Scînteia, iulie 1958 (Anul 27, nr. 4255-4281)
1958-07-22 / nr. 4273
Pag. 2 Direct de la arie In raioanele Segarcea şi Băileşti — unde secerişul s-a terminat in cîteva zile — se treieră de zor. Colectiviştii, intovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală muncesc de zor ca să termine în cel mai scurt timp treieratul. Ei culeg acum rodul muncii lor. Muncă în comun — recolte mai mari Cei mai bucuroşi de rodul muncii lor sunt colectiviştii şi intovărăşiţii. Aceasta pentru că gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole culeg acum recolte mai mari la hectar deCât „individualii“, ceea ce dovedeşte marile avantaje ale muncii în comun. Colectiviştii din comuna Măceş, raionul Segarcea, au obţinut pe cele 76 ha. cultivate cu griu, o producţie medie de 1560 kg. la ha., iar cei din comuna Goicea, 1600 kg. la ha, pe cînd ţăranii cu gospodărie individuală au obţinut recolte mult mai mici. Aceste exemple conving pe tot mai mulţi ţărani muncitori să se alăture colectiviştilor şi intovărăşiţilor. Grîul contractat se preia la arii Marin Cioroianu, delegatul batozei de la aria nr. 1 din comuna Cerăt, după ce înşiră pe o hîrtie cîteva cifre, trage o linie şi adună peste 6.700 kg. griu preluate din contractări pînă la 10 iulie. Asemenea socoteli se fac zilnic la fiecare arie. In raioanele Segarcea şi Băneşti s-au contractat cu sfatul însemnate cantităţi de grîu. Sfaturile populare şi unităţile întreprinderii „Recolta“ şi ale cooperaţiei de consum, au stabilit ca preluarea griului contractat să se facă la aiii, acest lucru fiind în avantajul ambelor părţi contractante. In acest scop, la fiecare arie au fost numiţi achizitori care au primit tabele cu numele producătorilor contractanţi, s-au organizat convoaie pentru transportul griului preluat etc. Tot mai mulţi ţărani muncitori predau grîul la arie. Petre Nicolaescu din comuna Segarcea, ţăran cu gospodărie individuală care contractase cu statul 2.000 kg. griu, a stat şi a socotit : „Dacă aş duce griul acasă, ar trebui să-l pun în magazie şi apoi să-l încarc din nou pentru a-l transporta la siloz. Pentru asta mi-ar trebui mult timp, muncă în plus, aş obosi vitele. Nu e bine! Mai bine-l predau direct“. Şi aşa a şi făcut. El şi-a predat grîul contractat direct de la arie, primind suma cuvenită. Pînă la 11 iulie, numai în raionul Segarcea fuseseră preluate din contractări, direct de la arii, peste 100 tone de grîu. Tot aşa au procedat şi ţăranii muncitori Florea Paraschiv din Băneşti, Dumitru Popa din comuna Birca etc. Achizitorii de la arii discută cu producătorii, le explică avantajele pe care le au cînd predau pe Ioc griul contractat. In acest fel, fiecare producător după ce treieră caută să se achite de obligaţiile pe care Ie are pe baza contractului încheiat. Ceva despre baze Pentru a asigura o bună recepţionare şi depozitare a cerealelor s-au luat, ce-i drept, o serie de măsuri, s-a făcut curăţirea şi dezinfectarea silozurilor, s-au verificat aparatele de laborator etc. Aceste măsuri s-au dovedit insă insuficiente. Spre bazele de recepţionare se îndreaptă zilnic numeroase care încărcate cu grîuuium de la batoze, preluări din contractări etc. Operaţiile de recepţionire a cerealelor şi de descărcare se desfăşoară anevoios. La bazele din Portăreşti, Băneşti şi Segarcea, convoaiele de care venite de la aici aşteaptă ore întregi pînă le vine rîndul. Numai la baza din Portăreşti, în ziua de 12 iulie se strinseseră şi aşteptau de multe ore peste 40 de care cu griu. In acest fel, ţăranii muncitori pierd timp preţios, tocmai acum cînd pe cimp trebuie efectuate o serie de alte lucrări. Pentru a înlătura această situaţie, este necesar ca bazele de recepţie să fie asigurate cu personal suficient, iar munca să fie mai bine organizată. N. CUCUI -090 090- Şedinţa plenară a Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Romina In zilele de 17 şi 18 iulie a.c. a avut loc şedinţa