Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)
1960-06-10 / nr. 4856
Nr. 4830 Proiectul de Directive in dezbaterea oamenilor muncii (Urmare din pag. 1 a) Nu poţi să nu fi mîndru că trăieşti în aceste timpuri, că lucrezi în asemenea fabrică modernă, rod al politicii înţelepte a partidului nostru. Politica partidului este politica clasei muncitoare, iar noi fiind muncitori luptăm pentru înfăptuirea acestei politici. Succesele noastre dovedesc din plin acest lucru. Numai in luna mai colectivul secţiei noastre a realizat economii in valoare de 35.000 lei, a redus în mare măsură deşeurile şi a economisit 300 kg. ulei de bobinaj. Referindu-se la sarcinile ce revin sectorului textil, vorbitorul a propus ca în vederea reducerii deşeurilor de filatură să se aducă la Săvineşti staţia pilot - care există la Institutul de cercetări chimice din Bucureşti , pentru a se încerca şarjele înainte de pornire. Toţi cei care au luat cuvîntul la dezbaterea proiectului de Directive au subliniat necesitatea îmbunătăţirii continue a calităţii firelor. — Ne-am bucurat cînd am auzit pe tovarăşii de la fabrica „Adesgo“ că firele pe care le-am produs noi au fost ca „aurul", chiar mai bune decît firele venite din import, a spus tov. Vasile Teodorescu, fruntaş în producţie, autor al mai multor inovaţii. Noi ştim însă prea bine că nu toate firele pe care le-am produs au fost de calitate superioară. De aceea trebuie să luptăm pentru ca prestigiul relenului nostru să crească mereu, in acest scop aş propune ca institutele de cercetări sau inginerii noştri să studieze posibilitatea fixării răsuciturilor şi încreţiturilor la firele şi fibrele sintetice cu ajutorul ultra-sunetelor. Numeroasele propuneri care s-au făcut în această secţie merg pe linia organizării mai bune a muncii, a folosirii mai bune a maşinilor, astfel încît să se asigure o calitate superioară a firelor. Chiar a doua zi după dezbateri, unele din aceste propuneri au şi început să prindă viaţă. Prevederile din proiectul de Directive cu privire la dublarea capacităţii fabricii de fire şi fibre sintetice din Săvineşti a stîrnit un viu interes în rîndul colectivului secţiei lactama. — Pentru noi, spunea ing Gh. Caranfil, perspectivele sînt clare, iar cifrele din proiect sînt grăitoare. In ceea ce ne priveşte, sîntem hotărîţi să facem totul pentru ca ele să devină realitate, astfel ca oamenii muncii să poarte tot mai multe produse frumoase, durabile şi ieftine din relon şi volan. Este ştiut că succesul zilei de mîine trebuie pregătit incă de astăzi, spunea tot ing. Paul Călcâi. De aceea fac o propunere care poate fi aplicată numai după ce fabrica va produce cu întreaga ei capacitate de care trebuie să ne ocupăm încă de pe acum. Propunerea se referă la cîteva instalaţii cheie care pot asigura dublarea capacităţii proiectate. Astfel, hidrogenul, care constituie una din materiile prime de bază şi care în prezent este obţinut prin electroliza apei, iar instalaţia noastră lucrează la capacitate maximă să fie înlocuit cu hidrogenul obţinut prin cracarea gazului metan de la combinatul de îngrăşăminte azotoase din Roznov, cu care uzina noastră se învecinează. Acest hidrogen ne poate fi furnizat în cantităţile necesare dublării capacităţii de producţie a fabricii noastre şi la un preţ de cost mai scăzut decît îl producem noi. Instalaţia noastră de electroliză urmează să o punem la dispoziţia altor întreprinderi. Au mai fost făcute propuneri privind producerea mai economicoasă a nitritiului de amoniu, aprovizionarea cu soluţie amoniacală etc. Astfel de propuneri cu o mare eficacitate economică au fost făcute de mai mulţi tovarăşi. Aproape n-a fost muncitor, tehnician şi inginer care, luînd cuvîntul să nu fi făcut una sau mai multe propuneri. Ele demonstrează interesul profund cu care oamenii muncii au primit proiectul Directivelor Congresului al Ill-lea al P.M.R. pentru planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960-1965 şi pentru programul economic de perspectivă. de transport, mecanisme stivuitoare, încărcătoare etc.). Pentru opera de construire a socialismului