Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)
1960-06-12 / nr. 4858
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4858 Duminică 12 iunie 1960 4 PAGINI - 20 BANI ÎN STAŢIUNILE DE ODIHNĂ - O DESERVIRE CEl MAI BUNA Pe Valea Prahovei şi pe Valea Oltului, pe litoralul însorit al Mării Negre, în cele mai pitoreşti regiuni ale ţării, staţiunile balneo-climaterice şi-au deschis larg porţile pentru a primi pe oamenii muncii. Aerul tare al munţilor şi soarele arzător de pe litoriu, nămolul şi apele tămăduitoare îi vor ajuta să se odihnească, să-şi fortifice sănătatea. Anul trecut au fost trimişi la odihnă şi tratament peste 500.000 de oameni ai muncii. Anul acesta numărul lor va fi şi mai mare. Numai prin sindicate vor fi trimişi la odihnă şi tratament aproape 300 mii de oameni ai muncii. Pentru asigurarea unor condiţii cît mai avantajoase şi in vederea îmbunătăţirii deservirii şi a tratamentului balnear, Consiliul de Miniştri şi Consiliul Central al Sindicatelor au adoptat recent o hotărîre, prin care se aduc noi înlesniri tuturor oamenilor muncii care merg la odihnă şi tratament în staţiunile balneo-climaterice. Pentru asigurarea unei odihne plăcute, s-au luat din timp un şir de măsuri. In staţiuni s-au ridicat construcţii noi, au fost renovate şi amenajate vilele şi pavilioanele existente, s-au construit cantine moderne, policlinici, dispensare, cinematografe, cluburi. Importante lucrări s-au făcut pe litoral. Complexele de odihnă, tratament şi distracţii, hotelurile, falezele reamenajate, spaţiile verzi au transformat vechile staţiuni de pe litoral în adevărate perle ale Mării Negre. La Olăneşti, stabilimentul băilor a fost renovat, la Călimăneşti s-a construit o nouă secţie de hidroterapie, unde se vor putea face zilnic 700 de băi. La Herculane a fost dat de curînd în folosinţă un nou izvor terapeutic, ale cărui ape sunt sxperioare vechilor izvoare din staţiune, ceea ce dă posibilitatea obţinerii unor rezultate mai bune în tratarea bolnavilor de reumatism. Se poate spune că nu există staţiune balneo-climaterică din ţară unde să nu se fi făcut pregătiri pentru primirea cît mai bună a oaspeţilor. Şi totuşi în unele staţiuni, lucrările pregătitoare pentru sezonul de vară sunt rămase în urmă. Vilele.Postăvaru“ din Sinaia, „Lotru“ din Buşteni, deşi au instalaţiile sanitare defecte, nici pînă zilele trecute nu se trecuse la repararea lor. Şi la o parte din cabanele de pe munţii Bucegi şi de pe Valea Teleajenului lucrările de reparaţii au început tîrziu. La redacţia noastră au sosit scrisori prin care cetăţenii semnalează neglijenţe în gospodărirea staţiunilor. Un corespondent voluntar informează că la pavilionul de băi din Govora geamurile unor cabine sunt sparte, iar la altele nu se închid ; din această cauză se face curent, ceea ce dăunează bolnavilor. Despre ce altceva poate fi vorba în astfel de cazuri, dacă nu de nepăsare şi lipsă de răspundere din partea acelora care gospodăresc staţiunile respective ? Sezonul de vară a început. In zilele ce vor veni, staţiunile vor cunoaşte o mare afluenţă de oaspeţi. De aceea este necesar ca acolo unde amenajarea vilelor şi pavilioanelor, verificarea instalaţiilor de băi, pregătirea cantinelor, deschiderea de unităţi comerciale şi de deservire a populaţiei sînt rămase în urmă, să se urgenteze terminarea lor. Reuşita acestor lucrări depinde de felul în care comitetele executive ale sfaturilor populare regionale vor controla şi îndruma conducerile staţiunilor. Oamenii muncii trebuie să găsească în staţiunile balneo-climaterice condiţii cît mai bune de odihnă şi tratament, o masă bună, o comportare atentă plină de grijă şi atenţie din partea personalului de deservire. Buna aprovizionare a staţiunilor depinde în mare măsură de spiritul gospodăresc al sfaturilor populare respective, al unităţilor Aprozar şi ale cooperaţiei de consum. Respectînd întocmai şi la timp contractele