Scînteia, iulie 1970 (Anul 39, nr. 8472-8502)
1970-07-10 / nr. 8481
PAGINA 2 CU PRIVIRE LA INUNDAŢIILE DIN PRIMĂVARA ACESTUI AN, LA MĂSURILE PENTRU ÎNLĂTURAREA EFECTELOR ACESTOR CALAMITĂŢI Comitetul Central al Partidului Comunist Român a examinat problemele legate de calamităţile naturale din primăvara acestui an, cauzate de inundaţiile fără precedent care au afectat o mare parte a teritoriului ţării, au lovit grav numeroase oraşe şi sate, întreprinderi industriale, şantiere de construcţii, unităţi socialiste din agricultură, întinse suprafeţe agricole cultivate, locuinţele a zeci de mii de cetăţeni, provocînd mari daune economiei naţionale, precum şi victime în rîndul populaţiei. Plenara aprobă în întregime activitatea depusă de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român în această perioadă de grele încercări pentru poporul nostru, măsurile luate pentru salvarea avutului obştesc şi al cetăţenilor, a vieţilor omeneşti, pentru sprijinirea populaţiei sinistrate, înlăturarea urmărilor calamităţilor şi normalizarea activităţii economice şi social-culturale. Plenara apreciază că acţiunile energice iniţiate şi desfăşurate sub directa îndrumare a conducerii de partid şi de stat, prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, în mijlocul populaţiei din zonele sinistrate şi ameninţate de ape, măsurile concrete stabilite cu acest prilej, vasta activitate organizatorică şi politică desfăşurată de organele de partid, de stat şi obşteşti pe plan local au asigurat mobilizarea unor uriaşe mijloace materiale şi forţe umane pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora. Comitetul Central al Partidului Comunist Român dă o înaltă apreciere dîrzeniei, abnegaţiei şi eroismului cu care clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au răspuns chemării partidului, înfruntînd forţele dezlănţuite ale naturii, şi-au unit eforturile pentru a învinge greutăţile şi a asigura salvarea avutului naţiunii noastre socialiste. Se bucură de preţuirea unanimă a poporului activitatea neobosită, pătrunsă de spiritul unei înalte conştiinţe şi responsabilităţi politice, desfăşurată de comitetele de partid judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, de organizaţiile de bază şi întregul activ al partidului care s-au situat în fruntea luptei pentru apărarea împotriva revărsărilor de ape şi înlăturarea distrugerilor provocate de acest cataclism. Se cuvin evidenţiate eforturile neprecupeţite ale minunatului nostru tineret — vlăstar viguros al poporului — ale maselor largi ale femeilor din întreaga ţară, care au adus o uriaşă contribuţie la înfrîngerea stihiilor naturii şi la intrarea în normal a vieţii sociale. Armata patriei noastre, făcînd dovada unui fierbinte patriotism, a fermităţii, dăruirii şi spiritului de sacrificiu în acţiune, şi-a făcut pe deplin şi în mod exemplar datoria în salvarea bunurilor şi a vieţilor omeneşti, cîştigîndu-şi recunoştinţa şi preţuirea întregii ţări , alături de armată, au dat pilde de curaj şi eroism gărzile patriotice şi unităţile de pregătire militară a tineretului. Datorită eforturilor unite ale întregului popor, muncii sale neobosite, desfăşurate sub conducerea partidului, a fost posibil să fie preîntîmpinate distrugeri materiale şi pierderi de vieţi omeneşti încă şi mai mari, să fie zăgăzuite apele pe întinderi imense ale cursului Dunării şi rîurilor interioare, să se asigure desfăşurarea normală a vieţii economice şi sociale. S-a demonstrat astfel încă o dată, şi cu o deosebită forţă, indestructibila unitate dintre partid şi popor, faptul că poporul nostru răspunde ca un singur om la chemările Partidului Comunist Român, că el urmează şi înfăptuieşte cu fermitate şi neţărmurită încredere linia partidului. Intr-o atmosferă de înaltă solidaritate socialistă, populaţia întregii ţări s-a aflat alături de oamenii muncii din judeţele