plenară a Consiliului Naţional al Femeilor din R.P. Romînă. Preşedinta consiliului, Maria Rosetti, a prezentat darea de seamă a delegaţiei femeilor din ţara noastră care a participat la cel de-al IV-lea Congres al F.D.I.F., ţinut la Viena intre 1—5 iunie a.c. A fost aprobat planul de popularizare a lucrărilor Congresului F.D. F. In discuţiile care au avut loc s-au scos în evidenţă acţiunile de masă ale femeilor în întîmpinarea Congresului F.D.I.F. şi a zilei de 1 iunie — Ziua Internaţională a Copilului. Consiliul Naţional al Femeilor, dezbătînd sarcinile ce reies din hotărîrea partidului şi guvernului privind apărarea avutului obştesc, a adoptat un plan de măsuri în vederea mobilizării femeilor din ţara noastră la apărarea şi întărirea proprietăţii socialiste. Consiliul Naţional al Femeilor a exprimat hotărîrea femeilor de a participa mai activ la aplicarea în viaţă a politicii partidului şi guvernului nostru, politică care corespunde năzuinţelor celor mai fierbinţi ale poporului pe calea construirii socialismului şi apărarea păcii. Plenara Consiliului Naţional al Femeilor a înfierat şi condamnat agresiunea militară americano-engleză în Liban Şi Iordania care constituie un amestec direct în treburile interne ale acestor ţări, un atentat la pacea lumii. (Agerpres) Se dezvoltă mişcarea trei sutamisto La început, în mişcarea suferiţjistă din cadrul întreprinderii Regionale de Transporturi Auto (I.R.T.A.) Bucureşti erau antrenaţi numai ciţiva conducători auto. Astăzi însă în această importantă acţiune au fost antrenaţi aproape 100 de şoferi de la I.R.T.A.-Bucureşti. Dintre aceştia, au şi depăşit 100.000 km., angajîndui-se într-o luptă şi mai grea : 300.000 km. fără reparaţii capitale- şoferi ca Vlad Alecu, Iacob Puşcaşu, Ioniţă Marin, Băbuş Ion, Pop Dumitru şi Rozeanu Constantin au şi devenit trei sulamiişţi. Exemplul acestora a stimulat pe toţi şoferii de la autobuzele I.R.T.A. Bucureşti, care— în cinstea zilei de 23 August — s-au angajat să sporească numărul sutamiiştilor şi treisutamiştilor. -0 -0-090- Pedepse meritate Mihai Popa era merceolog la cooperativa din comuna Cireşu, raionul Filimop Sîrbu- E a gestionat în timp magazinul din satul Grigorescu, cînd a reuşit să sustragă mărfuri în valoare de 17.598 lei Mihai Popa a fost deferit justiţiei pentru furtul săvîrşit. Tribunalul popular al raionului Filimon Sîrbu l-a condamnat la 7 ani închisoare corecţională. Totodată, defrapdatorul a fost obligat să despăgubească cooperativa cu suma de 17.598 Iei. Intr-o noapte, Mihai Zahorneanu, din comuna Valea Călmăţui, se întorcea cu carul încărcat spre casă- Furase dulapi, lemne de foc, scînduri şi alte materiale de la G A.S. Justin Georgescu. Pe drum el a fost prins de organele miliţiei. Hoţul a fost condamnat la doi ani închisoare corecţională. Profitînd de lipse de vigilenţă a COMRAICOP Bujoru, Spiru Nichifor a ajuns gestionar al unui depozit de cherestea, unde „s-a apucat de treabă“. El a adus pagube COMRAICOOP- ului în valoare de peste 60.000 lei. Căutînd să „lucreze“ cu abilitate, s-a la controlul făcut Spiru Nichifor prezentat chiar cu un plus în gestiune. S-a stabilit însă că și acest plus el şi-l crease tot pe căi necinstite, întocmind culoaje nereale etc. Tribunalul popular al raionului Bujoru l-a condamnat la 10 ani închisoare corecţiornală, obligîndu-l să plătească daune de 61.915 lei. C. MURARESCU jurist Un studio modern de înregistrări la Institutul de folclor In incinta Institutului de folclor se va amenaja un studio modern pentru înregistrări de sunet. Studioul va avea instalaţii perfecţionate şi aparatură de ultimul tip. Pentru început a şi sosit la institut o masă de regie echipată cu două magnetofoane, în studio se vor putea realiza imprimări de înaltă calitate necesare complectării fonotecii institutului şi schimbului de înregistrări de folclor cu alte țări. Lucrări de modernizare a unor străzi din Capitală Lucrările de modernizare a unor străzi din Capitală se desfăşoară intens. Astfel, asfaltarea bulevardului 6 Martie, între Cişmigiu şi Operă, este pe terminate. La începutul lunii august, această importantă arteră a Bucureştiului va fi redată circulaţiei. Intr-un stadiu avansat se află şi lucrările de pe şoseaua Berceni. Aici vechiul drum, îngust, se transformă într-un larg bulevard, cu trotuare asfaltate. Pe acest nou bulevard se vor planta arbori şi flori şi se va reface reţeaua de iluminat. 