Scînteia, ianuarie 1958 (Anul 27, nr. 4103-4127)

1958-01-19 / nr. 4117

Pag. 4 ULTIMELE ŞTIR­I * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI [ UN ACORD POATE FI REALIZAT NEW YORK 18 (Agerpres).­­ Vor­bind la 18 ianuarie la Philadelphia în faţa membrilor organizaţiei „Forului tineretului Consiliului, afacerilor mon­diale“, Harold Stassen, consilier spe­cial al preşedintelui Eisenhower pen­tru chestiunile dezarmării, a declarat că este convins că un acord în proble­ma dezarmării poate fi realizat între Statele Unite şi Uniunea Sovietică. „Oricare ar fi importanţa diferen­delor care există între naţiuni, a spus Stassen, există în permanenţă un inte­res reciproc care este acela de a evita războiul". CĂTRE FEMEILE DIN ÎNTREAGA LUME BONN 18 (Agerpres) — După cum transmite Buletinul de presă al parti­dului social-democrat, decana de vîrstă a parlamentului federal de la Bonn, Maria Luders, a lansat un apel către femeile din întreaga lume ce­­rîndu-le să facă tot ce le stă în putință în lupta pentru apărarea păcii. „Care femeie din lume, se spune în apel, ar accepta ca o mină de oameni să hotărască moartea soţului sau a copiilor ei ? Niciuna ! Ridicaţi glasul vostru de protest împotriva pregătiri­lor de război!“ REZOLVAREA PROBLEMELOR LITIGIOASE PE CALEA TRATATIVELOR OTTAWA 18 (Agerpres). — In ca­drul conferinţei partidului liberal de opoziţie din Canada care a avut loc la Ottawa a fost adoptată o rezoluţie în problemele politicii externe. Afir­­mînd sprijinul său pentru N.A.T­ O., rezoluţia cheamă in acelaşi timp la rezolvarea tuturor problemelor inter­naţionale litigioase pe calea tratati­velor. Rezoluţia exprimă între altele dorinţa realizării grabnice a unui acord cu privire la dezarmare. Rezo­luţia afirmă că este necesară reluarea tratativelor între marile puteri­­ SA CONVIETUIM INTR-O ATMOSFERA DE PACE NEW YORK 18 (Airerpres).­­ In numărul din ianuarie al revistei „Commercial and Financial Chronicle“, cunoscutul industriaş şi finanţiar a­­merican Cyrus Eaton, a arătat că sarcina principală în anul 1958 este de a se găsi un modus vivendi intre S.U.A.şi Uniunea Sovietică. „Prima noastră sarcină şi cea mai acută este de a învăţa să convieţuim intr-o atmosferă de pace". i S7* ’// 'S t- -z? . PROBLEMELE INTERNATIONALE LITIGIOASE POT FI REZOLVATE PE CALEA TRATATIVELOR Ultimul concert dat la Moscova de Orchestra Filarmonicii de Stat „George Enescu“ MOSCOVA 18 (Agerpres). — In seara zilei de 18 ianuarie, în sala mare a Conservatorului de Stat ,,Ceaikovski“ a avut loc al treilea și ultimul concert dat la Moscova de orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ din Bucureşti. Programul a cuprins Simfonia a IX-a de Haciaturian, Suita „Mun­ţii Apuseni“ de Martian Negrea şi poemul simfonic „Till Eulenspiegel“ de Richard Strauss. Publicul, entuziasmat de măestria interpretării maestrului George Georgescu, l-a chemat de repetate ori la rampă. După interpretarea Simfo­niei a II-a de Haciaturian aplau­zele s-au prelungit timp de zece mi­nute. La concert au asistat Kaftanov, prim locţiitor al ministrului Cultu­rii al U.R.S.S., reprezentanţi ai unor ministere, numeroşi muzicieni, oa­meni de artă şi cultură, un numeros public. De asemenea, a fost de față Mi­hail Dalea, ambasadorul R. P. Ro­mâne la Moscova. Referindu-se la concertul de astă­­seară, compozitorul Haciaturian a spus : „Am încercat o bucurie nespusă în seara asta ascultînd simfonia mea in interpretarea vestitului colectiv al orchestrei simfonice din Bucureşti, condus de unul din cei