Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)
1971-06-10 / nr. 8812
PAGINA 4 VIZITA LEGAŢIEI ROMÂNE ÎN R. P. D. COREEANA (Urmare din pag. a III-a) Doresc să exprim vii mulţumiri Comitetului Central al Partidului Muncii şi Cabinetului de Miniştri, personal tovarăşului Kim Ir Sen, pentru invitaţia ca o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România să facă o vizită oficială de prietenie in Coreea frăţească. Suntem bucuroşi, dragi tovarăşi, că avem astfel posibilitatea de a lua contact nemijlocit cu munca şi preocupările entuziastului şi dinamicului popor coreean, ale cărui strălucite realizări dobindite sub conducerea gloriosului său partid, în frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen, sunt urmărite cu sinceră satisfacţie şi întrunesc o inaltă preţuire din partea întregului nostru popor. Vizita noastră este urmarea firească a bunelor relaţii de prietenie ce se dezvoltă continuu între partidele şi ţările noastre, pe baza principiilor de nezdruncinat ale marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, de stimă şi încredere reciprocă, constituie o expresie a solidarităţii poporului român cu lupta poporului coreean pentru realizarea sarcinilor sale legitime de reunificare paşnică a patriei. Exprimăm convingerea, dragi tovarăşi, că vizita pe care o începem astăzi, într-o atît de plăcută ambianţă tovărăşească, convorbirile pe care le vom avea, întilnirile cu populaţia vor adinei şi mai mult cunoaşterea reciprocă, vor contribui la consolidarea şi dezvoltarea în continuare a prieteniei şi colaborării între Partidul Comunist Român şi Partidul Muncii din Coreea, între Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană, spre binele celor două popoare şi în interesul unităţii ţărilor socialiste, al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor forţelor care luptă împotriva imperialismului, pentru progres social şi pace în lume. Vă mulţumesc din inimă, stimaţi tovarăşi, pentru primirea plină de cordialitate ce ne-o faceţi, pentru cuvintele calde cu care ne-aţi salutat pe pămîntul patriei dumneavoastră. Să trăiască şi să se întărească continuu prietenia şi colaborarea dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncii din Coreea, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană, dintre popoarele român şi coreean. ★ In urale puternice, se înalţă spre văzduh, ritmate de mii de glasuri, urările în limbile coreeană şi română „Huan Yang“ — „bun venit“, „Josan România cinsan manse“ — „Trăiască prietenia româno-coreeană“. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, împreună cu soţiile, precum şi membrii delegaţiei române şi personalităţile oficiale coreene, părăsesc aeroportul, îndreptîndu-se spre oraş. Primul popas are loc la intrarea în Phenian, în piaţa Ianmotdong, „Piaţa nufărului“, înconjurată de parcul cu acelaşi nume, dominată de portretele tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi de urarea „Bine aţi venit, soli ai prieteniei poporului român !“. Mulţimea aflată aici înconjoară cu căldură pe oaspeţii români. Tinere în costume naţionale coreene oferă trandafiri roşii tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi soţiilor lor, membrilor delegaţiei române. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări străbat apoi oraşul intr-o maşină deschisă. O grandioasă şi impresionantă sărbătoare populară întîmpină pe înalţii oaspeţi români de-a lungul întregului drum străbătut. Maşinile parcurg arterele principale ale oraşului în mijlocul uralelor care nu mai contenesc. Sute de mii de locuitori flutură steguleţe româneşti şi coreene, agită buchete de trandafiri roşii, eşarfe de mătase, lansează în văzduh suta de baloane viu colorate. Din loc în loc, se află orchestre populare, coruri de bărbaţi şi femei. Cîntecele coreene alternează cu melodii româneşti. Grupuri folclorice interpretează frumoase dansuri populare : „dansul coşuleţelor cu flori“, al evantaielor, „dansul cu tamburine şi tobe“, „dansul suveici“. La trecerea peste Canalul Botongang, în întîmpinarea oaspeţilor au venit purtătorii de drapel ai tuturor unităţilor de pionieri din oraş. Maşinile se opresc. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen primesc raportul prezentat de un băiat şi o fată, purtători ai cravatelor roşii. în această atmosferă sărbătorească sunt străbătute bulevardele Ryong-hing şi Ual-Hiang. în depărtare se zăreşte binecunoscuta statuie „Cian-Li-Ma“, un adevărat simbol al cutezanţei şi izbînzii dăltuit în bronz. „Cian-Li-Ma“, calul înaripat din străvechea legendă coreeană — poate trece dintr-un salt, fără să fie de nimic împiedicat, peste ape şi munţi ; el poartă, avîntîndu-se spre înălţimi, un grup statuar înfăţişînd un muncitor şi o ţărancă. Este acesta un simbol al mersului înainte al Coreei spre socialism şi comunism, al forţei şi energiei descătuşate a maselor populare cărora partidul, orinduirea socialistă le-au conferit noi valenţe şi noi dimensiuni. „Cian-Li-Ma“ este astăzi şi numele unei largi mişcări emulative de masă, care a reliefat măsura hărniciei şi talentului creator al poporului coreean. Aceeaşi imagine a statuii, alături de cifra 6, poate fi văzută pe clădirile înalte ale oraşului, mărturie a hotărîrii clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii coreene de a înfăptui în termenul cel mai scurt obiectivele prevăzute în actualul plan de şase ani. De-a lungul traseului pot fi văzuţi numeroşi muncitori şi muncitoare, îmbrăcaţi în haine de lucru, care au venit să aducă oaspeţilor din România salutul colectivelor de muncă din acest puternic centru economic, unde 30 la sută din producţia industrială a ţării este concentrată în cele peste 500 de fabrici şi uzine existente. Drumul spre acest monument care domină oraşul de pe una din înălţimile sale, colina Mansude, este străjuit de numeroase blocuri moderne. Ele alcătuiesc o reprezentativă poartă de intrare a capitalei reclădite din temelii, după agresiunea imperialistă americană din anii 1950—1953 în urma căreia mai rămăsese intactă doar o singură clădire a Phenianului. Faţadele blocurilor sunt împodobite cu drapelele celor două ţări, cu mari panouri pe care se află înscrise, în limbile coreeană şi română, cuvintele „prietenie“, „coeziune", urările „trăiască prietenia dintre popoarele român şi coreean", „întîmpinăm cu căldură delegaţia de partid şi guvernamentală română“. Imagini ale globului pămîntesc, pe care cele două state — România şi Coreea — sînt unite prin steagurile lor naţionale, semnifică mesajul de prietenie adus de solii poporului nostru, faptul că, în pofida distanţei geografice, oamenii muncii din ţările noastre se simtalături, uniţi prin aceleaşi năzuinţe, în lupta lor pentru construcţia socialismului, pentru pace în lumea întreagă. Sosirea coloanei oficiale în dreptul monumentului „Cian-Li-Ma“ marchează un moment deosebit. Se aud sunete de trompetă. Membri ai gărzilor de autoapărare prezintă onorul. Pe terasele de gazon ale monumentului este compusă din trandafiri roșii urarea de „bun venit“, în limba română. Locuitorii Phenianului au rezervat oaspeţilor, înainte de sosirea la reşedinţa oficială Hîngbu, aflată într-o pitorească regiune străbătută de fluviul Dedongan, şi o altă surpriză : un numeros grup de tineri şi tinere au înscris cuvintele : „Bun venit !“, cu ajutorul unor plăcuţe diferit colorate care, printr-o ingenioasă manevrare, compun apoi alternativ steagurile naţionale ale celor două ţări. Prin întreaga sa desfăşurare, grandioasa primire făcută de capitala Republicii Populare Democrate Coreene oaspeţilor din România a constituit o vibrantă manifestare a sentimentelor de trainică prietenie, de stimă şi respect pe care le nutresc reciproc partidele, ţările şi popoarele noastre. Dînd glas acestor sentimente, ziarul „Nodon Sinmun“, organ al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, subliniat în editorialul apărut astăzi în pagina întîi sub titlul „Misiune de prietenie, soli dragi“ : „Noi, toţi membrii de partid şi întregul popor coreean, întîmpinăm cu căldură pe solii dragi ai prieteniei poporului român frate. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, reprezintă o mare contribuţie la dezvoltarea şi întărirea pe mai departe a relaţiilor tradiţionale de prietenie şi colaborare între poporul coreean şi poporul român, o contribuţie însemnată la coeziunea şi solidaritatea ţărilor socialiste. încercăm sentimente de mare satisfacţie pentru relaţiile de prietenie şi întrajutorare care se dezvoltă între cele două popoare, pe baza marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar. Avem convingerea că aceste relaţii de prietenie şi colaborare între popoarele noastre se vor dezvolta continuu, în interesul luptei împotriva imperialismului, pentru victoria cauzei socialismului“. Toate ziarele coreene publică, de asemenea, pe prima pagină, biografia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţită de fotografia sa. Manşetele ziarelor poartă pe toată lăţimea paginii întîi, în limbile coreeană şi română, urarea „Bun venit delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu !“. I. MARGINEANU R. CAPLESCU A. IONESCU Foto : A. PASAT Ecoul amplu al chemăriiGYORGY LUKACS Consiliului National I al Frontului Unităţii 9 Socialiste Numeroase alte colective de munca îşi exprimă hotărîrea de a-şi depăşi propriile angajamente In întrecerea socialistă Numeroase alte colective de muncă de pe întreg cuprinsul ţării au răspuns cu entuziasm la chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste majorindu-şi considerabil angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe acest an. Participînd la citeva din adunările în care oamenii muncii din întreprinderi şi-au exprimat hotărirea de a contribui la realizarea în condiţii optime a planului cincinal, la creşterea potenţialului economic al patriei noastre socialiste, corespondenţii ziarului au transmis însemnările de faţă. MUNICIPIUL BUCUREŞTI Din Întreprinderile industriale ale Capitalei au sosit veşti care ilustrează dorinţa şi eforturile colectivelor de muncă pentru sporirea angajamentelor iniţiale asumate in întrecerea socialistă pe acest an. Colectivul cunoscutei uzine constructoare de maşini „23 August“, de exemplu, a găsit noi posibilităţi pentru folosirea mai bună a capacităţilor existente şi, în acest fel, va da în plus faţă de angajamentul iniţial încă 60 tone utilaje pentru industria chimică. In sectorul oţelărie angajamentul întreprinderii a fost suplimentat cu 300 tone de oţel. Gospodărindu-se mai bine, constructorii de maşini de aici vor economisi, de asemenea, în plus 210 tone combustibil convenţional şi un milion kWh energie electrică. Colectivul Uzinei de maşini grele şi-a suplimentat şi el angajamentul la producţia marfă cu 6,5 milioane lei, propunîndu-şi să realizeze, totodată, în plus circa 200 tone utilaje metalurgice. La uzinele „Steaua roşie“, chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a însufleţit, de asemenea, întregul colectiv, care s-a angajat să realizeze un plus anul acesta 50 trolii, 200 vinciuri şi 100 macarale portal, venind astfel în sprijinul constructorilor de pe şantierele patriei. La rîndul lui, colectivul de la Industria Optică Română şi-a suplimentat angajamentul la producţia globală cu 1,5 milioane lei, iar la beneficii cu mii milion lei. Cu noi şi insufleţitoare angajamente au răspuns chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi oamenii muncii din întreprinderile industriei uşoare ale Capitalei. Prin valorificarea superioară a materiilor prime, folosirea mai judicioasă a capacităţilor de producţie, colectivul Filaturii româneşti de bumbac şi-a propus să mărească angajamentul iniţial la producţia globală cu 3 milioane lei, realizind astfel o producţie suplimentară de peste 49 000 kg fire bumbac. La Filatura de lină pieptănată s-au găsit, de asemenea, resurse pentru suplimentarea angajamentului la producţia globală cu un milion lei. La fel, la fabrica de încălţăminte „Flacăra roşie“, a cărei producţie este orientată spre satisfacerea celor mai exigente gusturi ale populaţiei, s-a suplimentat producţia cu 3,8 milioane lei. (Agerpres) în continuare, cei prezenţi la adunare au stăruit în luările lor de cuvînt asupra rezervelor ce pot fi valorificate pe planul creşterii producţiei şi productivităţii muncii. Cu deosebire s-a insistat asupra posibilităţilor de utilizare cit mai raţională a capacităţilor de producţie şi forţei de muncă, de economisire a materiilor prime şi materialelor. Tovarăşul Valerian Mangiurea, inginerul-şef al uzinei, a arătat că există toate premisele ca în prima etapă de dezvoltare a uzinei să se realizeze întreaga capacitate proiectată cu 6 luni mai devreme. Acesta este, de altfel, principalul angajament al colectivului de muncă de aici. La rindul său, economistul Mihai Bangiu a remarcat, printre altele, că succesele de pină acum au menirea să