cost. Cu un interes asemănător au fost primite hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. şi în celelalte oraşe şi sate ale patriei noastre, j^u uzinele metalurgice Bacău, de pildă, după ce a ascultat comunicatul cu privire la lucrările plenarei, turnătorul fruntaş Constantin Sprinţăroiu a spus tovarăşilor săi de muncă : „Ei, fraţilor, de-acum e datoria noastră să muncim şi mai bine. Să răspundem grijii pe care ne-o poartă partidul prin muncă harnică, printr-o mai bună gospodărire a întreprinderii, astfel încît să sporim veniturile statului nostru iar odată cu asta să ne mărim şi cîştigul nostru". La Atelierele C.F.R. din Cluj, în întreprinderile din oraşele Baia Mare, Ploeşti, Timişoara, Oradea, Galaţi şi altele Comunicatul cu privire la lucrările plenarei a fost discutat în grupele sindicale, iar Raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej a fost retransmis prin staţiile de radioamplificare. De pretutindeni ni se comunică ştirea că aceste adunări s-au transformat în manifestări însufleţite de ataşament al clasei muncitoare faţă de partid şi guvern. Cu mare bucurie şi entuziasm au fost primite de către ţăranii muncitori hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R., cu privire la sprijinirea şi stimularea creşterii producţiei agricole şi îndeosebi înlocuirea sistemului cotelor obligatorii prin contractări şi achiziţii la majoritatea produselor. — Eu judec lucrurile după situaţia mea — a spus, în cadrul unei discuţii la „Casa alegătorului", ţăranul muncitor Anghel Constantin din comuna Bradu, regiunea Piteşti. Contractările şi achiziţiile sunt un lucru bun, care mie mi-a convenit şi pînă acum. Voi ştiţi că eu mi-am dat cotele întotdeauna şi, cu toate acestea, am putut să vînd în fiecare an cooperativei cîteva sute de kilograme de cereale şi să contractez vite. Acum eu am de gînd să vînd cooperativei la preţ de achiziţii sau pe bază de contract, tot prisosul meu de cereale". In numeroase sate au avut Ioc demonstraţii spontane ale ţăranilor muncitori la aflarea rezultatelor lucrărilor Plenarei C.C. al P.M.R. In ziua de 30 decembrie, la tîrgul din comuna Bereşti, regiunea Galaţi, se aflau aproape 1.500 ţărani muncitori. Cînd au ascultat comunicatul cu privire la lucrările plenarei, transmis prin staţia de radioamplificare, s-au îndreptat în grupuri mari spre sediul comitetului raional de partid şi al sfatului popular unde au ovaţionat îndelung pentru partid şi guvern; minute în şir au răsunat lozincile şi uralele... Intovărăşiţii din comuna Tuluceşti, raionul Galaţi, după ce au citit raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej , au hotărît ca în anul acesta să cultive 20 tiu. CU poruille,igu.C, DO htx. „...“ tofi şi să folosească îngrăşăminte chimice pe o suprafaţă de 45 ha, cultivate cu in şi sfeclă de zahăr. In aceeaşi zi, 3 ţărani muncitori din comună — Mantu Pricopie, Ion Grigoriu şi Todiriţă Radu — care citiseră Raportul prezentat plenarei au făcut cerere de înscriere în întovărăşirea agricolă. Asemeni lor, tot mai mulţi ţărani muncitori îşi dau seama că obţinerea unor recolte bogate prin folosirea din plin a maşinilor agricole şi agrotehnicii înaintate este posibilă numai pe calea transformării socialiste a agriculturii. întregul popor muncitor salută cu bucurie hotărîrile plenarei din 27—29 decembrie 1956 a C.C. al P.M.R., care trasează căile îmbunătăţirii continue a condiţiilor de trai ale celor ce muncesc. Vom răspunde grijii pe care ne-o poartă partidul, obţinînd recolte tot mai bogate Din 1945, cînd am primit pămînt la reforma agrară, noi, ţăranii muncitori din comuna 23 August, regiunea Constanţa, am simţit din plin ajutorul cu fapta din partea partidului şi statului nostru. Azi sîntem stăpîni pe pămîntul pe care l-am muncit din moşi strămoşi. Deosebit de mulţumiţi sîntem mai ales de faptul că partidul ne-a ajutat să ne unim într-o gospodărie colectivă. Azi vedem limpede că aceasta este calea belşugului. S.M.T.