Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)
1971-04-22 / nr. 8764
V REZULTATE DE PRESTIGIU In îndeplinirea planului Şl A ANGAJAMENTELOR ÎNTREPRINDERILE JUDEŢULUI SATU-MARE SATU-MARE (corespondentul „Scînteii“, Octav Grumeza). — Colectivele întreprinderilor industriale din judeţul Satu- Mare raportează îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor. Astfel, depăşirile la producţia globală însumează 17,5 milioane lei, adică aproape dublu faţă de angajamentul luat la începutul anului. Depăşiri substanţiale s-au înregistrat şi la producţia destinată exportului, valoarea acestora totalizîrnd 5,2 milioane lei valută. De la începutul anului şi pînă la 20 aprilie au fost livrate beneficiarilor, peste prevederile planului : 330 mc cherestea, 1 000 maşini de gătit, maşini şi utilaje pentru lucrări miniere în valoare de peste 1 500 000 lei, confecţii valorind 1 milion lei, 4 500 bucăţi tricotaje, aproape 40 000 bucăţi articole sticlărie şi multe altele. La panoul de onoare al marii întreceri se află, printre altele : fabrica de maşini casnice „23 August“, uzina „Unio“, Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, întreprinderea de produse industriale. Fabrica de cărămizi. ALBA IULIA (corespondentul „Scînteii“). Până în prezent, la producţia marfă şi prestări de servicii în industria de stat şi locală a judeţului Alba angajamentul luat în cinstea semicentenarului partidului a fost depăşit cu peste 20 milioane lei. De asemenea, pe ansamblul judeţului s-au obţinut peste prevederi 7 milioane lei beneficii şi 4 milioane lei valută la export. Productivitatea muncii în industrie a crescut cu 400 lei pe salariat peste cit se prevăzuse în angajament. întreprinderile industriale din judeţ au obţinut in această perioadă însemnate economii de materii prime ; economiile de metal totalizează 220 tone, faţă de 100 tone cit reprezenta angajamentul, iar cele de material lemnos — 942 mc faţă de 375 mc. Munca însufleţită a colectivelor de salariaţi de pe văile Mureşului şi Tirnavelor, a celor din Munţii Apuseni s-a materializat în producerea peste sarcinile de plan a 154 tone oţel, 150 tone acid sulfuric, 200 tone cărămizi refractare, 8 maşini-unelte, 300 maşini de cusut, 4 461 tone sare, 3 367 mc de cherestea, 1042 mc prefabricate din beton, încălţăminte in valoare de 942 000 lei ş.a. ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL IALOMIŢA SLOBOZIA (corespondentul „Scînteii“, Lucian Ciubotaru). Oamenii muncii din judeţul Ialomiţa au raportat depăşirea planului la producţia globală cu 21,5 milioane lei, la producţia marfă cu 27,1 milioane lei, iar la producţia marfă vîndutâ şi încasată cu 17.8 milioane lei. De asemenea, sarcinile de livrare la export au fost depăşite cu 3.9 milioane lei. în perioada care a trecut de la începutul anului, tînăra industrie ialomiţeană a livrat beneficiarilor, peste sarcinile de plan, importante cantităţi de produse. Astfel, Fabrica de ulei din Slobozia a produs suplimentar 620 tone ulei comestibil, întreprinderea de prefabricate din beton Călăraşi a realizat peste plan produse în valoare de 700 000 lei iar Filatura de bumbac, care a intrat în funcţiune la începutul actualului cincinal, a realizat in plus in acest interval 20 tone fire. BUZĂU (corespondentul „Scînteii“, G. Radu). „ Oamenii muncii din unităţile industriale ale judeţului Buzău au consemnat in agenda activităţii lor economice realizarea cu 22 de zile mai devreme a angajamentelor asumate in cinstea aniversării semicentenarului partidului. Pînă in prezent ei au obţinut peste prevederile INDUSTRIA JUDEŢULUI ALBA INDUSTRIA JUDEŢULUI BUZĂU planului o producţie glo- î bală în valoare de 23 milioane lei. Au fost produ- se suplimentar aproape 800 tone sîrmă trasă și ^ sirmă zincată, 142 tone electrozi de sudură, 580 * tone folii și saci din po-lietilenă, confecții în va i loare de aproape 2 mai- 7oane lei, 2 200 metri cubide prefabricate din be- ^ ton. ^ SCINTEIA — joi 22 aprilie 1971 „Sîntem hotărîţi să obţinem realizări