încheiate privitoare la livrările de legume, fructe, ouă, păsări etc., unităţile furnizoare contribuie la asigurarea unei cit mai bune aprovizionări a oamenilor muncii veniţi la odihnă. Depozitele dispun de cantităţi sporite de mărfuri şi în sortimente variate. Printr-un control exigent sfaturile populare pot preveni orice lipsă de operativitate în aprovizionarea unităţilor comerciale şi a staţiunilor, orice neglijenţă care dăunează bunei gospodăriri. Aceeaşi atenţie este necesar să se acorde unităţilor de deservire ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi ale întreprinderilor industriei locale. Staţiunile balneo-climaterice oferă vizitatorilor o activitate culturală an de an mai bogată. In fiecare staţiune se găsesc cinematografe, biblioteci, lăcaşuri de cultură şi sport. Rămîne numai ca aceste mijloace să fie folosite din plin. Un bun exemplu în această privinţă îl constituie staţiunile Călimăneşti şi Sinaia. Aici se desfăşoară o vie activitate culturală. Serile literare, recenziile, excursiile, concursurile pe diferite teme sunt mult apreciate de vizitatori. Anul acesta, mai mult decât în alţi ani, în staţiuni se vor deplasa echipe artistice de amatori şi profesionişti. Este necesar să se acorde o atenţie deosebită conţinutului programelor cultural-artistice. Dînd tot sprijinul activităţii artistice, organele locale sunt datoare să vegheze ca programele să aibă un conţinut bogat, să nu admită programe improvizate, vulgare, lipsite de gust. O grijă deosebită trebuie să existe pentru difuzarea operativă a ziarelor şi revistelor. O problemă deloc neglijabilă este aceea a stabilirii unor bune legături prin autobuzele I.R.T.A. spre staţiunile unde nu există cale ferată directă. Asigurarea unor condiţii bune oamenilor muncii trimişi la odihnă şi tratament şi asigurarea bunei funcţionări a taberelor de copii sunt probleme importante cărora comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, consiliile sindicale regionale şi conducerile staţiunilor să le acorde zi de zi atenţia cuvenită, veghind ca vizitatorii să se bucure din plin de condițiile create de partid și guvern. --- . .. - ----- După cum s-a mai anunţat, in a doua jumătate a lunii iunie se va deschide în pavilionul din parcul I. V. Stalin „Expoziţia sovietică“. In incinta pavilionului şi pe terenul din jir vor fi prezentate circa 6.000 de exponate, care înfăţişează o parte a succeselor obţinute de oamenii sovietici în principalele ramuri ale economiei, ştiinţei şi culturii. Lucrările de pregătire se apropie de sfirşit. In perioada cind expoziţia va fi deschisă se vor organiza excursii in grup cu trenuri speciale, vizitatorii beneficiind de reduceri pe C. F.R. între 50-67 la sută. In fotografie este prezentat un aspect din interiorul pavilionului în care se fac ultimele pregătiri pentru deschiderea „Expoziţiei sovietice". (Foto Agerpres) Festivalul cîntecului, jocului şi portului Azi, in pădurea Pustnicul-Brăneşti, incepînd de la orele 9:30 are loc Festivalul cintecului, jocului şi portului din regiunea Bucureşti. La această manifestare participă cele mai bune formaţii de orchestră, cor, dans şi solişti din regiune, purtînd cele mai reprezentative costume populare, îşi vor da concursul: Ansamblul folcloric al Sfatului popular al Capitalei, Ansamblul de cîntece şi dansuri al U.T.M., precum şi interpreţi de frunte ai muzicii populare româneşti. Tot astăzi, incepind de la orele 16:00 vor avea loc serbări populare in pădurile Băneasa, Mogoşoaia şi Andronache. Pentru asigurarea transportului in bune condiţii al cetăţenilor Capitalei care participă la aceste manifestări, numărul de autobuze care circulă pe aceste trasee a fost mărit. ------p*o----- Expoziţie de artă plastică la Galaţi Fondul plastic şi cenaclul de artă plastică din Galaţi şi Brăila au organizat în sala muzeului regional de artă o expoziţie care cuprinde lucrări de actualitate, inspirate