Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)
1961-06-10 / nr. 5191
Anul XXX Nr. 5191 Sîmbătă 10 iunie 1961 6 PAGINI — 30 BANI RAID-ANCHETA RECOLTA SA FIE DEPOZITATA In cele mai bune CONDITII! Au rămas puţine zile pînă la începerea strîngerii recoltei de cereale păioase. Odată cu pregătirea maşinilor agricole care vor fi folosite la recoltat este necesar să se acorde mare atenţie şi asigurării din vreme a spaţiilor de depozitare (magazii, silozuri etc.) în care va fi înmagazinată noua recoltă. In acest an gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole au contractat livrarea către stat a unor cantităţi mari de cereale, ceea ce le va aduce însemnate venituri băneşti. De asemenea, gospodăriile de stat au ca sarcină să livreze cantităţi mai mari de cereale decit în ceilalţi ani. Pentru a vedea care este stadiul lucrărilor de reparare, curăţire şi dezinfectare a depozitelor existente şi ritmul în care se construiesc noile magazii, redacţia ziarului „Scînteia" a organizat cu sprijinul organelor de partid un raidanchetă într-o serie de raioane din regiunile Bucureşti, Oltenia şi Galaţi. Pregătirea spaţiilor de depozitare In multe locuri, lucrătorii bazelor de recepţie au început din vreme repararea, curăţirea şi dezinfectarea magaziilor. — Noi suntem gata pentru a primi noua recoltă — spunea tov. Gheorghe Enache,şeful bazei Urleasca, regiunea Galaţi. Am făcut reparaţiile curente la toate magaziile, le-am curăţit şi dezinfectat, am asigurat oamenii necesari organizării muncii în două schimburi etc. De asemenea, la baza de recepţie Călăraşi s-a analizat din vreme ce spaţiu de depozitare există şi ce cantităţi de produse urmează să fie primite. Aici s-a terminat reparatul şi curăţitul magaziilor goale. Cîntarele, basculele, utilajul de laborator au fost de asemenea puse la punct. Situaţii asemănătoare pot fi întâlnite la numeroase alte baze de recepţie din regiunile Galaţi, Bucureşti şi Oltenia. In regiunea Bucureşti, de pildă, peste 80 la sută din spaţiile de depozitare existente au fost reparate, iar curăţitul lor s-a făcut în proporţie de 58 la sută. In unele locuri însă această importantă acţiune este mult întîrziată. La baza de recepţie din Lehliu, există printre altele şi o magazie cu o capacitate de 600 tone. Ea putea fi de mult reparată şi curăţită. Dar acest lucru nu s-a făcut, in magazie se găsesc depozitate selectoare, trioare etc. La unele baze de recepţie din regiunea Galaţi, reparaţiile sunt rămase mult in urmă. La baza Iveşti, din spaţiul de înmagazinare de 4500 tone nu s-a reparat decît foarte puţin. La fel stau lucrurile şi la baza Hanu Conache.Timpul este destul de înaintat şi dacă nu se iau măsuri acum, produsele din noua recoltă nu vor putea fi păstrate în bune condiţii. Lucrările de reparaţii şi curăţire a spaţiilor de depozitare sunt mult rămase în urmă şi la bazele din Pleniţa, Brabova şi Rojişte, regiunea Oltenia. La baza Pleniţa multe spaţii de depozitare identificate nici nu sunt măcar preluate. In regiunea Oltenia magaziile au fost reparate doar în proporţie de 31,5 la sută şi curăţite în proporţie de 39 la sută. Utilajul necesar să fie reparat la timp Preluarea în termen scurt a produselor necesită ca utilajul tehnologic de la bazele de recepţie, cîntarele şi aparatele de laborator să fie reparate din timp. Acest lucru a fost înţeles la multe baze de recepţie, îndeosebi din regiunea Bucureşti. La bazele de recepţie din Videle, Căzăneşti, Bălăci şi altele, reparatul utilajului tehnologic s-a făcut în proporţie de 95—99 la sută Pină la data de 3 iunie erau gata reparate în regiunea Bucureşti 81 la sută din utilajul tehnologic, 91 la