Scînteia, iulie 1970 (Anul 39, nr. 8472-8502)

1970-07-10 / nr. 8481

PAGINA 2 CU PRIVIRE LA INUNDAŢIILE DIN PRIMĂVARA ACESTUI AN, LA MĂSURILE PENTRU ÎNLĂTURAREA EFECTELOR ACESTOR CALAMITĂŢI Comitetul Central al Partidului Co­munist Român a examinat problemele legate de calamităţile naturale din pri­măvara acestui an, cauzate de inunda­ţiile fără precedent care au afectat o mare parte a teritoriului ţării, au lovit grav numeroase oraşe şi sate, întreprin­deri industriale, şantiere de construcţii, unităţi socialiste din agricultură, întinse suprafeţe agricole cultivate, locuinţele a zeci de mii de cetăţeni, provocînd mari daune economiei naţionale, precum şi victime în rîndul populaţiei. Plenara aprobă în întregime activita­tea depusă de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român în această perioadă de grele încercări pentru poporul nostru, măsu­rile luate pentru salvarea avutului ob­ştesc şi al cetăţenilor, a vieţilor ome­neşti, pentru sprijinirea populaţiei sinis­trate, înlăturarea urmărilor calamităţi­lor şi normalizarea activităţii economice şi social-culturale. Plenara apreciază că acţiunile energice iniţiate şi desfăşurate sub directa îndrumare a conducerii de partid şi de stat, prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, în mijlocul populaţiei din zonele sinistrate şi ameninţate de ape, mă­surile concrete stabilite cu acest prilej, vasta activitate organizatorică şi politică desfăşurată de organele de partid, de stat şi obşteşti pe plan local au asigurat mobilizarea unor uriaşe mijloace mate­riale şi forţe umane pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora. Comitetul Central al Partidului Co­munist Român dă o înaltă apreciere dîr­­zeniei, abnegaţiei şi eroismului cu care clasa muncitoare, ţărănimea, intelectua­litatea, întregul nostru popor — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au răspuns chemării partidului, în­­fruntînd forţele dezlănţuite ale naturii, şi-au unit eforturile pentru a învinge greutăţile şi a asigura salvarea avutului naţiunii noastre socialiste. Se bucură de preţuirea unanimă a po­porului activitatea neobosită, pătrunsă de spiritul unei înalte conştiinţe şi res­ponsabilităţi politice, desfăşurată de co­mitetele de partid judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, de organizaţiile de bază şi întregul activ al partidului care s-au situat în fruntea luptei pentru apărarea împotriva revărsărilor de ape şi înlăturarea distrugerilor provocate de acest cataclism. Se cuvin evidenţiate eforturile nepre­cupeţite ale minunatului nostru tineret — vlăstar viguros al poporului — ale maselor largi ale femeilor din întreaga ţară, care au adus o uriaşă contribuţie la înfrîngerea stihiilor naturii şi la in­trarea în normal a vieţii sociale. Armata patriei noastre, făcînd do­vada unui fierbinte patriotism, a fermi­tăţii, dăruirii şi spiritului de sacrificiu în acţiune, şi-a făcut pe deplin şi în mod exemplar datoria în salvarea bunu­rilor şi a vieţilor omeneşti, cîştigîndu-şi recunoştinţa şi preţuirea întregii ţări , alături de armată, au dat pilde de cu­raj şi eroism gărzile patriotice şi unită­ţile de pregătire militară a tineretului. Datorită eforturilor unite ale întregu­lui popor, muncii sale neobosite, desfăşurate sub conducerea partidului, a fost posibil să fie preîntîmpinate dis­trugeri materiale şi pierderi de vieţi o­­meneşti încă şi mai mari, să fie zăgă­zuite apele pe întinderi imense ale cursu­lui Dunării şi rîurilor interioare, să se asigure desfăşurarea normală a vieţii economice şi sociale. S-a demonstrat ast­fel încă o dată, şi cu o deosebită forţă, indestructibila unitate dintre partid şi popor, faptul că poporul nostru răspun­de ca un singur om la chemările Parti­dului Comunist Român, că el urmează şi înfăptuieşte cu fermitate şi neţărmu­rită încredere linia partidului. Intr-o atmosferă de înaltă solidaritate socialistă, populaţia întregii