superioare în activitatea economică" TELEGRAME ADRESATE C. C. AL P. C. R„ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Cu prilejul Inmînării Steagului roşu şi Diplomelor de fruntaşe sau evidenţiate pe ramură, pentru rezultatele obţinute în întrecerea socialistă în anul 1970, colectivele de muncă distinse au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, telegrame în care exprimă ataşamentul muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, al tuturor salariaţilor la politica înţeleaptă a partidului, hotărârea de a munci şi mai bine pentru a întîmpina semicentenarul partidului cu noi şi preţioase realizări. Siderurgiştii noii cetăţi a metalului românesc — Combinatul siderurgic de la Galaţi — arată în telegrama trimisă că au Început primul an al planului cincinal actual în entuziasmul şi efervescenţa cu care poporul nostru sărbătoreşte gloriosul semicentenar al partidului. Sunt grăitoare în acest sens cele 20 600 tone fontă, 8 300 tone oţel, 18 000 tone aglomerat şi 4 600 tone tablă realizate peste plan. Vom realiza peste angajamentul iniţial, se spune in telegramă, 10 milioane lei la producţia-marfă, dînd astfel patriei mai multă fontă, oţel şi laminate. Exprimîndu-şi mulţumirea pentru distincţia primită, colectivul Întreprinderii de construcţii şi montaje siderurgice Galaţi raportează că planul de construcţii-montaj pe primul trimestru al anului a fost realizat în proporţie de 107 la sută. De asemenea, se angajează să asigure toate condiţiile ca în ziua de 8 mai să înceapă probele tehnologice la laminorul de benzi la cald. Cu prilejul primirii distincţiei, colectivul salariaţilor de la fabrica de produse refractare „Refractara“Aleşd s-a angajat ca in întîmpinarea semicentenarului partidului să realizeze peste angajamentele luate produse în valoare de 2 500 000 lei şi beneficii de 1 500 000 lei. La rîndul său, colectivul de salariaţi ai Fabricii de antibiotice Taşi se angajează ca in cinstea măreţei sărbători a partidului %5-'şi intensifice eforturile pentru ca in cursul acestui an să realizeze peste plan o producţie globală de 10 milioane lei şi o producţie-marfă de 3 milioane lei. Muncitorii, tehnicienii, inginerii din întreprinderea „Electrobanat“, evidenţiată pe sectorul industriei electrotehnică, electronică şi automatizare, subliniază, in telegrama adresată, că se angajează să realizeze peste prevederile planului, pînă la 8 mai, 4 milioane lei la producţia globală, 8 milioane lei la producţiamarfă şi 3 milioane lei beneficii. Colectivul de salariaţi de la întreprinderea minieră Barza, judeţul Hunedoara, veche aşezare minieră din Ţara Moţilor, îşi exprimă hotărirea de a realiza peste angajamentul pe acest an o producţie globală de 7 300 000 lei, o producţie-marfă de 7 200 000 lei şi să depăşească productivitatea muncii cu 400 lei pe salariat. Colectivul de muncă al întreprinderii de montaje conducte magistrale din Braşov, căreia i s-a decernat pentru a patra oară consecutiv Diploma de întreprindere evidenţiată pe ramură, se angajează să muncească şi de acum înainte cu înaltă responsabilitate pentru a-şi aduce o contribuţie tot mai substanţială la îndeplinirea vastului program adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R. In telegrama sosită din partea întreprinderii miniere „Dobrogea“ se arată că lucrătorii întreprinderii îşi exprimă hotărîrea de a îndeplini angajamentele suplimentare luate în întrecerea socialistă de a realiza peste plan în anul 1971 o producţie globală şi marfă de 5 milioane lei şi beneficii in valoare de un milion lei. Colectivul de muncă al uzinei „Azur“ din Timişoara arată în telegrama trimisă că şi-a majorat angajamentul iniţial, hotărînd ca pînă la finele anului să realizeze peste plan o producţie globală de 6 milioane lei. La Uzina metalurgică de metale neferoase — Zlatna, judeţul Alba, în primul trimestru al acestui an planul producţiei globale a fost depăşit cu aproape 4 milioane lei, întregul spor obţinîndu-se pe seama creşterii productivităţii