sută din utilajele de cîntărit şi laborator şi 83,5 la sută din cele de condiţionare. Realizări însemnate în această privinţă au fost obţinute şi în regiunile Oltenia şi Galaţi. Dar cu prilejul raidului a reieşit că într-un şir de baze de recepţie reparaţiile se fac intr-un ritm încet. La bazele de recepţie Mărculeşti, Alexandria şi Giurgiu utilajul a fost reparat doar in proporţie de 44—51 la sută. Căutînd să-şi acopere propriile lipsuri, la baza de recepţie Slobozia s-a raportat că utilajele au fost reparate în proporţie de peste 90 la sută; în realitate, această lucrare se făcuse doar în proporţie de 20—30 la sută. Asemenea încercări de inducere în eroare trebuie sever sancţionate. Lipsuri serioase s-au semnalat şi în regiunea Galaţi unde repararea utilajului tehnologic de la baze nu s-a făcut decît în proporţie de 58 la sută. Experienţa anilor trecuţi a arătat că adesea se pierde foarte (Continuare In pag .a) In raionul Mediaş Peste 1300 tOTIE trifoliene însilozate MEDIAŞ (coresp. „Scînteii“). — In raionul Mediaş s-au extins mult în acest an suprafeţele însămînţate cu porumb pentru siloz, trifoliene, secară şi alte plante furajere. în aceste zile, gospodăriile colective din raion au început recoltatul şi însilozatul trifolienelor. Pînă în prezent au şi fost însilozate peste 1.300 tone trifoliene. Cele mai mari cantităţi de trifoliene au fost însilozate de colectiviştii din Copşa Mare, Biertan şi Ighişul Nou. Muncitori forestieri în schimb de experienţă DEVA (coresp. „Scînteii“). La parchetul Ruginosu din Munţii Poiana Pluscă peste 60 de manipulanţi, brigadieri, şefi de parchete din cadrul întreprinderii forestiere ..Hunedoara au participat la un schimb de experienţă cu tema : „Sporirea indicilor de utilizare a materialului lemnos şi îmbunătăţirea calităţii producţiei“. ---------.. ■ »0 In interiorul ziarului • Informaţii din activitatea organizaţiilor de partid (pag. 2-a) 0 Răsfoind presa străină: „Cultura" — aşa cum o indrumă marile monopoluri (pag. 3-a) 0 Acad. E. Bădărău — O nouă sursă de energie: plasma (pag. 4-a) 0 Ştiri din ţările socialiste (pag. 5-a) 0 O puternică condamnare a atrocităţilor colonialiştilor portughezi în Angola — Dezbaterile Consiliului de Securitate (pag. 6-a) La odihnă şi tratament BAIA MARE (coresp. „Scînteii“). In primele 5 luni ale acestui an peste 4.000 de oameni ai muncii din regiunea Maramureş şi-au petrecut concediul de odihnă sau au urmat diferite tratamente în staţiunile balneo-climaterice din ţară. Pînă la sfîrşitul anului numărul salariaților trimişi la odihnă şi tratament prin sindicat va fi de 10.000. Oameni curajoşi O furtună puternică s-a abătut mai zilele trecute prin părţile Câmpulungului. Copaci vînjoşi au fost smulşi din rădăcini. Grătarul barajului care captează din Rîul Tîrgului apa de răcire pentru termocentrala de la Schitu Goleşti se înfundase. Trunchiurile de arbori, crengile aduse de valuri împiedicau apa să pătrundă pe conductă. Aceasta putea să ducă la oprirea termocentralei. Dar termocentrala n-a încetat să funcţioneze nici măcar o clipă. Zaharia Mitu, maistru şef la exploatarea cazanelor, Paraschiv Oancea, maistru la turbine, mecanicul Gheorghe Bogălescu şi alţii au lucrat cu abnegaţie mai bine de două ore în apa rece, reuşind să deschidă apei drum spre termocentrală, evitind astfel avariile. Datorită acestor oameni curajoşi, Întreprinderile au primit fără întrerupere curentul electric necesar, GH. MIHAI electrician Măsurile de îmbunătăţire calităţii, in atenţia colectivului Ca şi In celelalte Întreprinderi, şi la uzina metalurgică „24 Ianuarie“ Ploieşti s-a Întocmit — pe baza sarcinilor trasate de Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste — un plan concret de măsuri de îmbunătăţire a calităţii produselor. Redăm cîteva imagini din munca colectivului întreprinderii metalurgice „24 Ianuurie" pentru transpunerea în viaţă a acestui plan de măsuri. Debitarea laminatelor e prima operaţie din procesul tehnologic al unei bune părţi din produsele fabricate aici. Nu întîmplător printre măsurile luate în vederea îmbunătăţirii calitative a produselor se numără şi aceea a organizării centralizate a debitării laminatelor. Tehnologulşef a întocmit un plan amănunţit în această privinţă. Urmîndu-l cu rigurozitate, echipa de la debitare condusă de Valentin Angelescu reuşeşte să execute numai piese fără „ştirbituri". In plus, economiseşte lunar peste 20 tone metal (fotografia 1). In ultimul timp, în întreprindere au fost asimilate în producţie o serie de noi produse. In cadrul planului de măsuri s-a prevăzut ca executarea pieselor principale ale acestora să fie încredinţată, mai intii, unor muncitori cu o înaltă calificare. Unul dintre aceştia este şi strungarul Gheorghe Vasilescu (fotografia 2). Organizarea unor cursuri de ridicare a calificării figurează de asemenea printre măsurile înscrise în planul de îmbunătăţire a calităţii. Iată-l pe lăcătuşul Constantin Ducă (la tablă) la lecţia cu tema „îmbinări dificile în construcţiile metalice", ţinută de Ion Ioniţă, şeful serviciului control tehnic de calitate (fotografia 3), îmbunătăţirea muncii la sculărie, în vederea confecţionării şi întreţinerii in bune condiţii a sculelor şi dispozitivelor formează unul din obiectivele planului de măsuri. Sculerul Vasile Vişan contribuie la îndeplinirea acestei măsuri (fotografia 4). Manipularea produselor finite este ultima operaţie , dar dacă se face de mintuială este zădărnicită străduința întregului colectiv de a confecţiona numai produse de bună calitate. Iată de ce conducerea întreprinderii a trecut in planul de măsuri şi pe aceea ,de a îmbunătăţi organizarea muncii şi de a dota cu noi utilaje echipele care manipulează produsele finite". Au fost reamenajate rampele de încărcare, s-au instalat reflectoare pentru lucrul pe timp de noapte etc. (fotografia 5). Text : FL. AVRAMESCU Foto : C. DUMITRESCU Un colț întinerit al Capitalei : Blocuri noi pe Bd. 6 Martie. (Foto M. Andreescu) Economii de combustibil BACĂU (coresp. „Scînteii“). Ceferiştii depoului de locomotive Adjud au reuşit sa economisească de la începutul anului o canlitate de combustibil cu care se pot remorca pe distanţa Adjud—Ghimeş şi inapoi un număr de 462 perechi trenuri. Printre cei care şi-au adus contribuţia la obţinerea acestor economii se numără şi mecanicii Nicolae Paraschiv, Gheorghe Ene, Teodor Nemţeanu cu turele respective. Printre mecanizatorii fruntaşi de la G.A.S. „I. L. Caragiale“-Lehliu se numără şi comunistul Ion Peicu. Zilnic, el îşi depăşeşte norma la prășit cu 75 hectare. Materiale pentru construcţii din mase plastice De la începutul anului şi pînă în prezent muncitorii fabricii de mase plastice din Bucureşti au expediat şantierelor de construcţii însemnate cantităţi de materiale din mase plastice : circa 300 tone ţeavă de ___ instalaţii, cu piesele de îmbinare respective şi însemnate cantităţi de tuburi Bergmann. Premieră la Operă Pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R. P. Romano a avut loc aseară o premieră. Sub conducerea dirijândui Cornel Trăilescu a fost prezentată opera „Lucia de Lamermoor" de G. Donizetti. Din distribuţie au făcut parte Dan Iordăchescu, Magda Ianculescu, Octavian Naghiu, Ion Stoian, Nicolae Florei şi alţii. Felicităm campionii Am urmărit cu mult interes — şi cu noi întreaga