Scînteia, ianuarie 1970 (Anul 39, nr. 8295-8323)
1970-01-13 / nr. 8305
Bazele noi ale relaţiei contractuale dintre cooperativele agricole şi întreprinderile de mecanizare • UN RANDAMENT MAI BUN AL MAŞINILOR ŞI AL MUNCII OMULUI PE OGOARE ŞI ÎN FERMELE ZOOTEHNICE • RĂSPUNDEREA UNITARA A PĂRŢILOR CONTRACTANTE ÎN ASIGURAREA UNOR RECOLTE BOGATE Ing. Petre MOLDOVAN adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii PROIECTUL DE PERFORMANŢE AL CONSTRUCTORILOR ..DACIEI“ Creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor în toate sectoarele de activitate din agricultură, dotarea tehnico-materială sporită an de an, introducerea în procesul de producţie a tractoarelor şi maşinilor agricole, diversificate, de mare randament, au o mare însemnătate pentru sporirea producţiei agricole şi mărirea productivităţii muncii in aceastfi impui cântă ramura a * economiei naţionale. In a cest scop se pun« piroblema folosirii depline a utilajeor şi maşinilor Întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, cit şi ale cooperativelor agricole. Avînd în vedere aceste considerente majore, hotărârea plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, din decembrie anul trecut, prevede să se organizeze, pînă la începutul campaniei din primăvara anului 1970, cite o secţie de mecanizare cu caracter permanent in fiecare cooperativă agricolă. Aplicarea acestor prevederi este menită să contribuie la ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a relaţiilor statornicite intre cooperativă şi secţia de mecanizare, in scopul aplicării tuturor măsurilor de care depinde creşterea producţiei. Noile relaţii perfecţionate intre cooperative şi secţiile de mecanizare se bazează pe criterii economice, pe accentuarea interesului reciproc pentru obţinerea unor producţii şi venituri cit mai mari. În legătură cu organizarea, funcţionalitatea şi rolul secţiilor de mecanizare, cu atribuţiile şi obligaţiile ce revin atît secţiei cit şi cooperativei este nevoie să fie bine clarificate o serie de probleme de a căror rezolvare depinde realizarea întocmai a noilor sarcini ce revin secţiei de mecanizare. Ca nucleu de producţie, dotat cu maşinile şi utilajele necesare, secţia de mecanizare răspunde faţă de consiliul de conducere al cooperativei de executarea lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între întreprindere şi cooperativă, iar faţă de conducerea întreprinderii pentru îndeplinirea planului de producţie şi economie. Elementul nou în organizarea secţiilor de mecanizare permanente constă în aceea că acestea vor funcţiona ca sector mecanic al cooperativei, revenîndu-le sarcina de a executa lucrările mecanizate în cimp, exploatarea utilajelor de irigat şi a mijloacelor de transport, cit şi introducerea mecanizării în fermele zootehnice, executarea reparaţiilor şi întreţinerilor la maşini şi efectuarea oricăror altor lucrări de care are nevoie cooperativa, în cooperativele care au dezvoltat puternic legumicultura, pomicultura, viticultura, irigaţiile etc. In cadrul secţiilor de mecanizare se vor constitui grupe de tractoare şi maşini specifice pentru executarea lucrărilor în fermele specializate. Acest mod de organizare urmăreşte să mărească aportul secţiei de mecanizare la desfăşurarea întregului proces de producţie, folosirea la întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor, executarea la timp a întregului volum de lucrări din toate sectoarele de activitate. Este de relevat necesitatea participării active, conştiente a tuturor mecanizatorilor la obţinerea unor producţii mari, de al căror nivel depind veniturile pe care le realizează. Mecanizatorii sunt direct interesaţi să contribuie la bunul mers al activităţii cooperativei, la introducerea şi aplicarea tehnologiilor moderne în producţia agricolă. O dată cu înfiinţarea fermelor specializate pe sectoare de activitate se va admei procesul de diversificare a lucrărilor agricole specifice profilului fiecărei ferme. Pentru a se asigura executarea întregului volum de lucrări tifít toate fermenii, ţinînâ 'seama de felul şi volumul lucrărilor, de eşalonarea acestora pe parcursul anului, de numărul de maşini existent, sectorul mecanizării din cadrul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii a luat o serie de măsuri pentru a Întregi şi diversifica (Continuare in pag. I II-a) Banda de montaj care circulă continuu — ca o apă curgătoare ce duce cu ea ambarcaţiuni ce