Scînteia, ianuarie 1970 (Anul 39, nr. 8295-8323)

1970-01-13 / nr. 8305

Bazele noi ale relaţiei contractuale dintre cooperativele agricole şi întreprinderile de mecanizare • UN RANDAMENT MAI BUN AL MAŞINILOR ŞI AL MUNCII OMULUI PE OGOARE ŞI ÎN FERMELE ZOOTEHNICE • RĂS­PUNDEREA UNITARA A PĂRŢILOR CONTRACTANTE ÎN ASI­GURAREA UNOR RECOLTE BOGATE Ing. Petre MOLDOVAN adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii PROIECTUL DE PERFORMANŢE AL CONSTRUCTORILOR ..DACIEI“ Creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor în toate sectoarele de activitate din agricultură, dotarea tehnico-materială sporită an de an, introducerea în procesul de produc­ţie a tractoarelor şi maşinilor agri­cole, diversificate, de mare randa­ment, au o mare însemnătate pen­tru sporirea producţiei agricole şi mărirea productivităţii muncii in a­­ceastfi impui cântă ramura a * econo­miei naţionale. In a cest scop se pun« piroblema folosirii depline a utilaje­­or şi maşinilor Întreprinderilor pen­tru mecanizarea agriculturii, cit şi ale cooperativelor agricole. Avînd în ve­dere aceste considerente majore, hotărârea plenarei Consiliului Uni­unii Naţionale a Cooperativelor A­­gricole de Producţie, din decembrie anul trecut, prevede să se organize­ze, pînă la începutul campaniei din primăvara anului 1970, cite o secţie de mecanizare cu caracter perma­nent in fiecare cooperativă agricolă. Aplicarea acestor prevederi este me­nită să contribuie la ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a rela­ţiilor statornicite intre cooperativă şi secţia de mecanizare, in scopul a­­plicării tuturor măsurilor de care depinde creşterea producţiei. Noile relaţii perfecţionate intre cooperati­ve şi secţiile de mecanizare se ba­zează pe criterii economice, pe accen­tuarea interesului reciproc pentru obţinerea unor producţii şi venituri cit mai mari. În legătură cu organizarea, func­ţionalitatea şi rolul secţiilor de me­canizare, cu atribuţiile şi obligaţiile ce revin atît secţiei cit şi cooperati­vei este nevoie să fie bine clarificate o serie de probleme de a căror re­zolvare depinde realizarea întocmai a noilor sarcini ce revin secţiei de mecanizare. Ca nucleu de producţie, dotat cu maşinile şi utilajele nece­sare, secţia de mecanizare răspunde faţă de consiliul de conducere al co­operativei de executarea lucrărilor prevăzute în contractul încheiat în­tre întreprindere şi cooperativă, iar faţă de conducerea întreprinderii pentru îndeplinirea planului de pro­ducţie şi economie. Elementul nou în organizarea secţiilor de mecanizare permanente constă în aceea că aces­tea vor funcţiona ca sector mecanic al cooperativei, revenîndu-le sarcina de a executa lucrările mecanizate în cimp, exploatarea utilajelor de i­­rigat şi a mijloacelor de transport, cit şi introducerea mecanizării în fermele zootehnice, executarea repa­raţiilor şi întreţinerilor la maşini şi efectuarea oricăror altor lucrări de care are nevoie cooperativa, în cooperativele care au dezvoltat puternic legumicultura, pomicultura, viticultura, irigaţiile etc. In cadrul secţiilor de mecanizare se vor con­stitui grupe de tractoare şi maşini specifice pentru executarea lucrărilor în fermele specializate. Acest mod de organizare urmăreşte să mărească a­­portul secţiei de mecanizare la des­făşurarea întregului proces de pro­ducţie, folosirea la întreaga capacita­te a maşinilor şi utilajelor, executarea la timp a întregului volum de lucrări din toate sectoarele de activitate. Este de relevat necesitatea participă­rii active, conştiente a tuturor meca­nizatorilor la obţinerea unor produc­ţii mari, de al căror nivel depind ve­niturile pe care le realizează. Meca­nizatorii sunt direct interesaţi să con­tribuie la bunul mers