uzină — campionatele mondiale de lupte clasice desfăşurate in oraşul japonez Yokohama. Aveam un motiv in plus să o facem: doi muncitori, tovarăşi de muncă din uzina noastră, Valeriu Bularca şi Dumitru Pîrvulescu, se aflau în această întrecere. Joi după amiază s-a anunţat la radio succesul obţinut de luptătorii români. Am tresărit de bucurie cînd s-a pronunţat numele lui Valeriu Buiarca. El a cucerit medalia de aur şi titlul de campion mondial la categoria semi-mijlocie. Apoi, altă victorie: Dumitru Pîrvulescu a obţinut medalia de argint la categoria muscă. Aceste veşti au făcut înconjurul uzinei într-o clipită. Toţi erau nespus de entuziasmaţi de performanţele obţinute de luptătorii de la uzinele „Steagul Roşu". Ne mîndrim cu ei. Acolo, peste mări şi ţări, ei au purtat cu cinste culorile patriei. Întreaga uzină se bucură și așteaptă reîntoarcerea lor. Pînă atunci ne trimitem din toată inima felicitări. ION MUREŞAN, sculer, antrenorul echipei de lupte, NICOLAE BACIU, strungar, maestru al sportului, ION MARINACHE, ajustor, ION RADU, tehnician. Incilera iînuari e La fabrica de celuloză „Nicolae Bălcescu" din Zărneşti a intrat de curînd în funcţiune noua linie de albire a celulozei. Această linie asigură o calitate superioară a celulozei şi o sporire a capacităţii de producţie cu peste 15 la sută. • 121.000 de tineri muncitori bucureşteni, organizaţi în 3750 brigăzi de muncă patriotică, au depus, de la începutul acestui an şi pînă în prezent, peste 3.500.000 ore de muncă patriotică pe şantierele de construcţii şi la acţiunile de înfrumuseţare a Capitalei. • Astăzi de dimineaţă, în sălile Muzeului de artă populară al R. P- Române din calea Victoriei 107 se deschide expoziţia „Cultura materială din comuna Bisoca", regiunea Ploieşti. Expoziţia cuprinde obiecte etnografice şi de artă populară pe care le-a cules un colectiv de muzeografi care a studiat viaţa şi creaţia artistică a locuitorilor comunei. 7 zile în Deltă Agenţia Bucuureşti a O.N.T.* Carpaţi organizează excursii de 11 zile in Delta Dunării. Se vor vizita oraşele Galaţi, Sulina, Tulcea, cherhanale din Deltă. Prima excursie în DeltaDunării începe jot 17 iunie. DE PESTE HOTARE O CAUZA A COMSOMOLIȘTILOR. Comitetul Central al U.T.C.L. consideră că asigurarea dării în exploatare, în ajunul Congresului al XXII-lea al partidului comunist, a 47 de obiective de pe cele mai importante șantiere ale septenalului este o cauză a comsomoliștilor — a declarat la 8 iunie Serghei Pavlov, prim-secretar al C.C. al U.T.C.L., luînd cuvîntul la plenara C.C. al Comsomolului. Plenara examinează problema pregătirii tineretului sovietic în vederea Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. MASURI URGENTE sunt întreprinse de autoritățile portugheze în Cabinda pentru a stăvili creşterea mişcării de eliberare. Aerodromul din oraşul Cabinda, anunţă agenţia „France Presse“, a fost lărgit cu scopul de a putea primi avioane de transport grele, iar zi şi noapte in rada portului se află nave militare portugheze. DEZMĂŢUL RASIST IN S.U.A. La 8 iunie alţi 11 participanţi la „raidurile libertăţii“, sosiţi la Jackson, au fost arestaţi sub acuzaţia răsuflată de „tulburare a ordinei publice“ şi condamnaţi la 4 luni închisoare şi 200 de dolari amendă. IN ITALIA se desfăşoară in aceste zile greva generală a membrilor corpului didactic din Universităţi. La Universităţile din Roma, Milano, Torino, Genova, Padova, Bologna, Pisa, Ferrara, Florenţa şi Bari examenele au fost suspendate,, (Alte amănunte în pagina V-a). OPINIA PUBLICA FRANCEZA ESTE INDIGNATĂ în urma faptului că la cererea comandamentului N.A.T.O, primul grup de militari francezi va pleca