ţări s-a aflat alături de oamenii muncii din judeţele calamitate, sprijinul său constituind un ajutor de preţ la refacerea gospodăriilor sinistrate. In condiţiile acestor dramatice eveni­mente s-au manifestat cu toată forţa vi­talitatea orînduirii noastre socialiste, ca­pacitatea ei de a face faţă oricăror greu­tăţi, minunatele virtuţi morale ale naţi­unii noastre socialiste, coeziunea ei so­­cial-politică, prietenia trainică şi unita­tea monolitică a poporului român şi na­ţionalităţilor conlocuitoare, hotărîrea lor neclintită de a-şi apăra cuceririle dobîn­­dite, de a păşi viguros înainte, sub conducerea partidului comunist, pe dru­mul ce l-au ales, drumul socialismului şi comunismului. Plenara dă o înaltă preţuire activităţii neobosite, eforturilor susţinute ale oa­menilor muncii pentru refacerea între­prinderilor industriale, unităţilor agri­cole, căilor de comunicaţii, locuinţelor şi edificiilor social-culturale lovite de cala­mităţi. Totodată, plenara apreciază în mod deosebit iniţiativa oamenilor mun­cii din întreaga ţară de a livra peste plan cantităţi sporite de produse necesare e­­conomiei naţionale, exportului, aprovi­zionării populaţiei. Comitetul Central cheamă muncitorii, inginerii, tehnicienii, ţărănimea cooperatistă, populaţia între­gii ţări să răspundă cu elan acestei ini­ţiative, să dezvolte larg întrecerea so­cialistă, munca patriotică, pentru a da ţării produse tot mai multe, a spori ne­contenit avuţia naţională. Comitetul Central al Partidului Co­munist Român adresează calde mul­ţumiri clasei muncitoare, ţărănimii, in­telectualităţii, oamenilor muncii de toate naţionalităţile, bărbaţilor şi fe­meilor, vîrstnicilor şi tinerilor, bra­vilor militari ai forţelor noastre armate, membrilor gărzilor patriotice şi ai formaţiilor de pregătire militară a ti­neretului, activiştilor de partid, de stat, ai Uniunii Tineretului Comunist şi sin­dicatelor, tuturor celor care, cu hotă­­rîre şi neînfricare, au înfruntat urgia apelor, nu precupeţesc eforturile pentru a înlătura urmările calamităţilor, pentru a asigura bunul mers al întregii activi­tăţi economice şi sociale. In această perioadă de grele încercări, poporul nostru s-a bucurat de solidari­tatea şi sprijinul popoarelor din ţările socialiste, din zeci şi zeci de ţări ale lumii, din partea a numeroase partide comuniste, muncitoreşti şi democratice, organizaţii de masă şi obşteşti, a multor şefi de state, personalităţi po­litice, organizaţii internaţionale, a unor firme şi unităţi economice străine, a nu­meroşi cetăţeni din diferite state. Merită relevate simpatia şi sprijinul exprimate în aceste zile de către cetăţenii străini originari din România. Poporul nostru vede în toate acestea o expresie a puter­nicelor legături internaţionale ale Româ­niei socialiste, a simpatiei şi sprijinului de care se bucură ţara noastră pe arena internaţională, a preţuirii acordate poli­ticii sale externe constructive. In numele întregului nostru popor, Plenara Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român exprimă profundele sale mulţu­miri tuturor statelor, partidelor, organi­zaţiilor obşteşti, persoanelor, întreprinde­rilor care au trimis mesajele lor de com­pasiune, simpatie şi solidaritate, au acor­dat sprijin populaţiei sinistrate. Calamităţile naturale au provocat mari pagube economiei naţionale, au distrus imense valori create de oamenii muncii, avutul unui mare număr de cetăţeni, dar stă în puterea poporului nostru să refa­că tot ceea ce a fost distrus, să asigure mersul ascendent al economiei na­ţionale, realizarea programului trasat de Congresul al X-lea al Partidu­lui Comunist Român. Faptul că, în ciuda unor mari greutăţi, s-au putut realiza şi depăşi prevederile planului de stat pe primul semestru al acestui an, că în întreaga ţară au fost repuse în funcţiune, într-un termen scurt, cea mai mare parte a unităţilor economice afec­tate de inundaţii, dovedeşte superiorita­tea