îmbărbăteze şi mai mult întregul colectiv în devansarea termenelor de punere în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie. Participanţii la adunare au hotărît să devanseze termenul de punere în funcţiune al celui de-al doilea cuptor de calcinare din trimestrul III 1972 în trimestrul I 1972, ceea ce va însemna o producţie suplimentară de cocs petrol calcinat de peste 10 000 tone. Emilian ROUĂ JUDEŢUL BIHOR Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a însufleţit pe toţi oamenii muncii, români şi maghiari, din fabricile şi uzinele municipiului Oradea. In fiecare fabrică şi Uzină, în fiecare schimb şi secţie s-a făcut, zilele acestea, bilanţul realizărilor şi s-au reînnoit angajamentele asumate in întrecerea socialistă la începutul anului. La Fabrica de confecţii, inginerul Gheorghe Maxim, şeful unităţii, ne-a declarat : „Am păşit cu dreptul în acest an. In primele 5 luni colectivul fabricii noastre a realizat o producţie suplimentară în valoare de aproape 8 milioane lei, indeplinindu-ne astfel angajamentul pe întregul an. După lansarea chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste am analizat din nou posibilităţile pe care le avem şi am hotărit ca pină la finele anului să dăm o producţie suplimentară in valoare de 12 milioane lei". La Uzina de alumină angajamentul reînnoit este dublu faţă de cel iniţial, iar la fabrica „Crişul“ producţia realizată în plus pină la sfirşitul anului va fi de 3 ori mai mare decit angajamentul iniţial. La întreprinderea de industrie locală „Bihoreana“, una din unităţile fruntaşe ale judeţului Bihor, am aflat de la Florian Litvin, preşedintele comitetului sindicatului, că toţi muncitorii întreprinderii şi-au reînnoit angajamentele luate şi că până la sfirşitul anului vor da o producţie suplimentară în valoare de 5 200 000 lei. Totalizînd angajamentele suplimentare luate în adunările ce au avut loc pină acum în întreprinderile municipiului Oradea se poate estima că pină la sfirşitul acestui an va fi obţinută o producţie globală suplimentară în valoare de 73,5 milioane lei, aproape dublu faţă de angajamentele asumate iniţial. Aurel POP JUDEŢUL GALAŢI Printre primele unităţi din judeţ în care s-a dezbătut chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste se numără şi Combinatul textil din Galaţi. Cu deosebire, atenţia colectivului s-a îndreptat spre mai buna folosire a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă. — Din acest punct de vedere colectivul nostru dispune de importante rezerve — a conchis in adunare ing. Valeriu Stoenescu, directorul general al combinatului. Putem să realizăm în acest an, peste angajamentul iniţial, o producţie globală în valoare de 3,5 milioane lei. Vom produce in plus, numai pe seama devansării montajului unor noi utilaje insecţii şi creşterii coeficientului de schimb, 118 tone fire bumbac, 360 000 metri pătraţi ţesături crude şi 30 000 metri pătraţi ţesături finite. — întreaga producţie suplimentară de fire va fi realizată de colectivul nostru, a spus ing. Vasile Arnăuţeanu, şeful unităţii B 2. Soluţia preconizată : montarea unui număr sporit de instalaţii in cadrul aceloraşi spaţii de producţie. In acest fel, considerăm că îndeplinim o datorie patriotică de a fructifica superior fondurile investite de stat, întrunit în cadrul unei adunări similare de lucru, ieri, colectivul de muncă al întreprinderii de sîrmă, cuie şi lanţuri din Galaţi a hotărit ca, prin utilizarea la parametriiproiectaţi a tuturor capacităţilor de producţie şi prin organizarea mai judicioasă a locurilor de muncă, să-şi suplimenteze angajamentele cu 1,5 milioane lei la producţia globală şi cu 1 milion lei la producţia-marfă. Aceasta va însemna o producţie de 300 tone sîrmă trasă şi bare trase, 50 tone sîrmă zincată, 50 tone cuie şi 30 tone lanţuri. De asemenea, s-a hotărit realizarea peste angajamentele suplimentare iniţiale a încă 209 000 lei benefici, economisirea a 80 tone combustibil convenţional, precum şi livrarea de produse la fondul pieţei in valoare de 2 milioane lei. In cuvîntul lor la adunare, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la întreprinderea de prefabricate din beton Galaţi au argumentat că există posibilitatea ca să se realizeze în plus faţă de angajamentele iniţiale o producţie globală