muncii. Aceasta a dus şi la obţinerea unor beneficii suplimentare în valoare de 4,3 milioane lei. Muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Staţiunea de maşini agricole Casimcea, judeţul Tulcea, unitate evidenţiată în sectorul întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii şi uzine de reparaţii, se angajează ca in anul 1971 să execute la timp şi de cea mai bună calitate toate lucrările agricole pentru a obţine peste plan 220 tone grîu, 350 tone porumb, 100 tone floarea-soarelui. ȚARA ÎNTREAGĂ INTIMPINĂ GLORIOSUL SEMICENTENAR • Sesiuni festive • Conferinţe • Simpozioane La Casa de cultură a studenţilor din Calea Plevnei au avut loc, miercuri, lucrările Colocviului „Partidul Comunist Român şi mişcarea democratică studenţească“, organizat de Consiliul Uniunilor Asociaţiilor Studenţeşti din Centrul universitar Bucureşti, în cadrul manifestărilor consacrate semicentenarului partidului. La festivitatea de deschidere a participat Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei. Cuvintul inaugural a fost rostit de Alexandru Soare, preşedintele Consiliului U.A.S. din centrul universitar Bucureşti. In continuare, au fost prezentate numeroase comunicări şi referate care s-au referit la rolul istoric al Partidului Comunist Român ca forţă politică conducătoare a societăţii noastre contemporane, tradiţiile lui revoluţionare, lupta studenţimii din ţara noastră, sub îndrumarea partidului. ★ La Sala mică a Palatului Republicii Socialiste România au început miercuri lucrările unei sesiuni de comunicări tehnico-ştiinţifice, organizate în cinstea semicentenarului partidului de Institutul de studii şi proiectări energetice. Cuvintul de deschidere a fost rostit de Octavian Groza, ministrul energiei electrice, care a relevat contribuţia adusă de specialiştii institutului la dezvoltarea energeticii în ţara noastră, subliniind, totodată, sarcinile complexe ce revin cercetării din acest domeniu în următorii ani. Participanţii la sesiune au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „In aceste zile de puternică efervescenţă creatoare — se spune în telegramă — ne angajăm să nu precupeţim nici un efort pentru ca alături de întregul popor să contribuim cu toate posibilităţile noastre la înfăptuirea amplului program de dezvoltare multilaterală a patriei noastre socialiste“. * Miercuri s-au deschis la Ministerul Afacerilor Externe lucrările sesiunii ştiinţifice consacrate aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român. Cuvintul de deschidere a fost rostit de către tovarăşul Corneliu Mânescu, ministrul afacerilor externe. La sesiune iau parte membri ai conducerii ministerului, ai Secţiei Relaţiilor Externe a C.C. al P.C.R., Institutului de studii istorice şi socialpolitice de pe lingă C.C. al P.C.R., Comitetului de partid al sectorului III, Comitetului de partid din M.A.E., lucrători ai ministerului. Intr-o atmosferă de puternică Însufleţire, participanţii au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune între altele : Vă asigurăm că nu ne vom precupeţi energia şi eforturile pentru ca activitatea desfăşurată în domeniul politicii externe — parte componentă a amplului program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră — să fie străbătută de suflul înnoitor promovat neabătut de partid, de Comitetul său Central, de dumneavoastră personal, în viaţa social-economică a ţării. ★ BRAŞOV (Corespondentul „Scinteii“, Nicolae Mocanu). — La uzina „Hidromecanica“, una din întreprinderile Braşovului unde a activat în ilegalitate o puternică celulă a partidului, care a mobilizat în jurul ei masa largă a muncitorilor, ieri a avut loc o întâlnire a colectivului de aici cu foşti salariaţi ai întreprinderii, majoritatea veterani ai mişcării muncitoreşti. Cu acest prilej, tovarăşii Wilhelm Melas, membru de partid din 1923, Ion Balica şi Eugen Szicsay, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, au relevat în cuvintul lor momente importante din acţiunile conduse de partid. In