Scînteia, august 1960 (Anul 29, nr. 4902-4926)
1960-08-02 / nr. 4902
Nr. 4902 Lucrările conferinţei sindicatelor din comerţul de stat şi cooperatist In cursul zilelor de duminică şi luni au avut loc în Capitală lucrările Conferinţei sindicatelor din comerţul de stat şi cooperaţia de consum. In raportul expus de tov. Ion Preoteasa, preşedintele C.C. al Sindicatului lucrătorilor din comerţ şi cooperaţie, a fost prezentată activitatea Comitetului Central de la alegerea lui şi pînă în prezent şi sarcinile care stau în faţa sindicatelor din această ramură a economiei naţionale pentru traducerea în viaţă a Hotărîrilor celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Atît raportul cit şi vorbitorii, arătînd Creşterea continuă a desfacerilor prin comerţul socialist, au subliniat sarcinile care revin sindicatelor din comerţ şi cooperaţie în mobilizarea lucrătorilor pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de aprovizionare şi desfacere şi extinderea formelor moderne şi economicoase de vînzare, în vederea creşterii productivităţii şi îmbunătăţirii deservirii oamenilor muncii, pentru realizarea de economii prin reducerea continuă a cheltuielilor de circulaţie. De asemenea în discuţii au fost criticate unele lipsuri în desfăşurarea activităţii comerciale, făcîndu-se propuneri pentru înlăturarea lor. In încheierea discuţiilor a luat cuvîntul tov. Mihai F. Marin, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor. Hotărîrea adoptată de conferinţă cuprinde măsuri menite să ducă la ridicarea nivelului activităţii sindicatelor din comerţul de stat şi cooperaţia de consum. Delegaţii la conferinţă au ales apoi pe membrii şi membrii supleanţi ai C.C. In prima plenară a Comitetului Central a fost ales prezidiul Uniunii. Ca preşedinte al C.C. al Uniunii sindicatelor din comerţul de stat şi cooperaţie de consum a fost ales tov. Ion Preoteasa, iar ca secretar tov. Gheorghe Călin. (Agerpres) INFORMAȚII • Intre 27 si 29 iulie, la Viena a avut loc cea de-a 13-a Conferință anuală a Consiliului international de muzică populară (C.I.M.P.) la care au participat, și compozitori din tara noastră. La aceasta cofirefibră a fost admisă cererea de afiliere a Comitetului național român pentru C.I.M.P., iar tov. Sabih Dragoi, directorul institutului de folclor, a fost ales în Comitetul executiv al Consiliului internațional de muzică populară. . * Duminică, la gospodăria agricolă de stat din Cai-Ci, a avut loc festivitatea decernării titlului de.Evidentiat III“ al Consiliului Central al Sindicatelor acordat colectivului de muncă al acestei unități pentru succesele dobândite în anul 1959. • Pionierii și elevii din regiunea Oradea participă cu însuflețire la stringerea ,spicelor. Numai în Ultimele 10 Zile, in raiOáfiélé Sálórita, Oradea, Ineu, Beiuș și altele, elevii și pionierii au strîns de pe miriști ,spice din care s-au realizat peste 20.500 kg. grîu. • La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.C.A.S., din 81 illie 1980, au ieșit urihătdarele opt combinații de litere : I. F.Z.U. ; 2. U.C.O. ; 3. G.Y.N. ; 4. J. P.Z ; 5. É.B.É. ; 8. J.A.F. ; 7. C.W.P. ; 8. F.I.F. (Agerpres) 000 Recepţie cu ocazia sărbătorii naţionale a Elveţiei Luni seara, ministrul Elveţiei la Bucureşti, Pierre Francois Brügger, a oferit o recepţie cu ocazia sărbătorii naţionale a Elveţiei. Au luat parte Mihail Ralea, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului, Mihai Suder, ministrul Economiei Forestiere, Al. Lăzăreanu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, C. Paraschivescu- Bălăceanu, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Radu Rusescu, preşedintele Crucii Roşii a R.P. Romine, Al. Buican, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, funcţionari superiori din Ministerul Comerţului şi Ministerul Afacerilor Externe. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) -----------.— Cu prilejul aniversarii Armatei populare chineze de eliberare Luni seara ataşatul militar al R.P. Chineze la București, locotenentcolonelul Mei Iun-si, a oferit un cocteil cu prilejul celei de-a 33-a aniversări a Armatei populare chineze de eliberare. Au luat parte tovarăşii generalcolonel Floca Arhip şi general-maior Mihai Burcă, adjuncţi ai ministrului Forţelor Armate, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, general-locotenent Gh. Pintilie şi general-maior Staicu Stelian, adjuncţi ai ministrului Afacerilor Interne, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, generali şi ofiţeri superiori ai Forţelor noastre Armate, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Au participat şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) Lista oficială de cîștiguri la obligațiunile C.E.C. 5 la sută cu Cîștiguri. Tragerea de bază din 31 iulie 1960 '■». m'-Ej, §* Valoarea V fe 2 §‘3 2 cîștigurilor ~ 8 o g _______________ ,, I 2 ** _. , u-» 3 CC ’£2 3 S 1 -ggW Parțială Totali 2 ari 2ri Cîștigurile de mai sus revin obligațiuriilor de bază de 200 lei. Obligațiunile Ciştigătoare la valoare fracționară de 100, 50 și 25 lei, ciştigă /î, '/♦, respectiv «/» din cîștigurile de mai sus. Plata ciştigurilor se face la toate casele raionale de economii. 1 13435 11 75.000 15.000 1 17904 48 50.000 50.000 1 19384 07 25.000 25.000 1 06323 11 10.000 1 34342 14 10.000 20.000 1 00814 13 5.000 1 10456 27 5.000 1 11365 46 5.000 1 12194 23 5 000 1 18039 15 5. 000 1 26089 45 5.000 1 30461 26 5.000 1 31601 33 6.000 40.000 .3 E fe r M a 95 015 29 3.000 35 024 35 2000 35 054 45 2000 95 659 45 2.000 35 802 22 2.000 350.000 350 01 20 800 350 25 40 800 350 81 29 800 840.000 1.238 tótal. 1.400.900 -0*C IELEDRAME EXTERNE A. Mikoian a primit o delegaţie a Confederaţiei oamenilor muncii din Cuba MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS : Oden Alvarez de la Campa, secretarul Confederaţiei oamenilor muncii din Cuba, şeful delegaţiei acestei confederaţii, care vizitează în prezent Uniunea Sovietică, a adresat la 30 iulie lui Anastas Mikoian, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., rugămintea de a transmite în numele oamenilor muncii din Cuba un fierbinte salut şi mulţumiri preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Nikita Hruşciov, pentru acţiunile sale în sprijinul cauzei drepte a poporului cubanez. Anastas Mikoian a primit pe membrii delegaţiei la Kremlin, în cabinetul său de lucru, şi a avut cu ei o convorbire prietenească. Odon Alvarez de la Campa a declarat în cursul discuţiilor că Comitetul Executiv al Confederaţiei oamenilor muncii din Cuba a adoptat hotărîrea de a se alătura invitaţiei trimise de Fidel Castro lui Nikita Hruşeiov de a vizita Cuba. In felul acesta, a declarat şeful delegaţiei, Nikita Hruşeiov va fi oaspetele scump nu numai al Republicii Cuba, ci şi al tuturor oamenilor muncii cu bani. Un nou complot împotriva Cubei plănuit de cercurile imperialiste din S.U.A. Presa latino-americană despre scopul de la San José NEW YORK 31 (Agerpres). — Agenţia United Press International anunţă că Consiliul Organizaţiei Statelor Americane, a hotărit ca începînd de la jumătatea lunii august să ţină la San José (Costa Rica) două conferinţe ale miniştrilor Afacerilor Externe ai ţărilor Americii. După cum reiese din relatările agenţiei, la prima conferinţă va fi dezbătută acuzaţia adusă de Venezuela că în recentul atentat la viaţa preşedintelui Venezuelei, Bentancourt, este implicată Republica Dominicană. A doua conferinţă va fi consacrată aşa-zisei „ameninţări Comuniste