Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)

1970-10-20 / nr. 8582

CUVINTAREA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUŞESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizaţiei Naţiunilor Unite prilejuieşte atît o retrospectivă a evoluţiei interna­ţionale şi a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît şi tre­cerea în revistă a activităţii des­făşurate de Organizaţia Naţiuni­lor Unite în acest timp. Tot­odată, pentru a îndreptăţi aş­teptării­ popoarelor, această sesiu­ne este chemată să definească cu mai multă claritate direcţiile acti­vităţii viitoare a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, căile pentru reali­zarea unei cooperări multilaterale între naţiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se ştie, Organizaţia Naţiunilor Unite a fost constituită la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare şi nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime că­zute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăşi de­numirea de Organizaţie a Naţiu­nilor Unite ne reaminteşte faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate naţiunile planetei să-şi unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui po­por. Trebuie să spunem sincer în faţa popoarelor că principiile nobile în­scrise în Carta organizaţiei nu s-au Statornicit încă pe Hopliw-uri-TV-m­a­­tive dintre toate statele lumii. De­sigur, organizaţia­ n­oastră a jucat un rol de seamă în viaţa interna­ţională. Cele mai importante eve­nimente din perioada scursă , au stat în atenţia O.N.U., au fost a­­doptate o serie de hotărîri şi rezo­luţii de mare însemnătate. Din pă­cate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parţial. In acelaşi timp,trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, nnggniTilţia •Mulţiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au ştirbit prestigiul şi au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieţii internaţionale. Evocarea, cu acest prilej, atît a as­pectelor pozitive cît şi a celor nega­tive din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pen­tru a putea trage toate învăţămin­tele în vederea creşterii rolului ei în soluţionarea problemelor litigi­oase, în asigurarea colaborării între popoare şi a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transfor­mări cu caracter social şi naţional care au avut loc în lume în aceşti 25 de ani. La fond greu PNNI la un singur stat socialist — Uniu­­nea Sovietică. Astăzi, în lume sunt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din popu­laţia globului pământesc. Alte po­poare îşi orientează dezvoltarea e­­conomico-socială pe calea socia­listă. Apariţia şi dezvoltarea unui mare număr de ţări socialiste au pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenţei paşnice a statelor cu orînduire socială dife­rită. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeştep­tări naţionale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominaţia imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîşti­­garea independenţei naţionale, sis­temul colonial s-a prăbuşit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au a­­părut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organi­zaţia Naţiunilor Unite, în întreaga viaţă internaţională. Revoluţia tehnico-ştiinţifică con­temporană, pătrunderea omului în Cosmos şi uriaşa dezvoltare a cul­turii au produs mari schimbări în gindirea şi conştiinţa oamenilor. Popoarele,Eu­inenii îşi dau R5T mai mult seama de forţa pe care o re­prezintă, înţeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a co­laborării între naţiuni libere şi egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii ome­niri. Reuniunea noastră are loc în condiţii internaţionale complexe, care oferă încă multe motive de nelinişte tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la înce­tarea celei de-a doua confla­graţii mondiale, în diferite părţi ale lumii războiul continuă să pro­voace moartea a zeci de mii de bărbaţi­­şi femei, batrii şi tflberi, să distrugă uriaşe bunu­ri materiale şi culturale. -------------­Mai sunt încă popoare ţinute sub jugul dominaţiei coloniale, nevoite să lupte cu arma în mină pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state independente, de a folosi bo­găţiile naturale şi rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-şi hotărî soarta aşa cum o doresc. În viaţa internaţională se mani­festă încă forţe imperialiste şi co­lonialiste care vor să continue ve­chile practici de dominaţie asupra popoarelor, care promovează o po­litică de forţă şi dictat, amestecîn­­du-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le impună voin­ţa lor, să le aservească interese­lor lor. Este adevărat că împotriva po­liticii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, po­poarele, forţe sociale ample, pu­ternicul curent al opiniei publice democrate internaţionale. Cursul evenimentelor internaţionale de­monstrează în mod elocvent că a­­tunci cînd popoarele sunt cu adevă­rat hotărîte să-şî apere libertatea şi independenţa, ele se bucură de sprijin şi solidaritate internaţio­nală — şi nu există forţe în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preţ. Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne şi ex­terne a ţării mele. România a cunoscut secole de dominaţie străină. Ea a păşit pe calea dezvoltării libere şi indepen­dente cu un sfert de veac în urmă, în aceeaşi perioadă în care a fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite Luîndu-şi soarta în propriile mîini, trecînd la edificarea unei orînduiri sociale noi — orînduirea socialistă — poporul român a obţi­nut, intr-un timp istoric scurt, rea­lizări de seamă în propăşirea sa economică şi culturală. Conducă­tori şi alţi reprezentanţi ai multor state, vizitînd România, şi-au pu­tut face o imagine edificatoare des­pre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în aceşti 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut PgPt’’" a ajunge»—la nivelul ţărilor dezvoltate. România îşi propune să depună în continu­are eforturi susţinute pentru am­plificarea potenţialului ei econo­mic şi înflorirea multilaterală a vieţii sociale, pentru dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului, culturii — factori de seamă în făurirea unei vieţi noi, civilizate — pentru ridi­carea bunăstării materiale şi spiri­tuale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber şi independent nu­­mai în măsura in care îşi asigură o puternică bază economică, ştiin­ţifica­ şi culturală. In acelaşi timp, România se pre­ocupă de dezvoltarea colaborării cu toate naţiunile lumii, fără deo­sebire de orînduire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuieşte a­­ceastă politică, voi menţiona doar faptul că România are în prezent relaţii diplomatice cu 97 da statu.! şi întreţine schimburi­—comerciale cu peste mii de­ ţa«. Desigur, ca ţară socialistă, Româ­nia acordă o atenţie specială co­laborării şi cooperării cu celelalte state socialiste, în acelaşi timp ea se preocupă de extinderea re­laţiilor, pe planuri multiple, cu toate ţările lumii. Considerăm că numai participînd activ la diviziu­nea internaţională a muncii, la circuitul mondial de valori mate­riale şi spirituale putem asigura progresul propriei noastre ţări şi, totodată, ne putem aduce contri­buţia la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuşi mult timp asu­prirea străină, poporul român îşi îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominaţia imperialistă, pentru dez­voltarea de sine stătătoare, pentru apărarea şi consolidarea indepen­denţei şi suveranităţii lor na­ţionale. Ţara noastră promo­vează o politică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă şi este hotărîtă să ex­tindă tot mai mult colaborarea şi cooperarea reciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul pacpa este indivizibilă şi că orice conflict îşi exercită influenţa, înEFtm—fel sab­~aTtul, asupra tuturor statelor Ifimii, România este profun­d­~~­ngri­­jorată de continuarea războiului din Vietnam şi de perpetuarea con­flictului din Orientul Apropiat, împreună cu cercurile largi ale o­­piniei publice mondiale, România consideră necesar să se pună capăt războiului din Vietnam şi inter­venţiei străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Viet­nam a trupelor Statelor Unite ale Americii şi ale aliaţilor lor. Poporul vietnamez şi celelalte po­poare din Indochina să fie lăsate să-şi rezolve singure problemele existenţei lor, fără nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem că propunerile Frontului Naţional de Eliberare oferă o bază raţională pentru soluţionarea conflictului pe cale politică. In ce priveşte Orientul Mijlociu, considerăm că rezoluţia Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pen­tru rezolvarea politică a con­flictului din această regiune. Aceasta presupune retragerea tru­pelor israeliene de pe terito­riile arabe ocupate, soluţiona­rea celorlalte probleme în confor­mitate cu interesele tuturor sta­telor din această zonă, asigurarea independenţei şi integrităţii lor te­ritoriale. în acelaşi timp, apreciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, tre­buie să se găsească neapărat o soluţie privind