în valoare de 1,5 milioane Iei. Totodată s-a preconizat obţinerea unui beneficiu suplimentar de peste 500 000 lei şi reducerea preţului de cost pe seama economisirii materiilor prime şi materialelor cu 500 000 lei. Ion CENUŞA JUDEŢUL OLT Adunarea prilejuită de chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a oferit colectivului Uzinei de produse cărbunoase din Slatina, înainte de orice, posibilitatea să constate că sarcinile de producţie, ca şi angajamentele luate în întrecerea socialistă sunt realizate în cele mai bune condiţii. Astfel, printr-o mai bună organizare a activităţii productive, linia de pastă a fost dată in funcţiune şi lucrează la parametrii proiectaţi cu 8 luni mai devreme faţă de termenul prevăzut. Aceasta a permis obţinerea peste plan în primul trimestru al anului a 62 tone pastă și a 29 tone cocs petrol calcinat. De asemenea, in aceste zile tînărul colectiv de muncă al uzinei a produs primii electrozi siderurgici de mari dimensiuni, precum și primele blocuri catodice necesare uzinei de aluminiu. cinema ! • Hello, Dolly (ambele serii — pe ecran panoramic) : PATRIA — 9,30; 13; 16,30; 20. \ • 100 de dolari pentru serii : ISCALA — 9,30; 12,30; 15,30; 18,30; t 21,30, FESTIVAL — 7,45; 10,30; l 13,15; 16; 18,45; 21,30, la grădină — I 20,15, STADIONUL DINAMO — l 20,15. • Și caii se împușcă, nu-i așa 7 : CAPITOL — 9,15; 11,45, FEROVIAR — 9; 11,45; 15, 18; 20,30, MODERN — 9; 11,45; 14,30; 17,15; I 20, la grădină — 20,30. I • Regele Lear : CAPITOL — 14,15; 17, 20. 1 • Apa ca un bivol negru : CEN- TRAL — 9,15; 11,30 13,45; 16,15; I 18,15; 20,30. I • Bătălia de pe Neretva : GRIVIȚA — 9; 12,30; 10; 19,30, AURO- RA — 9; 12,30; 16; 19,30, la grădină — 20, FLAMURA — 9; 12,30; 16; I 19,30. I • Facerea lumii : BUCEGI — I 15,30; 18; 20,30, la grădină — 20,30, 1 FLOREASCA — 15,30; 18,15; 20,30. I • Vulpile și șoriceii : TIMPURI NOI — 9—20,15 în continuare. 1 • Printre colinele verzi : VIITO-1 RUL — 15,45; 18; 20,15. 1 «O floare și doi grădinari : LUI CEAFARUL — 9; 12,30; 16; 19,30, EXCELSIOR — 9; 12,30; 16; 19,30, MIORITA — 9; 12,30; 16; 19,30, TOMIS — 9; 12,30; 16, la grădină — 20, GRADINA DOINA — 20. • Dă-i înainte, cowboy : MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FAVORIT — 9,15; 11,30; 15,45; 16; 18,15; 20,30, GRADINA CAPITOL — 20,15, ARENELE ROMANE — 20. • Conflict conjugal — 9, Cine-I criminalul 7 — 10,30; 12,30; 14,30, Criminalul — 16,30 , CINEMATECA (sala Union). • Z .MOȘILOR — 15,30; 18; 20,30. • Elefantul Slowly: VICTORIA — 9; 11,-15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Butch Cassidy şl Sundance Kid: LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45; PROGRESUL — 15,30; 18; 20,15. • Clanul sicilienilor : ÎNFRĂȚIREA INTRE POPOARE — 15,30; 17,45; 20. • Domiciliul conjugal : BUZEȘTI — 15,30; 18, la grădină — 20,30, ARTA — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • Cei trei care au speriat Vestul : DACIA — 8,45—20 în continuare. • Prețul puterii : UNIREA — 15,30; 18, 20,15, la grădină — 20,15. • Serata : LIRA — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • Haiducii lui Şaptecai : Zestrea domniţei Ralu : MUNCA — 15, 19. • Mihai Viteazul : COSMOS — 15, 19. • Cazul C.L. : FLACARA — 15,30; 18, 20,15. • 100 de carabine : DRUMUL SARII — 15,30; 17,45; 20. • Eu, Francisc Skorina : FERENTARI — 15,30; 17,45; 20. • Sunetul muzicii : GIULESTI — 15,30; 19, VOLGA — 9,30; 12,45; 16,15; 19,45, GRADINA PARCUL HERĂSTRĂU — 20,15. • Pe cometă : PACEA — 16, 18, 20. • Trandafiri roşii pentru Angelica : CRINGASI — 15,30; 18; 20,15. • Vagabondul : POPULAR — 10; 15,30; 19. • Los Tarantos : VITÁN — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • De şapte ori şapte : RAHOVA — 15,30; 18, 20,15. • Cronometru : LAROMET — 15,30; 17,30; 19,30. • Program de desene animate pentru copil : DOINA — 10. • B. D. Intră in acţiune : DOINA — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. tv PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Timp şi anotimp în agricultură. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară • Sport. 20.05 15 minute despre sănătate. Copilul în primii ani de viaţă. Invitaţii emisiunii de astăzi : conf dr. Coman Petrescu, dr. Constantin Păunescu. Redactor : Tereza Budura. 