Scînteia, noiembrie 1969 (Anul 38, nr. 8234-8263)

1969-11-19 / nr. 8252

PAGINA 2 SONTEIA — miercuri 19 noiembrie 1969 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE (Urmare din pag. I) Faptul că in activitatea sa miliţia se sprijină pe participarea largă a ce­tăţenilor rezultă şi din acele preve­deri ale proiectului care precizează că organele miliţiei colaborează cu organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti, cu organele presei, radiou­lui, televiziunii şi cinematografiei în scopul creării unei puternice opinii împotriva celor care încalcă legile, pentru prevenirea şi descoperirea in­fracţiunilor şi contravenţiilor, apăra­rea avutului obştesc şi personal, a tuturor valorilor orînduirii noastre socialiste. Proiectul de lege stabileşte sar­cini de cooperare a miliţiei cu cele­lalte unităţi şi organe ale M.A.I., C.S.S. şi M.F.A. în îndeplinirea u­­nor atribuţii privind securitatea sta­tului, paza frontierei de stat, apă­rarea locală antiaeriană şi a altor a­­tribuţii prevăzute de lege. Pornind de la faptul că aplicarea şi respectarea întocmai a legalităţii in activitatea miliţiei şi, în general, realizarea sarcinilor ce-i sunt încre­dinţate de partid şi guvern sunt di­rect condiţionate de nivelul politico­­ideologic, de pregătirea profesional­­juridică şi de cultură generală a ca­drelor, în proiect s-a stabilit că pre­gătirea personalului militar se face în şcoli militare de ofiţeri, de maiştri militari şi subofiţeri, centre şi cursuri de perfecţionare şi că pen­tru satisfacerea necesarului de spe­cialişti ce nu pot fi pregătiţi în şcolile militare, pot fi angajaţi ab­solvenţi ai institutelor civile de în­văţământ superior. Avînd convingerea că proiectul de lege ce-l supun dezbaterii dv. creează miliţiei un cadru organizatoric şi funcţional corespunzător actualelor e­­xigenţe ale organizării aparatului de stat, că oferă posibilităţi superioare de desfăşurare a activităţii miliţiei cu rezultate mai bune, mai eficien­te, propun adoptarea lui de către Marea Adunare Naţională, în Raportul Comisiei pentru consi­liile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest pro­iect de lege, prezentat de deputatul Dumitru Bulaliu, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat, se menţionează că cele două comisii au examinat şi discutat, în şedinţele din 13 şi 15 mai, precum şi in cele din 16 august, 13 şi 17 noiembrie 1969. Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea miliţiei. Intemeindu-se pe ideea, subliniată In Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român prezen­tat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al X-lea Congres, că organelor de miliţie le revin impor­tante sarcini atît în apărarea cuce­ririlor revoluţionare ale clasei mun­citoare, ale întregului popor, cit şi în asigurarea ordinii şi muncii paş­nice a naţiunii noastre, proiectul de lege cuprinde dispoziţii destinate să îmbunătăţească activitatea acestor organe, să lichideze cauzele care au generat unele stări de lucruri din trecut şi să asigure îndeplinirea în cele mai bune condiţii a rolului lor în societate. Cea mai puternică chezăşie că ţe­lurile urmărite prin proiectul de lege îşi vor găsi o consecventă şi deplină aplicare în viaţa de fiecare zi a societăţii noastre o constituie dispoziţia potrivit căreia miliţia este chemată să înfăptuiască politica partidului şi statului în domeniul său de activitate, avînd sarcina de a contribui la apărarea cuceririlor re­voluţionare ale poporului, a muncii sale paşnice de construcţie socialistă, a ordinii de drept statornicire în Ro­mânia, a libertăţii şi demnităţii per­sonale, precum şi la educarea per­soanelor în spiritul respectării legi­lor şi a regulilor de convieţuire so­cială. Din acest punct de vedere, co­misiile subliniază că proiectul de lege reglementează in aşa fel atri­buţiile miliţiei, încît garantarea drepturilor şi libertăţilor constituţio­nale ale cetăţenilor este strict res­­pectată şi concretizată în forme or­ganizatorice adecvate. Pe linia aceloraşi preocupări, pro­iectul de lege introduce dispoziţii a­­vînd drept scop să îmbunătăţească cadrul legal pentru participarea la îndeplinirea sarcinilor miliţiei, a or­ganizaţiilor oamenilor muncii şi a cetăţenilor. O dispoziţie deosebit de importantă, oglindind sfera tot mai largă de raporturi sociale în care se afirmă in ţara noastră democratis­mul socialist, este aceea care sta­bileşte că miliţia se sprijină pe con­cursul larg al oamenilor muncii. Ţinînd seama de faptul că, pe plan local, organele puterii de stat sunt consiliile populare, proiectul de lege prevede relaţiile de subordonare a organelor de miliţie atît faţă de con­siliul popular şi comitetul său exe­cutiv, cit şi faţă de organul de mili­ţie ierarhic superior. Comisia pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi Comisia juridică — a arătat în încheiere vor­bitorul , propun adoptarea acestui proiect în forma ce v-a fost înfă­ţişată. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputatul Si­­mion Dobrovici, Prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, care a spus, printre al­tele : Dezbaterea în actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale a proiec­tului legii de organizare şi funcţio­nare a miliţiei este o nouă dovadă a preocupării partidului şi statului pentru perfecţionarea continuă şi ri­dicarea calitativă a activităţii orga­nelor de stat, la nivelul exigenţelor etapei edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate — obiectiv fundamental pus de Congresul al X-lea al P.C.R. în faţa întregului nos­tru popor. Proiectul reflectă o concepţie superioară, partinică, cu pri­vire la necesitatea imperioasă a în­tăririi legalităţii socialiste, a apără­rii cu fermitate a proprietăţii ob­şteşti — temelia de neclintit a orîn­­duirii noastre — a drepturilor şi inte­reselor legale ale cetăţenilor, cu pri­vire la rolul miliţiei în educarea ce­tăţenilor in spiritul respectului faţă de lege şi regulile de convieţuire so­cială. Conduse şi îndrumate de către or­ganele de partid, organele miliţiei desfăşoară o activitate susţinută pen­tru îndeplinirea sarcinilor ce le re­vin. Proiectul de lege prevede o­­bligaţia miliţiei de a contribui la în­făptuirea politicii partidului şi sta­tului nostru, prevederi care cores­pund pe deplin indicaţiilor Congresu­lui al X-lea, care a subliniat necesita­tea creşterii rolului conducător al partidului în toate sectoarele de ac­tivitate. Comitetul judeţean de partid Vrancea urmăreşte ca organele de miliţie din judeţ să-şi desfăşoare ac­tivitatea sub conducerea nemijloci­tă a partidului, în care scop îndru­­mează, controlează şi analizează munca acestora, asigurînd apli­carea neabătută a legilor, res­pectarea întocmai a legalităţii socialiste. In acelaşi timp, comite­tul judeţean acordă o atenţie deo­sebită educării şi pregătirii poli­tice şi profesionale a cadrelor de miliţie. Vorbitorul a arătat că noua lege implică răspunderi sporite nu numai organelor de miliţie, ci şi comitetelor judeţene de partid, consiliilor populare judeţene, care vor trebui să ia astfel de măsuri Incit să fie evitate cu desăvîrşire orice ilegalităţi şi abuzuri. Prevăzînd sarcini referitoare la combaterea infracţiunilor, încălcări­lor legii, abaterilor de la normele de convieţuire socială, de asigu­rare a siguranţei circulaţiei pe dru­murile publice, miliţia este chemată să contribuie nu numai la apăra­rea intereselor generale ale statu­lui, ale colectivităţii, dar şi la a­­părarea vieţii, a integrităţii corpo­rale, a drepturilor, libertăţilor, demnităţii, personalităţii şi avutu­lui fiecărui cetăţean. Prevederile din proiect privitoare la atragerea şi folosirea sprijinului maselor largi de oameni ai muncii, a colectivităţii în apărarea ordinii de drept, în întărirea legalităţii so­cialiste, oglindesc trăinicia noilor relaţii sociale, încrederea în calită­ţile morale ale omului de tip nou. Vorbitorul a subliniat importanţa prevederii din proiect referitoare la colaborarea organelor de miliţie cu organele şi­ organizaţiile de stat care activează în domeniul presei. In cuvîntul său, deputatul Ioan Benkö, prim-vicepreşedinte al Con­siliului popular judeţean Mureş, a arătat că, aşa cum rezultă din pro­iectul de lege, sarcini de mare răs­pundere revin miliţiei în asigurarea menţinerii ordinii publice, în respec­tarea regulilor de covieţuire socială în municipii, oraşe, comune şi în a­­părarea proprietăţii socialiste. Toc­mai de aceea, aş dori să remarc faptul că am reţinut în mod deo­sebit acea prevedere din proiect în care se stabileşte că miliţia, în rea­lizarea acestei importante sarcini, colaborează cu organizaţiile econo­mice, întreprinderile, instituţiile de stat, cu organizaţiile cooperatiste, precum şi cu celelalte organizaţii obşteşti şi se sprijină pe concursul larg al oamenilor muncii. In această privinţă, în judeţul Mureş s-au organizat controale pre­ventive, analize în comun a încăl­cărilor de lege şi a cauzelor lor, stabilindu-se în acelaşi timp măsuri corespunzătoare pentru prevenirea acestora. Această colaborare a orga­nelor de miliţie cu instituţii şi orga­nizaţii obşteşti s-a dovedit eficientă, ea a contribuit la scăderea numă­rului infracţiunilor şi a abaterilor de la legile ţării. Legătura cu masele este un prin­cipiu fundamental al activităţii mi­liţiei, una din condiţiile esenţiale ale îndeplinirii cu succes a sarcinilor sale. Intervenţia activă a cetăţeni­lor în apărarea legalităţii socialiste este o dovadă grăitoare a creşterii rolului maselor, a opiniei publice, care condamnă faptele antisociale şi participă la prevenirea şi combate­rea lor. In acest sens vorbitorul a relevat însemnătatea prevederii din proiectul de lege, potrivit căreia în municipii, oraşe sau comune se pot organiza, de către organele miliţiei, grupe de sprijin formate din cetăţeni care se bucură de stimă şi respect în rîn­­durile locuitorilor şi care în mod vo­luntar se oferă să sprijine miliţia pen­tru menţinerea ordinii publice, pre­cum şi pentru prevenirea şi desco­perirea infracţiunilor şi contravenţii­lor. Consiliile populare şi comitetele lor executive, folosind formele organiza­torice variate de antrenare a mase­lor la conducerea treburilor locale, au datoria să mobilizeze locuitori, pen­tru apărarea legalităţii socialiste, crearea unei opinii de masă împo­triva oricărei manifestări care nu se încadrează în eforturile constructive ale poporului muncitor. Consider, de asemenea, că este de datoria, consi­liilor populare şi a comitetelor lor executive să analizeze sistematic starea legalităţii, luînd măsurile cele mai corespunzătoare pentru îmbună­tăţirea continuă a activităţii orga­nelor de miliţie. In acest sens, ele vor trebui să asigure condiţii mate­riale necesare, să sprijine dotarea a­­cestora cu aparatură tehnică, ştiinţi­fică şi alte mijloace pentru desfă­şurarea activităţii lor la un nivel calitativ superior. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind or­ganizarea şi funcţionarea miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul florea Dumi­treSCU, Ministrul finanţelor, a pre­zentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspun­derea în legătură cu gestionarea bu­nurilor organizaţiilor socialiste. In general — a spus vorbitorul — se poate afirma că unităţile e­­conomice şi bugetare s-au preocu­pat îndeaproape, într-o măsură tot mai mare de administrarea şi ges­tionarea corespunzătoare a valorilor materiale şi băneşti ce le-au fost în­credinţate. Totuşi, trebuie arătat că activita­tea gestionară nu a ţinut pasul cu necesităţile şi cerinţele actualei eta­pe de dezvoltare a societăţii noastre. Sunt cazuri cînd normele privind ges­tionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superficial, nu se ţine la zi şi corect evidenţa bunurilor, nu se a­­sigură depozitarea şi paza lor în con­diţii corespunzătoare, iar uneori sunt angajaţi gestionari nepregătiţi sau chiar cu antecedente penale, toate acestea favorizînd producerea de pa­gube La cele arătate se adaugă şi faptul că reglementările în vigoare, cores­punzătoare condiţiilor de acum un deceniu cînd au fost introduse,­ nu mai răspund exigenţelor de astăzi. Sistemul garanţiilor materiale a de­venit ineficient datorită faptului că in timp ce valoarea medie a gestiu­nilor s-a mărit considerabil, cuantu­mul garanţiilor s-a menţinut la ace­laşi nivel­­ totodată, sistemul actual nu permite folosirea garanţiilor pen­tru acoperirea pagubelor decit în ca­zul desfacerii contractului de muncă sau trecerii gestionarului în altă func­ţie. De asemenea, actualele dispoziţii legale nu reglementează în măsura cerută răspunderea conducătorilor de întreprinderi şi a altor angajaţi, ast­fel încît practic, foarte rar a fost an­trenată responsabilitatea celor care trebuiau să se îngrijească în primul rînd de păstrarea avutului obştesc şi de folosirea lui cit mai judicioasă. Obiectivele esenţiale ale reglemen­tărilor propuse sunt asigurarea unui aparat gestionar corespunzător, per­fecţionarea sistemului garanţiilor, În­tărirea răspunderii materiale. Menţinînd şi accentuînd interdic­ţia angajării ca gestionari a persoa­nelor condamnate pentru unele in­fracţiuni, proiectul stabileşte şi anu­mite limite de vîrstă şi studii. Pe de altă parte, noua reglemen­tare prevede ca gestiunile complexe, de o anumită natură sau de valori mai mari, să fie încredinţate numai acelor persoane care au absolvit li­ceul sau o şcoală profesională şi care au un anumit stagiu in munca de gestionar. Un alt obiectiv al proiectului de lege îl constituie perfecţionarea sis­temului de garanţii, ca instrument de educare a gestionarilor şi de preve­nire a pagubelor. Proiectul prevede că gestionarii vor fi obligaţi să constituie o garanţie în numerar care va fi de minimum un salariu şi maximum trei salarii lunare ale gestionarului, în func­ţie de valoarea bunurilor în­credinţate şi de specificul ges­tiunii, spre deosebire de prezent cînd garanţia este stabilită In sumă fixă. In afară de această garanţie, ce se constituie în numerar, proiectul prevede şi constituirea unor garanţii suplimentare, pentru gestiuni mai complexe şi de valoare mare. Garanţiile au menirea să influen­ţeze pozitiv comportarea gestionaru­lui, să-i ţină trează atenţia asupra necesităţii de a păstra şi gospodări cu grijă bunurile încredinţate, de a le feri de pierderi, degradare sau sustragere. Dacă se produc totuşi pagube, folosirea garanţiilor este ca­lea care facilitează acoperirea pagu­belor respective. Apare deci evi­dent că instituţia garanţiilor, atît a celor în numerar cit şi a celor su­plimentare, îmbină interesele ges­tionarilor, cu cele ale colectivităţii. La constituirea garanţiilor, proiec­tul prevede o serie de înlesniri. Ast­fel, garanţiile in numerar vor putea fi constituite treptat prin reţinerea unei cote de 10 la sută din salariu. Ele vor fi consemnate la C.E.C., re­venind de drept gestionarilor cînd nu mai îndeplinesc această funcţie, dacă nu sunt de acoperit pagube. In ceea ce priveşte garanţiile su­plimentare, acestea vor putea fi constituite în bunuri mobile şi imo­bile proprietate a gestionarului sau a altor persoane, precum şi chiar sub formă de chezăşie asumată de aces­tea din urmă. Pentru ambele feluri de garanţii se vor putea acorda, în anumite cazuri, reduceri sau­ scutiri Un al treilea obiectiv al proiec­­­tului de lege supus dezbaterii Marii Adunări Naţionale este întărirea răspunderii în domeniul gestionar şi îndeosebi a celei materiale. O dispoziţie nouă din proiectul de lege priveşte tragerea la răspundere a conducătorilor de organizaţii so­cialiste şi a altor salariaţi, solidar cu gestionarul care a produs paguba, dacă acesta a fost angajat fără res­pectarea condiţiilor de vîrstă, studii şi stagiu şi a prevederilor referitoare la antecedentele penale. Aceeaşi răspundere o vor avea şi cei vinovaţi de nerespectarea dispo­ziţiilor privind constituirea de ga­ranţii, în limita garanţiei neconsti­tuite. Ţinînd