mai minu­naţi dirijori ai zilelor noastre, maes­trul George Georgescu. Ca muzician pot spune că turneul orchestrei sim­fonice din Bucureşti constituie un mare eveniment în viaţa muzicală a ţării noastre“. CER ŞI MARE Radiogramă de pe vasul „Transilvania* „Transilvania", cer şi mare. Marea e de un albastru adine, bogat. Cit des­pre cer, e deajuns să spunem că pe puntea pe care, alaltăieri, alunecau din pricina zăpezii şi gheţuşului, tu­riştii fac acum baie de soare, iar cei mai curajoşi şi-au scos şi cămăşile. As­­cultăm buletinul Institutului meteoro­logic din Bucureşti, mai verosimil ca oricind, prezicind minus 2 grade. Cri­ticăm radio-jurnalul care, de aci, de departe, pare sărac in ştiri interne. Şi discutăm. Am lăsat în urmă Dardanelele, cu forturile străvechi, cu pitorescul punct Conak, cu marele depozit militar de mine, cu malurile sterpe, care parcă aşteaptă duduitul tractoarelor pentru o agricultură rodnică. Pe vas, după expresia clasică, se string legături. Printre turiştii bulgari şi polonezi se află scriitori, pictori, sculptori, oameni de ştiinţă. Prilej pentru întilniri şi discuţii interesan­te, cărora, desigur, academicienii Şte­fan Milcu, Mihai Beniuc şi Iorgu Ior­dan, sau pictorul Corneliu Baba, le vor păstra amintiri plăcute. Călătoria de la Istambul la Alexan­dria durează două zile. Odată cu ţăr­murile inalte ale insulei Rodos, pămin­­tul (scuzati, se spune „uscatul“ — altfel nici marinarii) a pierit la ori­zont şi nu-l vom mai revedea decit în Egipt. In schimb, după Marea Nea­gră, după mările Marmara şi Egee, facem acum cunoştinţă cu Mediterana, care ne primeşte călduros, oferindu-ne milioane de peruzele şi safire, în timp ce delfinii, săgetind prelung deasupra valurilor, ne transmit salutul lumii adincurilor. Le răspundem prieteneşte, încercind zadarnic să-i fotografiem din zbor. încolo, „Transilvania", cer şi apă. NICOLAE CORBU Mizeria muncitorilor agricoli din S. U. A. NEW YORK 18 (Agerpres).­­ Co­respondentul din oraşul Miami (sta­tul Florida) al agenţiei United Press relatează despre situaţia grea a ce­lor 80.000 de muncitori agricoli care la sfîrşitul sezonului au rămas fără mijloace de existenţă. Chiar şi re­prezentanţii autorităţilor statului Florida, care de obicei minimalizea­ză mizeria în care trăiesc muncito­rii flotanţi, declară că nu curând 15.000 de muncitori agricoli vor fi „într-o situaţie de neagră mizerie". După cum relatează United Press, în oraşul Homestead — mare cen­tru agricol la sud de Miami, rîn­­dul muncitorilor agricoli care aş­teaptă să primească supă gratuită se întinde pe două cvartale, la Im­­mocali — centru de cultivare a ro­şiilor şi cartofilor — mii de munci­tori ar muri de foame dacă n-ar fi ajutaţi de localnici. „Tragedia lor, scrie coresponden­tul, ca şi tragedia celor 500 de muncitori din regiunea Pahoki şi a celor 500 de muncitori agricoli din regiunea Manati, şi a multor alţi muncitori care colindă toate regiu­nile agricole, este că ei nu găsesc de lucru“. Corespondentul scrie că la spita­lul din Miami a fost adus un su­gar care „nu a primit nici o pică­tură de lapte timp de patru zile“. Şi aceasta se întîmplă numai la 25 de mile de Miami unde în cele 400 de hoteluri luxoase bogătaşii plătesc ptnă la 100 de dolari pe zi pentru o cameră. PRIMUL MINISTRU AL ANGLIEI MACMILLAN a sosit la Singapoore. Agenţiile de presă relatează că pre­mierul britanic va avea o întrevedere cu ministrul de Externe al Japoniei Fujiama, care va face escală la Singa­poore fiind în drum spre Djakarta unde urmează