calamitate, sprijinul său constituind un ajutor de preţ la refacerea gospodăriilor sinistrate. In condiţiile acestor dramatice evenimente s-au manifestat cu toată forţa vitalitatea orînduirii noastre socialiste, capacitatea ei de a face faţă oricăror greutăţi, minunatele virtuţi morale ale naţiunii noastre socialiste, coeziunea ei social-politică, prietenia trainică şi unitatea monolitică a poporului român şi naţionalităţilor conlocuitoare, hotărîrea lor neclintită de a-şi apăra cuceririle dobîndite, de a păşi viguros înainte, sub conducerea partidului comunist, pe drumul ce l-au ales, drumul socialismului şi comunismului. Plenara dă o înaltă preţuire activităţii neobosite, eforturilor susţinute ale oamenilor muncii pentru refacerea întreprinderilor industriale, unităţilor agricole, căilor de comunicaţii, locuinţelor şi edificiilor social-culturale lovite de calamităţi. Totodată, plenara apreciază în mod deosebit iniţiativa oamenilor muncii din întreaga ţară de a livra peste plan cantităţi sporite de produse necesare economiei naţionale, exportului, aprovizionării populaţiei. Comitetul Central cheamă muncitorii, inginerii, tehnicienii, ţărănimea cooperatistă, populaţia întregii ţări să răspundă cu elan acestei iniţiative, să dezvolte larg întrecerea socialistă, munca patriotică, pentru a da ţării produse tot mai multe, a spori necontenit avuţia naţională. Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează calde mulţumiri clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, oamenilor muncii de toate naţionalităţile, bărbaţilor şi femeilor, vîrstnicilor şi tinerilor, bravilor militari ai forţelor noastre armate, membrilor gărzilor patriotice şi ai formaţiilor de pregătire militară a tineretului, activiştilor de partid, de stat, ai Uniunii Tineretului Comunist şi sindicatelor, tuturor celor care, cu hotărîre şi neînfricare, au înfruntat urgia apelor, nu precupeţesc eforturile pentru a înlătura urmările calamităţilor, pentru a asigura bunul mers al întregii activităţi economice şi sociale. In această perioadă de grele încercări, poporul nostru s-a bucurat de solidaritatea şi sprijinul popoarelor din ţările socialiste, din zeci şi zeci de ţări ale lumii, din partea a numeroase partide comuniste, muncitoreşti şi democratice, organizaţii de masă şi obşteşti, a multor şefi de state, personalităţi politice, organizaţii internaţionale, a unor firme şi unităţi economice străine, a numeroşi cetăţeni din diferite state. Merită relevate simpatia şi sprijinul exprimate în aceste zile de către cetăţenii străini originari din România. Poporul nostru vede în toate acestea o expresie a puternicelor legături internaţionale ale României socialiste, a simpatiei şi sprijinului de care se bucură ţara noastră pe arena internaţională, a preţuirii acordate politicii sale externe constructive. In numele întregului nostru popor, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român exprimă profundele sale mulţumiri tuturor statelor, partidelor, organizaţiilor obşteşti, persoanelor, întreprinderilor care au trimis mesajele lor de compasiune, simpatie şi solidaritate, au acordat sprijin populaţiei sinistrate. Calamităţile naturale au provocat mari pagube economiei naţionale, au distrus imense valori create de oamenii muncii, avutul unui mare număr de cetăţeni, dar stă în puterea poporului nostru să refacă tot ceea ce a fost distrus, să asigure mersul ascendent al economiei naţionale, realizarea programului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Faptul că, în ciuda unor mari greutăţi, s-au putut realiza şi depăşi prevederile planului de stat pe primul semestru al acestui an, că în întreaga ţară au fost repuse în funcţiune, într-un termen scurt, cea mai mare parte a unităţilor economice afectate de inundaţii, dovedeşte superioritatea economiei noastre socialiste, dinamismul