Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)

1959-06-10 / nr. 4545

FURIUl APELOR VA FI STĂVILITĂ Ani de-a rindul „Valea Pru-­j­nişorului“ a adus numai neca- j zuri locuitorilor din satul Pru­nilor, raionul Gurahonţ. De cite ori veneau ploi mari, ori primă­vara, cind se topea zăpada, a­­pele ieşeau din matcă, distru­­gind culturile pe o suprafaţă de peste 400 hectare. Pentru a pune stavilă apelor, din iniţiativa co­muniştilor şi a deputaţilor, sute de ţărani muncitori din satul Prunişor au început lucrările de lărgire şi adincire a albiei văii. In numai patru zile, aces­te lucrări au fost efectuate pe o lungime de peste 2 kilometri. La executarea lor muncesc vo­luntar şi ţăranii muncitori din satele Igneşti, Susani, Minead, şi Nădălbeşti. In mod deosebit s-au evidenţiat comuniştii Ioan Mureşan, Pavel Hălmăgean precum şi brigada de tineret in frunte cu utemiştii Damaschin Bogdan şi Antiţa Raţ. Lucrările de lărgire și adin­cire a albiei Văii Prunişor vor fi executate pe o lungime de aproape 6 km. In felul acesta, furia apelor va fi stăvilită. PAVEL BINDEA coresp. voluntar Deschiderea sanatoriilor balneare pentru copil Luni, s-a deschis la Vatra Domei noul sanatoriu balnear pentru copii cu o capacitate de 75 paturi. Do­tat cu aparate de specialitate, noul sanatoriu este profilat pentru trata­mentul sechelelor de poliomielită. Azi, 10 iunie, se deschide și sanato­riul balnear pentru tuberculoză ex­­trapulmonară de la Eforie iar la 14 iunie în aceeaşi localitate cel pentru rahitism. La 15 iunie se va inaugura la băile Victoria noul sanatoriu de reumatologie pentru copii. Pentru sezonul de vară s-au mai deschis şi sanatoriile balneare pen­tru copii de la Slănic și Techirghiol. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ♦ La Hunedoara se extinde mişcarea inovatorilor Mişcarea inovatorilor de la Com­binatul siderurgic Hunedoara consti­tuie un important sprijin în munca pentru sporirea producţiei de metal. Cabinetul tehnic al combinatului şi cercurile A.S.I.T. au difuzat în sec­ţiile oţelărie, furnale, laminoare etc. planuri tematice de inovaţii şi au organizat conferinţe şi expuneri pen­tru a veni astfel în ajutorul activi­tăţii inovatorilor. Drept urmare, tot mai mulţi siderurgişti prezintă pro­puneri pentru Îmbunătăţirea şi per­fecţionarea proceselor tehnologice, extinderea micii mecanizări etc. In primele 3 luni din anul acesta la cabinetul tehnic al combinatului s-au înregistrat peste 200 de propu­neri de inovaţii. Mai mult de 100 de inovaţii au şi fost aplicate pînă acum în procesul de producţie. Inovaţiile care au fost acceptate pentru aplicare aduc combinatului economii antecalculate în valoare de peste 4.800.000 lei, îmbunătăţind totodată procesul de producţie, pre­cum şi condiţiile de muncă ale si­­derurgiştilor. Inovaţia maistrului Constantin Po­­pescu de la oţelăria Siemens Mar­tin nr. 2, privind etanşarea ansam­blului de turnare a oţelului cu aş­chii mărunte de fontă, de exemplu, aduce o economie de 570.000 lei. Maistrul oţelar Ştefan Tripşa a ini­ţiat un buncăr pentru confecţiona­rea pragurilor false la cuptoarele Martin de 185 tone, care până acum se executau manual. In acest fel s-a realizat o importantă Îmbunătăţire a indicelui de utilizare a cuptorului. (Agerpres) DIN EXPERIENŢA CONSILIILOR SINDICALE in mia paitru etiiitii­­ si siimliR iniiiaiiaa maselor! l Sindicatelor le revin sarcini im­portante în orga­nizarea întrecerii socialiste, în atra­gerea maselor de muncitori şi tehnicieni la gospodă­rirea întreprinderilor, la conducerea producţiei. Călăuzit de hotărîrile C. C. al P.M.R. şi ale Consiliului Central al