economiei noastre socialiste, dina­mismul ei, capacitatea de a-şi mobiliza imensele resurse în slujba nevoilor în­tregii societăţi. Toate acestea constituie, de asemenea, o vie expresie a forţei ine­puizabile de creaţie şi dăruire pe care o au oamenii muncii eliberaţi de orice ex­ploatare şi asuprire, care întrunesc atît calitatea de producători cît şi de proprie­tari ai mijloacelor de producţie, de stă­­pîni ai ţării, muncind cu abnegaţie şi hotărîre pentru propăşirea patriei. Chezăşia lichidării depline a greutăţi­lor apărute este mobilizarea generală a eforturilor poporului nostru, munca asi­duă a clasei muncitoare, a ţărănimii, in­telectualităţii, a fiecărei familii, a fiecă­rui cetăţean al patriei, a tuturor colecti­velor din întreprinderi, unităţi agricole socialiste, şantiere de construcţii, trans­porturi, din toate oraşele şi satele. Comitetul Central al Partidului Co­munist Român adresează muncitorilor, ţărănimii, intelectualităţii, tineretului pa­triei, întregului popor român che­marea de a-şi mobiliza în continuare eforturile, energia şi elanul, de a inten­sifica munca patriotică, activitatea con­structivă, pentru ca încă în cursul aces­tui an să fie lecuite rănile pricinuite de inundaţii, să fie recuperate în întregime pagubele suferite de economia naţională, să se asigure îndeplinirea integrală a planului producţiei industriale, obiecti­vele stabilite în agricultură şi celelalte prevederi ale planului de stat pe 1970. Vom crea astfel toate condiţiile în ve­derea realizării, în spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea, a programului pri­vind dezvoltarea economică şi social­­culturală a ţării în următorul plan cin­cinal: în industrie să asigurăm creşterea mai accentuată a producţiei, livrarea unui volum sporit de mărfuri la export şi la fondul pieţei. Trebuie ca, în timpul cel mai scurt, toate întreprinderile care au suferit de pe urma inundaţiilor să lu­creze la întreaga capacitate şi să recu­pereze pierderile suferite. Salariaţii în­treprinderilor industriale din întreaga ţară trebuie să depună eforturi sporite, să dezvolte larg munca patriotică pentru producerea peste prevederile planului a unui volum sporit de produse, folosirea integrală a capacităţii de producţie, pu­nerea în valoare a resurselor interne, creşterea mai accentuată a productivită­ţii muncii, îmbunătăţirea calităţii pro­duselor, diminuarea costului investiţii­lor, micşorarea duratei de execuţie a lu­crărilor, sporirea beneficiilor. Ministe­rele, consiliile populare, conducerile cen­tralelor industriale, ale întreprinderilor, şantierelor de construcţii să ia măsuri hotărîte pentru combaterea oricărei ri­sipe şi asigurarea de economii la ma­teriile prime, materiale, combustibili, pentru reducerea generală a cheltuieli­lor materiale şi diminuarea preţului de cost. O atenţie specială să se acorde creşterii producţiei de materiale de con­strucţie, folosirii intense în acest scop a resurselor locale din fiecare judeţ. Acolo unde este necesar, colectivele întreprin­derilor, ale şantierelor de construcţii să muncească peste programul de lucru şi în zilele de sărbătoare în vederea înde­plinirii şi depăşirii sarcinilor de plan. Plenara Comitetului Central cheamă colectivele tuturor întreprinderilor să-şi mobilizeze eforturile pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor prevăzute la export pentru anul 1970. în agricultură să obţinem o creştere substanţială a producţiei vegetale şi ani­male, astfel încît aprovizionarea popu­laţiei cu produse agroalimentare, a in­dustriei cu materii prime să fie asigurată în condiţii normale. In acest scop, în zo­nele care au fost calamitate să se recu­pereze pierderile provocate, să se acţio­neze energic pentru scoaterea tuturor terenurilor de sub ape, pentru însămîn­­ţarea lor cu culturi adecvate, pentru obţinerea unor cantităţi cît mai mari de produse în toate unităţile agricole. Cea mai mare grijă să