Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)

1971-04-22 / nr. 8764

V REZULTATE DE PRESTIGIU In îndeplinirea planului Şl A ANGAJAMENTELOR ÎNTREPRINDERILE JUDEŢULUI SATU-MARE SATU-MARE (cores­pondentul „Scînteii“, Oc­­tav Grumeza). — Colecti­vele întreprinderilor in­dustriale din judeţul Satu- Mare raportează îndepli­nirea şi depăşirea angaja­mentelor. Astfel, depăşirile la producţia globală însu­mează 17,5 milioane lei, a­­dică aproape dublu faţă de angajamentul luat la în­ceputul anului. Depăşiri substanţiale s-au înregis­trat şi la producţia desti­nată exportului, valoarea acestora totalizîrnd 5,2 mi­lioane lei valută. De la începutul anului şi pînă la 20 aprilie au fost livrate beneficiarilor, peste pre­vederile planului : 330 mc cherestea, 1 000 maşini de gătit, maşini şi utilaje pentru lucrări miniere în valoare de peste 1 500 000 lei, confecţii valorind 1 milion lei, 4 500 bucăţi tri­cotaje, aproape 40 000 bu­căţi articole sticlărie şi multe altele. La panoul de onoare al marii întreceri se află, printre altele : fabrica de maşini casnice „23 Au­gust“, uzina „Unio“, Com­binatul de exploatare şi industrializare a lemnului, întreprinderea de produse industriale. Fabrica de că­rămizi. ALBA IULIA (cores­pondentul „Scînteii“).­­ Până în prezent, la pro­ducţia marfă şi pres­tări de servicii în in­dustria de stat şi lo­cală a judeţului Alba an­gajamentul luat în cinstea semicentenarului parti­dului a fost depăşit cu peste 20 milioane lei. De asemenea, pe ansamblul judeţului s-au obţinut peste prevederi 7 milioa­ne lei beneficii şi 4 mili­oane lei valută la export. Productivitatea muncii în industrie a crescut cu 400 lei pe salariat peste cit se prevăzuse în anga­jament. întreprinderile industriale din judeţ au obţinut in această peri­oadă însemnate economii de materii prime ; eco­nomiile de metal totali­zează 220 tone, faţă de 100 tone cit reprezenta anga­jamentul, iar cele de ma­terial lemnos — 942 mc faţă de 375 mc. Munca însufleţită a co­lectivelor de salariaţi de pe văile Mureşului şi Tir­­navelor, a celor din Mun­ţii Apuseni s-a materia­lizat în producerea peste sarcinile de plan a 154 tone oţel, 150 tone acid sulfu­ric, 200 tone cărămizi re­fractare, 8 maşini-unelte, 300 maşini de cusut, 4 461 tone sare, 3 367 mc de cherestea, 1042 mc pre­fabricate din beton, încăl­ţăminte in valoare de 942 000 lei ş.a. ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL IALOMIŢA SLOBOZIA (corespon­dentul „Scînteii“, Lucian Ciubotaru).­­ Oame­nii muncii din jude­ţul Ialomiţa au raportat depăşirea planului la pro­ducţia globală cu 21,5 mi­lioane lei, la producţia marfă cu 27,1 milioane lei, iar la producţia marfă vîndutâ şi încasată cu 17.8 milioane lei. De ase­menea, sarcinile de li­vrare la export au fost depăşite cu 3.9 milioane lei. în perioada care a trecut de la începutul a­­nului, tînăra industrie ia­lomiţeană a livrat bene­ficiarilor, peste sarcinile de plan, importante can­tităţi de produse. Astfel, Fabrica de ulei din Slo­bozia a produs suplimen­tar 620 tone ulei comesti­bil, întreprinderea de pre­fabricate din beton Călă­raşi a realizat peste plan produse în valoare de 700 000 lei iar Filatura de bumbac, care a intrat în funcţiune la începutul ac­tualului cincinal, a realizat in plus in acest interval 20 tone fire. BUZĂU (coresponden­tul „Scînteii“, G. Radu). „ Oamenii muncii din unită­ţile industriale ale judeţu­lui Buzău au consemnat in agenda activităţii lor e­­conomice realizarea cu 22 de zile mai devreme a angajamentelor asumate in cinstea aniversării se­micentenarului partidului. Pînă