Sindicatelor, Consiliul sindical re­gional Stalin se străduieşte să-şi Îmbunătăţească mereu munca, cău­­tind formele şi metodele cele mai corespunzătoare. Cum era şi firesc, am început să studiem cu atenţie experienţa bună acumulată an de an de către comitetele sindicale de secţie şi de întreprindere, să scoa­tem la iveală lucrurile bune, să popularizăm şi să extindem meto­dele înaintate folosite în munca sindicală. In primul rînd, s-a văzut că îmbunătăţirea muncii în organiza­rea întrecerii este condiţionată de buna desfăşurare a consfătuirilor de producţie. Dacă vrem, deci, ca Întrecerea să meargă bine, trebuie să punem serios umărul ca peste tot consfătuirile de producţie să fie bine organizate ; ele să analizeze concret atît posibilităţile existente de îndeplinire a sarcinilor de plan, cît şi greutăţile şi lipsurile care mai frînează bunul mers al întrecerii. Referatele cît şi discuţiile să aibă un caracter mobilizator, prin criti­carea directă a lipsurilor, iar dis­cuţiile să fie neapărat urmate de măsuri imediate şi eficace. S-au organizat în acest scop, în toate întreprinderile regiunii, colec­tive formate din cei mai buni mun­citori, tehnicieni şi ingineri care au studiat la locurile de muncă posi­bilităţile, rezervele interne, cît şi greutăţile existente. Odată cunoscute ele au fost puse concret în dezba­terea consfătuirilor de producţie, pe grupe sindicale, pe secţii şi între­prindere. In consfătuirile de producţie pe a­­teliere, secţii şi pe întreprinderi s-au concretizat sute şi sute de măsuri tehnico-organizatorice. In trimestrul I s-au făcut aproape 11.000 propuneri, dintre care 8.600 au fost cuprinse în planurile de măsuri tehnico-organizatorice ale întreprinderilor. Vorbind de eficaci­tatea propunerilor- amintim, doar, în­treprinderile din raionul Sibiu. Aici au fost aplicate 747 propuneri care au adus economii de peste 3.000.000 lei. Multe din comitetele sindicale de întreprindere urmăresc acum cu per­severenţă să nu fie neglijată nici o propunere sau iniţiativă venită din mase. Tocmai în aceasta constă „se­cretul“ unui aşa mare număr de propuneri aplicate. La uzinele „In­dependenţa"-Sibiu, de pildă, în fie­care lună se dau răspunsuri în ca­drul secţiilor ară­­tîndu-se muncito­rilor ce s-a făcut cu propunerile lor. __ Răspunsurile sunt afişate şi poartă semnătura şefului de sector şi a pre­şedintelui comitetului de secţie sin­dicală. Din experienţa noastră de pînă acum, un lucru important care a reieşit, este faptul că prin dezbateri serioase, în cadrul consfătuirilor, s-a reuşit să se înlăture diferite fenome­ne de formalism în fixarea obiecti­velor întrecerii. La Întreprinderea „Emailul Roşu" din Mediaş, multă vreme nu s-a dat atenţie calităţii produselor, din care cauză „marca" fabricii era serios periclitată. Anul acesta în consfătuirile de producţie s-a stabilit ca obiectiv principal în întrecere — îmbunătăţirea calităţii. Brigada lui Nicolae Medeşan din a­­ceastă întreprindere, îmbunătăţind indicele de calitate cu 5 la sută, a realizat în acelaşi timp succese şi pe linia creşterii productivităţii muncii. Din discuţiile purtate în consfă­tuirile de producţie in jurul folosirii la maximum a rezervelor interne a reieşit că există posibilităţi importan­te de a obţine economii — nu numai în ansamblu, pe întreprindere, ci de către fiecare muncitor, tehnician şi inginer în parte. S-au stabilit chiar şi obiective concrete în acest sens. Şi pentru realizarea acestor obiecti­­ve înscrise în angajamentele colec­tivelor din întreprinderile regiunii, comitetele sindicale au dus o muncă susţinută. De exemplu, la fabrica „Balanţa“-Sibiu, fără