-ul din comună ne ajută să lucrăm pămîntul şi să-i smulgem roade bogate. Peste 40 din feciorii noştri lucrează azi pe tractoare. Aşa se face că gospodăria noastră colectivă a obţinut producţii mari. Au crescut veniturile colectiviştilor, care şi-au putut făuri un trai tot mai îmbelşugat. Acum, în satul nostru, casele sunt luminate electric. Mulţi colectivişti şi-au clădit case noi. Avem în sat şcoală nouă, magazine, restaurant. Gospodăria noastră colectivă a valorificat anul trecut prin unităţile comerţului de stat şi cooperatist peste 45.000 kg. grîu, 5.000 litri de lapte, 3.000 kg. brînză precum şi alte produse. Acum am aflat că plenara C.C. al P.M.R. a hotărît înlocuirea sistemului cotelor de grîu, porumb, secară, floareasoarelui, cartofi, lapte prin dezvoltarea contractărilor şi achiziţiilor. Din adîncul inimii mulţumim partidului pentru acest nou ajutor. Am dat în trecut cotele la colectare pentru că am înţeles că era nevoie de ele — şi dacă n-ar fi fost aşa cred că n-am fi putut pomeni la început nici de tractoare, nici de casele noi sau de altele. Acum, partidul a chibzuit că se poate trece de la sistemul de cote obligatorii la sistemul de contractări şi achiziţii. Şi bine a chibzuit. Măsura partidului a fost primită la sate cu bucurie şi a sporit mult hotărîrea de a munci mai bine şi de a obţine recolte mai mari. Noi ne vom strădui să obţinem recolte tot mai bogate şi vom vinde statului prin achiziţii şi contractări o parte mai mare a cerealelor noastre. Aceasta ne va ajuta să obţinem venituri şi mai mari iar, în acelaşi timp, vom contribui la aprovizionarea oamenilor muncii de la oraşe. Ca să obţinem anul acesta o recoltă bogată, noi am însămînţat, la timp şi în bune condiţiuni agrotehnice 525 ha. culturi de toamnă şi am făcut arături adînci aproape pe întreaga suprafaţă pe care gospodăria o va însămînţa în primăvară. Obţinînd producţii sporite, dezvoltînd şi întărind gospodăria noastră colectivă, noi vom dovedi partidului nostru că sprijinul pe care ni-l dă zi de zi este folosit aşa cum trebuie pentru dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, pentru făurirea unei vieţi îmbelşugate a poporului. ŞTEFAN TRUŞCA preşedintele G.A.C. „Vasilescu Vasia“, comuna 23 August, regiunea Constanţa , Intr-un sat din Bárágan ...In satul Piteşteanu, raionul Urziceni, Costică Iorgu, preşedintele întovărăşirii agricole din sat, era înconjurat de un grup de ţărani muncitori. Erau aci ţăranii muncitori Mihai Dumitru, Stan C. Ion, Toma Tudorache. Cînd au aflat că vreau să le aflu părerea despre hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R., nu s-au lăsat mult rugaţi. — Ce părere am ? — mi-a răspuns Toma Tudorache, ţăran mijlocaş. Eu sînt om socotit. Cotele avură şi ele rostul lor. Am dat, ne-a dat şi statul. La o aruncătură de băţ este S.M.T.-ul Balaciu, care ne ară şi ne lucrează în mare parte ogoarele. In sat avem cooperativă cu mărfuri de tot felul, avem cămin cultural... Acum statul e mai puternic, putem ieşi la socoteală şi fără cote. Asta e de mare folos pentru noi, va îmboldi oamenii să muncească pămîntul mai cu sport şi va fi pîine mai multă pentru toţi. Printre ţărani schimbul pe baze comerciale se bucură de mult interes. — Aşa-i, intrăi în vorbă şi Ion Gh. Vintilă. Pe ţăran nu trebuie să-l împingi la bine, merge el singur. Se opri o clipă şi scoase o hîrtie veche cu nişte socoteli pe ea. Iaca, eu am avut contractat cu statul doi porci. Am luat 600 lei avans. I-am crescut, i-am îngrăşat. I-am livrat la termen şi am luat aproape 3.000 lei pe ei. Apoi tot aşa vom contracta şi grîul şi porumbul. Mai tăcut părea Costică Iorga, preşedintele întovărăşirii agricole. Intr-un tîrziu începu şi el să vorbească: — Apoi vorbirăm cam de toate, dar aui uitat ceva, din ceea ce arată raportul ! Antii asta, colo jos. !... a.alul Ialomiţei, o să irigăm vreo 10—12 ha. cu porumb. Auzirăţi doar că ne trebuie recoltă de porumb — nu glumă. — Păi, nene Iorgule, irigarea asta cere muncă, zise un ţăran din grup. — Aşa-i cum zici tu, Nicolae, dar fără muncă şi bătaie de cap nu se scoate recoltă bună. Dacă lărgim însă întovărăşirea şi lucrăm împreună, cu puteri unite, să vedeţi ce