in prezent ei au obţinut peste prevederile INDUSTRIA JUDEŢULUI ALBA INDUSTRIA JUDEŢULUI BUZĂU planului o producţie glo- î bală în valoare de 23 mi­­l­­ioane lei. Au fost produ-­­ se suplimentar aproape­­ 800 tone sîrmă trasă și ^ sirmă zincată, 142 tone­­ electrozi de sudură, 580 * tone folii și saci din po-­­­lietilenă, confecții în va­ i loare de aproape 2 mai- 7­oane lei, 2 200 metri cubi­­­de prefabricate din be- ^ ton. ^ SCINTEIA — joi 22 aprilie 1971 „Sîntem hotărîţi să obţinem realizări superioare în activitatea economică" TELEGRAME ADRESATE C. C. AL P. C. R„ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Cu prilejul Inmînării Steagului roşu şi Diplomelor de fruntaşe sau evidenţiate pe ramură, pentru rezul­tatele obţinute în întrecerea socialis­tă în anul 1970, colectivele de mun­că distinse au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, telegrame în care exprimă ataşamen­tul muncitorilor, inginerilor, tehni­cienilor, al tuturor salariaţilor la politica înţeleaptă a partidului, ho­tărârea de a munci şi mai bine pen­tru a întîmpina semicentenarul par­tidului cu noi şi preţioase realizări. Siderurgişt­ii noii cetăţi a metalu­lui românesc — Combinatul siderur­gic de la Galaţi — arată în tele­grama trimisă că au Început primul an al planului cincinal actual în en­tuziasmul şi efervescenţa cu care poporul nostru sărbătoreşte glorio­sul semicentenar al partidului. Sunt grăitoare în acest sens cele 20 600 tone fontă, 8 300 tone oţel, 18 000 tone aglomerat şi 4 600 tone tablă realizate peste plan. Vom realiza peste angajamentul iniţial, se spune in telegramă, 10 milioane lei la pro­­ducţia-marfă, dînd astfel patriei mai multă fontă, oţel şi laminate. Exprimîndu-şi mulţumirea pentru distincţia primită, colectivul Între­prinderii de construcţii şi montaje siderurgice­ Galaţi raportează că pla­nul de construcţii-montaj pe primul trimestru al anului a fost realizat în proporţie de 107 la sută. De aseme­nea, se angajează să asigure toate condiţiile ca în ziua de 8 mai să înceapă probele tehnologice la la­minorul de benzi la cald. Cu prilejul primirii distincţiei, co­lectivul salariaţilor de la fabrica de produse refractare „Refractara“­­Aleşd s-a angajat ca in întîmpina­­rea semicentenarului partidului să realizeze peste angajamentele luate produse în valoare de 2 500 000 lei şi beneficii de 1 500 000 lei. La rîndul său, colectivul de sala­riaţi ai Fabricii de antibiotice Taşi se angajează ca in cinstea măreţei sărbători­­ a partidului %5-'şi intensi­fice eforturile pentru ca­ in cursul acestui an să realizeze peste plan o producţie globală de 10 milioane lei şi o producţie-marfă de 3 milioane lei. Muncitorii, tehnicienii, inginerii din întreprinderea „Electrobanat“, evidenţiată pe sectorul industriei electrotehnică, electronică şi auto­matizare, subliniază, in telegrama adresată, că se angajează să reali­zeze peste prevederile planului, pînă la 8 mai, 4 milioane lei la producţia globală, 8 milioane lei la producţia­­marfă şi 3 milioane lei beneficii. Colectivul de salariaţi de la între­prinderea minieră Barza, judeţul Hunedoara, veche aşezare minieră din Ţara Moţilor, îşi exprimă hotă­­rirea de a realiza peste angajamen­tul pe acest an o producţie­ globală de 7 300 000 lei, o producţie-marfă de 7 200 000 lei şi să depăşească produc­tivitatea muncii cu 400 lei pe sala­riat. Colectivul de muncă al întreprin­derii de montaje conducte magis­trale din Braşov, căreia i s-a decer­nat pentru a patra oară consecutiv Diploma de întreprindere evidenţiată pe ramură, se angajează să mun­cească