Scînteia, iunie 1962 (Anul 31, nr. 5546-5575)
1962-06-10 / nr. 5555
PROLETARI DIN TOATE ȚARELE, INITI-VAJ 1 Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5555 Duminică 10 iunie 1962 4 PAGINI - 20 BANI DECLARAŢIE In ziua de 7 iunie 1962 a avut loc la Moscova şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. La şedinţă au luat parte : din partea Republicii Populare Bulgaria — T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, şi A. Iugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Bulgaria ; din partea Republicii Socialiste Cehoslovace — A. Novotny, prim-secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, preşedintele R. S. Cehoslovace, şi V. Siroky, preşedintele guvernului R. S. Cehoslovace ; din partea Republicii Democrate Germane — W. Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, W. Stoph, preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, din partea Republicii Populare Polone — W. Gomulka, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., și J. Cyrankiewicz, președintele Consiliului de Miniştri al R. P. Polone , din partea Republicii Populare Romíne — Gh. Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné, și I. Gh. Maurer, președintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române; din partea Republicii Populare Ungare — J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., preşedintele guvernului revoluţionar muncitoresc ţărănesc ungar; din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste — N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La şedinţa Comitetului Politic Consultativ a fost ascultată comunicarea ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., A. A. Gromîko, cu privire la tratativele duse între guvernul Uniunii Sovietice şi guvernul Statelor Unite ale Americii în problema reglementării paşnice germane. Participanţii au avut un schimb de păreri cu privire la tratativele sovieto-americane şi şi-au exprimat aprobarea deplină faţă de poziţia Uniunii Sovietice în aceste tratative care este poziţia comună a statelor Tratatului de la Varşovia. S-a confirmat în unanimitate că reglementarea paşnică germană prin încheierea unui tratat de pace, prin lichidarea pe această bază a regimului de ocupaţie în Berlinul occidental şi prin crearea oraşului liber, Berlinul occidental, corespunde intereselor securităţii din Europa, cit şi intereselor păcii generale. Toţi participanţii s-au pronunţat pentru necesitatea continuării tratativelor dintre guvernul U.R.S.S. şi guvernul S.U.A. în vederea clarificării în continuare a posibilităţilor de a găsi o soluţie coordonată a acestei probleme. Totodată participanţii la Comitetul Politic Consultativ au constatat că asupra mersului tratativelor influenţează în mod vădit tendinţa puterilor occidentale de a tărăgăna în mod artificial realizarea unei înţelegeri. Aceasta se referă în primul rînd la problema principală: necesitatea evacuării din Berlinul occidental a trupelor de ocupaţie ale celor trei puteri şi lichidarea regimului de ocupaţie din acest oraş. Această situaţie dovedeşte că puterile occidentale nu se arată dispuse să caute rezolvarea problemei normalizării situaţiei în Berlinul occidental şi a lichidării regimului de ocupaţie în acest oraş pe o bază reciproc acceptabilă. Tratativele ulterioare trebuie să clarifice dacă puterile occidentale intenţionează şi în continuare să se eschiveze de la rezolvarea de comun acord a problemei reglementării paşnice germane sau vor fi dispuse să pornească pe calea rezolvării reciproc acceptabile a acestei probleme, a normalizării situaţiei în Berlinul occidental şi, în consecinţă, a slăbirii încordării primejdioase din Europa şi a înlăturării pericolului unei ciocniri armate între state. Dacă tratativele ulterioare ar arăta că linia de tărăgănare a acestora este o politică premeditată a puterilor occidentale şi dovedeşte lipsa de dorinţă din partea lor de a căuta o rezolvare de comun acord a problemei reglementării paşnice germane şi rezolvarea în legătură cu aceasta a unei serii de probleme examinate în cadrul schimbului de păreri sovietoamerican, statele participante