din emisfera occidentală“. După cum transmite corespondentul ziarului „New York Times“, reprezentantul Cubei, Carlos Lechupa, care a luat cuvintul la şedinţa Consiliului Organizaţiei statelor americane, a acuzat Statele Unite că încalcă Carta Organizaţiei Statelor Americane şi se amestecă în treburile interne ale Cubei folosind sancţiuni economice. Carlos Lechupa a condamnat cu vehemenţă înscrierea pe ordinea de zi preliminară a conferinţei miniştrilor statelor americane a problemei unei pretinse primejdii de amestec sovietic în treburile Americii Latine. Pe ordinea de zi preliminară a Conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe pur şi simplu nu se aminteşte despre Cuba dar, după cumo so reiese din relatările presei, S.U.A. intenţionează să folosească această conferinţă pentru a persecuta Republica Cuba şi pentru a exercita presiuni asupra ei. Ziarul brazilian „SEMANARIO" publică un articol in care arată că Organizaţia Statelor Americane nu reprezintă voinţa popoarelor din America Latină, ci este o organizaţie condusă de monopolurile şi trusturile americane. Orice hotărîre adoptată de C.S.A., potrivnică voinţei acestor popoare, va fi nulă şi neavenită, relevă in încheiere ziarul întrunirii Alaturi de Cuba! Jos imperialismul! UN MARE MITING LA BOGOTA BOGOTA (Agerpres). — După cum anunţă agenţiile de presă, în capitală dărumniciei a avut loc o mare demonstraţie la care au participat peste 10.000 de oameni, în semn de sbagarnicte Cu luptă poporului Cuban păturii Apărarea cuceriţilor Sale revoluţionare. Demonstranţii purtău placarde pe care Scflă: „Jos imperialismul !“, „toţi Sîntem alături de Cubă !“, „Trăiască revoluţia poporului cuban !“, „Jos exploatatorii !“. Agenţia U.P.I. Subliniază că, la ordinul autofitaţilor, „poliţiştii au interpănit şi au incercat sâ-i împrăştie pe manifestanţi, însă valul mul- a ţintit i-ă silit să Se retragâ“. Ajungînd in faţa Capitoliului, demonstranţii au ars, in strigătele de aprobare ale mulţimii, un steag americian, după care a urmat un miting la care au luat cuvintul reprezentanţi ai diferitelor partide şi organizaţii de masă La uzina în care s-a născut iniţiativa (Urmare din pag. l a) Aceleaşi căutări febrile şi la forjă, camienii sint preocupaţi să asigure îrică de oin im cost redus ţi o calitate bună tractoarelor. O bună parte dirt piese aici capătă primul contur. Ele pot pleca la prelucrare cu adaosuri mari, ori, dimpotrivă, cu o „siluetă“ cit mai apropiată de cea definitivă, înfăţişarea pieselor forjate este „oglinda“ nivelului tehnic al producţiei, a preocupării şi dragostei colectivului de forjori pentru tehnica nouă - această „Mireasă modernă“ cum a botezat-o plastic inginerul Virgil, Necşoiu. Pe conducătorul grupei de „explooretori" de la forjă l-am întîlnit acolo unde era şi , de aşteptat , in „expediţie“ printre cuptoarele cu guri Incondescente şi masivele prese scrîşnind in cădere peste bucăţile de metal înteţit. Tocmai discuta OU Udem lat In spete, Voinic ţi musculos ca un halterofil , se plimbau împreună în sus şi-n jos de la ciocanul de 16.000 kg, la presa de 750 de tone ţi de aci Spre cuptorul de tratament — Aici o să Instalăm banda mare, nene Neguliel, Binari ? “ Fain lucru, fain ! răspunde bucuros „halterofilul“. N“0 sâ mai tragem cu căngile butucii, coroanele şi arborii.