încheierea intilnirii a luat cuvintul tovarăşul Constantin Drăgan, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. ■k TG. MUREŞ (Corespondentul „Scinteii“, Lorand Deaki). Inscriindu-se în programul manifestărilor organizate in întîmpinarea semicentenarului partidului, la Tg. Mureş a avut loc o sesiune ştiinţifică. In cadrul şedinţei plenare a sesiunii au conferenţiat tovarăşii Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Mureş, despre importanţa istorică a creării P.C.R. şi constituirea primelor organizaţii ale partidului in judeţul Mureş ; Ernest Szotyori, secretar al comitetului judeţean al P.C.R., despre conducerea ştiinţifică a întreprinderilor industriale ; Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tîrgu Mureş, Liviu Sebestyén, secretar al comitetului judeţean de partid. Participanţii la sesiune au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune, printre altele : „în deplin acord cu spiritul şi litera comunicărilor prezentate, expresii ale gîndurilor noastre, asigurăm C.C. al P.C.R., pe dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci şi de acum înainte fără preget pentru transpunerea în viaţă a politicii înţelepte a partidului, cu profunda sa finalitate umanistă, pentru ridicarea pe noi trepte ale civilizaţiei socialiste a patriei, spre binele întregului popor". ■k FOCŞANI (Prin telefon de la Dan Poenaru). — In ansamblul manifestărilor iniţiate în cinstea măreţului jubileu — semicentenarul partidului d in judeţul Vrancea au avut loc întîlniri ale oamenilor muncii cu activişti de partid şi de stat In faţa a numeroase cadre didactice şi elevi de la cele două licee de cultură generală din municipiul Focşani, tovarăşul Simion Dobrovici, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, a prezentat expunerea : „P.C.R. — continuaitorul tradiţiilor de luptă ale poporului român pentru o viaţă mai bună, pentru progresul ţării, pentru socialism“. * La Casa Centrală a Armatei din Bucureşti a avut loc miercuri o sesiune de comunicări ştiinţifice organizată in cinstea semicentenarului partidului de cadrele militare care activează pe tărîmul muncii de propagandă, al cercetării istoriei şi teoriei militare, in activitatea editorială şi in presa militară. Cuvintul de deschidere a fost rostit de general-maior Constantin Antip, secretar adjunct al Consiliului politic superior, care a subliniat Însemnătatea acestei manifestări, avîntul cu care militarii forţelor armate intimpină aniversarea partidului, sărbătoare a întregului popor. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii la sesiune au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in care işi manifestă profundul devotament şi recunoştinţa faţă de conducătorul Încercat al poporului nostru, Partidului Comunist Român, făuritorul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, către comandantul suprem, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In ajunul măreţei sărbători prilejuite de semicentenarul Partidului Comunist Român, asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că şi in viitor vom depune întreaga noastră strădanie pentru a contribui la ridicarea conştiinţei politice a militarilor forţelor noastre armate, la cultivarea devotamentului lor faţă de patrie, popor şi partid, a hotărîrilor de a înfăptui politica profund patriotică şi internaţionalistă a partidului. Suntem hotărîţi să ne închinăm Întreaga noastră putere de muncă pentru Întărirea continuă a armatei Republicii Socialiste România, scut de apărare a libertăţii, independenţei şi suveranităţii naţionale. ★ PLOIEŞTI (Corespondentul „Scriteii“, Constantin Cipraru). — Ieri, la Palatul culturii din Ploieşti a avut loc vernisajul expoziţiei jubiliare „50 de ani de luptă şi măreţe împliniri“. Au fost prezenţi tovarăşul Ilie Cîşu, prim-secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, un numeros public. ★ In cadrul manifestărilor consacrate semicentenarului partidului, Ministerul Sănătăţii, Academia de Ştiinţa Medicale