la Tratatul de la Varşovia ar fi silite să tragă din aceasta concluzii corespunzătoare. Participanţii la Comitetul Politic Consultativ declară în unanimitate că lipsa de dorinţă a puterilor occidentale de a contribui la lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial nu va opri statele care au luptat împotriva Germaniei hitleriste şi care se situează pe poziţia încheierii unui tratat de pace german să semneze un asemenea tratat cu Republica Democrată Germană cu toate consecinţele care rezultă de aici pentru Berlinul occidental, care va fi considerat oraş liber, demilitarizat. Statele participante la Tratatul de la Varşovia declară că ele se situează, ca şi în trecut, pe poziţia rezolvării pe cale paşnică a problemelor care despart statele, pe calea tratativelor şi nădăjduiesc că şi puterile occidentale vor da dovadă de o poziţie tot atît de lucidă faţă de rezolvarea acestor probleme, în cazul însă în care la această politică iubitoare de pace se va răspunde prin acţiuni îndreptate împotriva intereselor securităţii lor, împotriva drepturilor suverane ale Republicii Democrate Germane, împotriva intereselor păcii, ele sunt hotărâte să-şi salvgardeze în modul cuvenit securitatea şi să apere pacea cu toate mijloacele de care dispun. Pe şantierele hidrocentralelor de pe Bistriţa BACAU (coresp. „Scînteii“). Pe şantierele hidrocentralelor de pe Bistriţa, lucrările de construcţii şi montaj cunosc un ritm susţinut. Sutele de constructori şi montori desfăşoară o întrecere vie pentru scurtarea termenelor de execuţie. In cel mai avansat stadiu se află lucrările pe şantierul hidrocentralei Roznov I. Aici turbinele I şi II se află în fază finală de montaj. Pe şantierul hidrocentralei Roznov II constructorii şi montorii au intensificat şi ei în ultima vreme ritmul de lucru. In timp ce constructorii execută ultimele finisări, lăcătuşii, montorii şi electricienii muncesc de zor la montarea echipamentului primei turbine. Şi aici principalele lucrări se află în grafic. Aceasta va permite ca hidrocentrala Roznov II să poată intra în funcţiune la termenele stabilite. La hidrocentrala de la Vaduri se lucrează acum, atît la baraj, cit şi la canalul de aducţiune şi la canalul de fugă. La hidrocentrala de la Pîngăraţi constructorii au reuşit în luna mai să recupereze rămînerea în urmă din aprilie — rămînere care s-a produs din cauza greutăţilor provocate de ape. In ultima lună ei au turnat pe fundația barajului 4 600 mc de betoane. TELEGRAMĂ Preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ BUCUREŞTI Mulţumesc sincer pentru felicitările cu ocazia zilei mele de naştere şi vă transmit la rîndul meu cele mai bune urări pentru binele dv. personal şi progresul poporului român. IOSIP BROZ TITO Pe ogoarele gospodăriei colective din Ciolpani, regiunea București, se execută praștia a II-a la floarea-soarelui. In fotografie: Tractoristul Marin Trifan in timpul lucrului. Gata pentru recoltare CONSTANŢA (coresp. „Scînteii"), în toate unităţile agricole din regiunea Dobrogea, paralel cu lucrările de întreţinere a culturilor proşitoare, se desfăşoară în aceste zile o activitate intensă în vederea campaniei de recoltare. Numeroase gospodării agricole de stat au terminat de reparat toate maşinile agricole necesare, iar mecanizatorii din S.M.T.-uri au pus în stare de funcţionare toate cele 2 006 combinet 127 secerător alegători, 165 batoze etc., care vor lucra în această campanie. Pregătiri intense se fac şi în gospodăriile colective. Colectiviştii din Petroşani, raionul Adamclisi, de pildă, care au de recoltat în acest an peste 1100 ha cu grîu şi orz, au reparat căruţele şi uneltele necesare, au asigurat în cantităţi suficiente sacii pentru boabe etc. Intense pregătiri se fac şi în gospodăriile colective din comunele 23 August, Dobromir Vale, Topalu și altele. Grupele de modernizare — la lucru MEDIAŞ (coresp. „Scînteii“). — In uzinele şi fabricile oraşului Mediaş activează 53 grupe de modernizare a maşinilor şi utilajelor, grupe care totalizează aproape 300 de ingineri, proiectanţi, tehnicieni. Aceştia desfăşoară o rodnică activitate. Pe baza studiilor făcute