are o uriaşă importanţă social-economică — automatizarea producţiei. In condiţiile automatizării muncii, rolul omului se reduce deci la controlul funcţionării aparatelor, la întocmirea programului de funcţionare, ceea ce schimbă radical caracterul muncii, o uşurează şi impune un nivel de cunoştinţe speciale şi de cultură generală mult mai ridicat din partea muncitorului. Deşi în ţara noastră automatizarea producţiei este abia la început, au fost realizate unele progrese în siderurgie, industria chimică şi alte ramuri. Ţinînd seama de importanţa automatizării — tehnică a viitorului — proiectul de Directive prevede să se asigure treptat producerea în ţară a elementelor de automatizare, in special a celor electronice, folosind în largă măsură semiconductorii, adică să se păşească la crearea unei baze proprii de producţie a elementelor de automatizare. Maşinile-unelte automate şi semiautomate urmează să fie introduse şi extinse mai ales în ramurile în care utilizarea lor este justificată de condiţiile economice (producţie continuă, de serie mare) — în industria chimică, de prelucrare a petrolului, energetică, în siderurgie, industria alimentară, producţia de ciment. Una din laturile cele mai importante ale progresului tehnic este îmbunătăţirea continuă a tehnologiei de producţie, aplicarea proceselor tehnologice celor mai moderne şi mai economicoase, pe această cale putîndu-se asigura sporirea producţiei cu investiţii minime. Este suficient a arăta că înlocuirea prelucrării mecanice a metalului, acolo unde este posibil, cu matriţarea, aduce economii de 25.000 tone de metal la fiecare 100.000 tone de laminate prelucrate, eliberîndu-se, totodată, pentru alte necesităţi, aproximativ 1.500 maşini-unelte. în ultimii ani, în ţara noastră au fost adoptate diferite procedee tehnologice avansate, cum sunt metode moderne de turnare, de forjare, de tratamente termice etc. Semnificativ este faptul că circa jumătate din producţia de oţel realizată în 1959 s-a obţinut in cuptoare Martin care folosesc gaz metan la elaborarea şarjelor, ceea ce asigură reducerea substanţială a consumului de păcură. Sudura automată s-a extins la toate şantierele navale, la fabricarea vagoanelor. Cu toate acestea însă, deşi în unele întreprinderi au fost verificate în practică de ani de zile avantajele folosirii unor asemenea procedee ca turnarea în modele uşor fuzibile, în cochile, în coji, sudura automată şi semiautomată, călirea prin Curenţi de înaltă frecvenţă, totuşi ele au fost folosite pînă acum într-o proporţie redusă. In proiectul de Directive sunt prevăzute un şir de obiective în legătură cu introducerea şi extinderea unor asemenea procedee tehnologice importante cum sunt: forajul cu turbina, care se va extinde pînă la 70 la sută din totalul forajului; un procedeu nou pentru fabricarea cocsului metalurgic din cărbuni energetici de Valea Jiului ; producţia de oţel electric va creşte de aproape 2 ori, iar a oţelurilor aliate de peste 2,5 ori în 1965 faţă de 1959 ; extinderea metodelor avansate de forjare şi turnare şi reducerea prelucrării prin aşchiere; procedee tehnologice noi pentru a obţine ţesături neşifonabile, ţesături care nu se contractă la spălat, încălţăminte flexibilă şi mai uşoară etc. Una din laturile cele mai caracteristice ale progresului tehnic in epoca noastră este producerea unor materii prime şi materiale sintetice, cu calităţi tehnice şi economice superioare, ceea ce permite înlocuirea unui şir de materii prime naturale, industriale şi agricole. Pentru a obţine cît mai multe avantaje de pe urma materiilor prime si materialelor sintetice, folosirea lor trebuie orientată in aşa fel, incit ele să înlocuiască materialele scumpe sau deficitare. De pildă. Introducerea maselor plastice in construcţia de maşini determină economii însemnate de metal, reducerea preţului de cost al maşinilor, micşorarea greutăţii acestora, fără a le dăuna caracteristicilor de rezistenţă ; în acelaşi timp, faptul că piesele din mase plastice se produc fără prelucrări mecanice eliberează importante capacităţi de producţie în industria