şi Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale au organizat miercuri în Capitală simpozionul „Partidul Comunist Român şi lupta pentru sănătatea poporului". După cuvintul de deschidere rostit de conf. dr. Dan Enăchescu, ministrul sănătăţii, au prezentat referate şi comunicări academicieni, membri ai conducerii Ministerului Sănătăţii, ai unor institute de specialitate, Institutului de studii istorice şi social-politice de pa lingă C.C. al P.C.R. • (Agerpres) LA PORŢILE DE FIER A fost lansat rotorul turbinei nr. 5 TURNU-SEVERIN (prin telefon, de la Ion Anghel). Pe şantierul Sistemului hidro-energetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, a 21-a zi a lunii aprilie a fost însemnată cu o nouă realizare a colectivului întreprinderii Energo-montaj , în incinta Centralei hidroelectrice Porţile de Fier un grup de montori, sub conducerea maistrului Ovidiu Simionescu, au făcut ultimele pregătiri pentru a efectua completa şi migăloasa operaţie a lansării rotorului turbinei nr. 5 Rotorul, cel de-al doilea construit la Reşiţa, este un ansamblu compus din peste 10 000 de piese, are diametrul de 14 metri şi cîntăreşte 650 de tone. Faţă de termenele prevăzute în grafic, lansarea rotorului turbinei nr. 5 a fost înfăptuită cu un avans de 24 de zile. Cu aceasta, lucrările de montaj la turbina nr. 5 sunt realizate în proporție de 60 la sută. (Urmare din pag. I) Evident, In fiecare din cazurile in speţă, economia naţională pierde. In primul caz, pentru că necesitatea fabricării unui produs este tratată în exclusivitate prin prisma rentabilităţii. Se înlocuieşte efortul de găsire a surselor de rentabilizare cu o judecată rudimentară : „nu e rentabil, nu-1 produc“, în loc să se îmbine raţional şi logic preocuparea pentru rentabilizare, pentru beneficii cit mai mari, cu preocuparea pentru satisfacerea in cit mai bune condiţii a nevoilor de consum ale cumpărătorului. In cel de-al doilea caz, întîlnit mai ales în întreprinderi ale industriei chimice, metalurgice, volumul beneficiilor nu creşte pe măsura posibilităţilor pentru că producţia, efortul economic sunt privite uneori izolat, departe de interpretarea lor prin prisma eficienţei. In timp ce suprafeţele şi capacităţile de producţie existente sunt utilizate necorespunzător, preocupările pentru diversificarea producţiei sunt reduse, iar forţa de muncă este prost repartizată, se solicită noi fonduri de investiţii. In fond, se urmăreşte realizarea cu minimum de efort a programului de producţie. Cit priveşte menţinerea unor unităţi ce lucrează cu dotaţii de la buget — cu deosebire în industria minieră, de materiale de construcţii — dimensiunile pierderilor sunt precise şi cauza lor nu trebuie căutată decât în superficialitatea cu care comitetele de direcţie şi consiliile de administraţie privesc aplicarea propriilor programe de măsuri de rentabilizare, de creştere a productivităţii muncii, de reducere a cheltuielilor materiale. Este vizibilă tendinţa unor întreprinderi de a se alinia la efortul minim în lupta pentru ridicarea gradului de eficienţă, de a trece pe planul doi multiplele resurse interne latente, care aşteaptă să fie valorificate, şi de a apela cu insistenţă la soluţii facile, care nu dau bătaie de cap. Cine pierde de pe urma unor asemenea tendinţe ? Desigur, economia naţională — care nu işi valorifică din plin potenţialul productiv ; întreprinderea — care nu asigură statului beneficiul maxim pe care gradul de dotare tehnică şi nivelul de organizare îl reclamă şi se lipseşte astfel de anumite resurse de majorare a fondurilor de cointeresare a colectivului ; cumpărătorul căruia nu-i sunt oferite mărfuri in sortimentaţia solicitată şi potrivit cu veniturile fiecăruia. Imperativul angajării totale a tuturor resurselor şi posibilităţilor interne pentru sporirea eficienţei este, aşadar, de stringentă actualitate. Sporirea rentabilităţii, a eficienţei — cerinţă subliniată în repetate riduri de către conducerea partidului — depăşeşte prin acuitatea sa sfera de interese