ei, capacitatea de a-şi mobiliza imensele resurse în slujba nevoilor întregii societăţi. Toate acestea constituie, de asemenea, o vie expresie a forţei inepuizabile de creaţie şi dăruire pe care o au oamenii muncii eliberaţi de orice exploatare şi asuprire, care întrunesc atît calitatea de producători cît şi de proprietari ai mijloacelor de producţie, de stăpîni ai ţării, muncind cu abnegaţie şi hotărîre pentru propăşirea patriei. Chezăşia lichidării depline a greutăţilor apărute este mobilizarea generală a eforturilor poporului nostru, munca asiduă a clasei muncitoare, a ţărănimii, intelectualităţii, a fiecărei familii, a fiecărui cetăţean al patriei, a tuturor colectivelor din întreprinderi, unităţi agricole socialiste, şantiere de construcţii, transporturi, din toate oraşele şi satele. Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează muncitorilor, ţărănimii, intelectualităţii, tineretului patriei, întregului popor român chemarea de a-şi mobiliza în continuare eforturile, energia şi elanul, de a intensifica munca patriotică, activitatea constructivă, pentru ca încă în cursul acestui an să fie lecuite rănile pricinuite de inundaţii, să fie recuperate în întregime pagubele suferite de economia naţională, să se asigure îndeplinirea integrală a planului producţiei industriale, obiectivele stabilite în agricultură şi celelalte prevederi ale planului de stat pe 1970. Vom crea astfel toate condiţiile în vederea realizării, în spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea, a programului privind dezvoltarea economică şi socialculturală a ţării în următorul plan cincinal: în industrie să asigurăm creşterea mai accentuată a producţiei, livrarea unui volum sporit de mărfuri la export şi la fondul pieţei. Trebuie ca, în timpul cel mai scurt, toate întreprinderile care au suferit de pe urma inundaţiilor să lucreze la întreaga capacitate şi să recupereze pierderile suferite. Salariaţii întreprinderilor industriale din întreaga ţară trebuie să depună eforturi sporite, să dezvolte larg munca patriotică pentru producerea peste prevederile planului a unui volum sporit de produse, folosirea integrală a capacităţii de producţie, punerea în valoare a resurselor interne, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, diminuarea costului investiţiilor, micşorarea duratei de execuţie a lucrărilor, sporirea beneficiilor. Ministerele, consiliile populare, conducerile centralelor industriale, ale întreprinderilor, şantierelor de construcţii să ia măsuri hotărîte pentru combaterea oricărei risipe şi asigurarea de economii la materiile prime, materiale, combustibili, pentru reducerea generală a cheltuielilor materiale şi diminuarea preţului de cost. O atenţie specială să se acorde creşterii producţiei de materiale de construcţie, folosirii intense în acest scop a resurselor locale din fiecare judeţ. Acolo unde este necesar, colectivele întreprinderilor, ale şantierelor de construcţii să muncească peste programul de lucru şi în zilele de sărbătoare în vederea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan. Plenara Comitetului Central cheamă colectivele tuturor întreprinderilor să-şi mobilizeze eforturile pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor prevăzute la export pentru anul 1970. în agricultură să obţinem o creştere substanţială a producţiei vegetale şi animale, astfel încît aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare, a industriei cu materii prime să fie asigurată în condiţii normale. In acest scop, în zonele care au fost calamitate să se recupereze pierderile provocate, să se acţioneze energic pentru scoaterea tuturor terenurilor de sub ape, pentru însămînţarea lor cu culturi adecvate, pentru obţinerea unor cantităţi cît mai mari de produse în toate unităţile agricole. Cea mai mare grijă să se acorde refacerii fermelor şi adăposturilor de