să fie neglijate şi alte rezerve, s-a pus un mare ac­cent pe dezvoltarea mişcării de ino­vaţii. Aici s-au organizat expoziţii de inovaţii, consultaţii tehnice, s-a desfăşurat o largă muncă de agitaţie legată de activitatea inovatorilor. Membrii comitetului sindical parti­cipă, prin rotaţie, la şedinţele comi­siei de inovaţii şi veghează să fie rezolvate just propunerile, să se dea ajutor muncitorilor să-şî concre­tizeze ideile de inovaţii. Rezultatul : în numai 4 luni 270 de inovaţii. Cifrele arată cel mai concret a­­vîntul în luptă pentru economii : peste 88.000 muncitori în între­cerea pentru cît mai multe econo­mii . 2 862 Propuneri de inova­ţii şi raţionalizări în trimestrul I, ce aduc economii antecalcula­te de aproape 8.000.000 lei. Ca rod al strădaniilor construc­torilor de tractoare în întrece­re, pînă la 1 Mai s-au economisit 674 tone metal, iar la combinatul chimic nr. 1-Făgăraș 1 000 000 lei. Cifra totală de economii realizată pe întreaga regiune, în cinstea zilei de 1 Mai, s-a ridicat la 40.000.000 lei. Este ştiut că acolo unde nu există (Continuare In pag. II-a, eol. 6—7) GHEORGHE TIREA vicepreşedinte al Consiliului sindical regional Stalin In medalion : berbeci din rasa merinos de Palas, care dau o mare cantitate de lină fină. La staţiunea experimentală zootehnică Palas, regiunea Constanţa, se fac numeroase cercetări privind ameliorarea raselor de oi. (Foto : M. Rotăreanu) Conserve din noua recoltă TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii").­­ Fabrica de conserve Mureşeni din Tg. Mureş a început de ieri să producă conserve de mazăre verde din noua recoltă. In prima zi, dato­rită noilor instalaţii moderne, cu care a fost dotată fabrica, colectivul de muncitori de la secţia conserve a produs 36.000 borcane de conserve de mazăre verde. CONSTRUCŢII pentru petrolişti CRAIOVA (coresp. .Scinteii“).­­ Pentru petroliştii din regiunea Cra­iova se dau în folosinţă locuinţe şi diferite construcţii social-culturale. In centrele petrolifere Ţicleni şi Bîlteni s-au construit adevărate oră­şele. Zilele acestea la Bîlteni s-a dat în folosinţă o mare cantină cu o ca­pacitate de 300 locuri. Tot aici se construieşte un frumos club. Pe lingă locuinţele construite pînă acum la Ţicleni au fost începute alte 86 apartamente. Din acestea cea mai mare parte vor fi date în folosinţă chiar în acest an. Se prevede totoda­tă ca la Ţicleni şi Bîlteni să înceapă construcţia a două mari complexe comerciale pentru aprovizionarea petroliştilor. ------pro-----­Noi izvoare de ape minerale Situată pe valea rîului Cerna, în­conjurată de munţi împăduriţi, sta­ţiunea Herculane renumită nu numai pentru frumoasa sa poziţie ci şi pen­tru izvoarele sale cu ape termale, sulfuroase şi bicarbonatate s-a îm­bogăţit cu un nou izvor captat de curând. Cu acesta, debitul apelor termale se va mări cu 400.000 litri pe zi, asigurindu-se astfel alimentarea staţiunii cu ape minerale şi în timpul iernii. Intr-o altă staţiune pitorească, Bazna, de asemenea s-a terminat forarea a două noi izvoare cu ape clorosodice şi iodate, indicate în tra­tamentul reumatismului şi al­tor afecţiuni. O atenţie deosebită s-a acordat anul acesta dezvoltării staţiunilor de interes local. La Zizin, de pildă, lo­calitate cunoscută pentru apele ei carbo-gazoase, se execută forări de­­ noi izvoare, iar la Rotbav, in regiu­nea Stalin, asemenea lucrări vor în­cepe în curând. ------O «O-----­ Conferirea Ordinului „Steaua R.P. Romine“ clasa I-a acad. Ştefan Gh. Nicolau Printr-un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Repu­blicii Populare Române a fost con­ferit Ordinul „Steaua