situaţia popu­laţiei palestinene, soluţie care să ţină seama de dorinţele şi năzuin­ţele naţionale ale acestei populaţii. O mai îniinmnfinitiv pentru pa­cea lumii ar avea­­retragerea tru­­pei S­U A fasApa asigurîn­­du-sea poparului coreean posibilita­tea de a-şi realiza singur, pe cale paşnică, aspiraţia spre unificare. România, ţară europeană, este vital interesată ca pe continentul nostru să se instaureze un climat de respect şi încredere între na­ţiuni, să se dezvolte relaţii noi de colaborare şi cooperare între toate statele. Noi considerăm că există condiţii favorabile ca Europa — leagăn al civilizaţiei, care a dat omenirii mari valori materiale şi spirituale, dar este şi locul de unde au pornit în secolul nostru două războaie mondiale — să devină o zonă a păcii şi cooperării. Aceasta corespunde nu numai intereselor popoarelor de pe continent, ci in­tereselor tuturor popoarelor lumii. Desigur, consolidarea securităţii in Europa presupune eliminarea reziduurilor celui de-al doilea război mondial şi a perioadei răz­boiului rece, recunoaşterea inviola­bilităţii graniţelor existente şi, în general, a schimbărilor istorice care s-au produs pe continent în epoca postbelică. In această ordine de idei, se impune recunoaşterea de către toate statele a Republicii (Continuare In pag. a III-a) Preşedintele Nicolae Ceauşescu la tribuna Adunării Generale a O.N.U. NEW YORK 19 (Agerpres). — Trimişii speciali trans­mit : Primit cordial, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu a rostit luni o amplă cuvîntare la sesiunea jubiliară a Organi­zaţiei Naţiunilor Unite. Aşteptată cu vădit şi deo­sebit interes, cuvîntarea pre­şedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat, ca unul din eve­nimentele de majoră însem­nătate, atenţia generală a re­prezentanţilor statelor mem­bre, a cercurilor politice şi ziaristice de la Naţiunile Unite. La şedinţa de luni dimi­neaţă erau prezenţi în sală şefi de state, de guverne, mi­niştri de externe ai peste 90 de ţări — aspect caracteris­tic momentelor importante din viaţa organizaţiei. „Seismograful“ politic al O.N.U. — etajul rezervat pre­sei, sediu al birourilor marilor agenţii internaţionale, a zeci de cotidiene — trăia alerta caracteristică evenimentelor deosebite. La ora 10,40 preşedintele Nic­olae Ceauşescu, împreună d­ar persoanele oficiale care il însoţesc, a sosit la sediul Na­ţiunilor Unite. La intrarea monumentală rezervată şefilor de state, în întîmpinarea sa a venit directorul protocolului O.N.U. care l-a condus în sala ,de şedinţe. Preşedintele Consi­­­liului de Stat a luat loc la masa delegaţiei române, pe­­primul fotoliu din şirul celor în faţa cărora se află plăcuţa cu inscripţia România. Ală­turi au luat loc Dumitru Po­­pescu, Cornel­iu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe,­­ambasadorul Gheorghe Diaco­­­nescu, şeful misiunii perma­nente a României la O.N.U. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi persoanele care il însoţesc pe­ preşedintele Consiliului de St­­at al României au fost con­duite în loja invitaţilor. (Con­­tinuare în pag. a IlI-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8582 Mărfi 20 octombrie 1970 6 PAGINI - 30 BANI ÎN ZIARUL DE AZI : ■ LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ-CÎT MAI REPEDE ŞI DE BUNĂ CALITATEI ■ Societăţile ştiin­­ţifice ale cadrelor didactice Organisme cu o contribuţie meritorie la modernizarea învăţămîntului în faţa unor exi­genţe noi ■ Puncte de vedere: Sensul creaţiei este sen­sul real al vieţii I Cronica literară: „în dulcele stil clasic“ ■ Din agenda Tîrgului internaţional — Bucureşti ■ Din ţările socialiste ■ Sport Judeţul Sălaj a îndeplinit prevederile planului cincinal Telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român tovarăşului Nicolae Ceauşescu Comitetul judeţean Sălaj al Partidului Comunist Român raportează conducerii partidu­lui că unităţile industriale din judeţul nostru au îndeplinit In ziua de 17 octombrie preve­derile planului cincinal. In felul acesta, transpunînd in viaţă sarcinile stabilite de Congresul al X-lea al Partidu­lui Comunist Român, colectivele din unităţile industriale ale ju­deţului, sub permanenta în­drumare a organizaţiilor de partid, au reuşit ca după înlă­turarea efectelor Inundaţiilor să creeze condiţii favorabile realizării, pînă la sfîrşitul a­­cestui an, a unei producţii glo­bale suplimentare faţă de pla­nul cincinal iniţial echivalentă cu 45 la sută din planul anului 1970. Comitetul judeţean de partid, oamenii muncii din judeţul Să­laj, în efortul continuu de ma­terializare a obiectivelor pla­nului cincinal, de micşorare a