„ Am aflat după aceea Subiectul discuţiei celor doi. Acolo, colectivul a hotărit să monteze o bandă metalică puternică cu ajutorul căreia se vor transporte, spre bucuria ortacilor lui Constantin Negulici, plasele grele d in limbajul forjorilor : „butuci", „coroane“, „arbori"). Cu ce să mai fie înzestrată „Mireasa modernă"? Tînărul inginer răspunde cu plăcere la această întrebare. Ne propunem multe. Vom lupta să le realizăm. Urmărim în primul rind extinderea procedeelor înaintate, ca matriţarea prin extruziune la un număr cît mai mare d€ piese, Nurrtâind piniednele planetare, bunăoară, cîştigăm, lucrindu-le prin acest procedeu, 5 kg. metal pe Bucată (deci 10 kg. oţel economisit la fiecare tractor). Prin aplicarea acestui procedeu înaintat - şi a altora - la un număr de 65 repere, vom economisi anul acesta, prin reducerea consumului specific, metal dift cară se pot construi încă 100 de tractoare.,. Colectivul are sute die ochi Maistrul Gheorghe Sica de la secţia şasiu este de-a dreptul entuziasmat de rezultatele „expediţiei". Extraordinar cite lucruri am descoperit ! Şi cind te gindeşti că de atîtea ori am trecut pe lingă eie fără să le vedem. E drept, cind mergi de unul singur multe nu observi. Uite insă că acum, vorba ceea, am pus mai multe capete la un loc să gindească şi au gîndit mai bine, mai mulţi ochi să privească şi au văzut mai mult. Ba noi, toate propunerile se fac şi ie studiază in colectiv. Muncitori, maiştri şi Ingineri la un loc. Aşami mai bine I le dăm mai repede de urmă lipsurilor şi punem toţi umărul să le îndreptăm. Unele propuneri am şi început să le punem In aplicare, la atelierul de axe ţi philoane lucrează din plin de aranjarea maximior după fluxul tehnologic aei Mai bun. Intr.o săptămînă terminăm treaba. Ce ciştigam ? Reducem simţitor timpul auxiliar, se îmbunătăţeşte calitatea pieselor, iar ceea ce este mai important , putem produce mai mult. De asemenea, cîţiva Ingineri de la noilucrează acum la un proiect pentru realizarea unor maşini-agregat la care să executăm pe viitor operaţiile simple la unele piese mări. In felul fleesta, pe de o parte descdngeStionam maşinile universale, pe de alta, pro-* ducţia creşte. Ne-am mai propus toi la maşinile universale existente să adaptăm dispozitive pentru o serie de piese, ceea ce ne va ajuta să lucrăm mai repede. Cu ciştig pentru uzină şi pentru noi... Bărbatul mărunţel de statură, sprinten ca un flăcăiandru, deşi , trecut de prima tinereţe, face cîteve clipe, atent să desluşească poate semnalele cine ştie cărei maşini, aşa cum îi e obiceiul. Apoi conchide : — Fără să promovezi tehnica înaintată, nu poate exista un ritm rapid al producţiei, 0 garanţie pentru calitatea bună şi costul scăzut al produselor. Dar nu trebuie să aşteptăm să ne vină totul de-a gata. Multe stau în puterile noastre. De aceea, colectivul uzinei a pornit această acţiune largă pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Ea ne va ajuta să ne respectăm sarcinile ce ni le-a pus in faţă Congresul al ill-lea al partidului nostru , la sfirşitul planului de şase ani, nn 1065, pe porţile uzinei trebuie să iasă 25.000 de tractoare. Şi vor ieşi, suntem siguri, mai multe... ★ Cuvinte ca acelea rostite de comunistul Gheorghe Bico le-am auzit din guta a zeci şi sute de calstructori ăi tractorului românesc ! Id turbătoală de fontă şi la cabinetul tehnnic (62 de propuneri de inondţii I 15 Zile I), la secţia „motor" ţi la serviciul cofistructorului şef, ba chiar la carifină sau In faţa standului de cărţi din uzină. Pretutindeni ele exprimă hotărîrea colectivului care şi-a pus la m inimp cuvintul partidului de e da aripi tohrticfl noi. SGÎNTEIA Vizitele ambasadorului R. P. Romíné II Berl in BERLIN (Agerpres). — Președintele Consiliului de Miniștri al R.D.G., Otto Grotewohl, a primit pe ambasadorul R. P. Romíné la Berlin, Iosif Puvak, într-o vizită de rămas bun în legătură cu apropiata sa plecare din R.D.G. Tov. I. Puvak a făcut de asemenea vizite de rămas bun vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe al R.D.G., dr. Lothar Bolz, preşedintelui Camerei Populare a R.D.G., dr. Johannes Dieckmann, precum şi altor personalităţi