20.20 Aveţi cuvîntul ! Dezbatere lunară organizată de redacţia pentru tineret: „Locul şi rolul tineretului în procesul dezvoltării societăţii contemporane“. Raportul dintre tînăra generaţie şi societatea adultă, rolul educaţiei în perspectiva acţiunii sociale vor constitui temele principale puse în dezbaterea invitaţilor emisiunii, participanţi la lucrările reuniunii europene care s-a desfăşurat la Bucureşti : Gabor Boldizsár (Ungaria) ; Roland Brutmans (Belgia) ; Roger Eggleston (Anglia) ; Bernadette Enreille (Franţa) ; Jan Fjellander (Suedia) ; Fred Mahler (România) ; Krzysztof Opalski (Polonia) ; Mihai Stoica (România). Emisiune de Vartan Arachelian. 21.05 Antologia umorului. Două schiţe din literatura clasică românească : „Raţe cu repetiţie“ de Gheorghe Brăescu, în interpretarea actorilor : Marcel Anghelescu, Dem. Rădulescu, Mircea Constantinescu, Anatolie Spinu, Florin Zamfirescu, Gabriel Iencec. • „Metamorfoza“ de Al. Brătescu Voineşti, în interpretarea actorilor : A driana Popovici, Aurel Giurumia, Dumitru Chesa, Ada D’Allion. 21.35 Cadran internaţional. Comentarii, documentare, reportaje din actualitatea internaţională. 22,20 Interpretul săptămînii : Gică Petrescu. 22,45 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II 20,05 Punct-contrapunct. In cuprins : • Tableta „Omul potrivit la locul potrivit“ — poartă semnătura prof. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei • Corespondenţă specială : violonistul mexican Henryk Szeryng prezintă telespectatorilor români, în primă audiţie, un fragment dintr-un concert inedit de Paganini • „Glasul comorilor tăcute“ — reportaj eseu realizat la Muzeul Satului • De trei ori laureat al Academiei „Charles Cross“, Gheorghe Zamfir, împreună cu formaţia sa • Ancheta „Căminul studenţesc este un cămin ?“. 21.35 Film artistic : „Lancea ruptă“. In rolurile principale : Spencer Tracy, Richard Widmark, Robert Wagner. Regia : Edmond Dmytrick. teatre Îl Teatrul de operetă : Se mărită erele — 19,30. • Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) : Heidelbergul de altădată — 20; (sala Studio) : O femeie cu bani — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din bd. Schitu Măgureanu) : Leonce şi Lena — 15,30; Play Strindberg — 20; (sala din str. Alex. Sahia) : Povestiri din pădurea vieneză — 20. • Teatrul „C.I. Nottara“ (sala Studio) : Cînd Luna e albastră — 20. • Teatrul „Giuleşti“ : Comedie cu olteni — 19,30; (la Teatrul de vară „Herăstrău“) : Tango la Nisa — 20. • Teatrul „Ţăndărică“ (sala din str. Academiei) : Căluţul cocoşat — 17. • Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ ; Revista la volan — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) ; Micul infern — 19,30; (la grădina „Boema") : La grădina „Cărăbuş“ — 20. • Ansamblul artistic „Rapsodia Română“ : La Izvoare de frumusețe — 18,30. • Circul „Globus" : Arena primăverii — 19,30. SCINTEI A —lui 10 iunie 1971 Recent, ziarele ne-au adus vestea încetării din viaţă a filozofului ungur György Lukács, a cărui gindire vie, creatoare, s-a impus, cu toate contradicţiile ei, în marea confruntare de idei din lumea contemporană. Prin aceasta, poporul maghiar pierde o eminentă personalitate a culturii sale, un binecunoscut şi apreciat reprezentant al gîndirii marxiste din ţara sa. Născut la Budapesta, în 1885, György Lukács şi-a desăvîrşit formaţia intelectuală prin studiile universitare făcute la Budapesta, la Berlin, şi, mai tîrziu, la Heidelberg. In timpul studiilor el a cunoscut — fie avindu-i profesori, fie prin relaţii de prietenie — personalităţi de seamă ale gîndirii filozofice a epocii. Contactul cu opera şi gindirea acestora se va răsfrînge în creaţia sa, cu deosebire in cea de început, desigur nu in sensul unei asimilări mecanice, ci prilejuind afirmarea unei vocaţii şi personalităţi autentice, influenţate vizibil de tendinţele filozofiei idealiste. Mai tirziu, după Revoluţia din Octombrie, va avea loc orientarea tot mai riguroasă a gîndirii sale către filozofia marxistă : „Este cert că revoluţia rusă şi mişcările revoluţionare ungare care i-au urmat au făcut din mine un socialist , am rămas socialist consecvent întreaga mea viaţă. Consider că aceasta este una din cele mai pozitive laturi ale vieţii mele“, va declara filozoful intr-un interviu, iar într-o prefaţă va face mărturisirea, de mare utilitate în