00-Recepţie oferită de însărcinatul cu afaceri al Belgiei la Bucureşti însărcinatul cu afaceri al Belgiei la Bucureşti, Jean Leroy, a oferit luni seara o recepţie cu ocazia zilei de 21 iulie, sărbătoarea naţională a Belgiei. La recepţie au luat parte acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Eduard Mezincescu, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi din alte ministere, academicieni, oameni de artă şi cultură, ziarişti. Au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Populară Romina şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) -0 90- Sesiunea Comisiei mixte romîno-iugoslave pentru lucrările de amenajare a Dunării Intre 12—21 iulie a avut loc la Bucureşti cea de-a patra sesiune a Comisiei mixte romîno-iugoslave pentru conducerea şi coordonarea lucrărilor de amenajare a Dunării în sectorul Porţilor de Fier, în timpul sesiunii s-au examinat stadiul lucrărilor de studii de teren, care sunt aproape terminate, al lucrărilor de proiectare care se efectuează de grupa comună de lucru româno-iugoslavă de la Institutul de studii şi proiectări energetice (I.S.P.E.) Bucureşti şi „Energoproiect“-Belgrad, precum şi unele probleme economico-financiare. Luni la amiază, la Ministerul Industriei Grele, conducătorii celor două părţi: ing. Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului Industriei Grele, şi ing. Cedomir Milicevici, director general al Comunităţii iugoslave de energie electrică, au semnat protocolul încheiat la această sesiune. (Agerpres) -090-SPORT CURSA SCÎNTEII Ediţia a XI-a cîştigată de C. Dumitrescu Duminică s-a încheiat ediţia a XI-a a „Cursei Scînteii“. Tradiţionala întrecere ciclistă de mare fond a revenit ciclistului C. Dumitrescu (C.C.A). Ultima etapă (Oraşul Stalin — Bucureşti) a fost dominată de ciclişti care aveau o poziţie mediocră în clasament. Faptul este destul de curios, deoarece ne aşteptam ca fruntaşii clasamentului să refacă diferenţele de timp ce-i separau. Ei s-au mulţumit CU locurile ocupate şi s-au supravegheat doar reciproc. Aşa se face că datorită unei evadări iniţiate la Timiş de Glodea şi Muşa, la care puţin mai departe s-au alăturat Mihăilă şi Dulu, toate punctele de căţărare şi sprinturile prin oraşe au fost disputate de aceştia. La Predeal şi Breaza, bun căţărător se dovedeşte Glodea. Datorită punctelor obţinute în acest fel, Glodea a ocupat primul loc în clasamentul general al căţărătorilor. Sprintul din Azuga l-a cîştigat Muşa, la Sinaia Dulu, iar la Cîmpina şi Ploeşti — Mihăilă. Din cei 4 fugari, după Ploeşti rămâne pe poziţie doar Mihăilă care, alergînd de unul singur, nu poate să-şi menţină pînă la urmă avansul şi este ajuns la Otopeni. Imediat, V. Ionescu şi Şt. Poreceanu pleacă pe rînd din pluton şi intră primii în Bucureşti. Distanţa mare ce se formează între ei şi pluton dă posibilitate mulţimii înşiruite pe şoseaua Kiselef să creeze un culoar fals, astfel că de la Arcul de Triumf plutonul mare greşeşte traseul şi soseşte pe velodromul Dinamo înaintea fugarilor. Cum era normal, victoria în etapă a fost atribuită unuia dintre fugari, Şt. Poreceanu, care a sosit pe stadion înaintea lui V. Ionescu. Ca şi în ceilalţi ani, „Cursa Scînteii“ a dat posibilitate cicliştilor mai puţin cunoscuţi să se remarce, să-şi dovedească pregătirea lor fizică, precum şi calităţi de voinţă şi combativitate. Forma bună pe care o deţin alergătorii noştri fruntaşi făcea să se