la fiecare loc de muncă de către aceste grupe şi în urma discuţiilor cu colectivele de muncitori s-a trecut în planurile tehnice ale întreprinderilor din oraş modernizarea unui număr de 546 maşini şi utilaje. Dintre acestea pînă în prezent 146 au şi fost modernizate. S sa MĂRIT PRIETENII Membri ai aceleiaşi familii Prietenia romîno-sovietică... Trei cuvinte încărcate de adinei semnificaţii. Pentru mine, ele înseamnă o bogată şi complexă legătură personală, alcătuită din multe, foarte multe fire. Despre care din firele acestea sâ vorbesc mai întîi ? Poate despre cei doi ani petrecuţi la Moscova, ca elev al lui David Oistrah. Doi ani alături de acest maestru al maeştrilor şi sub directa, continua, neobosita lui îndrumare. Doi ani în care Oistrah a rupt din timpul său atît de preţios pentru a se ocupa de mine. Doi ani în care am cunoscut oameni sovietici la ei acasă, l-am cunoscut şi i-am îndrăgit pentru totdeauna. Sau poate că ar trebui să vorbesc despre turneele mele in U.R.S.S., despre publicul exigent, dar plin de căldură şi entuziasm, pe care l-am întîlnit in sălile de concert de acolo, despre liniştea aproape nefirească cu care mă asculta, dar şi despre generoasele aplauze cu care îmi răsplătea eforturile. Şi cum aş putea să uit pe un alt prieten sovietic, pe care nu l-am întîlnit niciodată faţă în faţă, dar a cărui artă m-a subjugat încă de pe vremea cînd eram pe băncile Conservatorului. L-am cîntat pe Prokofiev la Helsinki şi la Atena, la Pekin şi la Manchester, la Paris, Berlin şi Geneva. Concertul numărul 2 pentru vioară şi orchestră, sonata numărul 2, transcripţia pentru vioară a suitei „Romeo şi Julietta* au cucerit nenumăraţi auditori cu mentalităţi diferite, cu gusturi diferite, cu tradiţii muzicale diferite. Aplauzelor le-a mulţumit numai interpretul român, dar alături de el, pe podium nevăzut şi totuşi prezent, se afla şi compozitorul sovietic... Firele prieteniei sunt multe, foarte multe. Cele care mă leagă de mari muzicieni ai vremii noastre, cetăţeni ai Uniunii Sovietice, Sviatoslav Richter, Emil Ghilelş, Leonid Kogan şi atîţia alţii, care contribuie cu arta lor la prestigiul şi gloria culturii muzicale sovietice. Vreau să spun aci cît de mîndru am fost de succesele lor, cît de deplin le-am împărtăşit bucuria, cît de apropiat m-am simţit de ei, membri ca şi mine ai aceleiaşi mari familii internaţionale a socialismului. Dar un artist — un artist în adevăratul înţeles al cuvîntului — este în acelaşi timp un cetăţean. Şi ca cetăţean al patriei mele iubite, mă însufleţeşte un profund sentiment de dragoste frăţească faţă de întregul popor sovietic, ziditor al vieţii noi, comuniste, prieten apropiat al poporului nostru. Iată pentru ce vestea apropiatei vizite a delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S. mi-a stîrnit o sinceră şi caldă bucurie. De obicei, mi-e mult mai uşor sâ dau glas corzilor decît cuvintelor. Dar într-o asemenea împrejurare, vorbele vin de la sine. Tovarăşului Nikita Sergheevici Hruşciov şi celorlalţi tovarăşi care îl vor însoţi în această vizită le urez : — Bun venit pe pămîntul nostru, iubiţi oaspeţi! IOV VOICU artist emerit — „Ajutorul U.R.S.S., colaborarea tovărăşească cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări ale lagărului socialist au dovedit din plin ce roade minunate dă marea noastră prietenie, pusă în slujba socialismului şi păcii — arată într-o scrisoare trimisă redacţiei lăcătuşul Iosif Crasca de la uzinele „Victoria“ din Calan. Furnaliştii noştri, învăţînd din experienţa siderurgiştilor sovietici, sporesc necontenit producţia de fontă, atît de necesară economiei naţionale. In secţia radiatoare, unde lucrez, maşinile sovietice ne sunt de mare ajutor în muncă. Şi noi, cei din Calan, alături de toţi oamenii muncii din patria noastră, aşteptăm cu drag sosirea înalţilor oaspeţi pentru a le adresa tradiţionala urare „Fiţi bineveniţi în ţara noastră, prieteni scumpi 1*. — „Şi colectiviştii noştri au primit cu viu interes ştirea despre apropiata vizită în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, în frunte cu tovarăşul N. S. Hruşciov — ne scrie învăţătorul Teodor