constructoare de maşini. Proiectul de Directive prevede ca pînă în 1965 cel puţin 30 la sută din producţia noastră de mase plastice şi răşini sintetice să fie utilizată pentru înlocuirea metalelor feroase şi neferoase şi 20 la sută în industria lemnului şi mobilei. Progresele realizate pînă acum în producţia de fibre şi fire sintetice, asimilarea fibrelor volan (înlocuitor de lînă), a unor noi mase plastice ca polietilena etc. permuite lărgirea sortimentelor de ţesături şi bunuri de consum de tot felul, ceea ce are o mare însemnătate pentru ridicareanivelului de trai. Un câmp larg pentru dezvoltarea ramurii construcţiilor şi industriei materialelor de construcţii oferă aplicarea materialelor de construcţii noi — mai ieftine şi mai bune — ca prefabricatele, cheramzitul blocurile ceramice, ipsosul de rezistenţă, sticla spongioasă s a., a căror folosire are un caracter progresist atît prin faptul că contribuie la reducerea preţului de cost al construcţiilor industriale şi de locuinţe, cît şi prin faptul că înlesneşte extinderea metodelor industriale în construcţii. Principalul lucru în această privinţă este organizarea producţiei de serie mare a acestor materiale, în acelaşi timp cu prevederea folosirii lor în proiecte. Tocmai în scopul Intensificării procesului de industrializare a construcţiilor şi al reducerii preţului lor de cost se prevede ca producţia de prefabricate din beton armat să ajungă în 1965 la cel puţin 1,2 milioane m.c. Progresul tehnicii o cauză generală Oamenii ştiinţei şi tehnicii, cadrele de cercetători şi proiectanţi din institute şi laboratoare au adus o contribuţie de preţ la realizarea progresului tehnic în economia naţională. Ei sunt chemaţi — după cum arată proiectul de Directive — să dea, în anii ce vin, o contribuţie importantă la introducerea tehnicii noi şi la soluţionarea unor asemenea probleme tehnico-economice pe care le ridică dezvoltarea economiei ca : valorificarea resurselor energetice şi de substanţe minerale, fabricarea cocsului metalurgic din cărbuni energetici, perfecţionarea maşinilor fabricate în ţară , introducerea şi extinderea automatizării în industrie etc. Din păcate însă, în unele Institute, se mai risipesc forţe şi mijloace pentru a se cerceta teme rupte de nevoile producţiei, sau care au fost deja rezolvate în alte ţări sau chiar şi la noi în ţară. De pildă, Institutul de cercetări pentru pielărie, cauciuc, sticlă, aparţinînd Ministerului Industriei Bunurilor de Consum şi-a propus anul trecut să rezolve tehnologia uscării pieilor sub tensiune abia în 1962, deşi această metodă se aplica îrn industria noastră încă din 1958. Esenţial în activitatea de cercetare şi proiectare este orientarea ei spre cele mai arzătoare necesităţi ale economiei naţionale, spre rezolvarea acestor necesităţi pe baza a tot ce este mai nou şi mai înaintat in ştiinţa şi tehnica mondială. De un real folos va fi întărirea sectorului de studii, cercetări şi proiectare a industriei constructoare de maşini în unităţi centrale şi mai ales în întreprinderi. Se întîmplă ca unele rezultate valoroase ale cercetărilor să fie introduse cu încetineală în producţie atît din cauza unor institute de cercetări şi proiectare, cît şi a unor ministere care nu urmăresc soarta proiectelor reuşite, generalizarea soluţiilor constructive. Oare n-ar fi util ca aprecierea muncii, cercetătorilor, mai ales a celor din institutele diferitelor ministere, să se facă după gradul de aplicare în producţie a lucrărilor lor ? în ţara noastră, ca şi înt celelalte ţări socialiste, progresul tehnic este o problemă de stat, el infâptuindu-se pe baza planului tehnic. Dar, deşi planul tehnic este o parte constitutivă principală a planului fiecărei întreprinderi, iar îndeplinirea lui — o obligaţie, unii conducători de întreprinderi 11 privesc rupt de celelalte sarcini de producţie, nu urmăresc realizarea lui, socotind că în felul acesta se dispensează de „o bătaie de cap“ suplimentară şi că o pot scoate la capăt fără el. Merită să fie studiată propunerea unor oameni ai muncii ca întreprinderile să aibă planuri de