şi de acum înainte cu înaltă responsabilitate pentru a-şi aduce o contribuţie tot­ mai substanţială la îndeplinirea vastului program adop­tat de Congresul al X-lea al P.C.R. In telegrama sosită din partea în­treprinderii miniere „Dobrogea“ se arată că lucrătorii întreprinderii îşi exprimă hotărîrea de a îndeplini an­gajamentele suplimentare luate în întrecerea socialistă de a realiza peste plan în anul 1971 o producţie globală şi marfă de 5 milioane lei şi beneficii in valoare de un milion lei. Colectivul de muncă al uzinei „Azur“ din Timişoara arată în tele­grama trimisă că şi-a majorat anga­jamentul iniţial, hotărînd ca pînă la finele anului să realizeze peste plan o producţie globală de 6 milioane lei. La Uzina metalurgică de metale neferoase — Zlatna, judeţul Alba, în primul trimestru al acestui an pla­nul producţiei globale a fost depăşit cu aproape 4 milioane lei, întregul spor obţinîndu-se pe seama creşterii productivităţii muncii. Aceasta a dus şi la obţinerea unor beneficii supli­mentare în valoare de 4,3 milioane lei. Muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Staţiunea de maşini agricole Ca­simcea, judeţul Tulcea, unitate evi­denţiată în sectorul întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii şi uzine de reparaţii, se angajează ca in anul 1971 să execute la timp şi de cea mai bună calitate toate lu­crările agricole pentru a obţine peste plan 220 tone grîu, 350 tone porumb, 100 tone floarea-soarelui. ȚARA ÎNTREAGĂ INTIMPINĂ GLORIOSUL SEMICENTENAR • Sesiuni festive • Conferinţe • Simpozioane La Casa de cultură a studenţilor din Calea Plevnei au avut loc, miercuri, lucrările Colocviului „Par­tidul Comunist Român şi mişcarea democratică studenţească“, organizat de Consiliul Uniunilor Asociaţiilor Studenţeşti din Centrul universitar Bucureşti, în cadrul manifestărilor consacrate semicentenarului partidu­lui. La festivitatea de deschidere a participat Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., pri­marul general al Capitalei. Cuvintul inaugural a fost rostit de Alexandru Soare, preşedintele Con­siliului U.A.S. din centrul universi­tar Bucureşti. In continuare, au fost prezentate numeroase comunicări şi referate care s-au referit la rolul istoric al Parti­dului Comunist Român ca forţă po­litică conducătoare a societăţii noas­tre contemporane, tradiţiile lui re­voluţionare, lupta studenţimii din ţara noastră, sub îndrumarea parti­dului. ★ La Sala mică a Palatului Republi­cii Socialiste România au început miercuri lucrările unei sesiuni de co­municări tehnico-ştiinţifice, organi­zate în cinstea semicentenarului par­tidului de Institutul de studii şi proiectări energetice. Cuvintul de deschidere a fost ros­tit de Octavian Groza, ministrul ener­giei electrice, care a relevat contri­buţia adusă de specialiştii institutu­lui la dezvoltarea energeticii în ţara noastră, subliniind, totodată, sarcinile complexe ce revin cercetării din a­­cest domeniu în următorii ani. Participanţii la sesiune au adre­sat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tova­răşului Nicolae Ceauşescu. „In aces­te zile de puternică efervescenţă creatoare — se spune în tele­gramă — ne angajăm să nu precupeţim nici un efort pentru ca alături de întregul popor să con­tribuim cu toate posibilităţile noastre la înfăptuirea amplului program de dezvoltare multilaterală a patriei noastre socialiste“. * Miercuri s-au deschis la Ministerul Afacerilor Externe lucrările sesiunii ştiinţifice consacrate aniversării se­micentenarului Partidului Comunist Român. Cuvintul de deschidere a fost