seama că unii gestionari creează intenţionat plusuri în ges­tiune, îndeosebi prin înşelarea cum­părătorilor, cu scopul de a-şi însuşi aceste plusuri, s-a considerat nece­sară sancţionarea penală a formării de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase. Oricît de bine ar fi construită o lege, ea nu produce efectele scon­tate decit în măsura în care este a­­plicată cu rigurozitate, in toate ve­rigile economiei şi pe toate treptele ierarhice. Este deci de datoria mi­nisterelor şi organelor centrale, co­mitetelor executive ale consiliilor populare, conducerilor de unităţi e­­conomice şi bugetare să vegheze la respectarea legii,­ să instruiască te­meinic întregul aparat gestionar, să urmărească ridicarea continuă a ni­velului său de pregătire profesiona­lă şi a conştiinţei sale socialiste. Totodată, sunt necesare în fiecare unitate măsuri care să asigure ţine­rea corectă a evidenţelor, efectuarea la timp şi cu exigenţă a inventarie­rilor, depozitarea corespunzătoare a bunurilor materiale, păstrarea în si­guranţă a mijloacelor băneşti, asigu­rarea pazei, întărirea controlului în toate compartimentele de activitate. Deputatul Aurel Vijoli, pre­şedintele Comisiei economico-finan­­ciare, a prezentat raportul acestei co­misii şi al Comisiei juridice. Acestea au examinat, în zilele de 25 octom­brie, 13 şi 17 noiembrie 1969, proiec­tul de lege privind angajarea ges­tionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestiona­rea bunurilor organizaţiilor socialiste. Comisiile i se spune in ra­port — au constatat că regle­mentarea propusă corespunde sarci­nilor trasate de Congresul al X-lea al partidului privind apărarea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste. In urma analizei şi discuţiilor care au avut loc în şedinţe, mem­brii comisiilor au făcut unele propuneri de îmbunătăţire a pre­vederilor proiectului de lege su­pus Marii Adunări Naţionale pen­tru dezbatere şi adoptare, accep­tate de iniţiator şi incluse în textul de lege care vă este prezentat. Astfel, în ce priveşte garanţiile suplimentare, s-a propus şi acceptat ca ele să poată fi constituite şi în numerar. De asemenea, s-a prevăzut dreptul conducătorilor de organi­zaţii socialiste de a scuti, după aprecierea lor, pe gestionarii în funcţiune, de constituirea garanţii­lor suplimentare. In ceea ce priveşte constituirea garanţiei in numerar, s-a propus şi acceptat să se facă prin reţinere din salariu sau din cîştigul mediu, şi numai în cazul în care nu se po­t efectua reţineri gestionarul să fie obligat să depună ratele în contul garanţiei. Prin aceasta se legiferează o practică larg răspîndită şi se con­tribuie la o simplificare importantă a formelor de constituire a garan­ţiilor în numerar. Comisia economico-financiară şi Comisia juridică îşi exprimă con­vingerea că punerea în aplicare a prevederilor proiectului de lege va asigura o mai bună gestionare a mijloacelor materiale şi valorice aparţinînd organizaţiilor socialiste, cit şi creşterea preocupării pentru apărarea avutului obştesc. Considerînd că proiectul de lege supus dezbaterii corespunde sco­pului pentru care el a fost elaborat, Comisia economi­co-financiară şi Comisia juridică propun Marii Adunări Naţionale adoptarea lui în forma in care este prezentat In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, a luat cuvîntul de­putatul Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, care a arătat : Reglementările legale în vigoare cu privire la răspunderea angajaţilor organizaţiilor socialiste care au atri­buţii in legătură cu gestionarea bu­nurilor, prezintă o serie de neajun­suri şi imperfecţiuni. Astfel, actuala reglementare nu cuprinde norme e­­ficiente pentru răspunderea condu­cătorilor organizaţiilor socialiste, care datorită neglijenţei sau superficiali­tăţii, angajează gestionari necores­punzători. Totodată, nu sunt stabilite răspunderi concrete pentru cei care nu iau măsuri de prevenire a pa­gubelor. In acest sens, vă rog să-mi permiteţi să amintesc cîteva exem­ple din judeţul Satu Mare. La uni­tăţile cooperaţiei de consum mai e­­xistă în prezent Însemnate pagube nerecuperate care se datoresc fap­tului că peste 25 la sută din ges­tionarii cooperativelor săteşti au fost angajaţi în funcţie fără verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de stu­dii şi stagiu, obligatorii la angajare. Semnificativ este şi cazul celor două şantiere de la Satu Mare şi N­e­­greşti-Oaş, ale Trustului , construc­­ţii-montaj din Cluj, unde avutul ob­ştesc a fost păgubit de către sala­riaţi cu antecedente penale. Valori materiale de mii de lei s-au degra­dat la magazia de ambalaje a Ofi­­ciului legume-fructe din Satu Mare, unde nu s-au asigurat condiţii co­respunzătoare de depozitare a bunu­rilor gestionate. In toate aceste cazuri, conducătorii organizaţiilor socialiste nu au fost Insă traşi la răspundere şi obligaţi la plata pagubelor cauzate, solidar cu gestionarii necorespunzători, sau pen­tru cazurile in care nu s-au îngrijit să creeze condiţii corespunzătoare de depozitare, păstrare şi conservare a bunurilor materiale. Sunt şi cazuri In care, deşi condu­cătorii unor organizaţii socialiste au dispus salariaţilor subordonaţi luarea măsurilor necesare pentru păstrarea în bune condiţii a valorilor materia­le, aceştia însă nu le-au dus la în­deplinire