Republicii Populare Române" clasa I-a acade­micianului Ștefan Gh. Nicolau, cu prilejul împlinirii vîrstei de 85 de ani, pentru îndelungată activitate şi merite deosebite în munca ştiinţi­fică şi didactică. (Agerpres) « ■-------- ■ ==»♦ îngrijirea culturilor — în centrul atenţiei * PREGĂTIŢI PENTRU CAMPANIA DE RECOLTARE ORAŞUL STALIN (coresp. „Scîn­­teii“). — Concomitent cu executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor, mecanizatorii de la S.M.T. Hărman,­­raionul Codlea, — care au realizat sarcina campaniei de primăvară în proporţie de 122,7 la sută — se pre­ocupă şi de pregătirile în vederea campaniei de vară. Ei au terminat de reparat cele 58 secerători-legători, 19 motoare stabile, 35 motoare elec­trice ; se apropie de sfîrşit şi repa­rarea celor 103 batoze şi 8 combi­ne cerealiere. In fruntea întrecerii socialiste se află brigăzile conduse de Ion Paţin­­cu şi Wedtleges Gheorghe care au terminat reparaţiile în ziua de 28 mai. Acum, brigada lui Ion Paţincu ajută brigăzii conduse de Timofte Mîţu la reparaţii, iar brigada lui Wedtleges execută prăşitul cartofi­lor, la cimp. PRAŞITUl MECANIC­­ PE SUPRAFEŢE CIT MAI MARI IAŞI (coresp. „Scinteii“). Brigăzile de tractorişti de la S. M. T. Podu­ Iloaie care lucrează la gospodăriile colective din Romîneşti şi Totoieşti, precum şi la 12 întovărăşiri agricole, execută lucrări mecanizate pe mai mult de 4.600 hectare de teren. In acest an tractoriştii din acest sector şi-au luat angajamentul să prăşească mecanic o suprafaţă egală cu cea planificată pe întreaga staţiune. Tractoristul Gorzum Gheorghe a e­­fectuat praşila întîia pe 68 ha. la gospodăria colectivă din Totoieşti şi 49 ha. la Romîneşti ; tractoristul Abinei Ion a prăşit 70 ha. tot la gos­podăria colectivă din Totoieşti, iar Roşu Mihai a prăşit a doua oară 53 ha. la aceeaşi gospodărie. MUNCA ORGANIZATA — REZUITATE BUNE ORADEA (coresp. ,,Scinteii“) — In unele gospodării colective, printre care cele din comunele Caporal Ale­xa, Socodor şi altele din raionul Criş, se prăşesc acum, pentru a patra oară, terenurile cultivate cu sfeclă de zahăr. In întreaga regiune Oradea, pra­şila a treia la sfecla de zahăr a fost făcută pînă acum pe 75 la sută din suprafaţa cultivată cu această plantă, iar pe 1136 ha. din raioa­nele Criş şi Salonta s-a efectuat şi praşila a patra. Floarea-soarelui, cultivată pe 18.286 ha., a fost pînă acum prăşită de două ori, iar în u­­nele gospodării colective ca cele din Sîntana, Cintei, Caporal Alexa şi alte comune din raionul Criş au fă­cut şi praşila a treia. La porumb se execută acum pra­şila a doua care s-a efectuat pe ju­mătate din suprafaţa cultivată cu această plantă. însemnate cantităţi de produse agricole contractate ORADEA (coresp. „Scinteii“).­­ In acest an, in regiunea Oradea, recolta se arată a fi bogată. Lucrul acesta i-a făcut pe mulţi colectivişti şi membri ai întovărăşirilor agricole să suplimen­teze cantităţile de produse contractate la începutul anului. Colectiviştii din Salonta, care în anul trecut au primit pentru produsele contractate cu statul 2.130.000 lei, au hotărît acum să ma­joreze cantităţile de cereale contractate la începutul anului: la floarea-soarelui cu aproape 3 vagoane, la sfeclă de zahăr cu aproape 20 vagoane (de la 240 vagoane la 260 vagoane), la griu cantitatea contractată este acum de 146.000 kg., iar la porumb 104.300 kg. Ca ei au mai făcut zeci de gospodării colective, printre care cele din Alădăraş, Talpoş, din raionul Salonta, Sintana, Pădureni, Nădab, Grăniceri, Vărşand, Şintand, Siclău din raionul Criş. Colec­tiviştii din Şimand au majorat canti­tatea de porumb contractată