să semneze tratatul de pace cu Indonezia. De asemenea, Mac­­millam­ va conferi cu ambasadorii bri­tanici din Extremul orient. PURTĂTORUL DE CUVÂNT AL DE­PARTAMENTULUI DE STAT AL S.U.A., Lincoln White, a anunţat că guvernul Statelor Unite a trimis guver­nului indonezian o notă în care îi co­munică că nu recunoaşte limita de 12 mile a apelor sale teritoriale. O DELEGAŢIE ECONOMICA JAPO­NEZA a sosit in Egipt pentru a stu­dia posibilităţile participării Japonie­’ la proiectul de Industrializare a Egip­tului. Delegaţia a fost primită de pre­­şedint­le Nasser şi va prezenta propu­­nerile sale în legătură cu barajul înalt de la Asuan şi celelalte proiecte după ce va întreprinde o călătorie în sudul Egiptului, autorităţile sud-vietnameze ieu hotărît să devalorizeze francul în raport cu plastrul sud-vietnamez. Agenţia United Press relatează că Ngo Dinh Dlem a semnat un decret prin care fixează cursul de schimb­ la 12 franci pentru un p­astru un joc de zece franci cît era ptnă acum. Demn de su­bliniat este faptul că Ngo Dinh D'em nu a luat o măsură similară faţă de dolarul american, al cărui curs a ră­mas neschimbat. PINEAU, ministrul de Externe al Franţei, s-a reîntors sîmbătă după­­masă La Paris venind de la Londra, unde a avut convorbiri cu ministrul de Externe al Angliei, Lloyd. Pineau a declarat corespondenţilor de presă că împreună cu ministrul de Externe bri­­tanic Lloyd a procedat la o „trecere în revistă a problemelor mondiale“. NICI NU ŞI-A DEFINIT CU PRECI­ZIE OBIECTIVELE. La 17 ianuarie s-au întrunit la Ankara Comitetul eco­nomic al pactului de la Bagdad, din care fac parte 6 ţări: Turcia, Irak, Iran, Pakistan, Angla şi S.U.A. Deşi s-au rostit numeroase discursuri, parti­cipanţii nu s-au pus de acord asupra vreunei probleme concrete. De fapt, după cum a constatat delegatul ira­nian Amuzegan, comitetul economic nici nu şi-a definit cu precizie obiectivele. INCENDIU LA O CENTRALA ATO­MICA DIN ANGLIA. Agenţia Reuter informează că la centrala atomică de la centrul de cercetări pentru proble­­mele energiei atomice din Harwell (An­­glia), a izbucnit un Incendiu. Este cel de-al treilea Incendiu la o centrală atomică, în decurs de trei luni şi ju­mătate. AGENŢIA FRANCE PRESSE rela­tează că în Africa occidentală franceză există 500.000 de oameni bolnavi de lepră din totalul de 20.000.000 de lo­cuitori ai acestei colonii franceze. LA 17 IANUARIE la Asociaţia bielo­rusă pentru legături culturale cu străi­­nătatea a avut loc o reuniune consa­crată R. P.­Romíne, la care au partici­pat oameni de ştiinţă, muncitori şi funcţionari. A luat cuvântul prof. Ni­kolai Turbin, care a vizitat recent Ro­­mânia. Au fost prezentate apoi jurnale şi filme documentare româneşti. TEATRUL DE PĂPUŞI „ŢĂN­DĂRICĂ” şi-a încheiat spectacolele pe care le-a prezentat în capitala Egiptului Cairo. Reprezentaţiile date de Teatrul „Ţăndărică“ au cunoscut un mare succes, biletele la aceste specta­cole epuizîndu-se într-un timp scurt de la punerea lor in vînzare in continua­rea turneului. Teatrul „Ţăndărică" va mai da patru spectacole la Alexandria, după care se va înapoia în ţară. In urma marelui succes obţinut de acest ansamblu. Ministerul Orientării Naţio­nale din Egipt a solicitat concursul ar­­tiştilor români la fondarea teatrului egiptean de păpuşi. LA VARŞOVIA a fost semnat proto­colul cu privire la rezultatele tratative­lor duse de experţii Poloniei, Ceho­slovaciei şi R. D Germane în problema canalului Oder-Dunăre. „Hidroproiect" din Brno se va ocupa de elaborarea tehnică şi