şi nu au fost obligaţi la plata pagubelor cauzate avutului ob­­ştesc, ca urmare a neglijenţei lor. Mai trebuie să arătăm, că tot din cauza lipsei unei reglementări lega­le corespunzătoare, întîmpinăm se­rioase dificultăţi în recuperarea pa­gubelor cavizate avutului obştesc da­torită constituirii unor garanţii în numerar la un nivel care este mai mult simbolic. Astfel, în prezent in comerţul de stat, limita maximă a garanţiei în numerar pe care tre­buie s-o constituie gestionarii este de 2 000 lei, chiar cînd unitatea gestio­nată are un rulaj lunar de sute de mii sau milioane de lei. In plus, timp de mai mulţi ani, garanţiile suplimentare în bunuri ma­teriale constituite de gestionari, în cazul producerii de pagube, nu au putut fi valorificate, deoarece Mi­nisterul Finanţelor nu a elaborat normele de evaluare prevăzute în H.C.M. 792/1960, pentru astfel de va­lorificări, decit abia in ultimul timp. Subliniind Însemnătatea deosebită pe care o va avea aplicarea preve­derilor cuprinse In proiectul de lege, ne revine tuturor sarcina de a crea o opinie de masă împotriva celor care nu Înţeleg să instaureze cea mai fermă disciplină şi ordine in toate sectoarele de activitate şi a lua măsuri împotriva acelora care intenţionat, din neglijenţă sau su­perficialitate aduc pagube avutului obştesc. La acelaşi punct al ordinii de zi, Eleonora Nilca,director general al Combinatului textil din Cisnădie, a arătat că o bună parte din pagu­bele aduse unităţilor socialiste se da­torează unor fapte săvîrşite de ges­tionari, cu intenţie sau din negli­jenţă. Bunăoară, în judeţul Sibiu pagu­bele aduse de gestionari prin infrac­ţiuni se ridică în acest an la sume importante, care puteau fi folosite la lărgirea activităţii economice şi so­­cial-culturale a judeţului.­­ Tocmai din aceste motive consider că este binevenit proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, con­stituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Proiectul de lege perfecţionează cadrul legal ac­tual şi creează premise pentru apă­rarea şi consolidarea avutului ob­ştesc, stabilind norme precise pri­vind angajarea de gestionari califi­caţi, cinstiţi şi cu simţ gospodăresc. Este binevenită prevederea ex­presă, potrivit căreia se inter­zice angajarea în funcţia de gestionar a persoanelor condamnate pentru diferite infracţiuni prin care s-a adus atingerea avutului obştesc. Intr-adevăr, după aplicarea timp de 12 ani a reglementărilor actuale pri­vitoare la gestionari, se constată că majoritatea daunelor grave aduse avutului obştesc au fost săvîrşite de gestionari cu antecedente penale. Asemenea practici se intîlnesc şi In industrie. In calitate de director general al Combinatului textil din Cisnădie, vreau să arăt că nouă, tu­turor conducătorilor de unităţi eco­nomice, ne revin răspunderi mari în aplicarea dispoziţiilor legii pe care o dezbatem astăzi Aceasta ne obligă la exigenţă şi spirit de răspundere în selecţionarea celor cărora le în­credinţăm gestionarea bunurilor ma­teriale. Apreciez in mod deosebit că noile prevederi creează posibilitatea ca, de la bun inceput, să se poată pre­veni angajarea ca gestionari a unor elemente necinstite, care să mînu­­iască bunuri aparţinînd organizaţii­lor socialiste. Proiectul de lege stabileşte că atît conducătorii, cit şi ceilalţi sala­riaţi vinovaţi de angajare, trecerea sau menţinerea unei persoane cu antecedente penale In funcţia de gestionar, să răspundă In mod soli­dar cu gestionarii pentru pagubele aduse de aceştia. Prevederea este cit se poate de judicioasă, Intrucît, In felul acesta, cei chemaţi să an­gajeze, pe de o parte, se vor stră­dui să găsească elementele cele mai corespunzătoare, iar pe de altă parte, pagubele cauzate vor putea fi recu­perate. Iată deci că un binecunos­cut proverb care spune „cine nu des­chide ochii, deschide punga* îşi gă­seşte expresie în prezentul proiect de lege prin prevederea care stabi­leşte răspunderea integrală şi soli­dară a conducătorilor din unităţi asupra pagubelor aduse de gestio­narii cu antecedente penale In continuare, PardSCHIV Be­neSCU, Preşedintele Consiliului ju­deţean Galaţi al sindicatelor, a subli­niat că proiectul de lege privind anga­jarea gestionarilor, constituirea de ga­­ranţii şi răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste, constituie un important factor de stimulare a apărării pro­prietăţii socialiste, un puternic sti­mulent al creşterii simţului de răs­pundere al tuturor celor care gestio­nează bunuri aparţinînd organiza­ţiilor socialiste. Apreciez în mod deosebit prevede­rea din proiectul de lege prezentat cu privire la constituirea unor garanții corespunzătoare ca factor de întărire a răspunderii mînuitorilor de bunuri materiale şi alte valori. Stabilirea unor criterii diferenţiate de consti­tuire ■ garanţiilor în numerar, în ra­port cu cîştigul realizat şi valoarea bunurilor gestionate, este nu numai o problemă de echitate, dar ceea ce este mai important, creează un mijloc sigur de recuperare ■ prejudiciilor aduse avutului obştesc. Conţinutul realist al proiectului de lege pe care II dezbatem se reflectă pregnant şi nu prevederile care asi­gură un sistem elastic de constituire a garanţiilor, acordînd ministerelor şi celorlalte organe centrale dreptul de a stabili garanţii sub minimum, mer­­gind plnă la scutire, ori