de frunte ale vieţii politice din R.D. Germană. Dr. Lothar Bolz a oferit un dineu în cinstea ambasadorului R. P. Romíno, Iosif Puwak, cu prilejul apropiatei sale plecări din R.D.G. La dineu au participat Johannes Koenig, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, şi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe al R.D.G. Cocteil la ambasada U.R.S.S. din Ankara ANKARA 31 (Agerpres). — TASS : La 30 iulie ambasadorul U.R.S.S. în Turcia, N. S. Rîjov, a organizat o vizionare de filme şi un cocteil, pentru membrii Comitetului Unităţii Naţionale şi ai guvernului turc. La această recepţie, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă şi prietenească, au participat colonelul Türkeş, consilier al cancelariei primului ministru, colonelul Kökval, secretar general al şefului Statului, generalul Beştug, guvernator militar al oraşului Ankara, miniştri, printre care ministrul Afacerilor Externe, Sarper, funcționari superiori din Ministerul Afacerilor Externe etc. -090- Die TAT: „Trujillo acuzat de crimă“ Sub acest titlu, ziarul elveţian „Die Tat“ a publicat un articol în care se referă la politica sugerosului dictator al Republicii Dominicane şi recentele lui acţiuni. ...„Nu se întimpla adeseori ca Organizaţia Statelor Americane scrne printre altele ziarul citat să fie convocată pentru a discuta o acuzaţie de crimă adusă preşedintelui unei ţări membre. Comisia de cercetări a acestei organizaţii a emisferei occidentale şi-a încheiat investigaţiile privind plîngerea Venezuelei. S-a constatat că atentatul comis împotriva preşedintelui Bentancourt a fost pus la cale de către Trujiilo personal. După cum se ştie, CU acest prilej, Bentancourt a fost grav rănit, iar doi dintre Insoţitorii săi au fost ucişi... intre trifip se ahutiţă dili Venezuela că în ultima vreme a pătruns în ţară un grup de noi atentatori, printre Caré și gangsteri americani, care cântăresc asasinarea ministrului de Externe, Arcaya. Venezuela așteaptă să se aplice cele mai grave sancțiuni (lui Trujillo - n.r.). După o dorftinație neîntreruptă de 30 de ani, tronul lui Trujillo se Clatină astăzi din temelii. Acest omuleț rdfofei de 67 de Orii, care podită tocuri indite cd să pară mai mare și cdfSet ca să pară mai drept, are toaate motivele sâ tremure de teamă că cele 1.871 monumente pe care și le-a ridicat singur în mica sa republică insulară vor fi in curînd dobărîte de pe soclurile lor... Tînărul Trujillo şi-a început cariera ca hoţ de caii falsificator şi bătăuş... Înrolat în Garda naţională dominicană în 1928 complotează împotriva preşedintelui statului, îl aruncă în închisoare şi acaparează puterea. In 1937, Trujillo conduce un atac împotriva statului vecin Haiti, asesinîrid în mod bestial 10.000 de ţărani din această ţară... Trujillo-«rată în continuare ziarul „Die Tat“ şi-a însuşit In-* treaga avere naţională a Republicii Dominicane. El şi-a creat cea mai mare alrmatâ particulară din America latină şi a finanţat o serie de atentate în Guba şi Venezuela. De multă vreme el a fost acuzat de punerea la cale a unei serii întregi de crime împotriva adversarilor politici, dar pînă acum dovezile nu erau suficiente pentru a demonstra toate acestea. Se pare că la ultimul său atentat împotriva lui Bentancourt, micul dictator dominican a fost prins în sfîr-Şit asupra faptului: In orice caz probele sint suficiente pentru a-l deferi Organizatiei Statelor Americane. In acelaşi timp, subliniază în încheiere ziarul elveţiani creşte revolta în rindurile poporului asuprit din Republica Dominicană, care nu mai vrea să plătească oalele sparte ale acestui dictator mereu mai lacom". Răsfoind presa străina Pag. 3 Hidromecanizarea capătă aplicaţii tot mai largi in exploatările carbonifere la