Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)
1970-10-20 / nr. 8582
CUVINTAREA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUŞESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizaţiei Naţiunilor Unite prilejuieşte atît o retrospectivă a evoluţiei internaţionale şi a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît şi trecerea în revistă a activităţii desfăşurate de Organizaţia Naţiunilor Unite în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăţi aşteptării popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcţiile activităţii viitoare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între naţiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se ştie, Organizaţia Naţiunilor Unite a fost constituită la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare şi nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăşi denumirea de Organizaţie a Naţiunilor Unite ne reaminteşte faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate naţiunile planetei să-şi unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în faţa popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizaţiei nu s-au Statornicit încă pe Hopliw-uri-TV-mative dintre toate statele lumii. Desigur, organizaţia noastră a jucat un rol de seamă în viaţa internaţională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă , au stat în atenţia O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri şi rezoluţii de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parţial. In acelaşi timp,trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, nnggniTilţia •Mulţiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au ştirbit prestigiul şi au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieţii internaţionale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît şi a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învăţămintele în vederea creşterii rolului ei în soluţionarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare şi a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social şi naţional care au avut loc în lume în aceşti 25 de ani. La fond greu PNNI la un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi, în lume sunt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populaţia globului pământesc. Alte popoare îşi orientează dezvoltarea economico-socială pe calea socialistă. Apariţia şi dezvoltarea unui mare număr de ţări socialiste au pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenţei paşnice a statelor cu orînduire socială diferită. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeşteptări naţionale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominaţia imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîştigarea independenţei naţionale, sistemul colonial s-a prăbuşit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizaţia Naţiunilor Unite, în întreaga viaţă internaţională. Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, pătrunderea omului în Cosmos şi uriaşa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gindirea şi conştiinţa oamenilor. Popoarele,Euinenii îşi dau R5T mai mult seama de forţa pe care o reprezintă, înţeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între naţiuni libere şi egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiţii internaţionale complexe, care oferă încă multe motive de nelinişte tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagraţii mondiale, în diferite părţi ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbaţişi femei, batrii şi tflberi, să distrugă uriaşe bunuri materiale şi culturale. -------------Mai sunt încă popoare ţinute sub jugul dominaţiei coloniale, nevoite să lupte cu arma în mină pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state independente, de a folosi bogăţiile naturale şi rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-şi hotărî soarta aşa cum o doresc. În viaţa internaţională se manifestă încă forţe imperialiste şi colonialiste care vor să continue vechile practici de dominaţie asupra popoarelor, care promovează o politică de forţă şi dictat, amestecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le impună voinţa lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forţe sociale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate internaţionale. Cursul evenimentelor internaţionale demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sunt cu adevărat hotărîte să-şî apere libertatea şi independenţa, ele se bucură de sprijin şi solidaritate internaţională — şi nu există forţe în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preţ. Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne şi externe a ţării mele. România a cunoscut secole de dominaţie străină. Ea a păşit pe calea dezvoltării libere şi independente cu un sfert de veac în urmă, în aceeaşi perioadă în care a fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite Luîndu-şi soarta în propriile mîini, trecînd la edificarea unei orînduiri sociale noi — orînduirea socialistă — poporul român a obţinut, intr-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propăşirea sa economică şi culturală. Conducători şi alţi reprezentanţi ai multor state, vizitînd România, şi-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în aceşti 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut PgPt’’" a ajunge»—la nivelul ţărilor dezvoltate. România îşi propune să depună în continuare eforturi susţinute pentru amplificarea potenţialului ei economic şi înflorirea multilaterală a vieţii sociale, pentru dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului, culturii — factori de seamă în făurirea unei vieţi noi, civilizate — pentru ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber şi independent numai în măsura in care îşi asigură o puternică bază economică, ştiinţifica şi culturală. In