garanţii su­plimentare. In aceeaşi idee se În­scrie prevederea care uşurează Insti­tuirea garanţiei, prin utilizarea nu numai a posibilităţilor de garantare ale gestionarului, ci şi prin partici­parea unor terţe persoane care îşi asumă obligaţia de a­scoperi even­tualele pagube. Merită, de asemenea, subliniate, pen­tru conţinutul lor realist şi concret, reglementările din proiect care urmă­resc evitarea posibilităţilor de creare a unor garanţii formale, recuperarea operativă a eventualelor pagube cau­zate de gestionari, precum şi preîn­tâmpinarea obţinerii de venituri ili­cite de către aceştia. Este locul să arătăm aici că aplica­rea noii legi se va realiza cu atît mai eficient cu cit va avea sprijinul organizaţiilor de masă şi obşteşti, fiind binecunoscut rolul colectivită­ţii in asigurarea respectării legilor şi combaterea manifestărilor anti­sociale. Sindicatele, avînd sarcina de mare răspundere de a organiza şi exercita controlul obştesc, trebuie să inter­vină eficient şi pe viitor în aplicarea şi respectarea legii, prin crearea unei largi opinii de masă, combătînd ati­tudinile retrograde de nepăsare şi indolenţă sau tendinţele de căpătu­ială manifestate de unii gestionari de bunuri materiale, creînd astfel un cli­mat favorabil de răspundere pentru apărarea proprietăţii obşteşti, mili­­tînd pentru ridicarea pe o treaptă su­perioară a cinstei şi demnităţii uma­ne, in spiritul eticii socialiste. Proiectul de lege a fost apoi dis­cutat pe articole. In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legă­tură cu gestionarea bunurilor orga­nizaţiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiţiei, Adj­ad­ Dimitriu, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepselor. Pentru dezvoltarea multilaterală a societăţii noastre socialiste, — a spus vorbitorul — partidul şi guvernul pornesc de la premisa că, o data cu creşterea forţelor de produc­ţie, trebuie asigurată perfecţiona­rea continuă a relaţiilor de pro­ducţie, a întregului ansamblu de re­laţii sociale. Măsurile stabilite în a­­cest sens prin documentele de partid, şi îndeosebi prin cele ale Congresu­lui al X-lea, asigură creşterea rolului statului în conducerea întregii acti­vităţi sociale, exercitarea la un nivel tot mai înalt a funcţiilor sale, lărgi­rea şi adîncirea continuă a democra­ţiei, desfăşurarea întregii activităţi cu stricta respectare a normelor de drept, consfinţite prin autoritatea or­ganului suprem al puterii de stat. In opera de înnoire şi perfecţionare a întregii noastre legislaţii prin adap­tarea ei la stadiul actual de dezvol­tare, un loc important îl ocupă legis­laţia penală. Noul Cod penal prevede că pedeap­sa este o măsură de constrîngere care se aplică infractorilor, în raport cu periculozitatea socială a faptelor co­mise. Totodată, Codul penal prevede că executarea pedepselor se face în condiţiile stabilite de lege. In aces scop s-a întocmit proiectul de lege privind executarea pedepse­lor, pe care, din însărcinarea Consi­liului de Miniştri, vi-l supun spre examinare şi adoptare. Proiectul cu­prinde dispoziţii referitoare la locurile de deţinere, regimul executării pe­­depselor, organizarea muncii con­damnaţilor şi liberarea condiţionată, precum şi unele măsuri speciale pri­vind minorii şi femeile. Pedeapsa în­chisorii se execută în locuri de de­ţinere anume organizate, la care con­damnaţii sunt repartizaţi după natura infracţiunii, durata pedepsei şi com­portarea lor, în timpul executării pedepsei În­chisorii, condamnaţii sunt obligaţi să presteze o muncă utilă, munca con­stituind factorul principal pentru re­educarea lor, în vederea formării unei atitudini corecte a acestora faţă de ordinea de drept şi de regulile de convieţuire socială. Reeducarea celor condamnaţi este realizată şi prin ca­lificarea sau recalificarea lor intr-o meserie, prin acţiunile cultural-edu­cative desfăşurate la locurile de de­ţinere, prin posibilitatea ce le este acordată de a primi cărţi, ziare şi reviste, precum şi prin stimularea celor disciplinaţi, stăruitori în mun­că, care dau dovezi temeinice de în­dreptare. Astfel, pentru aceştia, pro­iectul prevede, spre deosebire de re­glementarea actuală, că pot presta muncă fără pază în afara locului de deţinere sau pot fi folosiţi pentru supravegherea altor condamnaţi la locurile de muncă. In cadrul regimului prevăzut pen­tru executarea pedepselor, proiec­tul stabileşte obligaţiile pe care le au condamnaţii şi drepturile ce le sunt acordate. Condamnaţii sunt o­­bligaţi să respecte programul zilnic, disciplina şi ordinea interioară, să se comporte cu grijă faţă de bunu­rile proprietate socialistă. O instituţie importantă a Codului penal, derivînd din concepţia asupra pedelspei, este aceea a liberării condi­ţionate. In aplicarea dispoziţiilor care reglementează această instituţie, pro­iectul fixează criterii pentru calcu­larea părţii de pedeapsă ce poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate. Pentru condamnaţii minori se asi­gură condiţii speciale de educare, in­,­struire şi calificare în muncă. Ei con­tinuă învăţămîntul general obligato­riu şi li se creează posibilitatea de a dobîndi o pregătire profesională, potrivit cu gradul de şcolarizare şi aptitudinile lor. O atenţie deosebită se dă condi­ţiilor în care se execută măsura ares­tării preventive, stabilindu-se