suprafaţă din Uniunea Sovietică. La Kedtova, in bazinul carbonifer al Kuzneţkului, unde se extrag anual circa 2 milioane tone cărbune prin mijloacele tehnice cele mai moderne, se lucrează la deschiderea unui nou zăcămint cu ajutorul unei instalații hidraulice. -090- Cu prilejul Zilei flotei maritime militare a U.R.S.S. MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS : Cu prilejul sărbătoririi la 31 iulie a tradiţionalei zile a flotei maritime militare, mareşalul Uniunii Sovietice, Rodion Malinovski, ministrul Apărării al U.R.S.S., a dat un ordin. Forţa crescindă a Uniunii Sovietice şi a întregului lagăr socialist, se spune în acest ordin, mişcarea crescindă a popoarelor pentru pace creează posibilitatea reală pentru a înfrinc pe agresori şi a preveni un nou război mondial. Cu toate acestea cercurile agresive ale puterilor occidentale, orbite de ură împotriva patriei noastre şi a întregului lagăr puternic al ţărilor socialiste, înfuriate de creşterea prestigiului şi influenţei acestora pe arena internaţională, fac eforturi disperate pentru a menţine „războiul rece“ şi cursa nebunească a înarmărilor avantajoase monopolurilor imperialiste. După cuifi se subliniază în ordin, pătrunderea banditească a unor avioane americane în Spaţiul aerian al Uniunii Sovietice, torpilarea de către guvernul S.U.A. a conferinţei la nivel înalt dovedesc că duşmanii păcii şi socialismului contiruă să promoveze politica de aventuri Și provocări în scopul intereselor lor egoiste. In aceste condiții, Se subliniază in ordin, partidul comunist Și guvernul Sovietic, promovind cu perseverență și în mod conserventt politica externă leninistă de pace, iau toate măsurile necesare pentru întărirea continuă a capacității de apărare a statului sovietic. oto- Congresul sindicatelor din Japonia TOKIO (Agerpres). TASS: La 31 iulie s-a deschis la Tokio cel de-al 15-la Congres al Consiliului General al Sindicatelor din Japonia (Sohyo). La congres participă şi oaspeţi străini — reprezentanţi ai F.S.M., ai C.C.S. din U.R.S.S., ai sindicatelor din R. P. Chineză şi din alte ţări. întreaga activitate a C.G.S. din Japonia, care rumără in vîndurile Sale peste 3.600.000 de muncitori, dovedeşte importantul progres care a avut loc in mişcarea muncitorească din Japonia în perioada de după război. In cuvîntarea rostită în cadrul congresului, Ota, preşedintele C.G.S. din Japonia, a spus : Clasă muncitoare din Japonia a cortdus lupta întregului popor împotriva tratatului de securitate japono-american, a creat baza necesară pentru nimicirea totală a Sistemului militar japonoamerican, a obţinut demisia guvernului reacţionar al lui Kisi şi a împiedicat vizita în Japonia a preşedintelui american Eisenhower. Congresul a fost salutat de preşedintele Partidului Socialist din Japonia, Aşantimo, şi de preşedintele C.C. al Partidului Comunist din Japonia, Nosaka. -0*0- Rezultatele alegerilor din Cipru După cum anunţă corespondentul din Nicosia al agenţiei Reuter, la 31 iulie în Cipru au avut loc alegeri in Camera Reprezentantilor. In circumscripţiile electorale ale grecilor ciprioţi victoria au cucerit-o reprezentanţii Frontului Patriotic care îl sprijină pe preşedintele republicii, arhiepiscopul Makarios) precum şi reprezentanţii partidului progresist Akel. Ei au obţinut in Camera Reprezentanţilor toate cele 35 de mandate pe care le prevede constituţia pentru grecii ciprioţi. Celelalte 15 mandate le-au obţinut candidaţii coaliţiei naţionale din care fac parte trei organizaţii conducătoare ale comunităţii turcie din Cipru. în ştirea corespondentului se subliniază că alegerile în Camera Reprezentaraţilor s-au desfăşurat ca o slabă părtifcipare a alegătorilor. Numai 64 la sută din alegători au luat parte la vot. 