economică a construirii ca­­nalului in ansamblu. Polonia va trans­mite Cehoslovaciei rezultatele cercetă­­rilor tehnice ale părţii polone a canalu­­lui Oder-Dunăre. La mijlocul anului curent proiectele construirii canalului vor fi transmise, pentru a lua cunoş­­tință de ele, Consiliului de ajutor eco­nomic reciproc. Se proiectează ca in anii 1970-1975 să înceapă construirea Canalului Odîr-Dunăre. SCÎNTEI­A LA MOSCOVA SE LUCREAZĂ LA ANTIBIOTICE ANTICANCEROASE MOSCOVA 18 (Agerpres). TASS La Institutul de cercetări antibio­tice al Academiei de Ştiinţe Medi­cale a U.R.S.S. se află în curs d® în­cercare antibiotice anticanceroase. Unei® dintr® aceste preparate s-au dovedit a fi inhibitoare ale evolu­ţiei tumorilor maligne. Intr-o convorbire cu un corespon­dent al agenţiei Tass, prof. Gheor­­ghi Gauze, director adjunct al In­stitutului, a declarat : Preparatele pe care le experi­mentăm au fost obţinute ca rezul­tat al studierii problemelor teoreti­ce în legătură cu elaborarea anti­bioticelor anticanceroase. Ca punct de plecare al studiului nostru am luat faptul cunoscut că celulele canceroase se deosebesc de cele sănătoase in special prin tulbura­rea respiraţiei intracelulare. Am se­lecţionat 53 de culturi de microorga­nisme care au vădit proprietatea de a inhiba dezvoltarea celulelor cu oxidare normală. Din aceste cul­turi obţinem preparatele ce ne in­teresează. In încheierea declaraţiei sale, prof. Gauze a subliniat că în etapa actuală a cercetărilor şi experien­ţelor este încă prematur să se vor­bească despre importanţa practică pentru medicină a substanţelor des­­coperite. Totuşi oamenii de ştiinţă sovietici au făcut în acest domeniu primii paşi care au un mare inte­res teoretic. AVIOANE ALE VIITORULUI Specialiştii şi constructorii so­vietici de avioane şi rachete caută să rezolve proble­mele legate de dez­voltarea tehnicii zborului în pătu­rile superioare ale atmosferei şi în spaţiul cosmic. Reproducem a­­lăturat, din ziarul „Sovietskaia Avia­ţia“, trei desene executate de ge­­neral-maior, G. I. Pokrovski, doctor în ştiinţe tehni­ce, reprezentind proiectele unor viitoare nave­ ae­­riene — racheto­­planul şi avionul ionosferic. In clişeu, de sus în jos : un rache­­to­plan în zbor; decolarea unui a­­vion ionosferic; un avion ionosfe­ric în zbor. Inimă și plămini artificiali PRAGA 18 (Agerpres). — C.T.R. Proiectantul Richard Eschler de la fabrica constructoare de pompe „Sigma" din localitatea Latina, in apropiere de orasul Olomouc (R. Ce­hoslovacă), a terminat de curind construirea prototipului unei apara­turi care, pe baza concluziilor chi­rurgilor cehoslovaci, poate înlocui inima şi plămînii corpului uman. Noul aparat face posibilă circulaţia şi oxidarea sîngelui în afara corpu­lui omenesc, dind astfel chirurgilor posibilitatea să facă operaţii pe ini­mă sub un control complect, in care timp inima pulsează fără ca sin­gele să circule prin ea. Aparatul este in prezent experi­mentat la o clinică din Olomouc. Mexicul nu doreşte legături cu N.A.T.O. NEW YORK 18 (Agerpres).­­ După cum transmite corespondentul din Mexic al agenţiei Associated Press, la 18 ianuarie ministrul Afa­cerilor Externe al Mexicului, Luis Pa­dilla Nervo, a dat publicităţii o decla­raţie în care se pronunţă împotriva stabilirii unor legături între Organiza­­ţia statelor americane şi N.A.T.O. Nota de protest adresată de Canada guvernului S. U. A. OTTAWA 18 (Agerpres). — Fle­ming, ministrul Finanţelor al Cana­dei, a dat citire in Camera Comune­lor notei de protest adresată de Ca­nada guvernului Statelor Unite în le­gătură cu limitarea importului de pe­trol canadian în S.U.A. „Această ac­ţiune, se subliniază in notă, a fost în­treprinsă în ciuda celor mai hotărîte avertismente prezentate in repetate rînduri de guvernul canadian guver­nului S.U.A. în decursul ultimelor săptămîni“. Guvernul canadian cere guvernului S.U.A. să anuleze restricţiile in calea importului de petrol din Canada. IN JAPONIA Ziar proamerican dă faliment TOKIO 18 (Agerpres).