la începu­tul anului cu aproape 6 vagoane, iar cei din Grăniceri cu 176.000 kg. la griu, cu 182.000 kg. la porumb şi cu 44.000 kg. la floarea-soarelui. Gospo­dăria colectivă din Grăniceri s-a mărit mult in ultimul timp. Au intrat în ea sute de noi familii de țărani munci­tori. F­EMEI DE PE SOME! F­usese toată ziua o căldură de parcă pe fiecare metru pătrat de pămînt ar fi ars o grămadă de us­cături. Abia către seară peste Valea Someșului se abătuse o adiere mai ră­coroasă. Irina Blaga era ostenită. Avea și de ce. încă nu se svîntase rouă cînd, împreună cu echipa de femei de la grădină, se şi afla aple­cată asupra rîndurilor de zarzavat și legume. — Gata fetelor, ajunge pentru astăzi, spuse ea intr-un timp. Citeva îşi răcoriră mîinile, picioa­rele şi obrajii în apa domoală a So­meşului. Altele se grăbiră să ia dru­mul casei, le aşteptau copii de spă­lat, mîncare de făcut, „că dacă te laşi numai în nădejdea bărbatu­lui Irina stătu citeva clipe in cumpă­nă , să se ducă îndată acasă ori să dea Înainte pe la sediul colectivei ? Şi iată că un ţine o făcu să se ho­tărască : — Lele Irină, o zîs tovarăşul Lo­­sonţi să vii pînă la colectivă. Aci, brigadierul Ştefan Loşonţi, secretar al organizaţiei de bază, abia venit din cimp, o puse în curent cu ultimele veşti . Peste două zile bi­roul organizaţiei de bază din care Irina face parte urma să analizeze pregătirea campaniei de recoltare. Comitetul raional de partid Gherla dăduse o notă telefonică prin care tovarăşa Irina Blaga, membră în co­mitet, era de asemenea invitată să ia parte la o şedinţă ce avea să se ţină peste o săptămînă. έncă nu asfinţise bine soarele cînd Irina Blaga cu sapa pe u­­măr se ducea spre casă. Pe uliţele satului trecea cireada de vaci întoar­să de la păşune. îngrijitorii pocneau din bici hăulind şi stirnind ciinii Apoi zgomotele se topesc. Oamenii, cei mai în vîrstă după ce mănîncă sau în aşteptarea mesei mai ies la porţi şi mai vorbesc despre cum a­­rată cimpul, cam ce bucate se vor face. Tinerii, o parte, dau o fugă pe la cămin să facă vreo partidă de şah. Alţii, pe semne au drumuri mai tainice din moment ce sunt ferche­zuiţi, umblă ţanţoşi, nepăsători şi ameninţă cu pumnul pe cei mai mici care, vor nevoie să se ţină scai de ei. Irina se grăbeşte nu pentru că ar avea o casă plină de copii (sin­gurul fecior urmează o şcoală la oraş). Totuşi, cine nu-s pe lingă o gospodărie ? Noroc cu bărbatu-său, care nu numai că înţelege cînd vine tîrziu acasă ori se află pe drumuri, dar de multe ori îi dă sfaturi în di­feritele munci ce le are de făcut. Prin dreptul morii din mijlocul sa­tului Rozalia Curelea o oprește în drum : — Tu, Irină, te culci din vreme In ia seară ? — De ce ? — Mă gîndeam să trec pe la tine. Aveam a-ți spune ceva. — Treci Rozalie. Abia se ridicase de la masă cînd Rozalia striga la poartă. Isi adusese ceva de lucru dar se vedea că nu­mai așa, de fermă. Se așezară pe prispă. Un timp statură tăcute pri­vind una la cealaltă. — Pe semne, ai ceva pe suflet, parcă te frămîntă ceva. Vreun ne­caz ? începu Irina. — Vai de mine! Ce necaz ? Nu­­ma’ vezi nu știu cum să încep. Nu întotdeauna îi vine omului la inde­­mlnă să spună ce are-n suflet. Tu, Irină, mi-ai făcut mie un mare bine, mai zise Rozalia și tăcu. — Ce fel ? — Cînd ne-ai sfătuit sâ ne trecem la colectivă. La început, ce-i drept, nu te am ascultat. Trăsesem atîta sărăcie ! Abia în ultimii ani ne mai încropiserăm și noi. De-aia ne te­meam ; trei copii mici, casa înce- GHEORGHE VLAD (Continuare in pag. IH-a) --------------­-----------•—. 11 . ................