din viaţa şi munca constructorilor oraşului Galaţi, din uzine, șantiere, gospodării colective etc. ------------— - . Lucrări la vreme—recolte mari Lucrările de îngrijire a culturilor continuă in întreaga tară, ele desfășurîndu-se mai intens și în această săptămînă in gospodăriile agricole colective. Potrivit datelor primite de Ministerul Agriculturii, prima praşilă este, in general, terminată, iar la culturile insăminţate mai tîrziu se apropie de sfirşit. Pină la 9 iunie praşila a ll-a a fost executată in proporţie de 74 la sută la sfecla de zahăr, 56 la sută la floarea-soarelui, 41 la sută la cartofi. Pe suprafeţe mari s-a făcut şi prăşila a IIl-a mai ales la sfecla de zahăr. Faţă de cerinţele din acest an, cînd ploile favorizează dezvoltarea buruienilor, este necesar ca prăşitul să se facă ori de cite ori este nevoie. Porumbul are nevoie de mai multe praşile îndeosebi în regiunile Suceava, Iaşi, Bacău, Galaţi, Stalin, Cluj şi Hunedoara. Fiecare praşilă în plus contribuie la sporirea recoltei. Porumbul semănat pentru siloz — furajul cel mai valoros — dă producţii mari dacă lucrările de întreţinere sunt făcute la timp şi cu aceeaşi grijă ca şi la porumbul pentru boabe. Există în toate regiunile posibilităţi pentru a insiloza cantităţi mari de furaje şi pentru a obţine fînuri de bună calitate în vederea asigurării unei bune hrăniri a efectivelor de animale. Pentru asigurarea unei recolte mari, în aceste zile continuă pregătirile pentru stringerea recoltei de cereale păioase cum ar fi: repararea întregului parc de tractoare şi maşini agricole necesare recoltării, aprovizionarea cu piese de schimb, carburanţi şi lubrefianţi, precum şi pregătirea spatiilor pentru înmagazinarea in bune condiţii a cerealelor. De înfăptuirea acestor măsuri depinde ca strinsul recoltei care se apropie să fie făcut la timp și fără pierderi. La „Griviţa Roşie" Ascultîndu-i pe ceferiştii „Griviţei Roşii“ la adunările de dezbatere a proiectului de Directive îţi dai seama de pasiunea şi energia nestăvilită pe care le pun aceşti oameni minunaţi in munca lor de zi cu zi pentru realizarea în viaţă a perspectivelor măreţe deschise de partid. In aceste zile muncitorii, inginerii şi tehnicienii se străduiesc să tntîmpine Congresul partidului cu succese cît mai însemnate în producţie. — Cei mai vîrstnici — spunea într-una din adunări maistrul Nicolae Stancu de la fierăria-locomotive — îşi mai amintesc de vremurile cînd noi, forjorii, ne dădeam sufletul de fumul gros care ne îneca din toate părţile în atelierele strimte, joase, în care aproape nu se vedea om cu om. Tineretul de azi nici nu-şi poate închipui în ce condiţii grele se muncea pe atunci. Şi e de la sine înţeles : ei vin în hale luminoase, fără fum. Forjăm azi piese de locomotive care nu se puteau forja cu uneltele primitive din trecut. Se extind tot mai mult matriţele, care nu numai că ne uşurează mult eforturile, dar, cu ajutorul lor, sporim productivitatea muncii şi realizăm însemnate economii. La noi, la fierărie-locomotive, în perioada din preajma Congresului s-au introdus şase noi matriţe. In acest fel, prin îmbunătăţirea tehnologiei producţiei, prin gospodărirea mai bună a materialelor, noi am reuşit să obţinem sute de mii de lei economii. Dar oare am făcut noi tot ce se poate face ? Noi, cei de la fierăria-locomotive, ne propunem să introducem pînă la Congres încă patru matriţe care vor aduce mari economii, să avem grijă să nu se irosească nici o fărîmă de metal, să nu ardă nici un minut cuptoarele în gol, să întreţinem în aşa fel cuptoarele incit să fie cît mai rar nevoie de reparaţii mari şi, mai ales, să eliminăm cu totul rebuturile... — Eu ce-aş putea spune ? — s-a adresat tovarăşilor săi forjorul Nicolae Onuţu de la fierăria-vagoane. Ştiu doar atît: bucuria pe care am simţit-o citind proiectul de Directive e printre cele mai mari pe care le-am avut în viaţă, întotdeauna partidul ne-a