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Marea Britanie Se împlinesc 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Marea Britanie — detăsămenit înaintat al proletariatului englez. De-a lungul celor patru deceniii P.C. din Mărea Britanie a militat și militează pentru triumfulmarxism-lemiistitului îfi trlcsdatea muncitorească efigieză, fiind exponentul intereselor vitale ale celor ce muncesc și al năzuinței lor spre progres social. Partidul Comunist din Marea Britannie a fost intemeiat în condițiile uriașului avârit revoluționar generat în lumea întreagă de Mărea Revoluție Socialistă din Odtomferie. Ifi acea perioada istorică, dînd coindUcerea de dreapta a partidului laburist devenea tot mai mult un sprijin fățiș al orînduirii capitaliste,, elementele cele mai maifitate din rîndurile mișcării muncitoreşti engleze resimţeau imperios necesitatea unui partid propriu al clasei triuntitoare, a Unui partid de tip nou, construit pe baza principiilor marxism-lehinismului, sudat prin Unitate şi disciplină, şi care să fie capabil Să ducă o luptă neîmpăcată împotriva Curentelor Oportuniste şi reforriniste din mişcarea muncitorească engleză. Tocmai un aseifienea partid a luat fiinţă în 1920, prin crearea Partidului Comunist Englez. P.C.E. s-a născut prin fuziunea aripei de stingă a Partidului socialist britanic (Café aderase aproape în întregime la Internaţionala Comunistă in 1919), cu organizația socialistă din regiunea Sudică a Ţării Galilor, precum şi cu cîteva organizaţii socialiste de stingă locale. La Conferința de unificare din ianuarie 1921, la partidul cofumist a aderat de asemenea organizația Shop stewards-ilor (delegați ai muncitorilor din Întreprinderi). Petru întărirea tinărului partid comunist, o foare însemnătate au avut operele lui V. I. Lenin, îndeosebi cartea „Stângismul, boale copilăriei comunismului“, precum și cuvâmtârile marelui dascăl al proletariatului, rostite la Congresul al II-lea al ifiternaționiatei Comuniste. IfiCă din primele zile ale existenței sale, P.C.E. și-a manifestat cu putere atașamentul față de principiile internaționalismului proletar. Ifi 1920 el a participat activ la mișcarea „Jos mîinile de pe Rusia Sovietică !“, desfăşurată de oamenii maficii de pretutindeni împotriva intervenţiei imperialiste în Rusia Sovietics. Chiar de la formarea sa, partidul a pornit cu hotărîre la luptă împotrivă politicii reacţionare a imperialismului Britanic, împotriva asupririi popoarelor din colonii şi din ţările dependente. Lupta energică şi curajoasă pentru crearea unui front unit muncitoresc, pentru demascarea politicii trădătoare a „colaborării între clase“ promovată de vîrfurile de dreapta din mişcarea laburistă a dus la o creştere puternică a influenţei partidului în mase. Partidul comunist a jucat un rol organizator de frunte în marile bătălii de clasă care au avut loc în Anglia în ultimele decenii. La începutul deceniului al IÎI-lea, în anii de criză Î9â1—1922 și, ulterior, in anii marii crize din 1929—1933 partidul a avut un rol însemnat în organizarea rezistenţei oamenilor muncii împotrivă ofensivei patronatului. Numeroşi comunişti au fost arestaţi, aruncaţi în temniţe, dar membrii partidului nu s-au lăsat intimidaţi. În timpul grevei generale din 1936, partidul s-a situat în avangarda luptei clasei muncitoare. Sub conducerea comuniştilor, şomerii dirn Anglia au desfăşurat între 1930—1940 Irmportante acţiuni, cunoscute Sub denumirea de „marşurile foamei", organizate pe scara întregii ţări. P.C. din Marea Britanie a luptat Întotdeauna împotriva primejdiei fascismului și a războiului. Este memorabila acțiunea desfășurată l1 septembrie 1934, sub conducierea comuniștilor, cinci 150.000 de muncitori au demonstrat