­­ Ziarul pro-american „Okinawa Simbun“ care apare in insula Okinawa a dat faliment. El a rămas dator băncilor din oraşul Naha aproape 10.000.000 ieni. In timpul alegerilor pentru de­semnarea primarului oraşului Naha, ziarul a fost finanțat de Tatuo Tair, protejatul forțelor reacţionare pro­­americane. IN EUROPA OCCIDENTALA Opinia publică se pronunţă împotriva instalării rampelor atomice (Prin telefon de la corespondenţii noştri) O largă consultare a poporului FRANŢA In Franţa a început să se desfă­şoare o vastă campanie împotriva hotăririi luate la recenta sesiune N.A.T.O . de a se instala pe terito­riul Franţei rampe pentru lansarea de rachete atomice. Scopul campa­niei este mobilizarea tuturor pături­lor populaţiei împotriva primejdiei uriaşe pe care o reprezintă pentru existenţa Franţei transformarea te­ritoriului ei intr-o „platformă ato­mică". Această campanie iniţiată de miş­carea pentru pace şi organizaţiile de­mocratice îmbracă cele mai diferite forme: de la mici adunări, ţi­nute in cafenelele din cartier, pină la mari manifestaţii cu participarea a sute şi mii de oameni. Mişcarea pentru pace a iniţiat şi o adevărată consultare populară in problema instalării rampelor pentru lansarea de rachete atomice ameri­cane. In acest scop ea supune spre semnare tuturor francezilor dornici de a îndepărta primejdia ce atirnă asupra patriei lor următoarea scri­soare : „De ziar că mă împotrivesc insta­lării pe solul Franţei a rampelor de lansare a rachetelor atomice. Cer ca guvernul francez să ia ini­ţiativa unor negocieri între statele membre ale Pactului Atlantic şi cele ale Tratatului de la Varşovia în ve­derea luării unor prime măsuri de dezarmare şi destindere. In problema rampelor de lansare care pun in joc viaţa Franţei tre­buie să se pronunţe parlamentul. Fiecare deputat, fiecare consilier al republicii trebuie să-şi asume răs­punderea, atît în dezbaterea parla­mentară, cît şi prin votul său“. Acest apel găseşte un larg răsu­net in opinia publică franceză. Biroul Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa a chemat organi­zaţiile sindicale, pe militanţi şi pe oamenii muncii să participe în mod activ la această consultare populară. In sprijinul acestei campanii se pronunţă şi Consiliul Naţional al Uniunii Femeilor Franceze. Au luat poziţie şi numeroase con­silii departamentale, comitete pen­tru pace, organizaţii sindicale şi nu­meroase personalităţi marcante care s-au angajat să difuzeze apelul şi astfel, in fiecare zi, mii de semnă­turi sunt culese în uzine, pe străzi, in cartierele oraşelor şi la sate. Du­minica trecută, mii de case din Paris au primit vizita militanţilor mişcării p­entru pace, care au prezentat cetă­ţenilor apelul spre semnare. Mişcarea pentru pace din Franţa, care are o experienţă bogată, nu-şi precupeţeşte eforturile ca această nouă acţiune in slujba păcii să-şi dea roadele. GEORGES SORIA ITALIA Puternică mişcare populară în favoarea destinderii dar în aceste săptămîni manifestaţii de stradă, întruniri, au adoptat mo­ţiuni in adunările comunale, provin­ciale