capătă, pe parcurs, din ce în ce mai pronunţat, chip de automobil — va lansa, în 1970, pe şoselele României, 16 000 de maşini „Dacia“ , 12 000 „Dacia 1 100“ şi 4 000 „Dacia X 300“. Cum se nasc aceste maşini ? Aparent, simplu. Dacă vii in uzina din Piteşti şi nu faci altceva decit să parcurgi Întreaga banda — urmărind biografia produsului de la prima carcasă de tablă pînă la momentul cînd automobilul o părăseşte pe roţile lui gata de a goni cu 100 de kilometri pe oră pe şoselele ţării — capeţi impresia Înşelătoare că ştii totul despre felul cum se naşte un automobil. Da, nimic mai simplu odată aşezată pe bandă prima piesă — cadrul automobilului — ea Înaintează de la un sector la altul şi, in fiecare, un muncitor, o echipă sau un agregat execută o anumita operaţie, adăugind mereu cîte au atribut la ceea ce va fi, în final, un autofiftron. Caroserie, instalaţii electrice, tapiţerie, aparate de bord, sistem de transmisie, sistem de amortizare, motor, pneuri, toate se adaugă rînd pe rînd de către muncitori specializaţi într-o anumită operaţie, pe care el trebuie s-o execute în timpul strict delimitat ci automobilul trece, pe bandă, prin spaţiul — şi el strict delimitat — rezervat operaţiei respective. Nu există goluri, nu există abateri de la această lege de fier. Totul trebuie să funcţioneze ca un aparat de inaltă precizie. Şi Reportaj de Mihai CARANFIL funcţionează. Astfel încit totul pare extrem de simplu. Dar nu este... In primele zile ale lunii ianuarie, ideile recentei plenare a C.C. al P.C.R. se implantează în viaţa uzinei determinind o acţiune de căutări *) dezbateri. întreaga uzină Iţi lasă impresia unui colocviu care dezbate căile cele mai potrivite pentru sporirea eficienţei economice, pentru organizarea juperioară « a Sucţiei, pentru reducerea consumului de metal. Şi toate acestea în contextul unui alt mare grup de probleme în faţa căruia se află acum uzina, dintre care cea mai importantă constă în asimilarea fabricării în uzină, într-un procent din ce în ce mai mare, a pieselor ce intră în componenţa automobilului. Asta înseamnă, mai întîi, un important program de investiţii. Secţii, fabrici şi hale noi. Apoi intrarea lor în funcţiune, perfectarea procesului de producţie. Anul 1970 va fi anul unui serios avans : 30 la sută din piesele ce compun automobilul „Dacia 1 300“ şi 22—24 la sută din piesele pentru „Dacia 1 101" vor trebui, în decursul acestui an, produse în ţară. — Asta înseamnă — se spune Dumitru Mihai, directorul general — că la anul ce a început trebuie mai întîi să ştim să culegem roadele investiţiilor pornite în 1969. Obiective construite în 1969 sau încă în curs de construcţie trebuie, în 1970, să producă. La toate capitolele, agenda noastră de lucru cuprinde un program Încărcat. Pornind de la această ultimă menţiune a directorului general, am notat citeva din preocupării^ «olectivu». *;*&«fesi »?«-*-. ft» din vre ele se referă la raţionalizarea consumului de metal. luna decembrie 1969 a însemnat, aici, începutul unei campanii de adîncime şi durată menită să descopere toate fisurile tehnice şi organizatorice prin care se scurg încă, inutil, consumuri suplimentare de metal. Comitetul de partid şi conducerea uzinei au iniţiat, la cîteva zile după Încheierea lucrărilor plenarei C.C., organizarea unor comisii speciale, pe secţii, fabrici şi ateliere, care au şi Început să cerceteze, cu un ochi critic, regimul consumurilor specifice de metal, modalităţile prin care metalului i se dau întrebuinţări neraţionale. Surplusurile de debitare la piesele forjate sunt prea mari — a fost una dintre primele concluzii ale acestor comisii. Piesele vin, la secţiile de prelucrări mecanice, cu impor Un nou lot de autoturisme ,,Dacia 1300" va rula curînd pe şoselele ţârii Foto : M. Andreescu (Continuare In pag- a IV-a) In pagina a ii-a • Obiectivul primordial al organizaţiilor de partid din şcoli: UN TINERET CULT, INSTRUIT, ÎNSUFLEŢIT DE PATRIOTISM De partea cealaltă a mesei stă omul în halat alb. Va urma un dialog. Dialogul va fi penibil (penibil pentru respectul profesiunii), dar trebuie purtat. Așadar, cu ce să începem ? Să recitim mai întîi un pasaj din scrisoarea pe care, nu de mult, un grup de muncitori de pe platforma Combinatului siderurgic de la Galaţi a trimis-o redacţiei noastre ! „La combinat, dacă vrei să obţii un certificat medical, nimic nu este mai simplu. Te prezinţi la doctorul Caţighera, de la dispensarul nr. 