presupună iniţial că şi în această cursă le va fi uşor să domine. Dar n-a fost tocmai aşa. Mai întîi că alergători ca I. Stoica, C. Ariton, V. Ziegler, M. Scherg, Al. Mitroi, Gh. Crăciun şi alţii au rezistat hărţuielilor şi treţiei deosebit de puternice a cicliştilor fruntaşi. Nu de puţine ori cei mai tineri au fost şi exemple de combativitate şi dîrzenie, în această privinţă fără îndoială că nota cea mai mare se cuvine noii pleiade de ciclişti. Pe de altă parte, numeroase sprinturi în oraşe şi chiar victorii de etapă au revenit celor mai tineri, ceea ce arată că şi ei au iniţiat dese acţiuni. Mediile orare în fiecare etapă au fost ridicate, în ciuda căldurii. Pentru un traseu de aproape 1.000 km., este remarcabilă şi media orară generală (38,576 km.). Toate cele de mai sus — buna pregătire a cicliştilor, mediile orare ridicate, încrederea în forţele proprii şi dîrzenia celor mai tineri — se datoresc desigur bogatei activităţi competiţionale pe care au avut-o anul acesta cicliştii noştri. ION DUMITRIU Aspect de la sosirea din ultima etapă a „Cursei Scînteii“, în medalion, cîştigătorul întrecerii, C. Dumitrescu SCÎIfTEIA 14 ANI DE LA ELIBERAREA POLONIEI Salut frăţesc poporului polonez Astăzi, poporul frate polonez sărbătoreşte cea de-a 14 aniversare a celui mai măreţ eveniment din istoria sa: eliberarea din jugul fascist, naşterea Poloniei noi, populare. Cu 14 ani în urmă s-a pus capăt pentru totdeauna suferinţelor şi umilinţelor pe care le-a îndurat vreme îndelungată poporul polonez ca urmare a politicii trădătoare, antinaţionale şi antipopulare a claselor exploatatoare, înfeudate trusturilor imperialiste. Cotitura hotărîtoare petrecută atunci în viaţa poporului polonez este indisolubil legată de evenimentele din vara anului 1944, cînd glorioasa Armată Sovietică, nimicind armatele cotropitorilor hitleriști ce se retrăgeau spre Berlin, a început eliberarea Poloniei de sub jugul fascist. Alături de ostașii sovietici, pentru izgonirea de pe pămîntul polonez a fasciştilor hitlerişti şi zdrobirea fasciştilor, au luptat cu eroism patrioţii polonezi, unităţile armatei poloneze renăscute. La 22 iulie 1944, în primele teritorii curăţate de fascişti, Comitetul polonez de eliberare naţională, creat de către forţele revoluţionare democratice ale ţării, în frunte cu Partidul Muncitoresc Polonez, a lansat istoricul manifest prin care a fost proclamată instaurarea puterii populare. Poporul român a urmărit cu caldă simpatie bătălia grea dusă de poporul polonez pentru eliberarea ţării din jugul fascist şi a salutat cu entuziasm încununarea ei victorioasă. Cu bucurie şi dragoste frăţească a urmărit şi urmăreşte poporul nostru realizările dobîndite de poporul-frate polonez, liber şi stăpîn pe soarta sa, în anii puterii populare. Se ştie că cotropitorul fascist transformase Polonia intr-un imens cimitir, că prefăcuse în ruină şi cenuşă Varşovia, ca şi alte oraşe poloneze, cu un trecut secular, cu monumentele lor istorice şi cu comorile lor artistice. Poporul polonez eliberat, în frunte cu cei mai devotaţi fii ai săi, comuniştii, avintîndu-se cu abnegaţie în munca paşnică creatoare a vindecat cu succes rănile războiului şi a trecut cu hotărîre la făurirea vieţii sale noi, socialiste. In anii puterii populare, Polonia a devenit, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit, un stat înaintat cu o industrie dezvoltată. Este suficient a arăta că în prezent, producţia industrială a Poloniei e de cinci ori mai mare decit in 1938, iar potrivit planurilor preliminare, in următorii şapte ani, adică pînă în 1965, producţia întregii industrii va creşte de zece ori în comparaţie cu anul 1938. Pe continentul nostru, Polonia ocupă astăzi al cincilea loc in ce priveşte volumul producţiei industriale. Datorită importantelor realizări dobîndite în dezvoltarea economică a ţării cresc continuu posibilităţile pentru învingerea greutăţilor ivite la un