a unei întreprinderi, ea constituind o chestiune fundamentală a economiei, a întregii societăţi. Numai în acest fel vom reuşi ca marele efort de investiţii, de dezvoltare şi modernizare, pe care l-am făcut pînă acum şi la care ne-am angajat în continuare, să dea roadele scontate, să genereze efecte economice durabile, tot mai mari. Iată de ce, înţelegerea realistă a cerinţei că sporirea beneficiului, a acumulărilor în vederea accelerării ritmului de dezvoltare a economiei şi ridicării nivelului de trai depinde, în bună măsură, de creşterea susţinută a eficienţei in toate ramurile industriale, în fiecare întreprindere in parte trebuie să declanşeze o intervenţie neîntîrziată, pe planuri multiple, pentru valorificarea cu maximum de randament a potenţialului tehnic, material şi uman existent. Este un deziderat economic major, ce se ridică cu acuitate în principal în unităţile care în primele luni ale anului au realizat un loc de beneficii pierderi — „Colorom" Codlea, întreprinderea minieră Orşova — care au depăşit volumul pierderilor prevăzute — C.E.I.L. Focşani, Combinatul minier Bălan — şi care nu au îndeplinit planul de beneficii — Uzina de vagoane din Arad, C.E.I.L. Iaşi, „E-Electromotor“ Timişoara, Combinatul textil din Piteşti, Combinatul de sticlă din Bucureşti. Căutînd citeva explicaţii in legătură cu această stare critică consemnată la începutul lunii martie, am întîlnit, nu de puţine ori, justificări devenite clasice : producţie necontractată, necorelări ale indicatorilor financiari, greutăţi în încasarea contravalorii mărfurilor de la diverşi beneficiari ş.a Cu o inexplicabilă uşurinţă, însă, directorii contabili din întreprinderi trec pe lingă cauzele a căror influenţă a fost hotărîtoare: depăşirea cheltuielilor materiale de producţie, a numărului mediu scriptic, volumul ridicat de rebuturi, mărfurile declasate şi de calitate necorespunzătoare, dobînzile penalizatoare. Şi asta în timp ce în perimetrul unor asemenea deficienţe economia naţională a pierdut, numai in două luni din acest an, zeci şi zeci de milioane lei. Cum poate fi interpretat altfel decit ca lipsă de spirit gospodăresc, ca manifestare de neglijenţă şi ineficientă în angajarea banilor statului, faptul că Uzina de vagoane din Arad şi-a realizat la sfîrşitul lunii februarie doar în proporţie de 40 la sută planul de beneficii şi, în schimb, a înregistrat 1,4 milioane lei rebuturi, 1,1 milioane lei alte cheltuieli neeconomicoase şi costuri de regie generală mai mari decit cele prevăzute ? Nu întîmplător aducem în discuţie această tendinţă de justificare superficială, fără o analiză realistă, obiectivă a nerealizării volumului de beneficii şi acumulări dintr-o întreprindere sau alta. Dînd curs unor asemenea practici şi ocolind intervenţiile directe şi eficiente pentru lichidarea adevăratelor cauze ale rentabilităţii scăzute, nnite întreprinderi din industria uşoară au tolicitat ministerului să redistribuie pe realizările de beneficii din primul trimestru in trimestrele următoare — evident prin modificarea planului financiar iniţial — şi să mărească planul de cheltuieli la 1 000 lei producţie marfă. Ministerul Industriei Uşoare a întocmit un nou proiect de plan financiar şi solicită acum Ministerului Finanţelor scăderea volumului de beneficii planificate pe acest an cu citeva zeci de milioane de lei. Cu alte cuvinte, se constată tendinţa de aliniere a planului la nivelul realizărilor! S-a scăpat oare din vedere că pe beneficiile fiecărei întreprinderi contează bugetul statului şi că dimensionarea lor nu poate fi făcută după bunul plac, după ce „iese din producţie“? Economia naţională, bugetul statului nu au nevoie de cifre, de realizări ale Indicatorilor financiari „aduse din condei“, ci de beneficii efective. Or, acestea se pot obţine numai lichidind neîntîrziat risipa, pierderile din producţie, perfectionînd activitatea in fiecare compartiment de fabricaţie, reducînd cheltuielile de producţie. Se afirmă că, in industria uşoară, indicatorii