mecanizare a diferitelor lucrări, ai căror indici să fie obligatorii. In orînduirea socialistă unde minunile tehnicii, cuceririle culturii devin, după cum arăta Lenin, „un bun al întregului popor“, slujind la ridicarea nivelului de trai al poporului, masele muncitoare accelerează, prin activitatea şi iniţiativa lor creatoare, dezvoltarea tehnicii, în mobilizarea muncitorilor, a cadrelor tehnice la lupta pentru progresul tehnic, un rol de frunte revine organizaţiilor de partid. Experienţa arată că perfecţionarea tehnicii înregistrează succese în primul rind în acele fabrici şi uzine, unde organizaţiile de partid, preocupîndu-se în permanenţă de problemele progresului tehnic, cultivă in rînduriie membrilor de partid, ale muncitorilor fruntaşi, ale inginerilor şi tehnicienilor interesul neslăbit pentru tehnica nouă, iau atitudine hotărîtă împotriva mentalităţilor învechite, a manifestărilor de rutină şi conservatorism, exercită un control neîncetat asupra activităţii conducerilor administrative în legătură cu introducerea tehnicii noi. Organizaţiile de partid sunt chemate să îndrume organizaţiile sindicale ca acestea să se ocupe în mod susţinut de problemele progresului tehnic, să facă din lupta pentru progresul tehnic un obiectiv central al întrecerii socialiste. Una din datoriile de seamă ale organizaţiilor de partid constă în sprijinirea şi lărgirea mişcării inovatorilor, inventatorilor şi raţionalizatorilor — pîrghie puternică a progresului tehnic — mişcare în care înfloresc iscusinţa, talentul, mintea ageră a clasei muncitoare. Numai in anii care au trecut de la Congresul al II-Iea al partidului pînă în 1959 s-au aplicat în producţie circa 100.000 de inovaţii, de pe urma cărora s-au obţinut economii de peste 200 milioane de lei anual Pentru a spori eficacitatea mişcării de inovaţii şi aportul inovatorilor la perfecţionarea tehnicii sunt necesare: îndrumarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor inovatori înainte de toate spre rezolvarea unor probleme esenţiale pentru bunul mers al producţiei, aplicarea în producţie şi generalizarea inovaţiilor preţioase. Acordînd tot sprijinul inovatorilor, stimulîndu-i pe diferite căi, contribuind la întărirea Colaborării rodnice dintre muncitorii inovatori şi cadrele tehnice, organizaţiile de partid au datoria să ia atitudine faţă de pseudo-inovaţiile care nu folosesc producţiei, faţă de diverşi amatori de cîştiguri uşoare, care se înfiinţează ca musca la arat în jurul inovatorilor în calitate de falşi „coautori“. Stăpînirea tehnicii noi şi folosirea ei cu maximum de rezultate cere ridicarea continuă a calificării muncitorilor şi a cadrelor tehnice. In anii 1960—1965 se vor pregăti în şcoli profesionale şi tehnice şi vor intra în producţie noi cadre de muncitori calificaţi, cadre tehnice medii şi cadre cu pregătire superioară — capabili să stăpînească tehnica nouă şi s-o facă să progreseze. Este de datoria organizaţiilor de partid să se îngrijească de buna desfăşurare a învăţămîntului seral, să vegheze ca muncitoriielevi să primească sprijinul cuvenit Organizaţiile de partid sunt chemate să stimuleze iniţiativa inginerilor, maiştrilor, tehnicienilor în realizarea progresului tehnic, un rol important jucîndu-l antrenarea largă a inginerilor şi tehnicienilor şi ţinerea lor la curent cu cele mai noi realizări ale tehnicii, dezbaterea, pe baza planului tehnic, a măsurilor tehnice şi tehnico-organizatorice celor mai potrivite pentru valorificarea rezervelor producţiei. Pentru organizaţiile de partid, pentru cadrele din economie, pentru toţi cei chemaţi să contribuie la dezvoltarea tehnicii noi şi introducerea ei în producţie, înflăcărarea cu care partidul nostru promovează progresul tehnic trebuie să fie o pildă şi un îndemn. Cu cît va fi mai ridicat nivelul tehnic în economia naţională, cu atît poporul nostru va dispune de mai multe resurse pentru satisfacerea nevoilor sale materiale şi culturale în creştere, va desăvîrşi mai curînd construcţia socialistă. GH. BADRUS =♦♦♦= (Urmare din pag. I-a) Există, s-au creat pe şantierele noastre toate condiţiile