se acorde reface­­rii fermelor şi adăposturilor de animale distruse de ape, asigurării furajelor ne­cesare pentru iarnă. Organele agricole, unităţile agricole socialiste, ţărănimea muncitoare, toţi lucrătorii de pe ogoare trebuie să asigure recoltarea în condiţii optime a păioaselor, însămînţarea cu cul­turi duble a unor suprafeţe cît mai în­tinse — îndeosebi cu porumb, legume şi furaje , efectuarea tuturor lucrărilor de întreţinere, creşterea efectivului de animale şi a producţiei animaliere, rea­lizarea şi depăşirea livrărilor la fondul central de produse agricole. Va trebui să se urmărească cu toată perseverenţa realizarea investiţiilor şi a construcţiilor prevăzute în planul de stat. In transporturi şi comunicaţii trebuie să se asigure în cel mai scurt timp res­tabilirea definitivă a tuturor şoselelor, căilor ferate şi podurilor avariate, a tu­turor instalaţiilor de telecomunicaţii. O atenţie deosebită trebuie acordată refacerii întregului fond de locuinţe afec­tate de calamităţi, realizării tuturor apar­tamentelor prevăzute în planul de stat pe anul 1970. Se impune, de asemenea, să se ia măsuri pentru refacerea şco­lilor, spitalelor şi a celorlalte unităţi social-culturale afectate, a unităţilor co­merciale şi de servicii, pentru amenaja­rea edilitar-gospodărească a oraşelor şi satelor lovite de calamităţi. Plenara a hotărît ca, in cadrul apli­cării programului naţional privind gos­podărirea raţională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndi­guiri şi desecări, să se intensifice acţiu­nile în vederea apărării centrelor popu­lare şi obiectivelor economice împotriva unor noi inundaţii. In acest scop, minis­terele, consiliile populare, conducerile centralelor economice, ale unităţilor a­­gricole socialiste trebuie să stabilească de urgenţă lucrările suplimentare care se impun pentru ocrotirea terenurilor agricole, oraşelor şi satelor, întreprinde­rilor, tuturor unităţilor economice. O a­­tenţie deosebită trebuie acordată ridi­cării de baraje pentru regularizarea cursurilor apelor, consolidării şi supra­­înălţării digurilor existente, construirii de noi diguri în zonele predispuse la inundaţii, extinderii împăduririlor şi lu­crărilor îndreptate împotriva eroziunii solurilor. Trebuie ca fără întîrziere să se ia măsuri concrete în fiecare judeţ şi în fiecare localitate pentru stabilirea şi eşalonarea lucrărilor, efectuarea lor în ritm intens, precum şi pentru suprave­gherea şi întreţinerea digurilor şi a tu­turor lucrărilor hidrotehnice. In această vastă activitate, care se sprijină pe imense eforturi materiale şi financiare făcute de stat, rolul hotărîtor îl au munca efectivă a tuturor cetăţe­nilor, participarea lor, prin muncă pa­triotică, la realizarea digurilor şi a ce­lorlalte lucrări pentru preîntîmpinarea inundaţiilor. De asemenea, locuitorii o­­raşelor şi satelor afectate, fiecare fami­lie a cărei locuinţă a avut de suferit trebuie să depună toate eforturile pentru reconstrucţia zonelor şi locuinţelor si­nistrate. Comitetul Central adresează organiza­ţiilor de partid de la oraşe şi sate, acti­vului de partid, comuniştilor din în­treaga ţară chemarea de a se situa per­manent în fruntea acţiunii de recon­strucţie pentru depăşirea greutăţilor provocate de inundaţii, pentru a a­­sigura mersul neabătut înainte al societăţii noastre socialiste. Aşa cum în zilele inundaţiilor s-au aflat acolo unde se cerea o mai mare încor­dare a forţelor, mai multă abnegaţie şi inventivitate, tot astfel comuniştii, ac­tivul de partid să mobilizeze printr-o neobosită muncă politică şi organizatori­că, prin puterea exemplului personal, pe toţi oamenii muncii în vasta activitate constructivă pe toate fronturile construc­ţiei economice şi sociale. Comitetul Central cheamă membrii Uniunii Tineretului Comunist, întregul tineret al patriei să ia parte acti­vă la activitatea de refacere, să mun­cească efectiv pe şantierele de construc­ţie, să