moment dat în lupta pentru ridicarea nivelului de trai al maselor muncitoare, partidul şi guvernul acordînd în ultimii ani acestei probleme o atenţie deosebită. Succesele poporului polonez in opera de construcţie paşnică sunt o dovadă de necontestat a vitalităţii regimului democrat-popular, a forţei atotbiruitoarelor idei ale socialismului şi internaţionalismului proletar. Aceste succese au fost obţinute, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, de către clasa muncitoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare şi atrăgînd în jur toate forţele patriotice şi democratice ale ţării. Totodată, asemenea succeselor dobîndite de toate ţările lagărului socialist, ele sînt un rod de preţ al colaborării multilaterale a Poloniei cu celelalte ţări surori şi în primul rînd cu Uniunea Sovietică. „Una din condiţiile cele mai importante ale realizărilor economice din cei 14 ani care au trecut şi ale realizării planurilor noastre de continuă dezvoltare economică — arată tov. W. Gomulka, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. — este apartenenţa Poloniei la comunitatea ţărilor socialiste, la lagărul socialist. O importanţă deosebit de mare o are pentru noi alianţa şi prietenia frăţească cu Uniunea Sovietică. Fără ajutorul în credite al Uniunii Sovietice, fără maşinile şi mijloacele de producţie sovietice, fără comerţul cu Uniunea Sovietică nici nu ar fi putut fi vorba astăzi ca in Polonia populară volumul producţiei industriale să sporească de cinci ori, nu am fi avut Nowa Huta şi multe ale întreprinderi industriale..." Partidul Muncitoresc Unit Polonez subliniază în permanenţă însemnătatea întăririi prieteniei şi coeziunii dintre ţările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, pe baza principiilor leniniste care şi-au găsit expresie in Declaraţia de la Moscova a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste. Partidul Muncitoresc Unit Polonez stă pe poziţia respingerii revizionismului — principala primejdie în mişcarea muncitorească. R. P. Polonă promovează cu consecvenţă pe plan extern o politică de pace şi colaborare internaţională. Sprijinind cu hotărîre marile iniţiative de pace ale Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste, Polonia populară aduce totodată o preţioasă contribuţie proprie, în lupta pentru slăbirea încordării internaţionale, împotriva reînvierii militarismului german, pentru dezvoltarea prieteniei şi colaborării în Europa şi în lume. De o largă aprobare se bucură în opinia publică iubitoare de pace de pretutindeni iniţiativa guvernului polonez cu privire la crearea unei zone denuclearizate în centrul Europei. In aceste zile, cînd imperialiştii americano-englezi au dezlănţuit şi se străduiesc să extindă tîlhăreasca lor agresiune împotriva popoarelor arabe, glasul poporului polonez răsună puternic alături de acela al tuturor popoarelor iubitoare de pace, care cer înfrînarea agresorilor şi îşi exprimă solidaritatea cu lupta antiimperialistă a popoarelor arabe. Intre popoarele român şi polonez, între ţările noastre, care construiesc socialismul şi păşesc cot la cot în marea familie unită a ţărilor socialiste, există trainice legături de prietenie şi colaborare ce se adîncesc şi se dezvoltă zi de zi. O deosebită contribuţie la întărirea relaţiilor frăţeşti dintre popoarele român şi polonez, la întărirea unităţii întregului lagăr socialist a adus-o vizita făcută în ţara noastră, în luna mai, de către delegaţia de partid şi guvernamentală a R. P. Polone, în frunte cu tovarăşii Wladyslaw Gomulka şi Josef Cyrankiewicz. Cu prilejul acestei vizite s-a manifestat hotărîrea comună de a adînci şi lărgi colaborarea multilaterală şi schimbul de experienţă atît între partidele noastre, cit şi între cele două state. Cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei, poporul nostru îşi exprimă incăodată sentimentele de prietenie adîncă faţă de poporul