înţelegerea evoluţiei gîndirii sale, că „notele filozofice ale lui Lenin, îndeosebi cele destinate criticii filozofiei hegeliene, şi scrierile lui Marx au contribuit la modificarea gîndirii mele“. Prestigiosul savant în urma căruia rămîne o operă vastă, de o rară adincime a ideilor, animată de aspiraţia către o atitudine constructivă, novatoare în plan ideologic şi cultural, a fost, în acelaşi timp, un militant, un participant activ la numeroase evenimente social-politice care au avut loc in ultima jumătate de veac. Ideile sale, aderarea la marxism-leninism, pe care l-a înţeles ca pe o învăţătură călăuzitoare şi nu ca pe o dogmă imuabilă, s-au intilnit firesc — în momente decisive ale istoriei — cu faptele sale. Astfel, el s-a aflat printre primii membri ai noului Partid Comunist Ungar, iar la vîrsta de 34 de ani a fost comisar al poporului pentru problemele educaţiei al Republicii Ungare a Sfaturilor. Evenimentul de înaltă ardenţă revoluţionară la care a participat in primăvara anului 1919 işi va lăsa puternic amprenta în viaţa şi activitatea ginditorului ungur, nevoit să trăiască, după acest an, multă vreme în afara ţării sale, de care şi-a ştiut însă întotdeauna legat destinul, pe care a slujit-o cu gindul şi, nu o dată, cu faptele sale. „începînd cu această dată — se scrie intr-un articol omagial, publicat in „Népszabadság“, organul central al C.C. al P.M.S.U. — activitatea sa teoretică şi practică a fost călăuzită de ţelul găsirii armoniei între revoluţia socială şi cea spirituală, de dorinţa de a da o definiţie ştiinţifică in sfera ideilor marxism-leninismului, dezvoltării mondiale care a dus la revoluţie, căii pe care a trebuit să o parcurgă revoluţia — şi în mod special acelor posibilităţi şi condiţii care au existat pentru revoluţia maghiară şi pentru partidul maghiar în funcţie de împrejurări decisive, determinate“. Această realitate a existenţei sale, faptul că s-a considerat implicat în istorie, răspunzător faţă de natura evenimentelor şi finalitatea lor, conştient de necesitatea unei atitudini bazată pe o meutaţie activă, adîncă asupra sensurilor istoriei şi-au aflat reflectarea organică în opera realizată de-a lungul multor decenii. Autoritate de talie mondială, filozoful şi esteticianul maghiar şi-a ilustrat cultura vastă, profundă, capacitatea de sinteză şi interpretare originală, în lucrări teoretice, estetice cu caracter general, în lucrări de literatura universală, precum şi în lucrări istorico-literare aplicate fenomenului literaturii maghiare. De la prima sa carte tipărită „Istoria dezvoltării dramei moderne", (scrisa în 1908 și publicată in 1911) pină la cele două volume din monumentala „Estetică“ (1963), sau la proiectatele opere de sinteză „Ontologia existenţei sociale“ şi „Etica“, Lukács a adus o contribuţie importantă la aplicarea creatoare a dialecticii marxiste. Lucrări ca „Sufletul şi formele“, cuprinzînd celebrul eseu „Metafizica tragediei“, care i-a adus autorului său preţuirea marelui scriitor Thomas Mann, „Teoria romanului“, „Goethe şi epoca sa“, „Istoria şi conştiinţa de clasă“, una din operele mult discutate ale filozofului, eseurile dedicate personalităţii lui Lenin, sau cele publicate, după cel de-al doilea război mondial, intre care cele dedicate lui Balzac, Stendhal, Zola, lui Hegel, Karl Marx şi Friedrich Engels, ori lucrările cu caracter teoretic „Existenţialism sau marxism“, „Realismul rus în literatura mondială“, „Detronarea raţiunii“, „Scurtă istorie a literaturii germane“, „Semnificaţia prezentă a realismului critic“ etc. vin să întregească o bibliografie constituind tot atîtea contribuţii remarcabile în domeniile investigate, şi ilustreze practic o prodigioasă şi prestigioasă activitate de gîndire şi de creaţie. Opera lui György Lukács, a acestui ginditor preocupat, cu deosebită după 1923, de aplicarea creatoare a marxismului în interpretarea fenomenelor sociale şi spirituale, porneşte permanent de la convingerea de esenţă că poziţiile artistului şi ale savantului sunt în strînsă interdependenţă cu realitatea socială şi sunt determinate de aceasta. Creaţia sa vădeşte preocuparea de a ţine seama de complexitatea fenomenelor vieţii spirituale . György Lukács a militat întotdeauna pentru o abordare de pe aceste poziţii a problemelor culturii. Desigur, nu s-ar