pe străzile Londrei sub lozinca luptei antifasciste. De asemenea, în perioada 1936—1939 comuniştii din Anglia au militat cu energie pentru ajutorarea poporului spaniol; sute de comunişti englezi şi-au dat viaţa în Spania, în lupta pentru cauza democraţiei. In anii premergători celui de-al doilea război mondial, partidul a luptat cu hotărîre împotriva politicii puterilor imperialiste, de înţelegere cu agresorii fascişti, iar în perioada războiului el s-a situat în fruntea mişcării din Anglia pentru deschiderea cît mai grabnică a celui de-al doilea front în Europa, în ciuda persecutării sale de către guvernele laburiste şi conservatoare, în perioada postbelică P. C. din Marea Britanie a militat neşovăitor pentru interesele maselor largi populare. In documentele sale, partidul a luat în permanenţă poziţie în toate problemele de bază ale politicii interne şi externe a Marii Britanii. De o mare însemnătate principială este documentul „Calea Britaniei spre socialism“ elaborat de partid in care este expus programul P.C din Marea Britanie. Un eveniment deosebit de important în viaţă partidului l-a constituit cel de-al XXVI-lea Congres al partidului, ţinut în martie 1959. Făcînd bilanţul activităţii partidului, Congresul a relevat creşterea influenţei partidului, ca urmare a luptei lui petru înfăptuirea năzuinţelor de pace şi progres ale maselor muncitoare. De-a lungul deceniilor, P.C. din Marea Britanie a susţinut cu fermitate mişcarea de eliberare naţiorală (din India, lupta popoarelor din Malaya, Gunaria Britanică şi Africa ei sprijină cu aceeaşi fermitate pauza dreaptă a poporului congolez, lupta sa împotriva Panpletului imperialist. P.C. din Mărea Britanie a luat şi la poziţie hotârâtâ trt sprijinul forțelor păcii, tri toate problemele de seamă ale vieții internaționale. El militează neobosit pentru întărirea luptei pentru pace din Anglia, pentru interzicerea armelor nucleare și înfăptuirea dezarmării generale, împotriva reînarmării militariștilor vest-germani, pentru triumful ideilor coexistenţei păşnice. Dehiascînd neobosit propaganda veninoasă a reacţiunii împotriva Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări Socialiste, Partidul Comunist din Marea Britanie intensifică lupta împotriva promotorilor imperialişti ai „războiului rece“, a bazelor militare americane din Anglia. P.C. din Marea Britertie contribuie activ la continua întărire a unităţii şi conpiUrii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Comitetul Executiv al partidului a salutat călduros şi a aprobat în unanimitate Declaraţia de la Moscova a partidelor comuniste şi muncitoreşti şi Manifestul Păcii din 1937, precum şi Comunicatul cu privire la Consfătuirea de la Bucureşti a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste. Comuiiştii, Oamenii muncii din ţara noastră Urmăresc cu Caldă simpatie şi cu Un sortiment de Solidaritate frăţească activitatea şi lupta desfăşurate de comuniştii din Anglia, pentru idealurile păcii, democraţiei Şi Saciăiismului. Oamenii muncii dirn ţara noastră au împărtăşit pe deplin afiarea durere resimţită de curind de comuniştii şi de oamenii muficii din Anglia prin încetarea dirt viaţă a tovarăşului Harry Poliitt, preşedintele Comitetului Executiv al P.C. dirn Marea Britanie, activist eminent al mişcării muncitoreşti dirt Anglia şi lumea întreagă. La Împlinirea a 40 de ani de la întemeierea Partidului Comunist din Marea Britanie, membrii Partidului Muncitoresc Român, clasa muncitoare şi toţi oamenii muncii din ţara noastră adresează comuniştilor englezi un fierbinte salut tovărăşesc şi le urează din adîncul inimii să obţină, virtunl decenții în care au pășit, succese tot mai mari în lupta pentru pace, democrație și progres social.