al activităţii cooperativei, la introducerea şi apli­carea tehnologiilor moderne în pro­ducţia agricolă. O dată cu înfiinţarea fermelor spe­cializate pe sectoare de activitate se va adm­ei procesul de diversificare a lucrărilor agricole specifice profilu­lui fiecărei ferme. Pentru a se asi­­­­gura executarea întregului volum de lucrări tifít toate fermenii, ţinînâ 'sea­ma de felul şi volumul lucrărilor, de eşalonarea acestora pe parcursul a­­nului, de numărul de maşini exis­tent, sectorul mecanizării din ca­drul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii a luat o serie de mă­suri pentru a Întregi şi diversifica (Continuare in pag. I I­I-a) Banda de montaj care circulă continuu — ca o apă curgătoare ce duce cu ea ambar­caţiuni ce capătă, pe parcurs, din ce în ce mai pronunţat, chip de automobil — va lansa, în 1970, pe şo­selele României, 16 000 de maşini „Dacia“ , 12 000 „Dacia 1 100“ şi 4 000 „Dacia X 300“. Cum se nasc aceste maşini ? Aparent, sim­plu. Dacă vii in uzina din Piteşti şi nu faci altceva decit să par­curgi Întreaga banda — urmărind biografia produsului de la pri­ma carcasă de tablă pînă la momentul cînd automobilul o pără­seşte pe roţile lui gata de a goni cu 100 de ki­lometri pe oră pe şo­selele ţării — capeţi impresia Înşelătoare că ştii totul despre fe­lul cum se naşte un automobil. Da, nimic mai simplu­­ odată a­­şezată pe bandă prima piesă — cadrul auto­mobilului — ea Înain­tează de la un sector la altul şi, in fiecare, un muncitor, o echipă sau un agregat execu­tă o anumita operaţie, adăugind mereu cîte au atribut la ceea ce va fi, în final, un au­­tofiftron. Caroserie, in­­stalaţii electrice, tapi­ţerie, aparate de bord, sistem de transmisie, sistem de amortizare, motor, pneuri, toate se adaugă rînd pe rînd de către muncitori spe­cializaţi într-o anumi­tă operaţie, pe care el trebuie s-o execute în timpul strict delimi­tat ci­ automobilul trece, pe bandă, prin spaţiul — şi el strict delimitat — rezervat operaţiei respective. Nu există goluri, nu există abateri de la a­­ceastă lege de fier. Totul trebuie să func­ţioneze ca un aparat de inaltă precizie. Şi Reportaj de Mihai CARANFIL funcţionează. Astfel încit totul pare extrem de simplu. Dar nu este... In primele zile ale lunii ianuarie, ideile recentei plenare a C.C. al P.C.R. se implantează în viaţa uzinei determinind o acţiune de căutări *) dezbateri. întreaga u­­zină Iţi lasă impresia unui colocviu care dezbate căile cele mai potrivite pentru spori­rea eficienţei econo­mice, pentru organiza­­rea j­uperioară « a Sucţiei, pentru redu­cerea consumului de metal. Şi toate acestea în contextul unui alt mare grup de proble­me în faţa căruia se află acum uzina, din­tre care cea mai im­portantă constă în a­similarea fabricării în uzină, într-un procent din ce în ce mai mare, a pieselor ce intră în componenţa automobi­lului. Asta înseamnă, mai întîi, un impor­tant program de in­vestiţii. Secţii, fabrici şi hale noi. Apoi intra­rea lor în funcţiune, perfectarea procesului de producţie. Anul 1970 va fi anul unui serios avans : 30 la sută din piesele ce compun automobilul „Dacia 1 300“ şi 22—24 la sută din piesele pentru „Dacia 1 10­1" vor trebui, în decursul acestui an, produse în ţară. — Asta înseamnă — se spune Dumitru Mi­­hai, directorul general — că la anul ce a în­ceput trebuie mai în­tîi să ştim să cule­gem roadele investiţii­lor pornite în 1969. Obiective construite în 1969 sau încă în curs de construcţie trebuie, în 1970, să producă. La toate capitolele, a­­genda noastră de lucru cuprinde un program Încărcat. Pornind de la aceas­tă ultimă menţiune a directorului general, am notat citeva din preocupării^ «olectivu». *;*&«fes­i »?