polonez, hotărîrea de a dezvolta necontenit şi întări această prietenie şi colaborare romîno-polonă în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi socialismului. Poporul român urează din adîncul inimii poporului-frate polonez să cucerească noi şi noi izbînzi în opera de construcţie a socialismului, in lupta pentru apărarea păcii. In staţiunea climaterică Krynice oamenii muncii din R. P. Polonă îşi petrec plăcut zilele de concediu. Succese romîneşti TENIS. In cupa „Galea" — competiţie internaţională de tenis rezervată Juniorilor — echipa ţării noastre a reuşit un frumos succes, calificîndu-se pentru turneul final care va avea loc la Vichy (Franţa). Este de remarcat că pentru aceasta cei trei sportivi români (I. Ţiriac, D. Viziru şi V. Serester) au avut de înfruntat in meciul decisiv al zonei a IV-a echipa Franţei, alcătuită din juniori cu un bogat palmares. CANOTAJ. Canotoarele noastre au participat săptămîna trecută la un mare concurs international desfăşurat pe lacul Bled (R. P. F. Iugoslavia). Ele au cîştigat toate probele în care au luat startul. Canotorii români au dominat cu autoritate o altă întrecere internaţională „Regata Snagov“, la care au concurat şi echipaje ale R. P. Ungare, R. D. Germane, R. P. Bulgaria şi Republicii Arabe Unite. TIR. La Budapesta, in Intilnirea de talere dintre trăgătorii maghiari și români, reprezentativa României și Gh. Enache s-au clasat pe primul loc în clasamentul pe echipe, respectiv individual. TELEGRAMA Tovarăşului ADAM RAPACKMinistrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei vă rog, tovarăşe ministru, să primiţi cele ma sincere felicitări şi urări de noi succese în activitatea dv. rodnică pentru adîncirea relațiilor de prietenii dintre țările noastre, pentru consolidarea păcii în lumea întreagă. A. BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române 09- Spectacol de gală cu filma „Adevăratul artişit al războiului1 Cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei, luni seara a avut loc la cinematograful „Patria“ un spectacol de gală cu filma „Adevăratul sfîrşit al războiului", o nouă producţie a studiourilor poloneze. Filmul, realizat după un scenariu de Jerzy Zawieyski şi Jerzy Kawalerowicz, redă tragedia uneia din nenumăratele victime ale celui de-al doilea război mondial, fiind un impresionant mesaj artistic închinat păcii. Regia filmului aparţine lui Jerzy Kawalerowicz, iar muzica lui Adana Walacinski. Rolurile principale sunt deţinute de artiştii Lucyna Winnicka şi Roland Glowacki, care se remarcă printr-o interpretare emoţionantă. La premieră au asistat regizorul Jerzy Kawalerowicz şi interpreta principală a filmului Lucyna Winnicka. Publicul a primit cu căldură această deosebită realizare a cinematografiei poloneze. (Agerpres) Note de drum din R. P. Polonă Odată era satul Moghila... — Du-te la Nowa Huta ! — mi-a spus un coleg de breaslă varșovian. Vei vedea de ce e capabil poporul eliberat. Afară de aceasta, Nowa Huta e cea mai bună ilustrare a roadelor colaborării polono-sovietice. Du-te acolo, nu vei regreta... Mai tîrziu, în cabinetul inginerului Czechowicz, directorul combinatului, mi s-a pus în faţă o scrisoare în care Mister E. B. Speer junior, directorul combinatului siderurgic din Fairless Hills — Pensilvania, situa Nowa Huta la nivelul celor mai moderne şi mai perfecţionate combinate siderurgice. — Specialiştii de peste hotare care au vizitat Nowa Huta, mi-a spus directorul, au declarat deschis că astfel de combinate sunt puţine, nu numai în Europa apuseană, dar şi în America. In vatra vechiului sat Zile întregi am mers pe străzile oraşului aflat în continuă creştere, am fost dogorit de căldura metalului abia turnat în forme, am vorbit cu novo-huteni, topitori la cuptoare sau zidari în oraş, şi am pornit în căutarea vechilor locuitori ai satului Moghila. ...In toamna lui 1950, ţăranii din Moghila. nu au mai apucat să-şi semene ogoarele. In