îndrumat pe un drum bun, care a dat roade. Aşa ne îndrumă şi azi. Voi căuta să îndeplinesc întotdeauna cu cinste sarcinile trasate de partid, să lupt ceas de ceas pentru a-mi ridica necontenit calificarea,, să cunosc şi să folosesc cît mai bine rezervele, posibilităţile de reducere a preţului de cost. V. BIRLADEANU N. BUZATU (Continuare în pag. IlI-a) LaIPROCHIM Pentru lucrătorii Institutului de proiectări în industria chimică (IPROCHIM), dezbaterea proiectului de Directive a constituit şi un prilej de analiză multilaterală a activităţii lor. Vorbitorii au subliniat atenţia deosebită pe care o acordă partidul şi guvernul industriei chimice. — Suntem convinşi că tot ce este prevăzut în proiect este realizabil — a spus tov. Ervin Bodnar, candidat în ştiinţe tehnice, directorul institutului. Chezăşia îndeplinirii tuturor sarcinilor sînt marile realizări care au fost obţinute pînă acum sub conducerea partidului nostru. Noi, cei care lucrăm laproiectarea uzinelor din industria chimică, suntem hotărîţi să ne facem datoria aşa cum şi-o fac toţi oamenii muncii din ţara noastră. Ne vom strădui să îmbunătăţim calitatea proiectelor, să reducem preţul de cost al întreprinderilor noi în construcţie şi în acelaşi timp să asigurăm o eficienţă economică cît mai mare. Inginerul Gh. Felicescu a propus utilizarea în industria prelucrătoare, într-o măsură mai largă, a halelor unice de producţie deoarece indicii preţului de cost se reduc cu cel puţin 20 la sută. Inginerul Sebastian Pancu a făcut unele propuneri concrete cu privire la munca ce trebuie dusă în cadrul institutului pentru a se găsi cele mai bune soluţii în proiectare, astfel ca unităţile industriale proiectate să dea produse la nivelul tehnicii mondiale şi la preţuri de cost cît mai scăzute. Colectivul de proiectanţi şi cercetători de la IPROCHIM şi-a luat angajamentul ca pînă la sfîrşitul anului să obţină economii de deviz de circa 50 milioane lei şi să realizeze beneficii peste plan în valoare de 950.000 lei. SONIA MOLDOVANU ♦H Proiectul de Directive în dezbaterea oamenilor muncii ÎN ÎNTÎMPINRRER CONGRESULUI PARTIDULUI Angajamentele devin fapte iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiHiiiniiiiniiiiiHpiiiiiimiiiiiiiiiiimmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiipiiiWHiHiniiiiiiiiiiiiniHiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiw Colectivul secţiei sculăriepalete de la întreprinderea „Energo-reparaţii“ din Capitală întîmpină Congresul partidului cu succese de seamă in întrecerea socialistă. Muncitorii şi tehnicienii de aici au reuşit să realizeze, în primele 5 luni ale anului, economii de scule, materiale şi manoperă în valoare de 73.000 lei. In fotografie: Cîţiva dintre fruntaşii secţiei care au avut o mare contribuţie in obţinerea acestor rezul- tate : ajustorii Gheorghe Radu şi Aurel Apostolescu, proiectantul Nicolae Şerban, maistrul Ion Chiifelea, strungarul Ilie Filimon şi ing. Paul Butuceanu, şeful sec- | t'ei (Foto R. Costin) . Uzinele de tractoare — Oraşul Stalin ORAŞUL STALIN (coresp. „Seinten“). — Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor ..Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin s-au angajat ca in acest an să realizeze economii la preţul de cost in valoare de 7.000.000 lei prin reducerea consumului de metal (3.000 tone), a procentului de rebuturi şi îmbunătăţirea calităţii produselor. De asemenea şi-au propus să dea 3.500.000 lei beneficii, îndrumaţi de organizaţiile de partid, ei au obţinut până acum succese de seamă. Muncitorii de la forjă au luat iniţiativa de a lucra la unele repere 3 zile pe lună din metale economisite. S-a reuşit astfel să se economisească în ultimele două luni de zile numai in această secţie peste 30 tone metal. Importante economii de metal s-au obţinut şi la turnătorie, mai ales prin turnarea unor repere din fontă nodulară. Numai 8 repere turnate după noul procedeu aduc anual