ca termenul de execuţie a unui bloc de 40—60 de apartamente să fie scurtat la 4-5 luni — aşa cum prevede proiectul de Directive. Prin mîinile constructorilor trec zilnic cantităţi impresionante de materiale. Manipularea cu grijă şi folosirea gospodărească a acestora trebuie să constituie unul din obiectivele esenţiale ale întrecerii de pe şantiere, aceasta fiind una din căile importante de ieftinire a locuinţelor. Lupta pentru economii trebuie să se împletească strins cu grija pentru calitatea bună a lucrărilor. înşişi constructorii trebuie să fie aceia care să combată primii lucrul de mîntuială, calitatea proastă a unor finisaje, micile „neglijenţe“ care nemulţumesc pe locatari şi umibresc într-un fel eforturile lăudabile ale marii majorităţi a constructorilor. Sfaturilor populare — ca gospodari ai regiunilor, raioanelor şi oraşelor ţării — li s-au încredinţat sarcini şi răspunderi importante în legătură cu conducerea şi organizarea activităţii de construcţii de locuinţe pe plan local. Aşa cum se prevede în proiectul de Directive, locuinţele noi se vor construi pe bază de proiecte bine studiate, adaptate specificului local, cu asigurarea confortului necesar şi amplasate pe locuri care permit folosirea cît mai complectă a reţelelor edilitare. Munca pe şantier este o muncă complexă, care cere pricepere, hotărîre de a învinge greutăţile, îndrăzneală şi chibzuinţă în adoptarea unor soluţii noi de muncă. De aceea, cu cît organizaţiile de partid vor şti să fie mai prezente în mijlocul vieţii şi preocupărilor constructorilor de pe aceste şantiere, cu cît vor şti să muncească mai judicios cu oamenii, însufleţindu-i la fapte mari, cu atît mai rodnice vor fi rezultatele, cu atît vor creşte iniţiativa şi spiritul gospodăresc al constructorilor. Îndrumate şi sprijinite de organizaţiile de partid, sindicatele — ca organizatoare nemijlocite ale întrecerii socialiste pe șantiere — sînt chemate să asigure, printr-o strinsă conlucrare cu organele administrative, răspîndirea largă, organizată a acestei experiențe bune, a metodelor înaintate folosite de constructori, ridicînd prin aceasta nivelul întregii activităţi pe şantiere. Muncind din ce în ce mai bine, mai organizat, constructorii de locuinţe din patria noastră îşi vor aduce astfel contribuţia lor importantă — alături de oamenii muncii din toate ramurile economiei naţionale — la înfăptuirea politicii partidului nostru de înflorire continuă a patriei socialiste, de creştere a bunăstării poporului muncitor. Construcţia de locuinţe - o problemă centrală a planului de dezvoltare economică SCINTEIA A apărut în limba romina numărul 6(22) 1960 al revistei „Probleme ale păcii şi socialismului“ A apărut în limba romînă, în Editura politică, numărul 6 (22) pe anul 1960 al revistei „Probleme ale păcii şi socialismului“, revistă teoretică şi informativă a partidelor comuniste şi muncitoreşti. In acest număr este publicat comunicatul cu privire la şedinţa Consiliului redacţional al revistei „Probleme ale păcii şi socialismului“, precum şi articolele: Popoarele cer: să fie înfrînaţi agresorii, să fie obţinută o pace trainică !; Dialectica militarismului de 1. ARBATOV; Militarismul german — un pericol pentru securitatea Europei occidentale de P. PETERS ; Frontul unic este o necesitate imperioasă de A. VIELLOUET. Partidul Comunist din Maroc îşi va îndeplini datoria de ALI YATA; Revoluţia din Guatemala : experienţă şi învăţăminte de C. DEL CAMPO ; Problemele ideologice în Argentina de astăzi de H. AGOSTI; Fermierii din S.U.A.; Problemele, viaţa şi lupta lor de J. HELLMAN. La rubrica „în ţările socialismului“ sunt publicate articolele :Marele salt in economia naţională a Chinei de VAN GUAN-WEI ; Sarcina economică fundamentală a Republicii Democrate Germane de E. APEL; Relaţii de prietenie şi ajutor reciproc de L. POL; Pentru dezvoltarea continuă a democraţiei socialiste în Bulgaria de K. TVETKOV ; Să muncim în mod socialist, să trăim in mod socialist de A. KRCEK. Rubrica „In partidele comuniste şi muncitoreşti" conţine un bogat material informativ cu privire la activitatea unor