decalajului dintre acest judeţ tînăr şi judeţele cu un poten­ţial economic mai ridicat, au simţit, mai mult ca oricînd, sprijinul conducerii superioare de partid şi de stat, al dum­neavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, încheind bilanţul actualului cincinal, în numele colective­lor din unităţile industriale ale judeţului, ne angajăm să mun­cim cu avînt, pasiune şi răs­pundere, să nu precupeţim ni­mic din întreaga noastră ener­gie în vederea înfăptuirii cu succes a obiectivelor cu mult mai mari stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru con­tinua dezvoltare economică şi socială a judeţului Sălaj. Cum să nu iubeşti portul! Despre portul Con­stanţa am să scriu în­totdeauna ca despre un venerabil prieten, poa­te cel mai mare prie­ten pe coasta torni­cană şi cu care trăiesc par­că de o veşnicie în cea mai splendidă vecină­tate. El, acolo, între di­gurile lui masive, te­merare, în golful lui li­niştit, în zbuciumul, în agitaţia lui, în febra lui ; eu, la fereastra a­­ceasta, ca în faţa unei imense, tulburătoare cărţi deschise. Mirifi­cele lui constelaţii se aprind seara asupra mea, strigîndu-mă cu mii de trimbiţe de lu­mină — şi îmi ţin to­vărăşie ; trudim îm­preună. Sînt nopţi, ceasuri tîrzii, cînd simt, ştiu — sau cel puţin mi se pa­re — că am rămas numai noi doi, trudind fiecare, îmbărbătîn­­du-ne un efort, pînă cînd mă las învins cu toate constelaţiile lui în mine, cutreierat şi în somn de zbuciumul lui adine, de strigătele lui, de amplu, uriaşa lui mişcare. In fiecare noapte trăim o uriaşă sărbătoare. Dimineaţa deschid ochii pe pădu­rea de catarge, pe­ lar­gul arc dantelat al ma­caralelor lui inalte ; pe vapoarele ancorate în larg, aşteptînd răbdă­toare intrarea ; pe va­poarele înşirate la da­nele de descărcare. Si silozul — ca un templu uriaş, ca un străbunic învăluit în aburi şi nu stoluri de vrăbii şi de pescăruşi; şi lungile garnituri de tren, me­reu altele , şi mai de­parte, în zare, linia di­gului nou, pe care s-au construit du­ne, s-au înălţat macarale şi po­duri descărcătoare de minereu gigante. Au început să se stringă şi acolo vapoare, minera­liere de mare tonaj , dincoace de dig — con­strucţie definitivă — Reportaj de Traian COŞOVEI pe noua platformă por­tuară lunecă lungi gar­nituri de vagoane în­cărcate cu minereuri aduse de peste mări. Cînd ochii nu-mi mai ajung să cuprind des­tul, să văd totul, folo­sesc cu îndîrjire bino­clul. Şi vin pînă a­­proape de fereastra mea decorurile mo­derne, de mare ca­pacitate, şantierul na­val înconjurat de va­poare uriaşe care tre­buie reparate ; vapoare noi, construite aici, se adaugă minunilor, fru­museţilor şi măreţiei portului. Digul acesta temerar, astăzi devenit latura sudică extremă a por­tului nou, a crescut sub privirile mele uimite. Ani in şir am urmărit cu ochii liberi sau prin binoclu, cînd nu pu­team da o raită pe aco­lo, harnicul zbor al au­tobasculantelor şi al u­­nor tractoare cu re­morci speciale aducind stîncile din cariera O­­vidiu, aducind uriaşii colţari de beton care acum dau trăinicia, viaţa fără de moarte a acestui dig. Acum to­tul este sfîrşit, încheiat şi îmbogăţit de lucrări specifice vieţii portu­lui. Unde sînt acele co­loane de maşini în­­tr-un du-te-vino, ziua şi noaptea, şi pe care le urmăream in pre Ur­zii de la fereastră ? Unde sunt temerarii, bravii şoferi ? Munca lor, perseverenţa lor, eroismul cotidian de proporţii se înscriu, sunt cuprinse în uriaşa construcţie, în betonul şi în trăinicia ei. Au fost cărate la această construcţie aproape şapte milioane tone de piatră. Acum urmăresc manevrarea lungilor garnituri de tren lu­­necînd încet pe plat­forma de stîncă şi de beton, la adăpostul di­gului care desparte marea in două şi se avîntă departe în larg, vapoarele mari, mine­ralierele, macaralele, podurile descărcătoare gigante, cu geometria lor de oţel, cu forţa lor electrică. (Continuare în pag. a V-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilele urări adresate cu ocazia zilei noastre naţionale — 14 octombrie. Vă rog să primiţi, Excelenţă, cele mai bune urări pentru sănătatea dv. personală, pentru fericirea şi progresul poporului dv. SALIM RABYA AU • Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare a Yemenului de Sud COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Stimaţi tovarăşi, Vă exprimăm mulţumiri cordiale pentru compasiunea exprimată cu ocazia încetării din viaţă a lui Paul Fröhlich, fiu eminent al clasei mun­citoare germane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G. COMITETUL CENTRAL Al PARTIDULUI SOCIALIST UNIT DIN GERMANIA WALTER ULBRICHT prim-rt cretor

Next