animale distruse de ape, asigurării furajelor necesare pentru iarnă. Organele agricole, unităţile agricole socialiste, ţărănimea muncitoare, toţi lucrătorii de pe ogoare trebuie să asigure recoltarea în condiţii optime a păioaselor, însămînţarea cu culturi duble a unor suprafeţe cît mai întinse — îndeosebi cu porumb, legume şi furaje , efectuarea tuturor lucrărilor de întreţinere, creşterea efectivului de animale şi a producţiei animaliere, realizarea şi depăşirea livrărilor la fondul central de produse agricole. Va trebui să se urmărească cu toată perseverenţa realizarea investiţiilor şi a construcţiilor prevăzute în planul de stat. In transporturi şi comunicaţii trebuie să se asigure în cel mai scurt timp restabilirea definitivă a tuturor şoselelor, căilor ferate şi podurilor avariate, a tuturor instalaţiilor de telecomunicaţii. O atenţie deosebită trebuie acordată refacerii întregului fond de locuinţe afectate de calamităţi, realizării tuturor apartamentelor prevăzute în planul de stat pe anul 1970. Se impune, de asemenea, să se ia măsuri pentru refacerea şcolilor, spitalelor şi a celorlalte unităţi social-culturale afectate, a unităţilor comerciale şi de servicii, pentru amenajarea edilitar-gospodărească a oraşelor şi satelor lovite de calamităţi. Plenara a hotărît ca, in cadrul aplicării programului naţional privind gospodărirea raţională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri şi desecări, să se intensifice acţiunile în vederea apărării centrelor populare şi obiectivelor economice împotriva unor noi inundaţii. In acest scop, ministerele, consiliile populare, conducerile centralelor economice, ale unităţilor agricole socialiste trebuie să stabilească de urgenţă lucrările suplimentare care se impun pentru ocrotirea terenurilor agricole, oraşelor şi satelor, întreprinderilor, tuturor unităţilor economice. O atenţie deosebită trebuie acordată ridicării de baraje pentru regularizarea cursurilor apelor, consolidării şi supraînălţării digurilor existente, construirii de noi diguri în zonele predispuse la inundaţii, extinderii împăduririlor şi lucrărilor îndreptate împotriva eroziunii solurilor. Trebuie ca fără întîrziere să se ia măsuri concrete în fiecare judeţ şi în fiecare localitate pentru stabilirea şi eşalonarea lucrărilor, efectuarea lor în ritm intens, precum şi pentru supravegherea şi întreţinerea digurilor şi a tuturor lucrărilor hidrotehnice. In această vastă activitate, care se sprijină pe imense eforturi materiale şi financiare făcute de stat, rolul hotărîtor îl au munca efectivă a tuturor cetăţenilor, participarea lor, prin muncă patriotică, la realizarea digurilor şi a celorlalte lucrări pentru preîntîmpinarea inundaţiilor. De asemenea, locuitorii oraşelor şi satelor afectate, fiecare familie a cărei locuinţă a avut de suferit trebuie să depună toate eforturile pentru reconstrucţia zonelor şi locuinţelor sinistrate. Comitetul Central adresează organizaţiilor de partid de la oraşe şi sate, activului de partid, comuniştilor din întreaga ţară chemarea de a se situa permanent în fruntea acţiunii de reconstrucţie pentru depăşirea greutăţilor provocate de inundaţii, pentru a asigura mersul neabătut înainte al societăţii noastre socialiste. Aşa cum în zilele inundaţiilor s-au aflat acolo unde se cerea o mai mare încordare a forţelor, mai multă abnegaţie şi inventivitate, tot astfel comuniştii, activul de partid să mobilizeze printr-o neobosită muncă politică şi organizatorică, prin puterea exemplului personal, pe toţi oamenii muncii în vasta activitate constructivă pe toate fronturile construcţiei economice şi sociale. Comitetul Central cheamă membrii Uniunii Tineretului Comunist, întregul tineret al patriei să ia parte activă la activitatea de refacere, să muncească efectiv pe şantierele de construcţie, să sprijine întreprinderile producătoare de materiale