dispo­ziţii speciale referitoare la locurile de deţinere, la separarea de cei con­damnaţi a celor arestaţi preventiv, la dreptul acestora de a lua contact cu apărătorul ales sau desemnat din o­­ficiu şi la posibilitatea prestării de către ei a unei munci utile. Proiectul mai cuprinde dispoziţii privitoare la executarea pedepsei cu moartea, amenzii penale şi pedepse­lor complimentare, la paza condam­naţilor şi accesul la locurile de de­ţinere. Pentru aplicarea prevederilor ex­puse, sarcini deosebite revin organe­lor de la locurile de deţinere, care vor trebui să-şi desfăşoare întreaga activitate potrivit legii şi în vederea realizării scopurilor sale, ca şi pro­curorilor cu atribuţii de supraveghere a respectării legalităţii în activitatea acestor organe. De asemenea, preşe­dinţii tribunalelor judeţene sau ju­decătorii delegaţi de aceştia vor tre­bui să-şi îndeplinească cu exigenţă şi simţ de răspundere atribuţiile noi ce le-au fost încredinţate prin legea de organizare judecătorească, de a verifica legalitatea deţinerii şi modul de executare a pedepselor privative de libertate. Deputatul Mihail Ghelmegea­­ ­ţ|­ vicepreşedinte al Comisiei juri­dice, prezentînd raportul acestei co­misii la proiectul de lege în discuţie, a menţionat că acesta se înscrie pe linia generală a perfecţionării legis­laţiei, corespunzător dezvoltării ac­tuale a societăţii noastre socialiste, şi asigură aplicarea, în mai bune condiţii, a dispoziţiilor referitoare la executarea pedepselor, prevăzute în Codul penal su­b­ Codul de procedură penală. Prin reglementarea propusă, a ară­tat raportorul, se creează condiții mai favorabile pentru atingerea scopului pedepsei ca măsură de constrîngere şi, mai ales, ca mijloc de reeducare a condamnatului. Proiectul de lege reflectă umanis­mul orînduirii noastre socialiste, ca­racterizat prin grija faţă de om, şi asigură formarea unei atitudini co­recte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi de regulile de convieţuire socială. Spre deosebire de actuala regle­mentare se prevăd cote sporite ce revin condamnatului din remunera­ţia muncii sale, stimulîndu-se şi în acest mod eforturile acestuia în ve­derea reeducării. Pe lingă stimulente şi recompense, în noua reglementare sunt mai amplu şi mai bine determinate o serie de drepturi, printre care dreptul la o­­dihnă, la asistenţă medicală, dreptul de petiţionare, de a primi vizite, pa­chete cu alimente, cărţi, ziare, revis­te, sume de bani şi de a purta cores­pondenţă. Sub aspectul social şi umanitar, ar­ticolul 14 al proiectului prevede că după punerea în libertate, condamna­ţii vor fi încadraţi în muncă. Trebuie subliniat faptul că o aten­ţie deosebită este acordată minorilor condamnaţi, pentru care se prevăd condiţii speciale de deţinere, de mun­că şi de pregătire cultural-educativă. Analizînd prevederile cuprinse în proiect. Comisia juridică a Marii A­­dunări Naţionale a făcut propuneri de îmbunătăţire a redactării unor dispoziţii care, fiind acceptate, au fost introduse în textul ce vă este prezentat De asemenea, comisia, ţinînd sea­ma de faptul că pentru aplicarea prevederilor înscrise în proiectul de lege în discuţie este necesar un timp mai îndelungat în vederea pregătirii condiţiilor corespunzătoare, a propus, iar iniţiatorul a acceptat, ca data in­trării sale în vigoare să fie 1 ianu­arie 1970. Astfel fiind, Comisia juridică pro­pune Marii Adunări Naţionale să a­­dopte Proiectul de lege privind exe­cutarea pedepselor, în forma în care v-a fost înfăţişat In cadrul dezbaterilor ce au urmat ■ luat cuvîntul deputatul NICESCU, Preşedintele Tribuna­lului Suprem al Republicii­­ Socia­liste România, care a relevat că proiectul de lege privind execu­tarea pedepselor vine să întregească acel ansamblu armonios pe care îl formează noua legislaţie penală — co­durile penale şi de procedură penală — în baza cărora organele speciali­zate de stat sunt chemate să contri­buie la combaterea eficace a infrac­ţiunilor şi la apărarea intereselor şi valorilor sociale ocrotite de orândui­­rea noastră. Din examinarea dispoziţiilor sale rezultă cu claritate că regimul de executare a pedepselor privative de libertate pe care îl instituie nu aduce atingere concepţiei socialiste despre om, despre posibilitatea perfecţionă­rii sale morale şi spirituale, ci, dim­potrivă, recunoaşte, chiar şi celor ce au săvîrşit fapte periculoase pentru societate, drepturile inerente persoa­nei umane, concomitent cu posibili­tatea de a se îndrepta şi a se reinte­gra în viaţa socială ca elemente fo­lositoare. Executarea pedepsei privative de libertate se întemeiază pe obligaţia condamnaţilor de a presta o muncă utilă, bineînţeles dacă sunt apţi pen­tru aceasta, pe acţiunea educativă desfăşurată la locul de deţinere, pe respectarea de către condamnaţi a disciplinei muncii şi a ordinii inte­rioare, pe stimularea şi recompensa­rea celor stăruitori în muncă şi care dau dovezi temeinice de îndreptare O atenţie deosebită se acordă în proiect organizării în locurile de de­ţinere a unor condiţii de muncă adecvate procesului de reeducare a condamnaţilor şi dobîndirii unei cali­ficări profesionale. Dispoziţia potrivit căreia munca celor condamnaţi este remunerată, intr-un procent mărit faţă de cel prevăzut în prezent, co­interesează pe condamnat la rezulta­tele muncii