în iulie pentru a fi instruit în cadrul Bundeswehrului. IN REGIUNILE DE PE LITORALUL KENTEI, în baza unui ordin dat de guvernatorul englez, a fost interzisa organizarea oricăror adunări și mitinguri. „DISCOVERER" A CAZUT IN PACIFIC. Agenţia U.P.I. anunţă că la 8 iunie a fost lansată de la baza aeriană Vandenberg din California o rachetă de tip „Thor“ prevăzută cu un satelit artificial „Discoverer". Din cauze care nu au fost încă stabilite, se spune într-un comunicat al forţelor aeriene americane, satelitul nu s-a plasat pe orbită şi, după cum se presupune, a căzut în Oceanul Pacific. IN URMA PUTERNICELOR DEMONSTRAŢII ŢĂRĂNEŞTI care au avut loc la 8 tunie la Mortaix, primul ministru Debré l-a convocat pe ministrul Agriculturii, Rochereau, pentru a examina situația gravă creată în nord-vestul Franței de politica agrară a guvernului. CÎND ÎNFLORESC TRANDAFIRII Primăvara înfloresc trandafirii... Şi-n primăvara lui 1931 au înflorit trandafirii. Tot mari, tot învoiţi cum îi ştim. Dar parcă oamenii se uitau mai puţin la ei. Erau alte probleme la ordinea zilei. A plinit, bunăoară. Să ne uităm prin ziarele vremii. 4 mai 1931. Citim în „Dimineaţa" : „Nu se mai poate tolera ca pe lingă pîinea lipsă la cîntar să se săvîrşească şi un atentat la sănătatea populaţiei care plăteşte pîinea încă destul de scump". Să explicăm, după relatările ziarului, cum vine chestiunea cu atentatul. Ca s-o înălbească, recurgeau la clor, brom, anhidridă sulfuroasă, peroxid de azot, întocmai cum suna o reclamă în ziar a unei fabrici de piine : „La masă bună, pîine bună". Aşadar, în mai înfloreau trandafirii şi marii patroni de brutării otrăveau pîinea. 7 mai 1931. Citim in „Dimineaţa“ că după multe tratative patronii au obţinut cîşlig de cauză. Pîinea neagră şi albă s-a scumpit cu 1 leu la kilogram, deşi era şi aşa plătită destul de scump. Franzelele au fost lăsate la preţ liber. Fabricanţii de pîine au răsuflat uşuraţi, reprezentanţii „Asociaţiei Franzelarilor" s-au felicitat reciproc. Așadar, nu mai înfloreau trandafirii și se scumpea pîinea. 9 mai 1931. Două titluri : „Consiliul de igienă a constatat falsificarea pîinii“. „Pre-INSTANTA parate chimice cu urme de arsenic" (în pîine — n.n.). Ce conta acolo, un pic de șoricioaică ! Bine că era albă, bine că patronii brutăriilor cîştigau mai mult de pe urma ei ! Şi tot în aceeaşi zi, alt titlu : „Iaşul fără pline“. Reproducem cîteva rinduri, pentru atmosferă şi culoare a epocii : „...brutarii au închis brutăriile şi au refuzat să fabrice pîinea... N-a lucrat decît un singur brutar şi la această brutărie s-a dat o luptă pentru pîine, aşa cum s-a văzut numai în timpul războiului" („Dimineaţa“, 9 mai 1031). Aşadar, în mai înfloreau trandafirii şi brutarii refuzau să facă pîinea. După 30 de ani... " Răsfoiţi ziarele din mai şi iunie 1961. Şi in ele e vorba de piine. Cei mai buni brutari s-au luat la întrecere să facă pîinea cea mai bună. Cele mai bune reţete şi cele mai bune procedee de fabricare sunt studiate. Echipele sunt asistate de ingineri sau tehnicieni, specialişti ai plinii. Se mai uită oamenii, de e nevoie, şi în cărţi de specialitate. S-au format jurii de cetăţeni. Problema la ordinea zilei : pîinea cea mai bună dintre cele mai bune — pentru oamenii care muncesc. In ziare se putea citi în luna mai următoarea informaţie : „Pentru a asigura populaţiei o pîine de cit mai bună calitate, C.C. al P.M.R. a luat hotărîrea să se organizeze un concurs pe ţară, la care vor lua parte cei mai bunii lucrători". Așadar, primăvara înfloresc trandafirii... Iar rezultatele acestui concurs le vom vedea înainte încă de a fi avut timp florile să pălească. V. SEBASTIAN