rostit de către tovarăşul Corneliu Mânescu, ministrul afacerilor externe. La sesiune iau parte membri ai conducerii ministerului, ai Secţiei Re­laţiilor Externe a C.C. al P.C.R., In­stitutului de studii istorice şi social­­politice de pe lingă C.C. al P.C.R., Comitetului de partid al sectorului III, Comitetului de partid din M.A.E., lucrători ai ministerului. Intr-o atmosferă de puternică Însu­fleţire, participanţii au adresat o te­legramă Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune între altele : Vă asigurăm că nu ne vom precupeţi energia şi eforturile pentru ca activitatea desfăşurată în domeniul politicii externe — parte componentă a amplului program de edificare a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate în ţara noastră — să fie străbătută de suflul înnoitor promovat neabătut de partid, de Co­mitetul său Central, de dumneavoas­tră personal, în viaţa social-economi­­că a ţării. ★ BRAŞOV (Corespondentul „Scin­­teii“, Nicolae Mocanu). — La uzina „Hidromecanica“, una din întreprin­derile Braşovului unde a activat în ilegalitate o puternică celulă a par­tidului, care a mobilizat în jurul ei masa largă a muncitorilor, ieri a avut loc o întâlnire a colectivului de aici cu foşti salariaţi ai întreprinderii, majoritatea veterani ai mişcării mun­citoreşti. Cu acest prilej, tovarăşii Wilhelm Melas, membru de partid din 1923, Ion Balica şi Eugen Szicsay, vechi militanţi ai mişcării muncito­reşti, au relevat în cuvintul lor mo­mente importante din acţiunile con­duse de partid. In încheierea intilnirii a luat cu­vintul tovarăşul Constantin Drăgan, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. ■k TG. MUREŞ (Corespondentul „Scin­­teii“, Lorand Deaki).­­ Inscriindu-se în programul manifestărilor organi­zate in întîmpinarea semicentenaru­lui partidului, la Tg. Mureş a avut loc o sesiune ştiinţifică. In cadrul şedinţei plenare a sesiunii au conferenţiat tovarăşii Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Mureş, despre importanţa istorică a creării P.C.R. şi constituirea prime­lor organizaţii ale partidului in ju­deţul Mureş ; Ernest Szotyori, se­cretar al comitetului judeţean al P.C.R., despre conducerea ştiinţifică a întreprinderilor industriale ; Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tîrgu Mureş, Li­­viu Sebestyén, secretar al comitetu­lui judeţean de partid. Participanţii la sesiune au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovară­şului Nicolae Ceauşescu, în care se spune, printre altele : „în deplin acord cu spiritul şi litera co­municărilor prezentate, expresii ale gîndurilor noastre, asigurăm C.C. al P.C.R., pe dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci şi de acum înainte fără preget pentru transpunerea în viaţă a politicii înţelepte a partidu­lui, cu profunda sa finalitate uma­nistă, pentru ridicarea pe noi trepte ale civilizaţiei socialiste a patriei, spre binele întregului popor". ■k FOCŞANI (Prin telefon de la Dan Poenaru). — In ansamblul manifestă­rilor iniţiate în cinstea măreţului ju­bileu — semicentenarul partidului d in judeţul Vrancea au avut loc întîl­­niri ale oamenilor muncii cu activişti de partid şi de stat In faţa a nume­roase cadre didactice şi elevi de la cele două licee de cultură generală din municipiul Focşani, tovarăşul Si­mion Dobrovici, prim-secretar al co­mitetului judeţean de partid, a pre­zentat expunerea : „P.C.R. — conti­­nuaitorul tradiţiilor de luptă ale po­porului român pentru o viaţă mai bună, pentru progresul ţării, pentru socialism“. * La Casa Centrală a Armatei din Bucureşti a avut loc