sale şi prin aceasta la însuşi procesul de reeducare urmărit prin executarea pedepsei. Sunt demne de relevat prevederile care stabilesc condiţiile în care, după executarea­, unei părţi din pedeapsă, condamnatul ce a dat dovezi temei­nice de îndreptare poate fi liberat condiţionat. Un rol stimulator este chemat să-l joace prevederea din proiect referitoare la creşterea pro­gresivă a numărului de zile socotite a fi executate in raport cu procen­tele de îndeplinire a normelor de muncă. Trebuie subliniat însă că pe­deapsa celui care este liberat condi­ţionat urmează să fie socotită exe­cutată in întregime numai in cazul in care, în intervalul de timp de la liberare și pînă la împlinirea du­ratei pedepsei, nu mai comite vreo infracţiune­­ în caz contrar, el va trebui să execute pe lîngă pedeapsa ce i se va aplica pentru noua in­fracţiune şi restul de pedeapsă ce mai avea de executat in­­momentul liberării. Dispoziţiile proiectului sunt menite să contribuie alături de cele ale co­durilor penal şi de procedură penală la întărirea legalităţii socialiste şi a ordinii de drept în ţara noastră. Deputatul Gheorghe Pop,prim­vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Maramureş, a evidenţiat faptul că importantelor legi adoptata in sesiunile precedente ale Marii A­­dunări Naţionale — Codul penal, Co­dul de procedură penală, legea pri­vind comisiile de judecată, legea privind contravenţiile şi altele — urmează a li se adăuga şi legea pri­vind executarea pedepselor. Exa­­minînd acest proiect de lege apre­ciez că el conţine importante pre­vederi, care au ca scop final re­educarea celor care au săvîrşit fapte penale şi prevenirea săvîrşirii de infracţiuni. Mi-au atras în mod deo­sebit atenţia prevederile prin care se asigură reeducarea condamnaţi­lor prin muncă, creîndu-se acestora posibilitatea calificării într-o anu­mită meserie sau completarea pre­gătirii şcolare. In acest fel, ei pot deveni oameni utili societăţii noas­tre. , In problema reeducării condamna­ţilor, proiectul de lege nu se măr­ginește numai la prevederea unor măsuri pentru perioada executării pedepsei, ci instituie obligația pen­tru organele de stat competente de a se îngriji de încadrarea în muncă a celor care şi-au executat pedeapsa. Printr-o astfel de reglementare, cel care a executat o pedeapsă privativă de libertate nu este lăsat în afara societăţii noastre, fără ocupaţie şi posibilităţi de existenţă, expus ten­taţiei de a săvîrşi noi infracţiuni. După cum­ este cunoscut — şi exemple de acest fel se pot da şi din judeţul nostru — reîncadrarea în muncă a foştilor deţinuţi întîm­­pină deseori dificultăţi, generate de insuficienta grijă a organelor locale însărcinate cu repartizarea forţei de muncă, precum şi de neîncrederea manifestată faţă de aceştia de unii conducători de unităţi. Obligativita­tea asigurării unui loc de muncă conform pregătirii, prevăzută în pro­iectul de lege, prezintă o deosebită importanţă, ea fiind o expresie a grijii statului faţă de om, o garan­tare a dreptului la muncă, asigurat de Constituţia ţării, pentru toţi membrii societăţii. Munca de reeducare începută în locurile de deţinere este necesar să fie continuată şi după eliberarea deţinuţilor, în care scop conducăto­rii unităţilor socialiste, unde sînt repartizaţi foştii condamnaţi care au executat pedeapsa, trebuie să-i în­cadreze în producţie, ţinînd seama da pregătirea profesională ori de califi­carea obţinută la locul de deţinere şi, bineînţeles, de dispoziţiile legale referitoare la condiţiile cerute pentru angajarea în anumite munci sau exer­citarea anumitor profesii. Consider că un rol deosebit de important trebuie să-l aibă şi colectivele de muncă în care sunt repartizaţi cei puşi în li­bertate. Vorbitorul a arătat în încheiere că consiliile populare din judeţ vor lua toate măsurile pentru traducerea în viaţă şi îndeplinirea îndatoririlor ce le revin din noua lege. După discutarea pe articole, Ma­rea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea pri­vind executarea pedepselor. In şedinţa de marţi dimineaţa, de­putaţii au adoptat, de asemenea, modificările în componenţa unor co­misii permanente ale Marii Adu­nări Naţionale — punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Bi­roului M.A.N.. In locul deputatului Florea Dumitrescu, care îndeplineş­te funcţia de ministru al finanţe­lor, deputatul Virgil Pîrvu a fost ales membru al Comisiei economico­­financiare. In locul deputatului Angelo Miculescu, care îndepli­neşte funcţia de ministru al a­­griculturii şi silviculturii. Marea Adunare Naţională a ales pe depu­tatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură şi silvi­cultură. La amiază, şedinţa plenară a luat sfir­şit. Tovarăşul Ştefan Voitec, pre­şedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că, în conformitate cu prin­cipiul sesiunilor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua in co­misii permanente, care vor examina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Reluarea lu­crărilor în şedinţe plenare va fi a­­nunţată din timp. * După încheierea şedinţei plenare, comisiile permanente , economico-fi­­nanciară , pentru agricultură şi silvi­cultură ; pentru învăţămint, ştiinţă şi cultură­­ pentru sănătate, muncă şi prevederi sociale; juridică s-au în­trunit în şedinţe de lucru. (Agerprest

Next