Nap din satul Deleni, raionul Turda. Nu vom uita niciodată că pe pămîntul satului nostru au căzut eroic 40 de soldaţi şi ofiţeri sovietici, care şi-au jertfit viaţa alături de ostaşii romîni, în lupta comună împotriva fascismului. De atunci au trecut aproape 18 ani. Urmînd cu încredere îndemnul partidului, ţăranii muncitori de la noi au păşit pe calea bunăstării, pe calea gospodăriei colective. Alta e acum viaţa oamenilor. Ca învăţător, mi se umple sufletul de bucurie cînd văd copiii colectiviştilor învăţînd în şcoala nouă, cînd ştiu că în anii aceştia plini de lumină, numeroşi tineri din sat, ieşiţi de pe băncile şcolii noastre, au ajuns mecanizatori de frunte, tehnicieni, ingineri, învăţători, medici". — „Acum cîteva zile m-am întors dintr-o frumoasă şi instructivă călătorie. Itinerariul a fost: Bucureşti-Moscova-Leningrad — ne scrie Larisa Cămăraşu, din satul Dîlga, comuna Pelinu, raionul Lehliu. Am trăit zile minunate printre oamenii sovietici. Cînd am aflat că o delegaţie de partid şi guvernamentală a U.R.S.S., în frunte cu tovarăşul N. S. Hruşciov, prieten apropiat al poporului nostru, ne va vizita în curînd ţara, m-am bucurat mult. Poporul nostru îi va întîmpina cu toată căldura inimii pe solii poporului sovietic, popor care luptă neabătut pentru triumful păcii în lumea întreagă”. O colaborare cu roade minunate Consfătuire pe tema utilizării plăcilor din lemn în construcţii In zilele de 8 şi 9 iunie a avut loc în Capitală o consfătuire cu tema „Utilizarea placajelor, plăcilor fibrolemnoase şi plăcilor de aşchii din lemn în construcţii*. Referatele şi discuţiile purtate au arătat că plăcile produse din lemn dau posibilitate constructorilor să înlocuiască cu succes cheresteaua, şi în special cea de răşinoase, şi corespund noii tehnologii în construcţii. Ele contribuie la scurtarea duratei de execuţie a construcţiilor, la îmbunătăţirea calităţii şi la reducerea preţului de cost. Participanţii la consfătuire au vizitat, de asemenea, şantiere de construcţii din Capitală unde se folosesc aceste materiale. Din dezbateri a reieşit necesitatea unei colaborări mai strînse între producătorii de materiale şi constructori pentru utilizarea mai raţională a acestor materiale în diverse construcţii. (Agerpres) In excursie Ieri după-amiază Gara de Nord a cunoscut aceeaşi atmosferă de voiejie, întilnită la fiecare sfirşit de săptămînă. Peste 1 200 de excursionişti, muncitori de la întreprinderile „Tricotajul roşu”, „Viscolii", Uzinele „Timpuri Noi", „Fabrica de figarete Bucureşti" ş.a. au plecat cu trenul spre masivul Bucegi. Ei îşi vor petrece duminica la cabanele Vîrful cu Dor, Cota I 400, Piatra Arsă, Poiana Stînii şi la vilele, din Sinaia şi Predeal. Cu autocarele O.N.T.Carpaţi un grup de excursionişti din Bucureşti au plecat pe ruta Bicaz, Lacul Roşu, Ghieorghieni, Tuşnad, Braşov, Bucureşti. Azi — pe estradele din parcuri şi păduri In majoritatea parcurilor şi pădurilor din jurul Capitalei au loc azi bogate manifestări cultural-artistice şi demonstraţii sportive. Pe estradele din parcurile „8 Mai“ şi Vitan vor evolua formaţii corale, de dansuri populare, orchestre şi solişti, ale artiştilor amatori de la întreprinderea de prefabricate „Progresul*, cooperativa „Higiena” şi de la cluburile „Monetăria” şi „Filaret*. Tot după-amiază vor avea loc spectacole artistice pe scenele din pădurile Andronache, Pustnicul, Mogoşoaia, Băneasa, Snagov şi Argeş-Buda. Pe estrada artiştilor amatori din Parcul Herăstrău vor da spectacole formaţii de la întreprinderile „Flamura roşie" şi „Tehnometal", iar la sfirşit va rula un film artistic. Pentru cei mici, la teatrul de păpuşi din parc vor fi prezentate între orele 11—13, 2 spectacole. Pe Insula trandafirilor se va organiza o seară distractivă. Tot seara, în pieţele Obor şi Unirii vor rula filme artistice. Dacă vremea nu va fi favorabilă, o parte a acestor manifestări vor avea loc la căminele culturale, cluburi şi la casele de cultură. In preajma vacanţei ORADEA (coresp. „Scînteii"), — în regiunea Crişana se fac în aceste zile intense pregătiri în vederea organizării cit mai plăcute a vacanţei de vară a elevilor. Peste 