«-*-. ft» din­ v­­re ele se referă la ra­ţionalizarea consumu­lui de metal. luna decembrie 1969 a însemnat, aici, în­ceputul unei campanii de adîncime şi durată menită să descopere toate fisurile tehnice şi organizatorice prin care se scurg încă, inutil, consumuri su­plimentare de metal. Comitetul de partid şi conducerea uzinei au iniţiat, la cîteva zile după Încheierea­ lucră­rilor plenarei C.C., organizarea unor co­misii speciale, pe sec­ţii, fabrici şi ateliere, care au şi Început să cerceteze, cu un ochi critic, regimul consu­murilor specifice de metal, modalităţile prin care metalului i se dau întrebuinţări neraţionale. Surplusu­rile de debitare la piesele forjate sunt prea mari — a fost una dintre primele concluzii ale acestor comisii. Piesele vin, la secţiile de prelucrări mecanice, cu impor­ Un nou lot de autoturisme ,,Dacia 1300" va rula curînd pe şoselele ţârii Foto : M. Andreescu (Continuare In pag- a IV-a) In pagina a ii-a • Obiectivul primordial al organizaţiilor de partid din şcoli: UN TI­NERET CULT, INSTRUIT, ÎNSUFLEŢIT DE PATRIO­TISM De partea cealaltă a me­sei stă omul în halat alb. Va urma un dialog. Dialogul va fi penibil (pe­nibil pentru respectul pro­fesiunii), dar trebuie purtat. Așadar, cu ce să începem ? Să recitim mai întîi un pasaj din scrisoarea pe care, nu de mult, un grup de muncitori de pe platforma Combinatului siderurgic de la Galaţi a trimis-o redac­ţiei noastre ! „La combinat, dacă vrei să obţii un certi­ficat medical, nimic nu este mai simplu. Te prezinţi la doctorul Caţighera, de la dispensarul nr. 6, care de îndată te pune în posesia lui". Cu alte cuvinte, doctorul Virgil Caţighera eliberează certificate medicale cu mare uşurinţă, lucru de care pro­fită şi acele persoane care, departe de a prezenta vreo incapacitate temporară de muncă, vor să tragă chiulul ori să-şi rezolve intere­se personale in timpul producţiei. Afirmaţiile sunt foarte grave şi, obligatoriu, se naşte întrebarea : Cut a­­devăr încorporează ele ? Nu cumva sunt exagerate, nu cumva sunt afirmaţii de rea­­credinţă sau chiar calom­nii ? Avem in faţă două carne­te de certificate medicale e­­liberate de medicul respec­tiv.­­Trecem — deocamda­tă — peste amănuntul că medicul V. Caţighera a eli­berat multe certificate unor persoane care nu aparţin de dispensarul la care el acti­vează. De ce l-au căutat aici „bolnavii“ din altă par­te ? Să nu anticipăm însă...­ Să vedem ce ne spun a­bm­e­­d­ad a fost examinată de medic şi i s-a stabilit diagnosticul şi... incapacita­tea de muncă. Dar doctorul Calighera, conducîndu-se după o „logică” proprie, foarte bizară, îi stabilește Luăm la intîmplare un alt certificat (Nr. 13601), eli­berat lui Vasi­le Tudor, cu diagnosticul­­ viroză pulmo­nară. La cotor, certificatul poartă datele de 23—25 oc­tombrie 1969. Certificatul ceste acte pe care medicul le-a eliberat și semnat cu propria parafă . Ecaterina Tiguţ s-a prezentat la con­sult la data de 8 septembrie 1969. Doctorul îi stabilește diagnosticul de „lumbago propriu-zis, pe care doctorul Calighera i l-a Inmînat lui V. T. este eliberat însă pentru o altă perioadă­­ 17—19 octombrie 1969. Mai precis pentru o perioadă cu șase zile în urmă, cînd V T. lipsise nemotivat de la ser­viciu. Faptele sînt evi­concediul medical incepînd cu data de... 5 septembrie 1969, adică cu trei zile îna­inte. A fost oare vorba de o îmbolnăvire anterioară, pentru care E.T. sau medi­cul nu s­-au putut deplasa la timp ? Nu, nici vorbă de aşa ceva, acut* şi ti prescrie, printre altele, şi şapte zile de con­cediu medical. Pînă aici totul ar fi în ordine... dacă faptele ar fi stat chiar aşa După orice judecată, E. T. ar fi trebuit să-şi înceapă concediul medical de la data (repetări­i 8 septem­bente ! ele ne obligă să-i ce­rem o