de construcţii, activitatea de recoltare în unităţile agricole socialiste. Comitetul Central al Partidului Comunist Român îşi exprimă convingerea că, unindu-şi tot mai strîns rîndurile în jurul partidului, clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — nu vor precupeţi nici un efort în lupta pentru reconstrucţie, pentru îndeplinirea integrală a planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1970, creînd premise trainice realizării programului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român — programul dezvoltării viguroase a economiei, ştiinţei şi culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc, al făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. SCINTEIA ~ vineri 10 iulie 1970 De la o zi la alta să intensificăm ‘ . / ritmul secerişului! O dată cu Încheierea primei de-cade a lunii iulie, recoltarea cerealelor păioase a început să se desfăşoare intens în cea mai mare parte a ţării. După cîteva zile cu averse puternice de ploaie, care au întrerupt secerişul, lucrările au fost reluate din plin. Din datele centralizate în ziua de 8 iulie la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii rezultă că orzul a fost recoltat de pe 100 000 hectare. Această cultură a fost strînsă de pe 52 la sută din suprafeţele cultivate în întreprinderile agricole de stat şi 38 la sută în cooperativele agricole de producţie. Cele mai bune rezultate au fost obţinute în întreprinderile agricole de stat din judeţele Tulcea şi Brăila, precum şi în cooperativele agricole din judeţul Brăila care au terminat recoltatul orzului, în aceste zile, în unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţele Ialomiţa, Constanţa, Ilfov şi altele se stringe orzul de pe ultimele suprafeţe. In sudul ţării a început şi secerişul griului, lucrare care s-a executat pe o suprafaţă de peste 35 500 hectare. In zilele următoare, griul va da un copt pe mari suprafeţe. Frontul secerişului va înainta din sud spre centrul şi apoi spre nordul ţării. In marea bătălie a strîngerii recoltei de cereale păioase sînt folosite numeroase mijloace mecanizate. Ţinîndu-se seama de volumul mare de lucrări care trebuie executat în această perioadă — recoltarea cerealelor păioase, întreţinerea plantelor prăşitoare şi însămînţarea a circa 1 200 000 hectare cu culturi succesive — este necesară o temeinică organizare a muncii şi o asistenţă tehnică de prim rang pentru ca toate utilajele de care dispune agricultura să fie folosite cu randament maxim. Recolta trebuie strînsă cu cea mai mare grijă, evitindu-se pierderile prin scuturare sau ca urmare a proastei func■ ţionări a utilajelor. In aproape toateîntreprinderile pentru mecanizarea agriculturii şi în întreprinderile agricole de stat, urmîndu-se chemarea cooperatorilor din judeţul Teleorman, au fost luate măsuri pentru revizuirea atentă şi etanşeizarea combinelor pentru a se preveni risipa de boabe. După cum se vede, s-a acţionat pe diverse planuri în vederea bunei desfăşurări a campaniei de recoltare. Cum se materializează măsurile luate, ce trebuie întreprins, în continuare, în vederea strîngerii la timp și fără pierderi a recoltei de cereale păioase ? Pentru a da răspuns la această întrebare am urmărit, în principal, cum sunt folosite combinele în această campanie. In cele mai multe locuri combinele funcţionează bine. De asemenea, munca a fost astfel organizată încît imediat după recoltare să se elibereze terenul de paie, să se are şi însămînţeze culturi succesive. La cooperativa agricolă din Ulmeni, judeţul Ilfov, cele 120 hectare cu orz au fost recoltate în numai cîteva zile. Aici s-a lucrat în flux continuu , în urma combinelor au intrat 6 prese de balotat paie, după care alte trei tractoare au pregătit terenul şi alte două au lucrat la semănat. In cooperativele agricole din judeţul Ilfov, ca urmare a bunei folosiri a maşinilor, cerealele