6, care de îndată te pune în posesia lui". Cu alte cuvinte, doctorul Virgil Caţighera eliberează certificate medicale cu mare uşurinţă, lucru de care profită şi acele persoane care, departe de a prezenta vreo incapacitate temporară de muncă, vor să tragă chiulul ori să-şi rezolve interese personale in timpul producţiei. Afirmaţiile sunt foarte grave şi, obligatoriu, se naşte întrebarea : Cut adevăr încorporează ele ? Nu cumva sunt exagerate, nu cumva sunt afirmaţii de reacredinţă sau chiar calomnii ? Avem in faţă două carnete de certificate medicale eliberate de medicul respectiv.Trecem — deocamdată — peste amănuntul că medicul V. Caţighera a eliberat multe certificate unor persoane care nu aparţin de dispensarul la care el activează. De ce l-au căutat aici „bolnavii“ din altă parte ? Să nu anticipăm însă... Să vedem ce ne spun abmedad a fost examinată de medic şi i s-a stabilit diagnosticul şi... incapacitatea de muncă. Dar doctorul Calighera, conducîndu-se după o „logică” proprie, foarte bizară, îi stabilește Luăm la intîmplare un alt certificat (Nr. 13601), eliberat lui Vasile Tudor, cu diagnosticul viroză pulmonară. La cotor, certificatul poartă datele de 23—25 octombrie 1969. Certificatul ceste acte pe care medicul le-a eliberat și semnat cu propria parafă . Ecaterina Tiguţ s-a prezentat la consult la data de 8 septembrie 1969. Doctorul îi stabilește diagnosticul de „lumbago propriu-zis, pe care doctorul Calighera i l-a Inmînat lui V. T. este eliberat însă pentru o altă perioadă 17—19 octombrie 1969. Mai precis pentru o perioadă cu șase zile în urmă, cînd V T. lipsise nemotivat de la serviciu. Faptele sînt eviconcediul medical incepînd cu data de... 5 septembrie 1969, adică cu trei zile înainte. A fost oare vorba de o îmbolnăvire anterioară, pentru care E.T. sau medicul nu s-au putut deplasa la timp ? Nu, nici vorbă de aşa ceva, acut* şi ti prescrie, printre altele, şi şapte zile de concediu medical. Pînă aici totul ar fi în ordine... dacă faptele ar fi stat chiar aşa După orice judecată, E. T. ar fi trebuit să-şi înceapă concediul medical de la data (repetării 8 septembente ! ele ne obligă să-i cerem o explicaţie directorului policlinicii de pe lingă combinat ! — Noi i-am atras atenţia de nenumărate ori. I-am întocmit şi un referat în urma căruia a fost sancţionat cu mustrare scrisă cu avertisment de către Direcţia sanitară judeţeană. În loc să-i fie învăţătură de minte, doctorul Caţighera a continuat să săvîrşească aceleaşi abateri. Intr-adevăr, şi nouă ni se pare că, după o astfel de păţanie, orice om şi-ar fi cîntărit faptele şi ar fi tras învăţătura cuvenită. Numai că doctorul Caţighera a sfidat aceste măsuri şi a continuat să săvîrşească infracţiunea, de fals în acte. Faptele săvîrşite de doctorul Caţighera sînt arhicunoscute de către salariaţii întreprinderilor de pe platforma combinatului. — Chiar şi unei salariate de la serviciul nostru i s-a eliberat un asemenea certificat — ne declară tov. Emil Voicu, şeful serviciului personal de la I.C.M.S.G. Salariata noastră, Octavia Mîndruţ, nu a dat trei zile pe la serviciu. I-am telefonat de cîteva orî acasă, dar nu ni s-a răspuns. Era plecată. Cînd a revenit, ne-a prezentat un certificat medical semnat de doctorul Caţighera Văzînd cum stau lucrurile, N. Grigore MARASANU (Continuare in pag. a II-a) -,,Ma doare, doctore, mă doa'..." —„Poftiţi imediat certificatul de concediu!“ METAMORFOZE: de le „" le „concedii" şi de le „complezenţă" la „complicitate" PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8305 Marţi 13 ianuarie 1970 6 PAGINI-30 BANI PREŞEDINTELE CIMEI DE STAT, NICOLAI CEAUŞESCU, A PRIMIT PE MINISTRUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR Al IRANIEI Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei, Valéry Giscard d’Estaing, preşedintele delegaţiei franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire au luat parte Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, preşedintele delegaţiei române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valéry Giscard d’Estaing a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mesajul de salut cordial al preşedintelui Franţei, Georges Pompidou, precum şi urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român şi dorinţa ca relaţiile dintre România şi Franţa să se dezvolte şi în viitor in spiritul bunelor legături ce există între cele două ţări. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mulţumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa preşedintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace şi progres pentru poporul francez şi hotărîrea României de a dezvolta relaţiile multilaterale cu Franţa în interesul celor două popoare, al înţelegerii internaţionale, al păcii şi securităţii în Europa şi în lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacţia comună că relaţiile de colaborare, cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, schimburile comerciale dintre România şi Franţa înregistrează o evoluţia ascendentă în interesul colaborării şi avantajului reciproc, al cooperării internaţionale şi păcii între popoare. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, în R. S. F. Iugoslavia Sosirea la Belgrad BELGRAD 12. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi N. Plopeanu, transmit: Luni dimineaţa, la sosirea în gara Dunav din Belgrad, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a fost întîmpinat şi salutat cu multă căldură de preşedintele Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici. Vizita în Iugoslavia a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, la invitaţia preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitia Ribicii, se înscrie ca o nouă mărturie a evoluţiei ascendente a relaţiilor multilaterale, de prietenie româno-iugoslave, constituie o expresie a dorinţei celor două ţări de a identifica noi domenii şi acţiuni de cooperare, dorinţă ilustrată de amplificarea contactelor directe dintre factorii de răspundere ai României şi Iugoslaviei în cursul cărora se abordează, într-un spirit de încredere şi respect reciproc, o gamă largă de probleme de interes mutual. Şeful guvernului român este însoţit în această vizită de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri şi experţi. Pe peronul gării Dunav — împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări — oaspeţii români au fost salutaţi, de asemenea, de Stepan Maruşici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave in Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Pesici, preşedintele Skupstinei oraşului Belgrad, Aleksandar Rakocevici, vicepreşedinte al Vecei Executive a R.S. Serbia, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, Hasan Şiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad Vasile Şandru, şi ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Isa Njegovan, au însoţit pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, încă de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalţii oaspeţi români. Pe peron erau, de asemenea, prezenţi membri ai ambasadei române şi ai agenţiei economice, ziarişti iugoslavi şi străini. În timpul vizitei protocolare VIZITĂ PROTOCOLARĂ In dimineaţa aceleiaşi zile, premierul Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Emil Drăgănescu, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Ecobescu şi ambasadorul Vasile Şandru, a făcut o vizită protocolară preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitia Ribicii, la sediul guvernului iugoslav. La convorbirea cordială care a avut loc cu acest prilej au luat parte Duşan Gligorievici, S. Marusici, Anton Vratusa și ambasadorul Iso Niegovan. Dejun oferit de tovarăşul Mitia Ribicici Preşedintele Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici, a oferit, luni la amiază, un dejun în onoarea preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. Din partea română la dejun au participat Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Ecobescu, Grigore Bârgăoanu, Ion Morega, Ion Mincu şi Vasile Şandru. Din partea iugoslavă au participat Gustav Vlahov, vicepreşedinte al Skupstinei Federale, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Popoarelor a Skupştinei Federale, S. Maruşici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Miran Meriak, Miriana Kristinici şi Franjo Nadj, membri ai Vecei Executive Federale, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, şi alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate, premierii celor două ţări au rostit toasturi. ★ Seara, oaspeţii români au fost invitaţi să vizioneze filmul „Bătălia de pe Neretva“, o recentă producţie a studiourilor iugoslave, în care este prezentat un moment dramatic al luptei partizanilor iugoslavi împotriva ocupanților hitleriști. In pag. ava TOASTURILE ROSTITE DE TOVARĂȘII MITIA RIBICICI SI ION GHEORGHE MAURER