sprijine întreprinderile producă­toare de materiale de construcţii, activi­tatea de recoltare în unităţile agricole socialiste. Comitetul Central al Partidului Comu­nist Român îşi exprimă convingerea că, unindu-şi tot mai strîns rîndurile în jurul partidului, clasa muncitoare, ţără­nimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — nu vor precupeţi nici un efort în lupta pentru reconstruc­ţie, pentru îndeplinirea integrală a pla­nului de dezvoltare a economiei naţio­nale pe anul 1970, creînd premise trai­nice realizării programului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comu­nist Român — programul dezvoltării vi­guroase a economiei, ştiinţei şi culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc, al făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. SCINTEIA ~ vineri 10 iulie 1970 De la o zi la alta să intensificăm ‘ . / ritmul secerişului! O dată cu Încheierea primei de-­­­cade a lunii iulie, recoltarea cerea­lelor păioase a început să se desfă­şoare intens în cea mai mare parte a ţării. După cîteva zile cu averse pu­ternice de ploaie, care au întrerupt secerişul, lucrările au fost reluate din plin. Din datele centralizate în ziua de 8 iulie la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii rezultă că orzul a fost recoltat de pe 100 000 hectare. Această cultură a fost strînsă de pe 52 la sută din suprafeţele cultivate în întreprin­derile agricole de stat şi 38 la sută în cooperativele agricole de producţie. Cele mai bune rezultate au fost ob­ţinute în întreprinderile agricole de stat din judeţele Tulcea şi Brăila, precum şi în cooperativele agricole din judeţul Brăila care au terminat recoltatul orzului, în aceste zile, în unităţile agricole de stat şi coopera­tiste din judeţele Ialomiţa, Constanţa, Ilfov şi altele se stringe orzul de pe ultimele suprafeţe. In sudul ţării a început şi secerişul griului, lucrare care s-a executat pe o suprafaţă de peste 35 500 hectare. In zilele urmă­toare, griul va da un copt pe mari su­prafeţe. Frontul secerişului va înainta din sud spre centrul şi apoi spre nor­dul ţării. In marea bătălie a strîngerii recol­tei de cereale păioase sînt folosite numeroase mijloace mecanizate. Ţi­­nîndu-se seama de volumul mare de lucrări care trebuie executat în a­­ceastă perioadă — recoltarea cerea­lelor păioase, întreţinerea plantelor prăşitoare şi însămînţarea a circa 1 200 000 hectare cu culturi succesive — este necesară o temeinică organi­zare a muncii şi o asistenţă tehnică de prim rang pentru ca toate utila­jele de care dispune agricultura să fie folosite cu randament maxim. Re­colta trebuie strînsă cu cea mai mare grijă, evitindu-se pierderile prin scu­turare sau ca urmare a proastei func­­■ ţionări a utilajelor. In aproape toate­­întreprinderile pentru mecanizarea a­­griculturii şi în întreprinderile agri­cole de stat, urmîndu-se chemarea cooperatorilor din judeţul Teleorman, au fost luate măsuri pentru revizui­rea atentă şi etanşeizarea combinelor pentru a se preveni risipa de boabe. După cum se vede, s-a acţionat pe diverse planuri în vederea bunei des­făşurări a campaniei de recoltare. Cum se materializează măsurile luate, ce trebuie întreprins, în continuare, în vederea strîngerii la timp și fără pierderi a recoltei de cereale păioa­se ? Pentru a da răspuns la această întrebare am urmărit, în principal, cum sunt folosite combinele în această campanie. In cele mai multe locuri combinele funcţionează bine. De asemenea, munca a fost astfel organizată încît imediat după recoltare să se elibereze terenul de paie, să se are şi însămîn­­ţeze culturi succesive. La cooperativa agricolă din Ulmeni, judeţul Ilfov, cele 120 hectare cu orz au fost recol­tate în numai cîteva zile. Aici s-a lucrat în flux continuu , în urma com­binelor au intrat 6 prese de balotat paie, după care alte trei tractoare au pregătit terenul şi alte două au lu­crat la semănat. In cooperativele agri­cole