miercuri o se­siune de comunicări ştiinţifice orga­nizată in cinstea semicentenarului partidului de cadrele militare care activează pe tărîmul muncii de pro­pagandă, al cercetării istoriei şi teo­riei militare, in activitatea editorială şi in presa militară. Cuvintul de deschidere a fost rostit de general-maior Constantin Antip, secretar adjunct al Consiliului politic superior, care a subliniat Însemnăta­tea acestei manifestări, avîntul cu care militarii forţelor armate intim­­pină aniversarea partidului, sărbă­toare a întregului popor. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm, participanţii la sesiune au adresat o telegramă Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in care işi manifestă profundul devota­ment şi recunoştinţa faţă de condu­cătorul Încercat al poporului nostru, Partidului Comunist Român, făurito­rul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, către comandan­tul suprem, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In ajunul măreţei săr­bători prilejuite de semicentena­rul Partidului Comunist Român, asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că şi in viitor vom depune întreaga noastră stră­danie pentru a contribui la ridicarea conştiinţei politice a militarilor for­ţelor noastre armate, la cultivarea devotamentului lor faţă de patrie, popor şi partid, a hotărîrilor de a înfăptui politica profund patriotică şi internaţionalistă a partidului. Suntem­ hotărîţi să ne închinăm Întreaga noastră putere de muncă pentru În­tărirea continuă a armatei Republicii Socialiste România, scut de apărare a libertăţii, independenţei şi suvera­nităţii naţionale. ★ PLOIEŞTI (Corespondentul „Scri­­teii“, Constantin Cipraru). — Ieri, la Palatul culturii din Ploieşti a avut loc vernisajul expoziţiei jubiliare „50 de ani de luptă şi măreţe împliniri“. Au fost prezenţi tovarăşul Ilie Cîşu, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Prahova al P.C.R., reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, un numeros public. ★ In cadrul manifestărilor consacrate semicentenarului partidului, Minis­terul Sănătăţii, Academia de Ştiinţa Medicale şi Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale au organizat miercuri în Capitală simpozionul „Partidul Comunist Român şi lupta pentru sănătatea poporului". După cuvintul de deschidere rostit de conf. dr. Dan Enăchescu, mi­nistrul sănătăţii, au prezentat refe­rate şi comunicări academicieni, membri ai conducerii Ministerului Sănătăţii, ai unor institute de specia­litate, Institutului de studii istorice şi social-politice de pa lingă C.C. al P.C.R. • (Agerpres) LA PORŢILE DE FIER A fost lansat rotorul turbinei nr. 5­­ TURNU-SEVERIN (prin tele­fon, de la Ion Anghel). Pe şan­tierul Sistemului hidro-energetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, a 21-a zi a lunii aprilie a fost însemnată cu o nouă reali­zare a colectivului întreprinde­rii Energo-montaj , în incinta Centralei hidroelectrice Porţile de Fier un grup de montori, sub conducerea maistrului Ovidiu Simionescu, au făcut ultimele pregătiri pentru a efectua com­pleta şi migăloasa operaţie a lansării rotorului turbinei nr. 5 Rotorul, cel de-al doilea con­struit la Reşiţa, este un ansamblu compus din peste 10 000 de piese, are diametrul de 14 metri şi cîn­­tăreşte 650 de tone. Faţă de ter­menele prevăzute în grafic, lan­sarea rotorului turbinei nr. 5 a fost înfăptuită cu un avans de 24 de zile. Cu aceasta, lucrările de montaj la turbina nr. 5 sunt realizate în proporție de 60 la sută. (Urmare din pag. I) Evident, In fiecare din cazurile