110 000 elevi din toate şcolile regiunii vor pleca în drumeţii locale de 1—2 zile pentru■ cunoaşterea locurilor pitoreşti din împrejurimi, vor vizita întreprinderi, gospodării colective şi gospodării de stat fruntaşe. Mulţi din elevi — peste 7 000 — vor pleca în excursie cu autocarul pe o durată de 4—5 zile şi vor fi găzduiţi la bazele turistice de la Moneasa, Vadul Crişului etc. Aproape 3 000 de elevi din şcolile medii profesionale şi tehnice din regiune vor face timp de 7 zile o excursie în circuit. Ei vor vizita capitala ţării, precum şi staţiunile balneare de pe litoralul Mării Negre. Mulţi elevi vor pleca de asemenea în taberele din Nucet-Beiuş, Moneasa şi Dezna, raionul Gurahonț, precum şi în taberele de la munte şi mare. Expoziţie cu produse ale industriei locale MEDGIDIA (coresp. „Scînteii"). Recent, în sala casei de cultură din Medgidia s-a deschis o expoziţie cu diferite produse ale industriei locale din Medgidia, Cobadin şi Hîrşova. Aici pot fi văzute garnituri studio tip Constanta, garnituri de bucătărie tip Sibiu, masă extensibilă furniruită cu nuc, precum şi numeroase materiale de construcţie. Expoziţia se bucură de un deosebit succes din partea vizitatorilor. Sectorul de preparaţie al filaturii din Ghimbav, regiunea Braşov. Recent s-a trecut aici la folosirea firelor sintetice ca înlocuitor al linei în fabricarea de tricotaje, stofe şi blănuri artificiale. Filatura a şi livrat, pînă acum, organizaţiilor comerciale importante cantităţi de produse realizate din fire sintetice. (Foto : R. Costin) Cea de-a 16-a sesiune a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc La 7 iunie 1962, la Moscova a avut loc cea de-a 16-a sesiune extraordinară a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. La lucrările sesiunii au luat parte delegaţiile ţărilor membre ale consiliului: Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Române, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. La lucrările sesiunii au luat parte, de asemenea, reprezentanți ai Republicii Populare Mongole. Sesiunea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc a elaborat măsuri practice pentru traducerea în viaţă a recomandărilor Consfătuirii reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti ale ţărilor participante la consiliu, care a avut loc la 6—7 iunie 1962, pe linia dezvoltării şi perfecţionării continue a organizării colaborării economice între ţările membre ale consiliului. Sesiunea a adoptat hotărîri pentru întărirea organizatorică şi intensificarea activităţii organelor consiliului, constituind un Comitet Executiv al consiliului, alcătuit din vicepreşedinţi ai Consiliilor de Miniştri ale ţărilor membre ale C.A.E.R. şi totodată a hotărît să constituie noi comisii permanente ale consiliului pentru standardizare, pentru coordonarea cercetărilor ştiinţifice şi tehnice şi pentru statistică, precum şi un Institut al C.A.E.R. pentru standardizare. Sesiunea a subliniat că dezvoltarea colaborării multilaterale a ţărilor membre ale Consiliului va contribui la consolidarea continuă a puterii economice a lagărului socialist, la întărirea unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste şi, implicit, la grăbirea victoriei sistemului mondial socialist în întrecerea economică cu capitalismul. Sesiunea a aprobat modificările din statutul consiliului, care prevăd posibilitatea alăturării la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc şi a ţărilor neeuropene care împărtăşesc ţelurile şi principiile consiliului. Sesiunea a examinat şi satisfăcut cererea Republicii Populare Mongole de a fi primită ca membră în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc. Sesiunea s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie frățească și cordialitate. Maeştri ai forajului cu turbina in depărtare se zărea silueta înaltă, din metal a sondei nr. 166. Aici a lucrat recent o cunoscută brigadă din cadrul Intreprinderii de foraj Craiova : sondorii lui Ion Lungeanu. Membrii brigăzii sunt cu toţii buni cunoscători ai meseriei. Ion Lungeanu, deşi are numai 35 de ani, lucrează de 22 de ani în producţie, la ţiţei... Sondorul