păioase au fost recoltate de pe 14 350 hectare, iar ca urmare a organizării muncii în flux continuu la strînsul paielor şi pregătirea terenului au putut fi însămînţate 7 100 hectare cu porumb, plante furajere şi legume. Am putea da numeroase asemenea exemple din toate judeţele. In partea de sud a judeţului Buzău recoltatul orzului şi mazării, practic a fost Încheiat. La cooperativele agricole Padina, Pogoanele, Căldărăşti, Brădeanu, Smeeni se lucrează acum din plin la stringerea recoltei de grîu. Pe judeţ, pînă la 9 iulie, se recoltaseră peste 2100 hectare cu orz, 1 600 hectare cu mazăre şi 3 000 hectare cu grîu. Pînă în prezent în judeţul Olt s-au recoltat peste 20 000 de hectare de cereale din care 15 000 cu orz şi 5 000 cu grîu. Dintre acestea, peste 9 000 hectare au fost deja însămînţate cu porumb pentru boabe. Analizîndu-se , faptul că între perioada de ajungere la maturitate a culturilor din sud şi a celor din nordul judeţului există un interval de timp de aproape două săptămîni, biroul comitetului judeţean de partid a hotărît concentrarea in unităţile agricole din sudul judeţului a tuturor forţelor mecanice. Treptat, pe măsură ce se termină recoltatul în sud, această masivă concentrare de forţe înaintează spre unităţile agricole situate în nordul judeţului, unde culturile ajung la maturitate. Concentrarea masivă a permis suplimentarea angajamentelor iniţiale la culturi duble pentru boabe cu încă 11 000 hectare, aceasta insumînd acum peste 45 000 hectare în total. Se lucrează intens şi în cîmpia de vest a ţării. Deoarece în multe părţi, din cauza ploilor abundente care au căzut în primăvara acestui an, multe lanuri sunt pline cu buruieni, iar pe alocuri mai bălteşte apa ori griul e culcat, s-au luat măsuri ca în fiecare unitate să ia fiinţă echipe de cosaşi. In această vară, în judeţul Bihor trebuie recoltate 8 000 hectare cu orz şi peste 58 000 hectare cu grîu, iar 30 410 hectare vor fi reînsămînţate cu culturi duble, din care 10 000 cu porumb. Pînă la data de 7 iulie s-au recoltat 456 hectare cu orz. Pe unele tarlale producţia este de 2 500—3 000 kg la hectar. Din suprafeţele recoltate pînă acum au fost arate aproape 300 de hectare, din care 262 hectare au fost însămînţate cu culturi duble. Condiţiile în care se desfăşoară lucrările de recoltare sunt destul de grele. Din cauza excesului de umiditate, pe alocuri, culturile sunt îmburuienate, iar ploile abundente din ultimele zile au îngreunat şi mai mult folosirea combinelor. In judeţul Ilfov, a fost necesar să se atașeze chiar două tractoare la o combină. De asemenea, pentru a se grăbi lucrările și evita pierderile de boabe pe terenurile cu buruieni, strînsul recoltei se face in două faze. Intîi combinele taie grîul și-l lasă în poloage, iar peste 2—3 zile, după ce se usucă, îl treieră. Nu peste tot se acordă atenţia cuvenită evitării pierderilor la recoltare. In judeţul Buzău, la cooperativele agricole Ziduri, Nicoleşti, Verneşti, Podgoria, Topliceni, pînă miercuri 8 iulie nu se recoltase nici un hectar cultivat cu orz, deşi lanurile au început să se scuture. Intîrzierea se datorează, în primul rînd, specialiştilor şi consiliilor de conducere de la unităţile respective, care n-au urmărit atent stadiul de coacere. Problema desfăşurării lucrărilor agricole de vară în flux continuu (recoltat, eliberarea terenului, pregătirea patului germinativ şi însămînţarea culturilor duble) trebuie să-şi găsească urgent rezolvarea in toate unităţile agricole. Varietatea condiţiilor din această vară impune găsirea celor mai potrivite soluţii tehnice şi organizatorice pentru grăbirea lucrărilor, astfel ca întreaga recoltă de cereale să ajungă din lanuri in hambare. R. GHEORGHIU, A. POP A. PAPADIUC C. FLOREA corespondenţii „Scînteii* In Bărăgan, cerealele păioase sunt bune de recoltat; combinele intră în lanuri şi string rodul