din judeţul Ilfov, ca urmare a bunei folosiri a maşinilor, cerealele păioase au fost recoltate de pe 14 350 hectare, iar ca urmare a organizării muncii în flux continuu la strînsul paielor şi pregătirea terenului au pu­tut fi însămînţate 7 100 hectare cu po­rumb, plante furajere şi legume. Am putea da numeroase asemenea exem­ple din toate judeţele. In partea de sud a judeţului Bu­zău recoltatul orzului şi mazării, practic a fost Încheiat. La coopera­tivele agricole Padina, Pogoanele, Căldărăşti, Brădeanu, Smeeni se lu­crează acum din plin la stringerea recoltei de grîu. Pe judeţ, pînă la 9 iulie, se recoltaseră peste 2100 hec­tare cu orz, 1 600 hectare cu mazăre şi 3 000 hectare cu grîu. Pînă în prezent în judeţul Olt s-au recoltat peste 20 000 de hectare de cereale din care 15 000 cu orz şi 5 000 cu grîu. Dintre acestea, peste 9 000 hectare au fost deja însămînţate cu porumb pentru boabe. Analizîndu-se , faptul că între perioada de ajungere la maturitate a culturilor din sud şi a celor din nordul judeţului există un interval de timp de aproape două săptămîni, biroul comitetului jude­ţean de partid a hotărît concentrarea in unităţile agricole din sudul jude­ţului a tuturor forţelor mecanice. Treptat, pe măsură ce se termină recoltatul în sud, această masivă con­centrare de forţe înaintează spre unităţile agricole situate în nordul judeţului, unde culturile ajung la maturitate. Concentrarea masivă a permis suplimentarea angajamente­lor iniţiale la culturi duble pentru boabe cu încă 11 000 hectare, aceasta insumînd acum peste 45 000 hectare în total. Se lucrează intens şi în cîmpia de vest a ţării. Deoarece în multe părţi, din cauza ploilor abundente care au căzut în primăvara acestui an, multe lanuri sunt pline cu buruieni, iar pe­­ alocuri mai bălteşte apa ori griul e culcat, s-au luat măsuri ca în fie­care unitate să ia fiinţă echipe de cosaşi. In această vară, în judeţul Bihor trebuie recoltate 8 000 hectare cu orz şi peste 58 000 hectare cu grîu, iar 30 410 hectare vor fi reînsămîn­­ţate cu culturi duble, din care 10 000 cu porumb. Pînă la data de 7 iulie s-au recoltat 456 hectare cu orz. Pe unele tarlale producţia este de 2 500—3 000 kg la hectar. Din supra­feţele recoltate pînă acum au fost arate aproape 300 de hectare, din care 262 hectare au fost însămînţate cu culturi duble. Condiţiile în care se desfăşoară lu­crările de recoltare sunt destul de grele. Din cauza excesului de umidi­tate, pe alocuri, culturile sunt îmbu­­ruienate, iar ploile abundente din ultimele zile au îngreunat şi mai mult folosirea combinelor. In judeţul Ilfov, a fost necesar să se atașeze chiar două tractoare la o combină. De a­­semenea, pentru a se grăbi lucrările și evita pierderile de boabe pe tere­nurile cu buruieni, strînsul recoltei se face in două faze. Intîi combinele taie grîul și-l lasă în poloage, iar peste 2—3 zile, după ce se usucă, îl treieră. Nu peste tot se acordă atenţia cu­venită evitării pierderilor la recol­tare. In judeţul Buzău, la cooperati­vele agricole Ziduri, Nicoleşti, Ver­­neşti, Podgoria, Topliceni, pînă miercuri 8 iulie nu se recoltase nici un hectar cultivat cu orz, deşi lanu­rile au început să se scuture. Intîr­­zierea se datorează, în primul rînd, specialiştilor şi consiliilor de condu­cere de la unităţile respective, care n-au urmărit atent stadiul de coa­cere. Problema desfăşurării lucrărilor a­gricole de vară în flux continuu (re­coltat, eliberarea terenului, pregăti­rea patului germinativ şi însămînţa­­rea culturilor duble) trebuie să-şi găsească urgent rezolvarea in toate unităţile agricole. Varietatea condi­ţiilor din această vară impune găsi­rea celor mai potrivite soluţii tehnice şi organizatorice pentru grăbirea lu­crărilor, astfel ca întreaga recoltă de cereale să ajungă din lanuri in ham­bare. R. GHEORGHIU, A. POP A. PAPADIUC C. FLOREA corespondenţii „Scînteii* In Bărăgan, cerealele păioase sunt bune de