şef, Constantin Tuleu, şi ajutorul lui, Ion Firoiu, podarul Constantin Popescu sînt şi ei vechi în meserie. Lucrează în aceeaşi brigadă de mulţi ani, se cunosc bine între ei, ştiu fiecare ce poate şi cît „îi ţine cureaua“ împreună. Poate de aceea cînd este vorba să se înceapă lucrări mai grele, conducerea întreprinderii se gîndeşte de îndată la aceşti oameni de nădejde. Lor li s-a încredinţat — pentru prima oară in întreprindere — forarea unei sonde cu sape de diametru mic. Săparea sondei nr. 166 a fost terminată cu 26 zile înainte de termenul stabilit.Sunt, în întreprindere, multe brigăzi bune. Şi a lui Grigore Anghel, care a terminat recent lucrările de foraj cu turbina, a unei sonde, cu 6 zile înainte de grafic, şi a lui Nicolae Popescu, care de asemenea a terminat — folosind turbina — cu două zile mai devreme o altă sondă. In întreprindere s-au forat peste plan în primele patru luni ale anului mai mult de 2 400 m, din care cea mai mare parte cu turbina. Puţine brigăzi însă au izbutit să ajungă la o viteză mecanică de avansare a sapei în rocă, de peste 4 metri pe oră, viteză la care a ajuns anul acesta brigada lui Ion Lungeanu. Datorită extinderii metodelor înaintate de lucru, întreprinderea de foraj Craiova a obţinut realizări importante. In primele patru luni ale anului s-au realizat economii peste plan la preţul de cost al producţiei de 1 200 000 lei. Cifra aceasta cuprinde efortul numeroaselor brigăzi de a munci mai bine, de a gospodări cu pricepere fiecare sapă, materialul tubular, fiecare cablu, fiecare litru de lubrifiant etc. In patru luni economiile s-au adunat. Astfel, de la brigada lui Mihai Ardeleanu — 80 000 lei, de la a lui Mihai Dumitru — 120 000 lei, de la brigada lui Ion Lungeanu, alte 450 000 Iei. Tehnica nouă îi atrage mult pe sondorii de aici. Recent, la sonda nr. 234, pentru controlul calităţii lucrărilor de cimentare ale coloanei de exploatare au fost folosiţi izotopi radioactivi. Procentul de foraj cu turbina a sporit pe întreprindere de la 71 la sută în 1961, la 74,4 la sută în acest an. Numai brigada lui Ion Lungeanu, din 3000 m foraţi din ianuarie şi pînă în mai, 74 la sută i-a realizat cu ajutorul turbinei. In acelaşi timp, probele de producţie ale sondelor terminate s-au executat într-un ritm rapid, în medie cu 2—3 zile înainte de termen.In primul trimestru brigada lui Lungeanu a fost fruntaşă pe întreprindere, după ce a cîştigat întrecerea cu brigada de la sonda nr. 119, condusă de Ilie Ion. Nici în perioada următoare, rezultatele ei in producţie n-au fost mai slabe. Cum au ajuns aceşti sondori să cîştige preţuirea de care se bucură în prezent ? Inginerul Vasile Ionescu, şeful secţiei de foraj Craiova, explică : — Colectivul întregii brigăzi, din care trei sunt comunişti şi mai bine de jumătate utemişti, respectă întocmai normele de lucru. Un exemplu : întotdeauna noroiul de foraj întrebuinţat a corespuns indicaţiilor fişei geologo-tehnice. Şi aceasta este foarte important. Căci dacă numai într-o singură zi noroiul întrebuinţat ar avea o densitate mai mică, n-ar fi exclusă o erupţie sau alte avarii. Colectivul de aici s-a preocupat ca timpii morţi — iviţi altădată in perioada de aprovizionare cu material tubular, sape, chimicale, lubrifianţi etc. — să fie evitaţi cu desăvîrşire, printr-o aprovizionare făcută din timp şi în cantităţi corespunzătoare. Şeful de brigadă — un bun organizator — are meritul de a fi încetăţenit obiceiul ca la sondă să se facă zilnic un control preventiv al instalaţiei de foraj, ceea ce a ajutat la evitarea oricăror avarii. Reîmprospătarea continuă a cunoştinţelor profesionale — arată mai departe inginerul — stă la baza succeselor brigăzii. Problemele privind prevenirea erupţiilor, folosirea sapelor cu conuri, prevenirea accidentelor tehnice de fund sunt discutate în permanenţă cu sondorii, de către şeful de brigadă sau sondorul şef de schimb. ..."Aici, pe meleagurile Olteniei, un grup de oameni inimoşi pătrund, cu mijloacele moderne create de tehnică, în adîncurile pămîntului, căutînd şi descoperind acolo, aurul negru. O brigadă fruntaşă, al cărei exemplu se cere urmat. S. UTAN