in speţă, economia naţională pierde. In primul caz, pentru că necesitatea fabricării unui produs este tratată în exclusivitate prin prisma rentabilită­ţii. Se înlocuieşte efortul de găsire a surselor de rentabilizare cu o jude­cată rudimentară : „nu e rentabil, nu-1 produc“, în loc să se îmbine ra­ţional şi logic preocuparea pentru rentabilizare, pentru beneficii cit mai mari, cu preocuparea pentru satisfa­cerea in cit mai bune condiţii a ne­voilor de consum ale cumpărăto­rului. In cel de-al doilea caz, întîl­­nit mai ales în întreprinderi ale in­dustriei chimice, metalurgice, vo­lumul beneficiilor nu creşte pe mă­sura posibilităţilor pentru că pro­ducţia, efortul economic sunt privite uneori izolat, departe de interpreta­rea lor prin prisma eficienţei. In timp ce suprafeţele şi capacităţile de producţie existente sunt utilizate ne­corespunzător, preocupările pentru di­versificarea producţiei sunt reduse, iar forţa de muncă este prost repartiza­tă, se solicită noi fonduri de investi­ţii. In fond, se urmăreşte realizarea cu minimum de efort a programului de producţie. Cit priveşte menţinerea unor unităţi ce lucrează cu dotaţii de la buget — cu deosebire în industria minieră, de materiale de construcţii — dimensiunile pierderilor sunt precise şi cauza lor nu trebuie căuta­tă decât în superficialitatea cu care comitetele de direcţie şi consiliile de administraţie privesc aplicarea pro­priilor programe de măsuri de ren­tabilizare, de creştere a productivi­tăţii muncii, de reducere a cheltuie­lilor materiale. Este vizibilă tendinţa unor între­prinderi de a se alinia la efortul mi­nim în lupta pentru ridicarea gra­dului de eficienţă, de a trece pe pla­nul doi multiplele resurse interne la­tente, care aşteaptă să fie valorifi­cate, şi de a apela cu insistenţă la soluţii facile, care nu dau bătaie de cap. Cine pierde de pe urma unor a­semenea tendinţe ? Desigur, econo­mia naţională — care nu işi valori­fică din plin potenţialul productiv ; întreprinderea — care nu asigură statului beneficiul maxim pe care gradul de dotare tehnică şi nivelul de organizare îl reclamă şi se lipseşte astfel de anumite resurse de majo­rare a fondurilor de cointeresare a colectivului ; cumpărătorul­­ căruia nu-i sunt oferite mărfuri in sorti­­mentaţia solicitată şi potrivit cu veniturile fiecăruia. Imperativul an­gajării totale a tuturor resurselor şi posibilităţilor interne pentru spori­rea eficienţei este, aşadar, de strin­gentă actualitate. Sporirea rentabili­tăţii, a eficienţei — cerinţă sublinia­tă în repetate riduri de către con­ducerea partidului — depăşeşte prin acuitatea sa sfera de interese a unei întreprinderi, ea constituind o ches­tiune fundamentală a economiei, a întregii societăţi. Numai în acest fel vom reuşi ca marele efort de inves­tiţii, de dezvoltare şi modernizare, pe care l-am făcut pînă acum şi la care ne-am angajat în continuare, să dea roadele scontate, să genereze efecte economice durabile, tot mai mari. Iată de ce, înţelegerea realistă a cerinţei că sporirea beneficiului, a acumulărilor în vederea accelerării ritmului de dezvoltare a economiei şi ridicării nivelului de trai depinde, în bună măsură, de creşterea susţi­nută a eficienţei in toate ramurile industriale, în fiecare întreprindere in parte trebuie să declanşeze o in­tervenţie neîntîrziată, pe planuri multiple, pentru valorificarea cu ma­ximum de randament a potenţialului tehnic, material şi uman existent. Este un deziderat economic major, ce se ridică cu acuitate în principal în unităţile care în primele luni ale anului au realizat un loc