recoltat; combinele intră în lanuri şi string rodul holdelor aurii Foto : A. Cartojan Comitetele de direcţie din în­treprinderi şi consiliile de admi­nistraţie ale centralelor şi com­binatelor industriale continuă să analizeze în şedinţe lărgite , cu participarea reprezentanţilor comitetelor de partid, organiza­ţiilor obşteşti, a cadrelor cu munci de răspundere din secţii şi din principalele compartimente — cifrele de plan pe anul 1971. Am participat la trei dintre a­­ceste şedinţe — de la Uzina de fibre sintetice Săvineşti, Uzina de autoturisme Piteşti şi Com­binatul pentru exploatarea şi in­dustrializarea lemnului Satu- Mare. Desfăşurate sub semnul înaltei exigenţe critice, dezbate­rile au reliefat hotărîrea fermă a colectivelor de salariaţi de a depune toate eforturile pentru realizarea exemplară a planului pe acest an şi pregătirea tutu­ror condiţiilor pentru abordarea cu succes a sarcinilor prevăzute în primul an al viitorului cinci­nal. Ce a reţinut în mod deosebit atenţia participanţilor la aceste şedinţe? In primul rînd, că spo­rurile mari de producţie prevă­zute pentru anul viitor vor tre­bui realizate prin punerea mai largă in valoare a posibilităţilor şi rezervelor interne, prin per­fecţionarea organizării producţiei şi a muncii, a proceselor de fa­­bricaţie, in general prin ridicarea calitativă a întregii activităţi productive. La Uzina de autotu­risme din Piteşti, spre exemplu, cei care au luat cuvîntul au in­sistat asupra măsurilor ce tre­buie aplicate pentru asigurarea în 1971 a unui plus la producţia marfă de 20,5 la sută faţă de acest an. Interesante şi pline de noutate au fost intervenţiile în discuţie ale inginerilor Ştefan Teodorescu şi Constantin Stroe, şefi de secţie. Ei au subliniat că trebuie să fie înlăturate, de pe acum, strangulările ce apar pe fluxul tehnologic de la montaj. Eforturi mai susţinute se cer din partea colectivului secţiei sculă­­rie pentru profilarea şi specia­lizarea mai grabnică a fabrica­ţiei de verificatoare şi scule a­­decvate producţiei de autoturis­me. Tot aici trebuie urgentată darea în funcţiune a atelierului de tratament termic pentru scu­le. In ce priveşte ridicarea cali­ficării oamenilor, s-a cerut să se persevereze în acţiunea pen­tru a se acumula noi cunoştinţe tehnico-profesionale, spre a se grăbi apropierea zilei cînd în uzină trebuie să se realizeze la fiecare 7 minute un autoturism. Probleme similare, desigur specifice producţiei, au fost a­­bordate şi în şedinţa comitetului de direcţie de la Uzina de fibre sintetice Săvineşti. „Există con­diţii normale de îndeplinit in­dicii de producţie sporiţi ai anu­lui viitor, care sunt mai mari cu aproximativ 20 la sută , a spus ing. Virgil Saveluc, conducăto­rul secţiei de melană. Cadrele de muncitori şi tehnicieni din a­­cest sector au găsit încă de pe acum rezerve de creştere a pro­ducţiei. In secţia monomer, vom aduce o serie de îmbunătăţiri la catalizatorul de sinteză şi vom putea produce în loc de 4 700 tone, cît se prevede în plan pen­tru 1971, cel puţin 4 800 tone. La instalaţia melana III, deşi e nouă, muncitorii şi tehnicienii au şi început să facă numeroase propuneri de îmbunătăţire a teh­nologiilor. Aici trebuie de ur­genţă terminate cîteva lucrări „cheie“ de investiţii — staţia de apă demineralizată, gospodăria de azot, instalaţia de balotat şi tăiat fibră — ceea ce ne va da posibilitatea ca încă la sfîrşitul acestui an să atingem parame­trii din proiecte, prevăzuţi a fi realizaţi în anul viitor“. Din discuţiile purtate în şe­dinţa lărgită a comitetului de di­recţie de aici a rezultat necesi­tatea elaborării unui studiu pen­tru recuperarea deşeurilor de la Melana II şi III, care pînă acum se aruncau şi din care se vor fa­brica fibre de tip A şi B. S-a stabilit ca, imediat, comitetul de direcţie să ia măsuri pentru or­ganizarea unei linii de recepţio­­nare şi filare a acestor deşeuri. Ideea că planul de producţie pe 1971 va trebui