partide frăţeşti. In cadrul rubricii „Cărţi şi reviste“ sunt publicate articolele: Bazele economice ale socialismului în Romînia de I. OLEINIK: Socialism sau misticism ? de A. B MIRZA. Rubrica „Scrisori, note, replici“ cuprinde următoarele articole: O vizită remarcabilă de P. VILLON; In jurul unei falsificări de S. V. Ce spune şi ce trece sub tăcere preşedintele Nasser de KARIM HAFID; Voinţă de neinfrînt de P. LAFUENTE. Revista „Probleme ale păcii și socialismului“ apare lunar în limbile : albaneză, arabă, bulgară, cehă, chineză, coreeană, engleză, franceză, germană, italiană, japoneză, mongolă, olandeză, poloneză, portugheză, română, rusă, spaniolă, suedeză, ungară, vietnameză. Vizitele delegaţiei parlamentare finlandeze Joi dimineaţa, delegaţia parlamentară finlandeză în frunte cu Paavo Johannes Aitio, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, însoţită de acad. Grigore Bemetato, deputat în Marea Adunare Naţională, şi Mircea Biji, secretar general al Marii Adunări Naţionale, a părăsit Capitala plecînd într-o vizită prin ţară. Sosind în regiunea Ploeşti, parlamentarii finlandezi au fost oaspeţii muncitorilor Uzinei de utilaj petrolier „1 Mai“. Aici ei au fost intîmpinaţi de preşedintele Sfatului popular regional, Gh. Stan, deputat în Marea Adunare Naţională, Ion Popa, directorul uzinei, de ingineri şi tehnicieni. Delegaţia a vizitat principalele secţii ale uzinei, grupul social. In continuarea vizitei, la blocul de ulei 3 Teleajen, oaspeţii au fost întîmpinaţi de directorul Al. Boabă, deputat în Marea Adunare Naţională. Aarie Edvard Simonen, preşedinte al grupului parlamentar social-democrat, a felicitat conducerea întreprinderii şi pe muncitori pentru realizările lor urîndu-le totodată noi succese în activitatea de viitor. In drum spre Oraşul Stalin, membrii delegaţiei au vizitat Muzeul Peleş, unde au fost întîmpinaţi de Nicolae Deleanu, deputat în Marea Adunare Naţională, directorul muzeului. Seara, parlamentarii finlandezi au sosit în Oraşul Stalin, unde au fost întîmpinaţi de N. Iorga, preşedintele Sfatului popular regional, şi de deputaţi în Marea Adunare Naţională. (Agerpres) 00-Lucrările „Stagiului internaţional: Accesul muncitorilor la educaţie şi cultură“ In continuarea lucrărilor „Stagiului internaţional : Accesul muncitorilor la educaţie şi cultură“, organizat de Comisia naţională a R. P. Romine pentru U.N.E.S.C.O. şi Consiliul Central al Sindicatelor din R. P. Română, sub auspiciile U.N.E.S.C.O., au avut loc joi dimineaţa discuţii la rapoartele prezentate. (Agerpres) TELEGRAME EXTERNE URS-S- Consfătuirea unională pentru problemele urbanisticii MOSCOVA 9 (Agerpres).— TASS La 8 iunie Consfătuirea unională pentru problemele urbanisticii şi-a continuat lucrările. S-a arătat că în ultimii patru ani preţul de cost al construcţiei de locuinţe a fost redus în Uniunea Sovietică cu 18 la sută. Acesta este unul din principalele rezultate ale introducerii intense a proiectelor-tip economice care au deschis drumul unei largi industrializări a lucrărilor de construcţii. La consfătuire s-a anunţat că în cursul septenalului in Ucraina se vor construi locuinţe cu o suprafaţă totală de 100 milioane metri pătraţi, ceea ce depăşeşte de 12 ori suprafaţa unui oraş ca Kievul. In afară de aceasta, se prevede construirea a 1.800.000 case în mediul rural. S-a precizat că în Ucraina au fost elaborate planurile generale de sistematizare a 186 dintre cele mai mari şi cele mai importante oraşe sub aspect industrial şi administrativ. La 9 iunie în cadrul unei secţii speciale a consfătuirii a fost discutată problema sistematizării şi executării construcţiilor în mediul rural. Cu acest prilej s-a arătat că astăzi aproape fiecare dintre cele 50.000 de colhozuri existente în ţară grupează gospodării ţărăneşti din cîteva sate. Unii participanţi la discuţie au apreciat ca neraţional faptul că adeseori numărul satelor mici grupate într-un colhoz este de 10, 20 şi chiar 30. Aceasta îngreunează introducerea confortului modern. După cum a reieşit din discuţii, este indicată construirea în centrele colhozurilor