de beneficii pierderi — „Colorom" Codlea, între­prinderea minieră Orşova — care au depăşit volumul pierderilor prevăzute — C.E.I.L. Focşani, Combinatul mi­nier Bălan — şi care nu au îndepli­nit planul de beneficii — Uzina de vagoane din Arad, C.E.I.L. Iaşi, „E-E­lectromotor“ Timişoara, Combinatul textil din Piteşti, Combinatul de sticlă din Bucureşti. Căutînd citeva explicaţii in legă­tură cu această stare critică consem­nată la începutul lunii martie, am în­­tîlnit, nu de puţine ori, justificări devenite clasice : producţie necontrac­tată, necorelări ale indicatorilor fi­nanciari, greutăţi în încasarea con­travalorii mărfurilor de la diverşi beneficiari ş.a Cu o inexplicabilă uşurinţă, însă, directorii contabili din întreprinderi trec pe lingă cauzele a căror influenţă a fost hotărîtoare: de­păşirea cheltuielilor materiale de pro­ducţie, a numărului mediu scriptic, volumul ridicat de rebuturi, mărfurile declasate şi de calitate necorespunză­toare, dobînzile penalizatoare. Şi asta în timp ce în perimetrul unor aseme­nea deficienţe economia naţională a pierdut, numai in două luni din acest an, zeci şi zeci de milioane lei. Cum poate fi interpretat altfel decit ca lipsă de spirit gospodăresc, ca manifestare de neglijenţă şi ineficientă în angajarea banilor statului, faptul că Uzina de vagoane din Arad şi-a realizat la sfîrşitul lu­nii februarie doar în proporţie de 40 la sută planul de beneficii şi, în schimb, a înregistrat 1,4 milioane lei rebuturi, 1,1 milioane lei alte chel­tuieli neeconomicoase şi costuri de regie generală mai mari decit cele prevăzute ? Nu întîmplător aducem în discuţie această tendinţă de justificare super­ficială, fără o analiză realistă, o­biectivă a nerealizării volumului de beneficii şi acumulări dintr-o între­prindere sau alta. Dînd curs unor a­­semenea practici şi ocolind interven­ţiile directe şi eficiente pentru lichi­darea adevăratelor cauze ale renta­bilităţii scăzute, nnite întreprinderi din industria uşoară au toli­citat mi­nisterului să redistribuie pe realizările de beneficii din primul trimestru in trimestrele următoare — evident prin modificarea planului financiar ini­ţial — şi să mărească planul de chel­tuieli la 1 000 lei producţie marfă. Ministerul Industriei Uşoare a în­tocmit un nou proiect de plan fi­nanciar şi solicită acum Ministerului Finanţelor scăderea volumului de beneficii planificate pe acest an cu citeva zeci de milioane de lei. Cu alte cuvinte, se constată ten­dinţa de aliniere a planului la nivelul realizărilor! S-a scăpat oare din vedere că pe beneficiile fie­cărei întreprinderi contează bugetul statului şi că dimensionarea lor nu poate fi făcută după bunul plac, după ce „iese din producţie“? Econo­mia naţională, bugetul statului nu au nevoie de cifre, de realizări ale In­dicatorilor financiari „aduse din con­dei“, ci de beneficii efective. Or, a­­cestea se pot obţine numai lichidind neîntîrziat risipa, pierderile din pro­ducţie, perfectionînd activitatea in fiecare compartiment de fabricaţie, reducînd cheltuielile de producţie. Se afirmă că, in industria uşoară, indi­catorii financiari nu sunt corelaţi, că nu au fost bine fundamentaţi, dar se scapă din vedere că cheltuielile materiale au fost depăşite în multe întreprinderi, că produse in valoare de zeci de milioane lei stau un stoc din cauza calităţii necorespunzătoare, că numai cheltuielile neeconomicoa­se se ridică la multe milioane lei. Este cunoscut că în momentul de față, prin reglementările în vigoare, întreprinderile, centralele industriale sunt stimulate în realizarea unui vo­lum