treabă se face. Şi cînd se va vedea cît dă porumbul irigat — atunci cred că nu mai rămîne nimeni din sat în afara întovărăşirii. Oameni harnici, setoşi de muncă, ţăranii muncitori de prin părţile locului au înţeles pe deplin că partidul şi guvernul au luat noi măsuri în folosul omului muncitor. Ei sunt hotărîţi să-şi muncească şi mai bine ogoarele ca să obţină recolte sporite. CRISTEA MANTU Mesajul de Anul Nou rostit la posturile de radio şi televiziune de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Dragi cetăţeni, cetăţene şi tovarăşi, iată-ne din nou la capătul unui an de muncă şi de activitate creatoare. Oamenii muncii de la oraşe, cei ce muncesc ogoarele, inginerii ca şi savanţii sau cei ce în opere de artă dau expresie vieţii noi a poporului nostru harnic şi înţelept şi-au îndeplinit cu cinste îndatoririle lor. Energia şi talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Ţara noastră, bogată de la natură, s-a îmbogăţit cu noi fabrici şi uzine, sonde şi mine, producătoare de bunuri de care poporul nostru, exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplătită, iar viaţa să fie mai îmbelşugată. Pentru aceasta avem toate condiţiile. Marea noastră prietenă Uniunea Sovietică ne-a acordat, în urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătura lipsurile provenite din recolta slabă a acestui an cît şi pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale economiei noastre. Ţara noastră liberă şi independentă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizaţiei Naţiunilor Unite. Alături de celelalte ţări prietene ea şi-a făcut cunoscut cuvîntul său în apărarea păcii şi politicii de colaborare între ţări, indiferent de sistemul lor social. Evenimentele, uneori tragice, petrecute în anul care s-a scurs, ne arată că maşinaţiunile care primejduiesc pacea n-au încetat. Noi sîntem însă convinşi că datoria noastră este de a lupta cu perseverenţă şi pe viitor, alături de toate forţele din lume care se opun războiului, pentru a face ca pacea să triumfe, spre binele tuturor popoarelor. ★ Păşim într-un an nou, întăriţi în nădejdile noastre de hotărîrile importante adoptate zilele acestea de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român şi de guvernul ţării noastre. Ele sunt menite să ducă la o ridicare continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea iniţiativei şi participării active a tuturor fiilor patriei noastre la conducerea treburilor obşteşti, la construirea socialismului. Alegerile de deputaţi ce vor avea loc în curînd sub egida Frontului Democraţiei Populare vor face ca Marea Adunare Naţională să fie expresia concentrării tuturor forţelor progresiste din ţara noastră, pentru realizarea aspiraţiilor celor mai nobile ale poporului nostru. In aceste clipe ale noului an, privind cu încredere viitorul luminos al patriei noastre, vă adresez dumneavoastră tuturor, dragi cetăţeni şi tovarăşi, precum şi vouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viaţă fericită, tradiţionala urare , la mulţi ani ! Adresăm urările noastre de pace şi prosperitate tuturor popoarelor. Primirea tovarăşilor Pin Cijen şi Li Cian-sen de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej La 30 decembrie tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C. C. al P.M.R., a primit pe tovarăşul Pîn Cijen, membru în Biroul Politic şi secretar al C.C. al Partidului Comunist Chinez, conducătorul delegaţiei Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, şi pe tovarăşul Li Ciansen, membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chină. La primire au participat tovarăşii Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Drăghici, Constantin Pîrvulescu, membri ai Bi.roului Politic al C.C. al P.M.R., Fazekas Janos, secretar al C.C. al PM.R., Avram Bunaciu membru al C. C. al P.M.R. A asistat de asemenea Ke Bonian, ambasadorul R. P. Chineze la București. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. (Agerpres). Delegaţia Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină primită de tovarăşul Chivu Stoica La 30 decembrie tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, a primit delegaţia Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină în frunte cu Pîn Cijen, conducătorul delegaţiei, Li Tzi-sen, Cen Tian, Cijan Bo-Tzian, Hu Tzî-an, locţiitori ai conducătorului delegaţiei şi delegaţia Comitetului popular al oraşului Pekin. La întîlnire au participat tovarăşii Al. Moghioroş şi P. Borilă, prim-vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Al. Bîrlădeanu, Gh. Hossu şi Şt. Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, A. Bunaciu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, prof. univ. N. Sălăgeanu şi Gh. Vidraşcu, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Th. Rudenco, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, Ed. Stan, prof. univ. N. Melinescu. A fost prezent de Bo nian, ambasadorul R.P. Chineze la București. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prieteneac-ji ,, (Agerpres)) Delegația parlamentară chineză a părăsit Capitala • In gara Băneasa la plecarea • ? delegaţiei Adunării reprezen- î • tanţilor populari din întreaga? î Chină în frunte cu Pîn Cijen, ? conducătorul delegaţiei, Li Tzi- ? I şen, Cen Tian, Cijan Bo-Tzian, Hu ! • Tzî-an, locţiitori ai conducătoru-ş f lui delegaţiei, şi a delegaţiei Co-i ? mitetului Popular al oraşului Pe-? I km. (Citiţi In pag. lla darea de ? • teamă). ; • i Urare adresată poporului romín de tov. Pîn Cijen Cu prilejul Anului Nou, tov. Pîn Cijen, conducătorul delegaţiei paramentare chineze care ne-a vizitat ţara, a adresat poporului romín — prin ziarul „Scînteia” — următoarea urare : „Prin vizita aceasta ne-am convins şi mai puternic că prietenia între popoarele chinez şi român are o bază trainică, materială şi morală, că această prietenie este de nezdruncinat. Republica Populară Romma este un bastion puternic al lagărului socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică; îi urăm înflorire şi prosperitate cît mai multă. Exprimăm urarea ca viața poporului român să devină tot mai PIN CIJENI ȘI decembrie 1956. Cetăţeni! Verificaţi listele de alegatori! In vederea alegerilor din 3 februarie 1957 pentru Marea Adunare Naţională, comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să afişeze— cu 30 zile înainte de data alegerilor — copii de pe listele de alegători, asigurînd tuturor alegătorilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de ele. Fiecare alegător are îndatorirea să verifice dacă se află înscris în aceste liste. După cum prevede Legea pentru alegerea deputaţilor în Atarea Adunare Naţională, împotriva oricăror omisiuni, înscrieri greşite şi erori strecurate în liste, orice alegător poate face întîmpinare la comitetul executiv al sfatului popular respectiv, cel mai tîrziu în trei zile de la afişarea listelor de alegători. Cetăţeni ! Verificaţi, fără întîrziere, dacă sînteţi înscrişi în listele de alegători! Igele titul e Cuvinte însufleţitoare la început de an. Zilele acestea, tovarăşii K. I Voroşilov, N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov au făcut importante declaraţii cu privire la perspectivele de întărire a forţelor păcii în noul an, 1957. 8 O delegaţie guvernamentală a Republicii Democrate Germane, în frunte cu tovarăşul Otto Grotewohl, primul ministru al R.D.G., a sosit în Uniunea Sovietică. • Egiptul a abrogat acordul anglo-egiptean din 1954. La Washington se elaborează noi planuri ostile păcii şi securităţii popoarelor. Potrivit ştirilor sosite, preşedintele Eisenhower urmează să ceară Congresului american să i se acorde „puteri depline” pentru aplicarea unei aşa-numite „noi doctrine pentru Orientul Mijlociu". In principal, este vorba de obţinerea aprobării pentru folosirea de forţe armate ale SUA, în această parte a lumii Planul american de stabilire a dominaţiei S.U.A în Orientul Mijlociu a fost întîmpinat cu indignare în opinia publică iubitoare de pace. Din Laos s-a ajuns la un acord cu privire la crearea unui guvern de coaliţie, prin extinderea actualului guvern cu participarea reprezentanţilor unităților din Patet Lao.