a unor orăşele cu o populaţie de 2.000—3.000 locuitori. S-a recomandat să se construiască pe scară de masă case cu parter şi etaj pentru două familii. Procesul de lichidare a satelor mici este încă in faza iniţială, dar se extinde cu repeziciune. Grandiosul program de lucrări capitale în colhozuri prevede investirea în acest scop a aproximativ 400 miliarde de ruble. Se prevede ca în locul sutelor de mii de sate din Uniunea Sovietică, in următoarele două decenii să apară citeva zeci de mii de orașe rurale. Greve ale muncitorilor americani NEW YORK 9 (Agerpres). - Potrivit relatărilor presei, la 8 iunie în statul Connecticut a început o grevă de masă a muncitorilor de la 7 uzine constructoare de avioane, aparţinînd societăţii „United Aircraft Corporation“. Potrivit datelor preliminare, la grevă participă 33.000 de persoane. Această grevă de masă a fost declarată în urma refuzului patronilor de a satisface revendicările muncitorilor cu privire la majorarea salariilor, la examinarea plingerilor împotriva administraţiei şi la garanţii mai sigure împotriva concedierii muncitorilor. Ziarele relevă că s-au făcut încercări de a se rupe liniile pichetelor de grevişti, ceea ce a dus la ciocniri cu poliţia. Au fost operate arestări. NEW YORK 9 (Agerpres). După cum transmite agenţia U.P.I. 1500 de muncitori de la patru fabrici de confecţii ale companiei Kenrose Manufacturing Co. din Roanoke (Virginia) au declarat grevă ca urmare a intenţiei patronilor de a face concedieri. In faţa intrărilor fabricilor au fost postate pichete ale greviștilor. ★ ------o-oo----- Introducerea limbii ruse în universităţi braziliene Ziarul brazilian „Diario de Noticias“, care apare în oraşul Porto Alegre, anunţă că într-o serie de universităţi din Brazilia s-a introdus studiul limbii ruse. După cum subliniază „Diario de Noticias“, numărul studenților care doresc să învețe limba rusă este foarte mare. -0*0-S- u- A- Personalităţi politice critică aspru politica guvernului NEW YORK 9 (Agerpres). — Personalităţi de seamă din rîndurile Partidului democrat critică tot mai frecvent politica externă şi Internă a guvernului Statelor Unite. Numărul din iunie al revistei „Democratic Digest“, organul Comitetului Naţional al Partidului democrat, cuprinde o serie de declaraţii în acest sens. Condamnînd cu asprime politicapro-guvernului, R. Meyner, guvernatorul statului New Jersey, subliniază că sarcina viitorului preşedinte va consta în „a compensa prejudiciile provocate în cursul administraţiei de opt ani a predecesorului lui“, în cursul acestei perioade, arată Meyner, Statele Unite „au rămas în urma Rusiei sovietice în dezvoltarea tehnicii rachetelor, în cercetarea spaţiului cosmic şi în ritmul de dezvoltare economică“. E. Brown, guvernatorul statului California, critică guvernul Eisenhower pentru faptul că acesta neglijează probleme atît de importante ca asigurarea de şcoli, locuinţe şi asistenţă medicală. „In ţară, subliniază el, numărul sălilor de clasă este cu 140.000 inferior, iar al cadrelor didactice cu 195.000 inferior celui necesar“. Senatorul Symington, eventual candidat la funcţia de preşedinte din partea Partidului democrat, critică de asemenea administraţia Eisenhower pentru faptul că politica ei „a dus la creşterea şomajului şi la folosirea incomplectă a utilajelor industriale“, ceea ce a atras după sine „stagnare economică şi o uriaşă risipă de resurse materiale“. Tineretul englez a organizat recent un marș de la Londra la Foulness (centru de cercetări pentru arme atomice) în semn de protest împotriva politicii de înarmare nucleară promovate de guvern. In fotografie: Aspect din timpul marșului. 