şi regionale. Activitatea mişcării partizanilor păcii a fost intensă in special in pro­vincia Puglia, in Sicilia, unde adu­narea regională a discutat pe larg o moţiune comună prezentată de co­munişti, socialişti şi social-democraţi împotriva instalării de baze pe in­sulă, in Sardinia, unde incă cu citeva luni in urmă au început lu­crările pentru construirea unor baze N.A.T.O., şi in Veneto , unde există baze americane. In multe cazuri, in consiliile municipale moţiunile pre­zentate de partidele de stingă au în­trunit unanimitatea, in alte cazuri au votat pentru aceste moţiuni toate partidele, cu excepţia partidului de­­mocrat-creştin. In parlament, un grup de depu­taţi comunişti au prezentat o mo­ţiune şi au cerut discutarea ei ur­gentă. In această moţiune, care ex­primă îngrijorarea faţă de eventuala instalare de rampe atomice în Ita­lia, deputaţii comunişti cer guver­nului : — să examineze împreună cu pu­terile interesate posibilităţile şi con­diţiile unei participări a Italiei la o zonă europeană in care să nu fie instalate rampe pentru proiectile sau depozite pentru arme atomice ; — să favorizeze toate posibilităţile care se ivesc pentru tratative şi un acord intre Apus şi Răsărit, menit să facă să progreseze cauza dezarmă­rii, a destinderii internaţionale şi a colaborării intre toate popoarele. După cum se ştie, o delegaţie a partizanilor păcii din Italia, care a fost in Uniunea Sovietică, a fost primită zilele trecute de către mi­nistrul de Externe al U.R.S.S., Gro­­mîko, cu care a avut discuţii în le­gătură cu neutralizarea atomică a Adriaticei, ceea ce ar însemna ca Ita­lia să renunţe a-şi pune la dispoziţie teritoriul pentru instalarea de baze atomice ale N.A.T.O. Aceste propu­neri, anunţate in presa italiană, se bucură de o bună primire in rindul a numeroase cercuri ale opiniei pu­blice. MAURIZIO FERRARA In ultimele săptămîni a luat naş­tere în Italia o puternică mişcare împotriva hotăririlor luate la recenta întrunire de la Paris a N.A.T.O., pri­vind instalarea in unele ţări atlan­tice a rampelor pentru lansarea de rachete atomice. In această mare campanie popu­lară sunt folosite forme ale luptei pentru pace, experimentate cu suc­ces in anii trecuţi. Tineretul, femeile şi funcţionarii municipali au organi- ANGLIA Marşuri de protest Le Salford, una din suburbiile oraşului Manchester, au apărut pe ziduri lozinci scrise de membri ai organizaţiei locale a partidului la­burist : „In apropiere se găseşte baza aeriană americană din Burtonville“. Atît şi nimic mai mult. Aceste inscripţii laconice redau to­tuşi ceea ce se petrece acum in An­glia. Ele sunt una din formele in care englezii işi exprimă protestul împotriva instalării de baze atomi­ce pe teritoriul ţării lor. Faptul că bombardierele americane poartă în­cărcături nucleare pe deasupra ca­petelor noastre şi eventualitatea de a se construi şi la noi in ţară rampe de lansare pentru rachete nucleare­­determină numeroase pături ale populaţiei să intre in acţiune. In fiecare zi savanţi, scriitori, cle­rici, oameni de cele mai diferite profesiuni işi exprimă protestul. Un grup de membri laburişti ai parla­mentului şi de membri ai societăţii pentru interzicerea experienţelor cu arma nucleară discută, în prezent, planul organizării unui marş de pro­test de la Londra spre una din fa­bricile de arme nucleare situată la 50 de mile depărtare de capitală. Cu acest prilej, ar urma să aibă loc mi­tinguri in toate satele şi oraşele de-a lungul parcursului. Se proiectează, de asemenea, organizarea