miriştea proaspătă, imediat în urma secerătorilor au intrat cohorte de buldozere şi excavatoare.... Satul s-a mutat pe alte meleaguri şi griul ţăranilor din Moghila a încolţit, în acea toamnă, în pămînturi noi. Pe vechea vatră a apărut altă localitate — Nowa Huta. ...Deci să facem cunoştinţă cu Nowa Huta, nu prin patos şi entuziasm, ci prin oglinda reală a cifrelor. Suprafaţa combinatului: 500 hectare, în perimetrul acesta, peste 500 construcţii industriale, instalaţii, ateliere. Două cuptoare înalte, cu o capacitate de 1 1080 tone fiecare. Al treilea, în con- I strucţie, astăzi aproape gata, va a. I vea o capacitate de 1400 tone. La oţelărie, 7 cuptoare Martin cu o capacitate totală de 2.000 tone. Cinci baterii de cocsificare a cărbunelui. Un singur atelier — cel mai mare din cîteva — atinge lungimea de 780 metri. O termocentrală. O fabrică de cărămidă refractară. Un aglomerator de minereu. Iată gigantul de la Nowa Huta. In cuptoarele lui ziua şi noaptea clocotesc fonta şi oţelul, irumpînd în jerbe de scîntei şi fluvii de material incandescent. Ziua şi noaptea, fumegă bateriile de cocs și aglomeratorul de minereu. In laminoare, lingourile pîrîie sub cilindri prefăcîndu-se în tabla, din care în alte uzine se întrupează Vapoare, locomotive, vagoane... Combinatul produce anual 1.000.000 tone oțel, 1.000.000 tone fontă, 2.000.000 tone aglomerat și 2.000.000 tone cocs. Nowo-hutenii de astăzi, deja cetăţeni ai tînărului oraş, au venit aici din toate colţurile Poloniei, dar mai ales din satele regiunilor învecinate. Au venit aici chemaţi de partid, de organizaţia de tineret, de umbra mişcătoare a macaralelor de construcţie. Pentru mulţi din ei, Nowa Huta a însemnat începutul drumului în viaţă. Mulţi s-au căsătorit sau şi-au chemat aici familiile. Acesta ar fi peisajul Nowei Huta prezentat sec, fără comentarii, succint, atît cit permite coloana ziarului. Să dăm cuvîntul oamenilor din Nowa Huta Czechowicz, directorul combinatului, om de 45 de ani, înalt, faţă măslinie ; pasiunea practică : combinatul siderurgic ; pasiunea rîvnită ; sportul cu caiacul pe lacurile Mazuriene. — 1957 a fost anul de cotitură pentru combinat. Producţia, cu 27% mai mare decit în 1956, 266.000.000 zloţi beneficiu net şi peste 50.000.000 dolari intraţi în tezaurul statului din exportul metalului produs la Nowa Huta. Oţelul nostru e cumpărat de ţări ca R.F.G., Japonia, China, Egipt, India, Brazilia, Franţa, Israel, Italia, Spania, Cehoslovacia, România, Ungaria şi Bulgaria. Anul acesta continuă creşterea producţiei, cam cu 13% faţă de anul trecut. Combinatul a ajuns la un venit zilnic de 1.000.000 zloţi. Deşi este astăzi unul din cele mai mari combinate din centrul Europei, el va mai continua să crească. Conform planului de mărire a combinatului, întocmit de specialiştii sovietici, capacitatea de producţie a acestuia va atinge 3.500.000 tone oţel anual. — 3.500.000 tone oţel anual! Un adevărat gigant. — Ţineţi seara de faptul că înainte de război, întreaga producţie de oţel a Poloniei se ridica la 1.500.000 tone... Alt locatar al Nowei Huta: — Locuiesc aci de patru ani. Gaz, încălzire centrală, baie, cinematograf, tramvai pînă la combinat... Abia aci simt și eu că-mi trăiesc viața. Un tînăr inginer siderurgist: — Sînt de aproape opt ani aici. Am venit direct, de pe băncile făcuității. Mi-e drag oraşul, combinatul e pentru mine a doua casă, pot spune cu curaj că aici mi-am văzut sensul vieţii. Am crescut odată cu ceea ce vedeţi în jur. Dar nu mă opresc, nici Nowa Huta nu stă în loc. Veţi auzi încă multe despre noi. Noile instalaţii, laminoarele de ţevi şi tablă subţire vor fi dotate cu aparate de televiziune tehnică... Ne gindim la un mic laborator atomic pentru folosirea izotopilor radioactivi în controlul tehnic... Am cunoscut locurile unde fusese cîndva satul Moghila, am cunoscut Nowa Huta şi vreau s-o cunoaşteţi şi dumneavoastră. IOAN GRIGORESCU BA 10&1