holdelor aurii Foto : A. Cartojan Comitetele de direcţie din întreprinderi şi consiliile de administraţie ale centralelor şi combinatelor industriale continuă să analizeze în şedinţe lărgite , cu participarea reprezentanţilor comitetelor de partid, organizaţiilor obşteşti, a cadrelor cu munci de răspundere din secţii şi din principalele compartimente — cifrele de plan pe anul 1971. Am participat la trei dintre aceste şedinţe — de la Uzina de fibre sintetice Săvineşti, Uzina de autoturisme Piteşti şi Combinatul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului Satu- Mare. Desfăşurate sub semnul înaltei exigenţe critice, dezbaterile au reliefat hotărîrea fermă a colectivelor de salariaţi de a depune toate eforturile pentru realizarea exemplară a planului pe acest an şi pregătirea tuturor condiţiilor pentru abordarea cu succes a sarcinilor prevăzute în primul an al viitorului cincinal. Ce a reţinut în mod deosebit atenţia participanţilor la aceste şedinţe? In primul rînd, că sporurile mari de producţie prevăzute pentru anul viitor vor trebui realizate prin punerea mai largă in valoare a posibilităţilor şi rezervelor interne, prin perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, a proceselor de fabricaţie, in general prin ridicarea calitativă a întregii activităţi productive. La Uzina de autoturisme din Piteşti, spre exemplu, cei care au luat cuvîntul au insistat asupra măsurilor ce trebuie aplicate pentru asigurarea în 1971 a unui plus la producţia marfă de 20,5 la sută faţă de acest an. Interesante şi pline de noutate au fost intervenţiile în discuţie ale inginerilor Ştefan Teodorescu şi Constantin Stroe, şefi de secţie. Ei au subliniat că trebuie să fie înlăturate, de pe acum, strangulările ce apar pe fluxul tehnologic de la montaj. Eforturi mai susţinute se cer din partea colectivului secţiei sculărie pentru profilarea şi specializarea mai grabnică a fabricaţiei de verificatoare şi scule adecvate producţiei de autoturisme. Tot aici trebuie urgentată darea în funcţiune a atelierului de tratament termic pentru scule. In ce priveşte ridicarea calificării oamenilor, s-a cerut să se persevereze în acţiunea pentru a se acumula noi cunoştinţe tehnico-profesionale, spre a se grăbi apropierea zilei cînd în uzină trebuie să se realizeze la fiecare 7 minute un autoturism. Probleme similare, desigur specifice producţiei, au fost abordate şi în şedinţa comitetului de direcţie de la Uzina de fibre sintetice Săvineşti. „Există condiţii normale de îndeplinit indicii de producţie sporiţi ai anului viitor, care sunt mai mari cu aproximativ 20 la sută , a spus ing. Virgil Saveluc, conducătorul secţiei de melană. Cadrele de muncitori şi tehnicieni din acest sector au găsit încă de pe acum rezerve de creştere a producţiei. In secţia monomer, vom aduce o serie de îmbunătăţiri la catalizatorul de sinteză şi vom putea produce în loc de 4 700 tone, cît se prevede în plan pentru 1971, cel puţin 4 800 tone. La instalaţia melana III, deşi e nouă, muncitorii şi tehnicienii au şi început să facă numeroase propuneri de îmbunătăţire a tehnologiilor. Aici trebuie de urgenţă terminate cîteva lucrări „cheie“ de investiţii — staţia de apă demineralizată, gospodăria de azot, instalaţia de balotat şi tăiat fibră — ceea ce ne va da posibilitatea ca încă la sfîrşitul acestui an să atingem parametrii din proiecte, prevăzuţi a fi realizaţi în anul viitor“. Din discuţiile purtate în şedinţa lărgită a comitetului de direcţie de aici a rezultat necesitatea elaborării unui studiu pentru recuperarea deşeurilor de la Melana II şi III, care pînă acum se aruncau şi din care se vor fabrica fibre de tip A şi B. S-a stabilit ca, imediat, comitetul de direcţie să ia măsuri pentru organizarea unei linii de recepţionare şi filare a acestor deşeuri. Ideea că planul de producţie pe 1971 va trebui temeinic pregătit, pentru