acelaşi timp, România se preocupă de dezvoltarea colaborării cu toate naţiunile lumii, fără deosebire de orînduire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuieşte această politică, voi menţiona doar faptul că România are în prezent relaţii diplomatice cu 97 da statu.! şi întreţine schimburi—comerciale cu peste mii de ţa«. Desigur, ca ţară socialistă, România acordă o atenţie specială colaborării şi cooperării cu celelalte state socialiste, în acelaşi timp ea se preocupă de extinderea relaţiilor, pe planuri multiple, cu toate ţările lumii. Considerăm că numai participînd activ la diviziunea internaţională a muncii, la circuitul mondial de valori materiale şi spirituale putem asigura progresul propriei noastre ţări şi, totodată, ne putem aduce contribuţia la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuşi mult timp asuprirea străină, poporul român îşi îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominaţia imperialistă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru apărarea şi consolidarea independenţei şi suveranităţii lor naţionale. Ţara noastră promovează o politică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă şi este hotărîtă să extindă tot mai mult colaborarea şi cooperarea reciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul pacpa este indivizibilă şi că orice conflict îşi exercită influenţa, înEFtm—fel sab~aTtul, asupra tuturor statelor Ifimii, România este profund~~ngrijorată de continuarea războiului din Vietnam şi de perpetuarea conflictului din Orientul Apropiat, împreună cu cercurile largi ale opiniei publice mondiale, România consideră necesar să se pună capăt războiului din Vietnam şi intervenţiei străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Americii şi ale aliaţilor lor. Poporul vietnamez şi celelalte popoare din Indochina să fie lăsate să-şi rezolve singure problemele existenţei lor, fără nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem că propunerile Frontului Naţional de Eliberare oferă o bază raţională pentru soluţionarea conflictului pe cale politică. In ce priveşte Orientul Mijlociu, considerăm că rezoluţia Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezolvarea politică a conflictului din această regiune. Aceasta presupune retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluţionarea celorlalte probleme în conformitate cu interesele tuturor statelor din această zonă, asigurarea independenţei şi integrităţii lor teritoriale. în acelaşi timp, apreciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, trebuie să se găsească neapărat o soluţie privind situaţia populaţiei palestinene, soluţie care să ţină seama de dorinţele şi năzuinţele naţionale ale acestei populaţii. O mai îniinmnfinitiv pentru pacea lumii ar avearetragerea trupei SU A fasApa asigurîndu-sea poparului coreean posibilitatea de a-şi realiza singur, pe cale paşnică, aspiraţia spre unificare. România, ţară europeană, este vital interesată ca pe continentul nostru să se instaureze un climat de respect şi încredere între naţiuni, să se dezvolte relaţii noi de colaborare şi cooperare între toate statele. Noi considerăm că există condiţii favorabile ca Europa — leagăn al civilizaţiei, care a dat omenirii mari valori materiale şi spirituale, dar este şi locul de unde au pornit în secolul nostru două războaie mondiale — să devină o zonă a păcii şi cooperării. Aceasta corespunde nu numai intereselor popoarelor de pe continent, ci intereselor tuturor popoarelor lumii. Desigur, consolidarea securităţii in Europa presupune eliminarea reziduurilor celui de-al doilea război mondial şi a perioadei războiului rece, recunoaşterea inviolabilităţii graniţelor existente şi, în general, a schimbărilor istorice care s-au produs pe continent în epoca postbelică. In această ordine de idei, se impune recunoaşterea de către toate statele a Republicii (Continuare In pag. a III-a) Preşedintele Nicolae Ceauşescu la tribuna Adunării Generale a O.N.U. NEW YORK 19 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit : Primit cordial, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rostit luni o amplă cuvîntare la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aşteptată cu vădit şi deosebit interes, cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat, ca unul din evenimentele de majoră însemnătate, atenţia generală a reprezentanţilor statelor membre, a cercurilor politice şi ziaristice de la Naţiunile Unite. La şedinţa de luni dimineaţă erau prezenţi în sală şefi de state, de guverne, miniştri de externe ai peste 90 de ţări — aspect caracteristic momentelor importante din viaţa organizaţiei. „Seismograful“ politic al O.N.U. — etajul rezervat presei, sediu al birourilor marilor agenţii internaţionale, a zeci de cotidiene — trăia alerta caracteristică evenimentelor deosebite. La ora 10,40 preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună dar persoanele oficiale care il însoţesc, a sosit la sediul Naţiunilor Unite. La intrarea monumentală rezervată şefilor de state, în întîmpinarea sa a venit directorul protocolului O.N.U. care l-a condus în sala ,de şedinţe. Preşedintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegaţiei române, peprimul fotoliu din şirul celor în faţa cărora se află plăcuţa cu inscripţia România. Alături au luat loc Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe,ambasadorul Gheorghe Diaconescu, şeful misiunii permanente a României la O.N.U. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi persoanele care il însoţesc pe preşedintele Consiliului de Stat al României au fost conduite în loja invitaţilor. (Continuare în pag. a IlI-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8582 Mărfi 20 octombrie 1970 6 PAGINI - 30 BANI ÎN ZIARUL DE AZI : ■ LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ-CÎT MAI REPEDE ŞI DE BUNĂ CALITATEI ■ Societăţile ştiinţifice ale cadrelor didactice Organisme cu o contribuţie meritorie la modernizarea învăţămîntului în faţa unor exigenţe noi ■ Puncte de vedere: Sensul creaţiei este sensul real al vieţii I Cronica literară: „în dulcele stil clasic“ ■ Din agenda Tîrgului internaţional — Bucureşti ■ Din ţările socialiste ■ Sport Judeţul Sălaj a îndeplinit prevederile planului cincinal Telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român tovarăşului Nicolae Ceauşescu Comitetul judeţean Sălaj al Partidului Comunist Român raportează conducerii partidului că unităţile industriale din judeţul nostru au îndeplinit In ziua de 17 octombrie prevederile planului cincinal. In felul acesta, transpunînd in viaţă sarcinile stabilite de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, colectivele din unităţile industriale ale judeţului, sub permanenta îndrumare a organizaţiilor de partid, au reuşit ca după înlăturarea efectelor Inundaţiilor să creeze condiţii favorabile realizării, pînă la sfîrşitul acestui an, a unei producţii globale suplimentare faţă de planul cincinal iniţial echivalentă cu 45 la sută din planul anului 1970. Comitetul judeţean de partid, oamenii muncii din judeţul Sălaj, în efortul continuu de materializare a obiectivelor planului cincinal, de micşorare a decalajului dintre acest judeţ tînăr şi judeţele cu un potenţial economic mai ridicat, au simţit, mai mult ca oricînd, sprijinul conducerii superioare de partid şi de stat, al dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, încheind bilanţul actualului cincinal, în numele colectivelor din unităţile industriale ale judeţului, ne angajăm să muncim cu avînt, pasiune şi răspundere, să nu precupeţim nimic din întreaga noastră energie în vederea înfăptuirii cu succes a obiectivelor cu mult mai mari stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru continua dezvoltare economică şi socială a judeţului Sălaj. Cum să nu iubeşti portul! Despre portul Constanţa am să scriu întotdeauna ca despre un venerabil prieten, poate cel mai mare prieten pe coasta tornicană şi cu care trăiesc parcă de o veşnicie în cea mai splendidă vecinătate. El, acolo, între digurile lui masive, temerare, în golful lui liniştit, în zbuciumul, în agitaţia lui, în febra lui ; eu, la fereastra aceasta, ca în faţa unei imense, tulburătoare cărţi deschise. Mirificele lui constelaţii se aprind seara asupra mea, strigîndu-mă cu mii de trimbiţe de lumină — şi îmi ţin tovărăşie ; trudim împreună. Sînt nopţi, ceasuri tîrzii, cînd simt, ştiu — sau cel puţin mi se pare — că am rămas numai noi doi, trudind fiecare, îmbărbătîndu-ne un efort, pînă cînd mă las învins cu toate constelaţiile lui în mine, cutreierat şi în somn de zbuciumul lui adine, de strigătele lui, de amplu, uriaşa lui mişcare. In fiecare noapte trăim o uriaşă sărbătoare. Dimineaţa deschid ochii pe pădurea de catarge, pe largul arc dantelat al macaralelor lui inalte ; pe vapoarele ancorate în larg, aşteptînd răbdătoare intrarea ; pe vapoarele înşirate la danele de descărcare. Si silozul — ca un templu uriaş, ca un străbunic învăluit în aburi şi nu stoluri de vrăbii şi de pescăruşi; şi lungile garnituri de tren, mereu altele , şi mai departe, în zare, linia digului nou, pe care s-au construit dune, s-au înălţat macarale şi poduri descărcătoare de minereu gigante. Au început să se stringă şi acolo vapoare, mineraliere de mare tonaj , dincoace de dig — construcţie definitivă — Reportaj de Traian COŞOVEI pe noua platformă portuară lunecă lungi garnituri de vagoane încărcate cu minereuri aduse de peste mări. Cînd ochii nu-mi mai ajung să cuprind destul, să văd totul, folosesc cu îndîrjire binoclul. Şi vin pînă aproape de fereastra mea decorurile moderne, de mare capacitate, şantierul naval înconjurat de vapoare uriaşe care trebuie reparate ; vapoare noi, construite aici, se adaugă minunilor, frumuseţilor şi măreţiei portului. Digul acesta temerar, astăzi devenit latura sudică extremă a portului nou, a crescut sub privirile mele uimite. Ani in şir am urmărit cu ochii liberi sau prin binoclu, cînd nu puteam da o raită pe acolo, harnicul zbor al autobasculantelor şi al unor tractoare cu remorci speciale aducind stîncile din cariera Ovidiu, aducind uriaşii colţari de beton care acum dau trăinicia, viaţa fără de moarte a acestui dig. Acum totul este sfîrşit, încheiat şi îmbogăţit de lucrări specifice vieţii portului. Unde sînt acele coloane de maşini într-un du-te-vino, ziua şi noaptea, şi pe care le urmăream in pre Urzii de la fereastră ? Unde sunt temerarii, bravii şoferi ? Munca lor, perseverenţa lor, eroismul cotidian de proporţii se înscriu, sunt cuprinse în uriaşa construcţie, în betonul şi în trăinicia ei. Au fost cărate la această construcţie aproape şapte milioane tone de piatră. Acum urmăresc manevrarea lungilor garnituri de tren lunecînd încet pe platforma de stîncă şi de beton, la adăpostul digului care desparte marea in două şi se avîntă departe în larg, vapoarele mari, mineralierele, macaralele, podurile descărcătoare gigante, cu geometria lor de oţel, cu forţa lor electrică. (Continuare în pag. a V-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilele urări adresate cu ocazia zilei noastre naţionale — 14 octombrie. Vă rog să primiţi, Excelenţă, cele mai bune urări pentru sănătatea dv. personală, pentru fericirea şi progresul poporului dv. SALIM RABYA AU • Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare a Yemenului de Sud COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Stimaţi tovarăşi, Vă exprimăm mulţumiri cordiale pentru compasiunea exprimată cu ocazia încetării din viaţă a lui Paul Fröhlich, fiu eminent al clasei muncitoare germane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G. COMITETUL CENTRAL Al PARTIDULUI SOCIALIST UNIT DIN GERMANIA WALTER ULBRICHT prim-rt cretor