sporit de beneficii, din care rambursează diferite credite primite de la stat. Îşi constituie fonduri de premiere, surse de investiţii necen­­tralizate etc. Totuşi, mai mulţi spe­cialişti şi-au manifestat părerea că dacă se menţin asemenea tendin­ţe de aliniere la efortul minim în sporirea eficienţei, de tolerare a unor deficienţe care fac ca volumul beneficiilor să fie scăzut într-o În­treprindere, acestea se datoresc şi faptului că, la ora actuală, unii indi­catori financiari nu sunt suficient de expresivi, de mobilizatori in angajarea la maximum a întregului potenţial productiv. De aici anomalia că o în­treprindere cu o dotare tehnică ridi­cată se intîmplă să aibă un grad de rentabilitate mai scăzut, faţă de una cu o Înzestrare mai modestă. Sau o întreprindere care are fonduri fixe şi circulante de sute de milioane lei să realizeze un volum de beneficii mai mic decit una care posedă fon­duri productive mult mai reduse. Iată de ce, considerăm că dependenta strînsă, directă, in toate întreprin­derile, a mărimii acumulărilor bă­neşti pe care trebuie să le realizeze de volumul fondurilor productive — fixe şi circulante — încredinţate de către stat, ar face să sporească şi mai mult răspunderea comitetelor de direcţie, a colectivelor de salariaţi pentru gospodărirea judicioasă a a­­cestor fonduri, pentru folosirea cu rezultate economice superioare a po­tenţialului productiv, a resurselor materiale şi financiare. Indicatorul volumului acumulărilor la 1 000 lei fonduri productive ar oferi, indiscu­tabil, o imagine mai completă asu­pra eficienţei economice, asupra e­­fortului şi efectului obţinut. Urmărit deocamdată facultativ, in unele în­treprinderi, acesta ar putea deveni un indicator de bază al planului fi­nanciar, fiind mai sintetic și mai sti­mulativ.­ RESTEREA VENITULUI NATIONAL Ca şi la numeroase alte întreprinderi din fard şi aici, la Combinatul chimic din Tîrnăveni, fiecare zi adaugă noi rezultate în realizarea planului şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. In fotografie , un as­pect din cadrul secfiei de cuptoare a unităţii Foto : S. Cristian „Zilele dramaturgiei Ieri, scena finalei „Zilelor dra­maturgiei originale“ a găzduit două ipostaze ale spectaculosului proces de reîntinerire pe care îl trăieşte una dintre cele mai venerabile insti­tuţii teatrale ale ţării : TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSAN­­DRI“ DIN IAŞI Cea dinţii — Drumul încrede­rii, spectacol-manifest pus în sce­nă de Cătălina Buzoianu (sceno­grafia : George Doroşenco), după un scenariu de Paul Cornel Chitic — a încercat să urmărească citeva din eta­pele istoriei contemporane a poporului român, condus de partidul comunist către valorificarea deplină a capacită­ţilor sale de creaţie. Apoi, reprezentaţia cu Duet de Andy Andrieş (în regia lui Victor Tudor Popa şi scenografia lui T. Th. Ciupe) a surprins, intr-un agreabil registru de comedie, citeva din pro­blemele confruntării tinerei generaţii cu viaţa. In jurul acestui nu­cleu problematic, autorul a ţe­sut o intrigă simplă şi voioasă, nu lipsită de o anume modernitate in jocul sistemelor de convenţie tea­trală şi in schimbarea continuă a unghiului de examinare a raporturi­lor dintre personaje. Sebastian COSTIN Programul de astăzi al festivalului­­ • „Lovitura“ de Sergiu Fărcăşan in interpretarea Teatrului dramatic din Baia Mare (sala Schitu Măgureanu a Teatrului „Bulandra“ — orele 16). • „Pisica in noaptea de anul nou" de D. R. Isopescu în interpretarea Teatrului National din Cluj (Sala Comedia a Teatrului Național, orele 20). PAGINA 3

Next