unui marş din Londra pină in Scoţia în semn de protest împotriva planului de a se începe construirea de rampe de lansare pentru rachete pe coasta de nord-est a Scoţiei. Acest plan a strrnit o mare nemulţumire în Scoţia. Au adoptat rezoluţii de protest partidul liberal din Scoţia, Consiliul general al Con­gresului scoţian al trade-unionurilor, Consiliul municipal al oraşului Paisley etc. Zilele acestea, la Hali, consiliul municipal a adoptat o rezoluţie de protest, iar comitetul englez pentru pace a lansat un apel către toţi ce­tăţenii cerindu-le să determine consiliile locale să adopte hotăriri similare. La 23 ianuarie va avea loc la Londra o demonstraţie organizată de Comitetul englez pentru pace in sprijinul apelului pe care l-a adre­sat conducătorilor partidelor conser­vator, laburist şi liberal. In apel se cere ca liderii celor trei partide să sprijine cererile pentru convocarea unei conferinţe la nivel înalt, pentru interzicerea experienţelor cu arme nucleare şi pentru încheierea unui pact de neagresiune ca primi paşi spre destindere şi dezarmare. Campania care la început s-a des­făşurat ca un protest împotriva pa­trulării avioanelor americane purtă­toare de bombe­­ deasupra An­gliei şi împotriva instalării rampe­lor de lansare pe teritoriul ei, se îmbină cu campania pentru convo­carea unei conferinţe internaţionale la nivelul cel mai înalt, care ar pu­tea oferi omeniirii soluţii pentru cele mai arzătoare probleme la ordinea zilei. GORDON SCHAFFER La vinătoare pe malul Nilului Alb Cu toate că pe aici luna ianua­rie este cea mai rece, la prinz ter­mometrul arată plus 39 grade, iar noaptea 25. Ne gîndim că în aceste zile, la noi acasă, termo­metrul scade sub zero. Oraşul Kartum, capitala Re­publicii Sudan, este un oraş frumos. Chiar în faţa „Grand Hotel“-ului in care locuim se desfăşoară peisajul pitoresc al u­­nei vegetaţii luxuriante. „Grand Hotel“ se află lingă grădina zoo­logică, aşa că deseori noaptea trebuie să ascultăm un concert dat de lei. Am vizitat şi oraşul vecin Omdurman, loc istoric legat de lupta pentru libertate a poporu­lui sudanez. Şi astăzi se văd urme ale fortăreţelor din pămint uscat. Aici s-a ridicat un frumos mau­soleu în cinstea celor care au că­zut pentru libertate. Purtătorul de cuvînt al gu­vernului, Mahomed Helmi Avu, ne-a vorbit despre realizările din ultimii doi ani de cînd po­porul sudanez şi-a cucerit inde­pendenţa. In prezent, se desfă­şoară o muncă rodnică pentru dezvoltarea economică a ţării. Datorită irigării regiunii Ghezi­­ra prin braţul Managhil, s-a obţinut o producţie mărită de bumbac. Actualmente se extind căile ferate în vestul Sudanului. Pină acum au fost ridicate 9 noi spitale, printre care unul mo­dern la Kartum. Creşte, de ase­menea, numărul şcolilor. Pentru viitor se studiază posi­bilităţile de mărire a suprafeţe­lor irigate deoarece doar o parte foarte mică din suprafaţa Suda­nului este cultivabilă. De aseme­nea se proiectează mecanizarea muncilor agricole, precum şi a­­menajarea portului Sudan. In pre­zent, se desfăşoară campania elec­torală pentru alegerile care vor avea loc la sfîrşitul lunii februa­rie. Constatăm cu bucurie interesul diferitelor cercuri din Sudan pen­tru Republica Populară Romină. Delegaţia de ziarişti romini a fost primită de numeroase per­sonalităţi, printre care ministrul problemelor sociale, care ne-a de­clarat că d-sa consideră foarte util un schimb de delegaţii parlamen­tare între Romînia şi Sudan. Am asistat la discuţia dintre consilierul economic român la