a fi exemplar realizat începind cu primele zile ale anului, a fost subliniată pregnant şi de participanţii la şedinţa consiliului de administraţie de la C.E.I.L. Satu- Mare. La această întreprindere, cu atît mai mult cu cît unele unităţi şi sectoare au fost puternic calamitate de inundaţii, fiind înregistrate peste 60 milioane lei pagube materiale şi pierderi de producţie. Valoarea producţiei globale pe anul 1971 a combinatului din Satu-Mare se prelimină să fie sporită cu peste 3 milioane lei, dar, în discuţiile purtate, şefii de sectoare au scos în evidenţă o seamă de rezerve de capacităţi productive, indicînd şi căile prin care ele pot fi valorificate. Bunăoară, tov. Dumitru Boca, şeful secţiei de industrializare Sîngeni, aprecia că noua secţie pentru butoaie, aflată în construcţie, va putea produce cu 9 000 butoaie anual mai mult faţă de capacitatea proiectată. Şeful secţiei de industrializare din Bicsad, Vaier Ghita, arăta la rîndul său că sunt încă rezerve însemnate de capacitate pentru producerea în plus a 1000 mc cherestea de stejar, propunînd suplimentarea planului cu această cantitate. Şefii de secţii şi sectoare din cadrul Combinatului pentru exploatarea şi industrializarea lemnului Satu-Mare au semnalat, totodată, o seamă de aspecte critice referitoare la lucrările de dezvoltare şi reparaţii capitale, la care se constată o anumită rămînere în urmă. Este deosebit de important ca in perioada ca a mai rămas pînă la sfîrşitul anului să se urgenteze execuţia lucrărilor de extindere a capacităţilor de uscare la fabrica de mobilă şi la secţia de industrializare a lemnului Ferestrău, de modernizare a depozitelor de buşteni de la secţiile Bicsad şi Ferestrău, punerea în funcţiune totală a secţiei de butoaie la sectorul Sîngeni şi a secţiei lăzi de la sectorul Bicsad. Execuţia în termen a acestor obiective constituie o chezăşie în plus a folosirii depline a capacităţilor productive, a realizării exemplare a sarcinilor sporite din anul viitor. Conducerea combinatului a şi stabilit în consecinţă un grafic cu termene definitive de punere in funcţiune a obiectivelor de investiţii. In urma dezbaterilor, pe agenda de lucru a comitetelor de direcţie de la U.F.S. Săvineşti şi de la Uzina de autoturisme din Piteşti, a consiliului de administraţie de la C.E.I.L. Satu-Mare au fost notate multe alte propuneri şi probleme esenţiale pentru buna reuşită a activităţii de producţie şi economice din anul 1971 : efectuarea de studii pentru îmbunătăţirea calitativă a unor produse, introducerea în fabricaţie a unor noi sortimente, perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, utilizarea mai bună a forţei de muncă, întărirea disciplinei în producţie, pregătirea exemplară a planului de investiţii. Potrivit specificului său, la Uzina de autoturisme din Piteşti s-au făcut o serie de propuneri pentru coordonarea mai riguroasă a fabricaţiei autoturismelor româneşti în diversele uzine colaboratoare, în aşa fel încît să se realizeze înţară, anul viitor, cea mai mare parte a pieselor, subansamblelor şi materialelor necesare. Problema prezintă o mare însemnătate economică şi ea va trebui soluţionată cu sprijinul direct, sporit, al Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. La şedinţele comitetelor de direcţie din cele două uzine de la Piteşti şi Săvineşti şi a consiliului de administraţie de la C.E.I.L. Satu-Mare au fost de faţă reprezentanţi ai ministerelor de resort, care — după cum s-au angajat — vor interveni neîntîrziat pentru rezolvarea acestor probleme, cu precădere a acelora care depăşesc posibilităţile locale ale unităţilor. Ion PREDA Gheorghe CTRSTEA Octav GRUMEZA corespondenţii „Scînteii* DEZBATEREA SARCINILOR DE PLAN PE 1971 ÎN ŞEDINŢELE LĂRGITE ALE COMITETELOR DE DIRECŢIE ŞI CONSILIILOR DE ADMINISTRAŢIE IN CENTRUL ATENŢIEI: FRUCTIFICAREA TUTUROR REZERVELOR PRODUCŢIEI