financiari nu sunt corelaţi, că nu au fost bine fundamentaţi, dar se scapă din vedere că cheltuielile materiale au fost depăşite în multe întreprinderi, că produse in valoare de zeci de milioane lei stau un stoc din cauza calităţii necorespunzătoare, că numai cheltuielile neeconomicoase se ridică la multe milioane lei. Este cunoscut că în momentul de față, prin reglementările în vigoare, întreprinderile, centralele industriale sunt stimulate în realizarea unui volum sporit de beneficii, din care rambursează diferite credite primite de la stat. Îşi constituie fonduri de premiere, surse de investiţii necentralizate etc. Totuşi, mai mulţi specialişti şi-au manifestat părerea că dacă se menţin asemenea tendinţe de aliniere la efortul minim în sporirea eficienţei, de tolerare a unor deficienţe care fac ca volumul beneficiilor să fie scăzut într-o Întreprindere, acestea se datoresc şi faptului că, la ora actuală, unii indicatori financiari nu sunt suficient de expresivi, de mobilizatori in angajarea la maximum a întregului potenţial productiv. De aici anomalia că o întreprindere cu o dotare tehnică ridicată se intîmplă să aibă un grad de rentabilitate mai scăzut, faţă de una cu o Înzestrare mai modestă. Sau o întreprindere care are fonduri fixe şi circulante de sute de milioane lei să realizeze un volum de beneficii mai mic decit una care posedă fonduri productive mult mai reduse. Iată de ce, considerăm că dependenta strînsă, directă, in toate întreprinderile, a mărimii acumulărilor băneşti pe care trebuie să le realizeze de volumul fondurilor productive — fixe şi circulante — încredinţate de către stat, ar face să sporească şi mai mult răspunderea comitetelor de direcţie, a colectivelor de salariaţi pentru gospodărirea judicioasă a acestor fonduri, pentru folosirea cu rezultate economice superioare a potenţialului productiv, a resurselor materiale şi financiare. Indicatorul volumului acumulărilor la 1 000 lei fonduri productive ar oferi, indiscutabil, o imagine mai completă asupra eficienţei economice, asupra efortului şi efectului obţinut. Urmărit deocamdată facultativ, in unele întreprinderi, acesta ar putea deveni un indicator de bază al planului financiar, fiind mai sintetic și mai stimulativ. RESTEREA VENITULUI NATIONAL Ca şi la numeroase alte întreprinderi din fard şi aici, la Combinatul chimic din Tîrnăveni, fiecare zi adaugă noi rezultate în realizarea planului şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. In fotografie , un aspect din cadrul secfiei de cuptoare a unităţii Foto : S. Cristian „Zilele dramaturgiei Ieri, scena finalei „Zilelor dramaturgiei originale“ a găzduit două ipostaze ale spectaculosului proces de reîntinerire pe care îl trăieşte una dintre cele mai venerabile instituţii teatrale ale ţării : TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI“ DIN IAŞI Cea dinţii — Drumul încrederii, spectacol-manifest pus în scenă de Cătălina Buzoianu (scenografia : George Doroşenco), după un scenariu de Paul Cornel Chitic — a încercat să urmărească citeva din etapele istoriei contemporane a poporului român, condus de partidul comunist către valorificarea deplină a capacităţilor sale de creaţie. Apoi, reprezentaţia cu Duet de Andy Andrieş (în regia lui Victor Tudor Popa şi scenografia lui T. Th. Ciupe) a surprins, intr-un agreabil registru de comedie, citeva din problemele confruntării tinerei generaţii cu viaţa. In jurul acestui nucleu problematic, autorul a ţesut o intrigă simplă şi voioasă, nu lipsită de o anume modernitate in jocul sistemelor de convenţie teatrală şi in schimbarea continuă a unghiului de examinare a raporturilor dintre personaje. Sebastian COSTIN Programul de astăzi al festivalului • „Lovitura“ de Sergiu Fărcăşan in interpretarea Teatrului dramatic din Baia Mare (sala Schitu Măgureanu a Teatrului „Bulandra“ — orele 16). • „Pisica in noaptea de anul nou" de D. R. Isopescu în interpretarea Teatrului National din Cluj (Sala Comedia a Teatrului Național, orele 20). PAGINA 3