uzinei economii de circa 5.000.000 lei. Pe întreaga uzină — numai în patru luni — s-a economisit metal din care se pot construi 150 de tractoare U.T.O.S. Productivitatea a crescut cu 3,35 la sută față de sarcina planificată. S-au construit 310 tractoare peste planul iniţial, iar in scriptele uzinei s-au înregistrat aproape 1.500.000 lei economii peste plan. Rectificatorul Ilie Maiian, regionii Dumitru Petrea, forjorii Ion Boţea, Ion Buciumeanu, ofelarul Gheorghe Petrache şi multi alţii, s-au situat in fruntea întrecerii. Fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ — Bucureşti Importantele obiective cu care s-a angajat in întrecere (20 milioane lei economii la preţul de cost, 20 milioane lei beneficii etc.) au mobilizat întreg colectivul fabricii „Gh. Gheorghiu-Dej" din Capitală la descoperirea şi valorificarea de noi rezerve, care să permită realizarea unor produse de calitate superioară şi la un preţ de cost cit mai scăzut. Paralel cu îmbunătăţirea calităţii produselor, de la începutul anului pînă la 1 iunie s-au realizat economii peste plan la preţul de cost în valoare de 13.546.000 lei. Din materialele economisite în primele patru luni ale acestui an se pot confecţiona în plus 8600 costume bărbăteşti, 6.880 paltoane pentru femei, 24.282 cămăşi bărbăteşti, 8843 rochiţe şi 52.000 bucăţi tricotaje diferite. In obţinerea acestor realizări de seamă s-au evidenţiat croitorii Ion Dan, Dumitru Dumitru, Marin Tuţă, tricotera Elena Dumitrescu, tehnicienii Constantin Nedelcu, Gheorghe Letz şi alţii. Rafinăria nr. 3 Teleajen PLOEŞTI (coresp. „Scinteii"). - în primele 5 luni ale anului colectivul rafinăriei nr. 3 Teleajen a reazat 2.386.000 lei economii prin imbunătăţirea randamentelor, recuperări de materii prime şi produse, reducerea consumului specific de chimicale, combustibil etc, în această perioadă beneficiile realizate peste plan se ridică la 3.000.000 lei. S-a imbunatajit simţitor calitatea produselor. Cele mai importante succese le-au obtinut rafinarii de la blocul de ulei. .»* Fabrica de mobilă „23 August"7 din Tg. Mureş TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii").—* Colectivul acestei fabrici s-a angajat să realizeze în acest an: 335.000 lei economii la prețul de cost şi 998.200 lei beneficii. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici, de la începutul anului şi pînă acum au realizat economii peste plan la preţul de cost în valoare de 1.451.000 Iei şi 2.030.000 lei. henţioli« Aceste rezultate sunt roadele solansificării întrecerii pentru gospodărirea cu grijă a materialelor, folosirii mai accentuate a rezervelor interne, apucării pe o scară mai largă a pipetemelor înaintate de muncă. O cohtribuţie deosebită au avut Szabó Gaspar, Rusu Vasile, Novak Domokos, Balint Magda, Csíki Lazslo şi numeroşi alţi muncitori, tehnicieni şi ingineri. Şantierul naval Galaţi 3 ■ GALAŢI (coresp. „Scinteii"). — Zi-* lele trecute s-a terminat construcţia primului cargou românesc de 4.500 tone care a şi plecat în probe. S-au lansat la apă înainte de termen cel de-al 4-lea cargou de 4.500 tone şi două motonave de cite 2.000 tone. Colectivul şantierului a realizat însemnate economii. Folosind croirea mai raţională a tablelor şi acordînd atenţie mai mare gospodăririi me-* talului, echipele conduse de tov. Ilic Iordache, Gheorghe Mateescu, Vasiia Hulea, împreună cu ceilalţi munci- tori din sectorul construcţii-confec-*ționat, au economisit 147 tone da tablă navală. Până la 1 iunie s-au realizat pesta plan economii în valoare de 1.847.000 lei. . .. . . . ... OBIŞNUIT ŞI DEOSEBIT Pentru Costică Iordache, ca şi pentru toţi topitorii, scoaterea lingourilor era o operaţie neobişnuit de grea. E interesant de ştiut că ani de-a rîndul Iordache a lăcrămat şi a dat cu ciocanul în cochilă, ca metalul încins să iasă afară, fără să-i treacă prin minte că treaba s-ar putea face şi altfel. Aşa era munca de topitor, aşa