temeinic pre­gătit, pentru a fi exemplar rea­lizat începind cu primele zile ale anului, a fost subliniată preg­nant şi de participanţii la şedinţa consiliului de admi­nistraţie de la C.E.I.L. Satu- Mare. La această întreprin­dere, cu atît mai mult cu cît unele unităţi şi sectoare au fost puternic calamitate de inun­daţii, fiind înregistrate peste 60 milioane lei pagube materiale şi pierderi de producţie. Valoarea producţiei globale pe anul 1971 a combinatului din Satu-Mare se prelimină să fie sporită cu peste 3 milioane lei, dar, în discuţiile purtate, şefii de sectoare au scos în evidenţă o seamă de rezerve de capacităţi productive, indi­­cînd şi căile prin care ele pot fi valorificate. Bunăoară, tov. Du­mitru Boca, şeful secţiei de in­dustrializare Sîngeni, aprecia că noua secţie pentru butoaie, afla­tă în construcţie, va putea pro­duce cu 9 000 butoaie anual mai mult faţă de capacitatea proiecta­tă. Şeful secţiei de industrializa­re din Bicsad, Vaier Ghita, arăta la rîndul său că sunt încă rezerve însemnate de capacitate pentru producerea în plus a 1000 mc cherestea de stejar, propunînd suplimentarea planului cu aceas­tă cantitate. Şefii de secţii şi sectoare din cadrul Combinatului pentru ex­ploatarea şi industrializarea lem­nului Satu-Mare au semnalat, totodată, o seamă de aspecte cri­tice referitoare la lucrările de dezvoltare şi reparaţii capitale, la care se constată o anumită rămînere în urmă. Este deosebit de important ca in perioada ca a mai rămas pînă la sfîrşitul a­­nului să se urgenteze execuţia lucrărilor de extindere a capa­cităţilor de uscare la fabrica de mobilă şi la secţia de industria­lizare a lemnului Ferestrău, de modernizare a depozitelor de buşteni de la secţiile Bicsad şi Ferestrău, punerea în funcţiu­ne totală a secţiei de butoaie la sectorul Sîngeni şi a secţiei lăzi de la sectorul Bicsad. Exe­cuţia în termen a acestor o­­biective constituie o chezăşie în plus a folosirii depline a capa­cităţilor productive, a realizării exemplare a sarcinilor sporite din anul viitor. Conducerea com­binatului a şi stabilit în conse­cinţă un grafic cu termene de­finitive de punere in funcţiune a obiectivelor de investiţii. In urma dezbaterilor, pe a­­genda de lucru a comitetelor de direcţie de la U.F.S. Săvineşti şi de la Uzina de autoturisme din Piteşti, a consiliului de ad­ministraţie de la C.E.I.L. Satu-Mare au fost notate multe alte propuneri şi probleme esen­ţiale pentru buna reuşită a ac­tivităţii de producţie şi econo­mice din anul 1971 : efectuarea de studii pentru îmbunătăţirea calitativă a unor produse, intro­ducerea în fabricaţie a unor noi sortimente, perfecţionarea teh­nologiilor de fabricaţie, utili­zarea mai bună a forţei de mun­că, întărirea disciplinei în pro­ducţie, pregătirea exemplară a planului de investiţii. Potri­vit specificului său, la Uzina de autoturisme din Piteşti s-au făcut o serie de propuneri pen­tru coordonarea mai riguroasă a fabricaţiei autoturismelor ro­mâneşti în diversele uzine cola­boratoare, în aşa fel încît să se realizeze în­­ţară, anul viitor, cea mai mare parte a pieselor, subansamblelor şi materialelor necesare. Problema prezintă o mare însemnătate economică şi ea va trebui soluţionată cu spri­jinul direct, sporit, al Ministe­rului Industriei Construcţiilor de Maşini. La şedinţele comitetelor de direcţie din cele două uzine de la Piteşti şi Săvineşti şi a consiliului de administraţie de la C.E.I.L. Satu-Mare au fost de faţă reprezentanţi ai ministere­lor de resort, care — după cum s-au angajat — vor interveni neîntîrziat pentru rezolvarea a­­cestor probleme, cu precădere a acelora care depăşesc posibili­tăţile locale ale unităţilor. Ion PREDA Gheorghe CTRSTEA Octav GRUMEZA corespondenţii „Scînteii* DEZBATEREA SARCINILOR DE PLAN PE 1971 ÎN ŞEDINŢELE LĂRGITE ALE COMITETELOR DE DIRECŢIE ŞI CONSILIILOR DE ADMINISTRAŢIE IN CENTRUL ATENŢIEI: FRUCTIFICAREA TUTUROR REZERVELOR PRODUCŢIEI

Next