3: : Patria (9,45, 12, 14,15, 16,30, 19, 21,30), I. C. Frimu (10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15 sală) (20,15 grădină), Gh. Doja (10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15); Răzbunarea: Bucureşti (9,30, 11,30, 14, 16,30, 19, 21,30 sală) (20,30 -* grădina 13 Septembrie), Înfrăţirea intre popoare (10,30, 14,30, 16,30, 18,45, 21), Libertăţii (10, 12, 14,30, 16,30, 16,45, 21 sală) (20 grădină), Valurile Dunării, Republica (9,30, 12, 15,30, 18,15, 21), 1 Mai (9, 11,45, 15, 18, 21 sală) (20,15 grădină), Elena Pavel (9,45, 12,15, 15,45, 18,30, 21,15 sală) (20,30 grădină), Generalul Della Rovere; Magheru (10, 12, 15, 17, 19, 21), Lumina (10, 11,45, 13,30, 15,15, 17, 16, 21); O zi de odihnă; V. Alecsandri (10, 12, 16, 18,30, 21), Al. Sahia (10, 12, 15, 17 sală) (20,30 grădină). In Intimpinarea zorilor! Miorița (18,30, 18,45, 21), 8 Martie (15, 17, 19, 21 sală) (20,30 grădină): Mamelucal; Donca Simo (15,30, 18, sală) (20,30 grădină); Gh. Coşbuc (16, 18,15 sală) (20,30 grădină); Foma Gordeev; Central (10,15, 12,13; 15,30, 18, 20,30): Fatima; Victoria (10,30, 16, 20), Primăvara şi Nu aştepta luna mai; Maxim Gorki (10,30; 12,25, 14,20, 16, 18,15, 20,30), 23 August (15, 17, 19 sală) (20,30 grădină): Floreasca (17, 19): Cercul; Timpuri Noi (rulează in continuare de la 10—21): N. S. Hruşciov in Indonezia; 13 Septembrie (rulează in continuare de la 10—17 pentru copii): Program special; 18,45 , 20,40 pentru adulţi): Blana de vizon; Tineretului (16,30, 18,30, 20,30): Telegrame; Al. Popov (rulează in continuare de la 10,21), Unirea (15,30, 18 sală) (20,30 grădină), Volga (16, 18,15, 20): Barbara; C. David (16, 18,15, 20,30): Prima zi de pace; V. Roaită (10, 12, 15, 17, 19, 21 sală) (20,30 grădină), Arta (15, 17, 19,15, sală) (20,30 grădină), Olga Bande (15, 17, 19 sală) (20,30 grădină). Război şi pace seria II: Flăcăra (10,30, 15, 17, 19, 21), Aurel Vlaicu (11, 15, 17, 19, 21), Pescarii din arhipelag; Munca (16, 18,15, 20,30); In pragul vieţii; Moşilor (10, 18,15 sală), (20,30 grădină): Ea le iubeşte; Popular (16, 18,15, 20,30): In iureşul focului; 16 Februarie (16, 18, 20): Copiii minune; M EminescU (16, 18,15, 20,30): Alo... aţi greşit numărul I; Hie Pintilie (15, 17 sală) (20,30 grădină): Război şi pace seria I; 8 Mai (15, 17, 19, 21): Revolta peonilor; N. Bălcascu (15, 17, 19 sală) (20,30 grădină), 30 Decembrie (15,30, 18, 20,30): Intrigă și Iubire; G. Bacovia (15, 17, 19, 21): Pe jos spre vai; Drumul serii (15,30, 19,15): Mizerabilii (ambele serii); B. Delavrancea (16, 18, 20), Vâsli Surikov. Grădini de vară: T. Vladimirescu (20,30), Tamango; Stadionul Republicii (20,30), Stadionul Giuleşti (20,30), Stadionul Dinamo (20,15) Răzbunarea. CUM VA FI VREMEA? Timpul probabil pentru următoarele trei zilei vreme instabilă cu cer schimbător, temporar noros. Ploi locale şi sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice, vor cădea în toate regiunile ţările mai frecvente vor fi în Transilvania, nordul Moldovei şi în regiunea muntoasă. Cu totul izolat va cădea grindină. Vînt moderat, temporar pînă la tare, din sectorul vestic. Temperatura ia scădere ușoară. -‰›• Radio V VINERI, 10 IUNIE • Emisiunea pentru sate , la microfon, fruntaşii recoltelor bogate — orele 5,10 — I. • Din cele m m fru- Bioase melodii populare romînești — orele 12,33 — I. • Fritz Kreisler, compozitorul Interpret — orele 13,05 — I., • Uvertura ,,Manfred“ de Schumann — orele 15,10 — I. • Teatru la microfoat „Vlaicu şi feciorii lui* de Lucia Demetrius — orele 10,30 —II. • Formaţii corale studenţeşti — orele 20,30 — I. • Jurnalul satelor — orele 21,15 — I. O înregistrări de la cel de-al Vl-lea Concurs internaţional ,,Chopin" 1900 — orele 22,35 —* II. „Cantata epică“ de Tormi — orele 23,09 — I. SlMBATA.il IUNIE • Din lupta poporului nostru pentru libertate: „Tudor din Vladimiri, montaj în versuri de Mihu Dragomir — orele 9,30 — I. • Piese Instrumentale de compozitori români — orele 10,15 — I. • Anul olimpic 1860 — orele 12,20 — I. • Pridul ne conduce — program de cîntece — orele 14,40 — I. • Concert popular —■ orele 15,10 — I. • Cîntă taraful „Săltărelul“ al G.A.C. din Bolintinul din Deal, regiunea Bucureşti — orele 10,00 — I. • Compozitorii întîmpină Congresul partidului cu noi creaţii — orele 10,25 — II. • Pe teme internaţionale — orele 19,05 — I. • Muzică din opera „Frasquita“ de Lehar — orele 19,40 — II. • Cvartetul în Do major de Haydn — orele 22,39 — II. • Simfonia „Cîntecul pădurii" de compozitorul chinez Mast-tun — orele 23,22 — I. Pae 3