•"»♦♦e====' ■ -------------­ in secţia filatură a fabricii „Proletarul“ din Bacău, la maşi­nile selfactoare lucrează briga­da fruntaşă condusă de Elena Racheru care îşi depăşeşte zil­nic sarcinile de plan, dînd pro­duse de bună calitate. Fotografia noastră prezintă pe şefa brigăzii, Elena Racheru, discutînd cu tovarăşele sale de muncă Maria Ivan, Mitriţa Croitoru şi Maria Andrei despre calitatea lucrului efectuat. (Foto Gh. Vintilă) In regiunea Piteşti Cresc suprafeţele vitipomicole Pe terenuri altădată erodate sau supuse eroziunii In regiunea Piteşti s-au plantat mari suprafeţe cu vii şi pomi fructiferi. Numai în pri­măvara acestui an s-au plantat cu viţă altoită din soiurile raionate 265 hectare. Peste 70 la sută din su­prafeţele plantate cu vii au fost ame­najate în terase pe dealurile care înainte nu produceau aproape nimic. Multă atenţie se acordă asigurării materialului săditor. In acest scop, s-au înfiinţat 130 ha. plantaţii de port-altoi, iar în serele de forţat de la Gălineşti, la GA.S. şi I.C.H.V.­­Drăgăşani s-au altoit 6.800.000 bucăţi de viţă de vie. Lucrări importante au fost între­prinse şi în sectorul pomicol. Pînă acum au fost plantaţi în masive pomi fructiferi pe o suprafaţă de 517 ha, îndeosebi în sectorul agri­col socialist cooperatist şi de stat. Totodată, au fost plantate 122 ha. cu 3.600.000 puieţi de pomi roditori, iar pe alte 23 ha. au fost însămîn­­ţate seminţe pentru obţinerea de puieţi. Nepoftiţi, dar bine primiţi Primăvara anunţă un an agricol bun. O recoltă bogată de cereale şi fructe nu vine insă de-a gata. Trebuie ca oamenii să intervină, să lucreze bine pămîntul, să în­grijească la timp culturile, grădi­nile, livezile şi viile. In această muncă este nevo­­ie ca ei să simtă nemijlocit, zi de zi, sprijinul şi ajutorul organe­lor agricole raio­nale. In raionul nostru Novaci din regiunea Craiova, însă, lucru­­rile nu stau aşa. Pe valea Gilortului şi a Olteţu­­lui se află un lanţ de comune ca Bengeşti, Ciocadia, Bumbeşti-Pi­­ţie, Cernădia, Polovraci şi al­tele care sunt fala raionului in privinţa pomilor fructiferi. Nu de mult, aici, fără să-şi anunţe sosirea şi fără să li se ureze „bun venit“, sumedenie de omizi au poposit în coroanele po­milor. Este adevărat, „oaspeţii“ n-au fost primiţi cu fanfară, sau lăutari, dar nici n-au fost trataţi ca nişte nepoftiţi. Tovarăşii de la secţiunea agricolă a raionului n-au luat măsuri ca să se stro­pească din timp pomii împotriva dăunătorilor şi nici nu s-au sin­chisit de sosirea lor. E drept, s-au făcut citeva son­daje pe teren şi o stropire super­ficială, dar astea numai în comu­na Novaci (reşe­dinţa raionului). Bag seama, au socotit că omizile vor poposi numai în Novaci! Ar fi bine ca tovarăşii de la secţiunea agricolă a raionului şi înveţe din hărnicia păsărilor ce­rului, care, neplătite, luptă piep­tiş, din zori şi pină-n noapte, cu omizile. N-ar strica insă dacă co­mitetul executiv al sfatului popu­lar raional ar trage la răspundere pe cei care nu înţeleg să-şi facă datoria. MANEA POPA corespondent voluntar Din scrisorile sosite la redacţie A­LTĂDATĂ ŞI ACUM Uzinele „Map Tze­dun“ din Capitală au cunos­cut în anii regimului democrat popular o dez­voltare Înfloritoare. Vechile clădiri au fost reno­vate, lărgite, Îngrijite atent. Lor li s-au adăugat hale şi secţii noi, spaţioase, moderne, utilate cu maşini şi agregate de mare productivitate. Acum se află în curs de construcţie o nouă forjă. Vă prezentăm două imagini comparative, înfă-­­­işind depozitul central de materiale şi atelierul de debitare al laminatelor din cadrul uzinei: aşa arăta altădată (fotografia din stingă); aşa arată acum (fotografia din dreapta). (Foto Agerpres)

Next