o găsise şi, după cum credea la început, aşa avea să o lase : nu el o inventase, el era doar muncitor. Cînd a devenit candidat de partid, ceva s-a schimbat. De-ai fi întrebat pe maiştri sau inginerii din turnătoria uzinelor „23 August“ cine conduce echipa celor nouă turnători, ei ţi-ar fi spus că nea Manole Baldici e şeful echipei. In fapt, numai cei din echipă ştiau că adevăratul ei suflet devenise Iordache. Ceilalţi nu aveau cum să ştie asta : tinărul se ţinea în rezervă, nu vroia să se bage în ochii superiorilor, muncea tăcut şi nici el nu-şi dădea seama prea bine că lucrurile s-au schimbat. împrejurările au făcut ca lordache să lipsească citeva luni din producţie — şi imediat echipa a început să meargă mai slab. Inginerii, maiştrii au descoperit miraţi că tinărul in vîrstă de 25 de ani — şi nu nea Manole, cu toţi cei peste 50 de ani ai lui — fusese adevăratul animator al echipei. Astfel că, atunci cînd Iordache s-a întors la lucru, a fost pus de-a dreptul şef. Nu mai trebuia să ţină cochila între picioare, s-o lovească, să lăcrămeze, să sufere din pricina ei, nu-l mai supăra , şi deodată... şi-a dat seama că treaba poate să meargă şi altfel ! In loc să întorci cu cleştele, rînd pe rind, 15 forme, e mai simplu să înşiri aceste forme pe o masă turnantă semimetanică, un fel de tavă , torni frumos metalul în forme, iar cind vrei să le răstorni, nu mai stai cu cleştele şi ciocanul să întorci fiecare cochilă in parte. Nu, ci invîrţi o manivelă, şi toată „tava“ cea mare se întoarce pe un ax şi leapădă 15 lingouri deodată. Am văzut citeva astfel de mese — funcţionează cu succes în turnătoria uzinelor „23 August“ şi l-am întrebat pe Iordache : - Cum se face că atâta vreme ai tot răsturnat cochile fără să-ţi vină ideea ? şi că abia pe urmă?... Faţa brunei-cafenie, cam încordată, a lui Iordache, s-a încordat şi mai mult ; fruntea lui, prelungită în sus prin două golfuri şi bine încinsă de cuptoare, s-a încreţit zadarnic : omului acesta ii place să acţioneze, nu stă să se analizeze. Lucrurile par insă destul de clare : spre deosebire de flăcăul care crezuse că tot ce a găsit in turnătorie e statornicit incă de la Malaxa pentru vecii vecilor, Iordache a simţit că el, muncitorul, e unul din stăpînii producţiei, că răspunde de munca lui şi a celorlalţi. Nu mai socoteşte nimic terminat odată pentru totdeauna, caută mereu mai binele. Noul secretar Din februarie, Costică Iordache este secretar al organizaţiei de bază. Mai făcuse el una-două inovaţii, dar îl supăra numărul mic al inovatorilor din sector. Se discuta asta prin şedinţe, dar Iordache socoteşte că „omul, dacă-l duci toată ziua dintr-o şedinţă într-alta, îşi care pierde atenţia". A căutat altă cale. La trei fără alt sfert a strins o mină de muncitori în jurul lui. - Uitaţi-vă la cochilele astea, a spus el. Au intrat în producţie de azi* sunt o inovaţie tovarăşului Nicolae Sora, la zii, to-* varăşe Sora, cum funcţionează, care-s avantajele, cum ţi-a venit ideea, şi cit ai ciştigat ! De atunci, nu există inovaţie care să nu fie comunicată acolo pe Igc în 10-15 minute, cu menţionarea avantajelor şi a cîştigului. Numărul inoovatorilor a crescut rapid. Durerea cea mare a lui Iordache erau insă relene turne, care întreceau procentul cdmis. Se ţineau destule şedinţe de analiză, dar Iordache s-a gîndit că omul trebuie să vadă cu ochii lui, acolo un atelier, rebutul încă „proaspăt“. Piesele care la prelucrare se dovedeau proaste sunt acum aduse îndărăt la turnătorie : munca se oprește citeva minute, oamenii se string în jurul piesei răposate, analizează o critică, iau măsuri. Dar nici aşa lordache n-a putut veni de hac rebuturilor , neliniștit, s-a sfătuit cu mai- strul Matei, care e instructor al comitetului de partid. S-a văzut că șeful de echipă - mai ales cel al turnătorilor — nu poate controla bine munca celor 30 de oameni ai săi. N. SCUTARU (Continuare în pag. IlI-a, col. 3-5)