Cairo, Vasile Dinu, (care se află acum la Kartum ) şi un mare comerciant care vrea să cumpere mai multe sute de tractoare Utos 26. Aceasta arată îităodată că produsele industriale romîneşti se bucură de un mare interes. Cînd noaptea se lăsa, am ple­cat cu maşina împreună cu in­ginerul Zaven, un mare vinător. Ne apropiem tot mai mult de ţăr­mul Nilului Alb. S-a întunecat de-a binelea şi terenul este ex­trem de accidentat. De multe ori trebuie să ne dăm jos, să împin­gem maşina, care se înfunda in ni­sip. In zori, am ajuns in faţa unei mari păduri tropicale. Am vinat nişte specii necunoscute de gişte. Una a trebuit s-o scoatem din Nil. Cu această ocazie am fă­cut şi o baie caldă. Peste o oră am plecat spre de­şert. Aici am vinat potirnichi. Pe­najul de culoarea nisipului în­greuna descoperirea lor. Inginerul era însă un extraordinar ochitor. A împuşcat din zbor 23... Prin deşert am vinat gazele — erau două specii Isabella şi Soemering. Ne-am întors seara, complect epuizaţi, dar fericiţi că am avut ocazia să vedem lucruri frumoase şi mai ales interesante. TUDOR VORNICU Kartum, ianuarie 1958. ________________ Nr. 4117 Turul ciclist al Egiptului CAIRO 18 (Agerpres).­­ Cea de-a 6-a etapă a turului ciclist al Egiptului, (El Ghizeh-Suez), a fost câştigată de sportivul sovietic Mele­­hov, urmat în acelaşi timp de alţi 5 ciclişti printre care şi Constantin Moi­­ceanu. Kotev, Şelaru, Török şi alţi protagonişti ai cursei au ajuns cu o intîrziere de aproape 9 minute. Tricoul galben a fost îmbrăcat de concurentul bulgar Dimiter Kolev, dar în primele 5 locuri se află trei alergă­tori sovietici. Formaţia U.R.S.S. s-a distanţat considerabil în clasamentul pe ţări. Primul dintre români, C. Moi­­ceanu, este pe locul 6 în clasamentul general, la circa 6 minute de Kolev. în sala Floreasca Tenis de masă Ca în ziua precedentă, sîmbătă seara în sala Floreasca mai impor­tante au fost întrecerile interechipe. Turneul individual al campionatelor internaţionale, de-abia la început, s-a cuprins jocuri echilibrate. In intilnirea feminină Anglia — România B., reprezentantele noastre Pitică, Tompa (la simplu) şi Pitică — Folea (la dublu) nu se aşteptau, de­sigur, la victorie. Totuşi, redutabilele jucătoare engleze Haydon şi D. Rowe-Rollins au uzat de toate cu­noştinţele lor pentru a cîştiga. Scorul final (3—0) este categoric. Dar spu­­nînd numai aceasta înseamnă că am omite un lucru important. Învinsele au jucat totuşi frumos şi cu curaj. Pitică, mai ales, în jocul cu Hayden s-a apropiat deseori de valoarea a­­cesteia, cîştigînd setul doi destul de detaşat (la 14). Tompa, de asemenea, cînd a atacat a punctat mult luin­­du-i Dianei Rovre un set. La dublu jucătoarele engleze au cîştigat cu 2—0. Intr-un eventual clasament al jocu­rilor de ieri l-am situa in frunte pe cel dintre Sido (R. P. Ungară) şi Gantner (R.P. Romină). Meciul din­tre aceştia a contat în partida din­tre echipele masculine ale celor două țări. Sido — excelent în atac și în apă­rare — l-a depăşit pe Gantner cu 2—0 (21—14 ; 21—17). Celelalte jocuri s-au terminat cu rezultatele urmă­toare : Reiter — Bubony 2—1 ; Bérezik — Harasztosi 2-0 ; Berezik — Reiter 2—0; Bubony — Gantner 2—1; Sido — Harasztosi 2—0. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Rinta „Setateul". Tel. jrW.10. 7.60.20. 7.60.40. 7.61.00. Abonamentele te fee la oficiile poştale,, factorii poştal! şl difuzor 11 voluntari din Int­eprlflderi sl InetitutU. Tiparul. Combinatul Eoligraflfi CtM SsîflUH „l. X. Stalin". «&r- • ***,- :, *: *

Next