explicaţie directoru­lui policlinicii de pe lingă combinat ! — Noi i-am atras atenţia de nenumărate ori. I-am întocmit şi un referat în ur­ma căruia a fost sancţionat cu mustrare scrisă cu aver­tisment de către Direcţia sanitară judeţeană. În loc să-i fie învăţătură de min­te, doctorul Caţighera a continuat să săvîrşească a­­celeaşi abateri. Intr-adevăr, şi nouă ni se pare că, după o astfel de păţanie, orice om şi-ar fi cîntărit faptele şi ar fi tras învăţătura cu­venită. Numai că doctorul Caţighera a sfidat aceste măsuri şi a continuat să săvîrşească infracţiunea, de fals în acte. Faptele săvîr­­şite de doctorul Caţighera sînt arhicunoscute de către salariaţii întreprinderilor de pe platforma combina­tului. — Chiar şi unei salariate de la serviciul nostru i s-a eliberat un asemenea certi­ficat — ne declară tov. E­­mil Voicu, şeful serviciului personal de la I.C.M.S.G. Salariata noastră, Octavia Mîndruţ, nu a dat trei zile pe la serviciu. I-am telefo­nat de cîteva orî acasă, dar nu ni s-a răspuns. Era ple­cată. Cînd a revenit, ne-a prezentat un certificat me­dical semnat de doctorul Caţighera Văzînd cum stau lucrurile, N. Grigore MARASANU (Continuare in pag. a II-a) -,,Ma doare, doctore, mă doa'..." —„Poftiţi imediat certificatul de concediu!“ METAMORFOZE: de le „" le „concedii" şi de le „complezenţă" la „complicitate" PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8305 Marţi 13 ianuarie 1970 6 PAGINI-30 BANI PREŞEDINTELE CIMEI DE STAT, NICOLAI CEAUŞESCU, A PRIMIT PE MINISTRUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR Al IRANIEI Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei, Valéry Giscard d’Estaing, preşe­dintele delegaţiei franceze la lu­crările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare e­­conomică, ştiinţifică şi tehnică. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire au luat parte Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, preşedintele delegaţiei române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valéry Gis­­card d’Estaing a transmis preşe­dintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mesajul de sa­lut cordial al preşedintelui Fran­ţei, Georges Pompidou, precum şi urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român şi do­rinţa ca relaţiile dintre România şi Franţa să se dezvolte şi în viitor in spiritul bunelor legături ce există între cele două ţări. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mulţumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa preşedintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de pros­peritate, pace şi progres pentru poporul francez şi hotărîrea Ro­mâniei de a dezvolta relaţiile mul­tilaterale cu Franţa în interesul celor două popoare, al înţelegerii internaţionale, al păcii şi secu­rităţii în Europa şi în lumea în­treagă. In cursul convorbirilor s-a sub­liniat satisfacţia comună că rela­ţiile de colaborare, cooperare eco­nomică, ştiinţifică şi tehnică, schim­burile comerciale dintre România şi Franţa înregistrează o evoluţia ascendentă în interesul colaboră­rii şi avantajului reciproc, al coo­perării internaţionale şi păcii între popoare. întrevederea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă cordială. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, în R. S. F. Iugoslavia Sosirea la Belgrad BELGRAD 12. — Trimişii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi N. Plopeanu, transmit: Luni dimi­neaţa, la sosirea în gara Dunav din Belgrad, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a fost întîmpinat şi salutat cu multă căldură de preşedintele Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici. Vizita în Iugoslavia a preşedin­telui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, la invitaţia preşedintelui Vecei Executive Fe­derale, Mitia Ribici­i, se înscrie ca o nouă mărturie a evoluţiei ascen­dente a relaţiilor multilaterale, de prietenie româno-iugoslave, consti­tuie o expresie a dorinţei celor două ţări de a identifica noi do­menii şi acţiuni de cooperare, do­rinţă ilustrată de amplificarea con­tactelor directe dintre factorii de răspundere ai României şi Iugosla­viei în cursul cărora se abordează, într-un spirit de încredere şi res­pect reciproc, o gamă largă de probleme de interes mutual. Şeful guvernului român este în­soţit în această vizită de Emil Dră­gănescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bârgă­­oanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri şi experţi. Pe peronul gării Dunav — îm­podobit cu drapelele de stat ale celor două ţări — oaspeţii români au fost salutaţi, de asemenea, de Stepan Maruşici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gli­­gorievici, membru al Vecei Execu­tive Federale, preşedintele părţii iugoslave in Comisia mixtă iugosla­­vo-română de colaborare eco­nomică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afa­cerile externe, Branko Pesici, pre­şedintele Skupstinei oraşului Bel­grad, Aleksandar Rakocevici, vice­preşedinte al Vecei Executive a R.S. Serbia, Dolje Vogelnik, pre­şedintele Consiliului Federal pen­tru Coordonarea Activităţii Ştiinţi­fice, Hasan Şiliak, adjunct al se­cretarului federal pentru probleme­le economice. Ambasadorul României la Bel­grad Vasile Şandru, şi ambasado­rul Iugoslaviei la Bucureşti, Isa Njegovan, au însoţit pe preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, încă de la in­trarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalţii oaspeţi români. Pe peron erau, de asemenea, pre­zenţi membri ai ambasadei române şi ai agenţiei economice, ziarişti iugoslavi şi străini. În timpul vizitei protocolare VIZITĂ PROTOCOLARĂ In dimineaţa aceleiaşi zile, pre­mierul Ion Gheorghe Maurer, în­soţit de Emil Drăgănescu, Gheor­ghe Buzdugan, Nicolae Ecobescu şi ambasadorul Vasile Şandru, a făcut o vizită protocolară preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitia Ribici­i, la sediul guvernului iu­goslav. La convorbirea cordială care a avut loc cu acest prilej au luat parte Duşan Gligorievici, S. Ma­rusici, Anton Vratusa și ambasa­dorul Iso Niegovan. Dejun oferit de tovarăşul Mitia Ribicici Preşedintele Vecei Executive Fe­derale, Mitia Ribicici, a oferit, luni la amiază, un dejun în onoarea preşedintelui Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer. Din partea română la dejun au participat Emil Drăgănescu, vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheor­ghe Buzdugan, Nicolae Ecobescu, Grigore Bârgăoanu, Ion Morega, Ion Mincu şi Vasile Şandru. Din partea iugoslavă au participat Gustav Vlahov, vicepreşedinte al Skupstinei Federale, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Popoarelor a Skupştinei Federale, S. Maruşici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Fede­rale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Miran Meriak, Miriana Kristinici şi Fra­­njo Nadj, membri ai Vecei Execu­tive Federale, Dolje Vogelnik, pre­şedintele Consiliului Federal pen­tru Coordonarea Activităţii Ştiin­ţifice, şi alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă de priete­nie şi cordialitate, premierii celor două ţări au rostit toasturi. ★ Seara, oaspeţii români au fost invitaţi să vizioneze filmul „Bătă­lia de pe Neretva“, o recentă pro­ducţie a studiourilor iugoslave, în care este prezentat un moment dramatic al luptei partizanilor iu­goslavi împotriva ocupanților hitle­­riști. In pag. a­v­a TOASTURILE ROSTITE DE TOVARĂȘII MITIA RIBICICI SI ION GHEOR­GHE MAURER

Next