putea afirma că în lucrările sale — ca, de altfel, în orice operă de cercetare ştiinţifică — toate ideile şi aprecierile au o valabilitate integrală. Dar, în ansamblul său, analiza operei lui Lukács va reliefa conştiinţa superiorităţii marxismului ca metodă, încrederea filozofică în superioritatea acestei metode, încredere reieşită cu pregnanţă şi din lucrările ultime, perioade cînd, pornind de la realităţile sociale şi spirituala ale contemporaneităţii, savantul vorbea despre o „autentică renaştere a marxismului“. în acest context, strădaniile sale de a interpreta epoca * în mod marxist, de a se opune opiniilor iraţionaliste, burgheze, potrivnice cauzei progresului, fie pe plan filozofic sau estetic, fie în viaţa socială ; încrederea sa în izbînda societăţii socialiste şi demonstraţia pertinentă privind legitimitatea revoluţiei ; contribuţiile sale la clarificarea teoretică a realismului socialist, afirmarea sa ca adept al artei partinice, al spiritualităţii angajate ; îmbinarea cu remarcabile rezultate in analiza literară a punctului de vedere social-istoric cu cel strict estetic ; concluzia privind natura istorică a genezei esteticului; considerarea artei ca rezultat al unei îndelungate şi complexe dezvoltări sociale şi culturale, ca o „formă supremă de autoconştiinţă a umanităţii“ ; situarea realismului ca o categorie centrală a esteticii sale ; definirea polemicii raţionale ca o condiţie a progresului, ca o formă indispensabilă de evoluţie a vieţii spirituale etc. se vor concretiza, in fapt, in bunuri ale gîndirii creatoare, dialectice. Savantul comunist, cel care şi-a legat numele de revoluţia proletariatului ungar din 1919, cel care a luptat activ împotriva ideologiei fascismului, împotriva imperialismului, cel care a militat pentru ideile democraţiei, eminentul intelectual marxist, cărturarul care a ştiut să aplice materialismul dialectic şi istoric la estetică, să găsească, în spiritul aceleiaşi filozofii, o legătură organică intre gindirea umanistă clasică şi marxism, declara încă in 1933 in publicaţia „Internaţionale Literatur“, autocaracterizindu-se : „Au trecut mai mult de 30 de ani de cind, băiat tinăr fiind, am citit pentru prima oară „Manifestul comunist“. Adîncirea progresivă — deşi contradictorie şi rectilinie — în scrierile lui Marx a devenit istoria dezvoltării mele intelectuale şi — mult dincolo de aceasta — istoria întregii mele vieţi, întrucit această viaţă are vreo însemnătate pentru societate. Consider că in epoca următoare acţiunii lui Marx, clarificarea atitudinii faţă de Marx trebuie să devină o problemă centrală pentru fiecare ginditor care îşi ia propria persoană in serios , că modul şi gradul în care el ştie să-şi însuşească metodele şi rezultatele lui Marx sunt factorii care ii determină rangul în dezvoltarea omenirii“. Acest gind, această profesiune de credinţă s-a străduit, în ultima jumătate de veac, să le ilustreze prin creaţia sa György Lukács, adăugind filozofiei şi esteticii marxiste opere de notorietate mondială, opere apărute şi la noi in limbile română, maghiară şi germană, bucurindu-se de ecou, de preţuire din partea cititorilor din ţara noastră. O expresie a aprecierii operei şi activităţii sale o constituie şi faptul că a fost distins de două ori cu premiul Kossuth, cu medalia „J. Curie“ a Consiliului Mondial al Păcii, cu premiul Goethe, precum şi alegerea sa ca membru al mai multor academii din diferite ţări. György Lukács şi-a manifestat nu o dată sentimentele prieteneşti, de simpatie faţă de ţara noastră, faţă de poporul român. El a avut legături şi contacte prieteneşti cu oameni de cultură români, şi-a manifestat interesul faţă de fenomenul cultural din ţara noastră. Totodată, personalitatea sa, creaţia sa filozofică şi artistică au fost binecunoscute în rîndurile oamenilor de cultură din România socialistă. Acum, cind György Lukács nu mai este, cînd în gindirea marxistă contemporană se înregistrează această pierdere, oamenii de cultură din ţara noastră, toţi cei ce l-au cunoscut işi exprimă regretul şi profunda compasiune. Aducem omagiul nostru celui care timp de peste şase decenii s-a ilustrat ca o personalitate marcantă a mişcării muncitoreşti revoluţionare maghiare şi internaţionale, eminentului filozof şi estetician marxist. Nicolae DRAGOŞ