Scînteia, septembrie 1971 (Anul 40, nr. 8894-8923)
1971-09-15 / nr. 8908
PAGINA 2 V__________________________ ..... „Vom desfăşura o intensă muncă politico-ideologică şi cultural-educativă in spiritul combativităţii revoluţionare, partinice“ Continuă să se desfăşoare în întreaga ţară plenare ale comitetelor municipale şi orăşeneşti de partid, in care sunt dezbătute problemele activităţii politico-ideologice de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, în lumina programului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerilor prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Cu acest prilej, participanţii adresează telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care îşi exprimă Întreaga lor adeziune la aceste măsuri, hotărirea nestrămutată de a Îmbunătăţi, In continuare, munca politico-ideologică şi cultural-educativă, în spiritul combativităţii revoluţionare militante, partinice, al principiilor marxist-leniniste. ★ In numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii — români, maghiari şi germani — participanţii la plenara Comitetului municipal de partid Braşov asigură conducerea de partid, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în telegrama trimisă de ei — de ataşamentul lor fierbinte faţă de politica partidului, profund devotată intereselor majore ale poporului, progresului şi prosperităţii patriei noastre socialiste. Dezbaterile plenarei au prilejuit o temeinică analiză critică a muncii politico-ideologice şi cultural-educative desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, relevarea rezultatelor valoroase şi a experienţei înaintate, precum şi stabilirea unui program concret de acţiune care, îndeplinit întocmai, va asigura ridicarea nivelului de conştiinţă a oamenilor muncii, mărirea contribuţiei lor la măreaţa operă de edificare multilaterală a societăţii socialiste în patria noastră. Ne angajăm în faţa conducerii partidului, a dumneavoastră stimate tovarăşe secretar general, să concretizăm eforturile noastre în realizarea suplimentară a unei producţiimarfă de 370 milioane lei, să producem prin acţiunea de autoutilaje, maşini, utilaje şi instalaţii în valoare de 130 milioane lei şi să facem noi eforturi pentru a spori productivitatea muncii, însufleţiţi de remarcabilul exemplu pe care ni-l daţi zilnic, de activitatea neobosită, de clarviziunea şi fermitatea revoluţionară pusă în slujba cauzei socialismului, a înfloririi naţiunii noastre socialiste, asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că puternicul detaşament al comuniştilor din Braşov, toţi oamenii muncii vor înfăptui neabătut politica marxist-leninistă a partidului nostru. In telegrama adresată de plenara Comitetului municipal de partid Tecuci se arată : Comuniştii, oamenii muncii din municipiul nostru îşi manifestă şi cu acest prilej recunoştinţa faţă de conducerea partidului, faţă de dumneavoastră personal, iubite tovarăşe secretar general. Ne angajăm să milităm cu perseverenţă ca indicaţiile şi măsurile stabilite să fie traduse în mod exemplar în viaţă. Urmînd pilduitoarea activitate a conducerii de partid, a dumneavoastră, organizaţia municipală, toţi oamenii muncii din municipiul Tecuci se angajează să militeze neabătut pentru asigurarea creşterii continue a rolului conducător al partidului în toate domeniile, pentru mobilizarea tuturor organizaţiilor de partid la o susţinută muncă de educare a maselor, pentru folosirea cu maximă eficienţă a mijloacelor de influenţare politică. Dezbaterile care au avut loc în organizaţiile noastre de partid — se arată in telegrama adresată de participanţii la plenara lărgită a Comitetului municipal de partid Craiova — au oglindit hotărirea comuniştilor de a-şi spori eforturile pentru ca Întreaga activitate politico-educativă ce o vor desfăşura să contribuie in mai mare măsură la Întărirea rolului conducător al organizaţiilor de partid, la creşterea spiritului combativ, revoluţionar, al membrilor de partid, pentru ridicarea continuă a conştiinţei socialiste a tuturor oamenilor muncii, educarea lor In spiritul dragostei şl devotamentului faţă de partid şi patria socialistă, al dăruirii In muncă şi apărării cuceririlor revoluţionare. Avînd ca îndreptar propunerile şi măsurile adoptate de conducerea partidului nostru, aprecierile şi recomandările expuse cu deosebită claritate şi spirit partinic, revoluţionar, de dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, ne angajăm în numele celor aproape 26 000 de comunişti, al tuturor oamenilor muncii din Craiova, că vom milita neoobosiţi pentru aplicarea în viaţă a acestui program, pentru educarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii şi îndeosebi a tineretului, în spiritul ideologiei noastre, al combativităţii revoluţionare, militante, partinice, pentru triumful principiilor eticii noastre comuniste, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. Participanţii la plenara Comitetului municipal de partid Tulcea, în numele comuniştilor şi al celorlalţi oameni ai muncii, subliniază printre altele în telegrama lor : Programul de măsuri propus partidului de către dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, precum şi preţioasele indicaţii pe care le-aţi dat la Consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei constituie încă o dovadă a grijii ce o purtaţi destinelor poporului, naţiunii noastre socialiste, întreaga noastră activitate de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii va avea la bază preţioasele idei cuprinse în propunerile şi expunerea făcută de dumneavoastră la întîlnirea cu activul de partid din domeniul ideologic. Intr-o altă telegramă, adresată de participanţii la plenara Comitetului municipal Roman al P.C.R., se arată: In numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din municipiul Roman, ne angajăm în faţa conducerii superioare de partid şi de stat, a dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Ceauşescu, să facem totul pentru ca exemplul însufleţitor pe care ni-l daţi prin munca dumneavoastră neobosită, multilaterală, plină de roade, pentru naţiunea noastră, pentru socialism, să cuprindă fiinţa tuturor laminariştilor, constructorilor de maşini, a celor ce lucrează în industria materialelor de construcţie, industria alimentară, pe şantierele de construcţie şi transporturi, şcoli, unităţi sanitare, unităţi din agricultură şi alte sectoare , participanţi entuziaşti la transpunerea în fapte a politicii partidului. In lumina programului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R şi a expunerii prezentate de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — relatează în telegrama lor participanţii la plenara Comitetului municipal Piatra Neamţ al P.C.R. — ne-am propus să orientăm Întreaga noastră activitate educativă în direcţia întăririi permanente a rolului conducător al organizaţiilor de partid, creşterii combativităţii revoluţionare a tuturor comuniştilor, să nu precupeţim eforturile noastre pentru educarea tuturor oamenilor muncii în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de partid, de patria socialistă, pentru înfăptuirea neabătută a programului partidului, a politicii sale înţelepte de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Comuniştii, toţi oamenii muncii din oraşul Copşa Mică — se arată in telegrama trimisă de plenara lărgită a comitetului orăşenesc — români, maghiari, germani — îşi exprimă hotărirea fermă de a traduce în viaţă magistralul program de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste fiind pe deplin convinşi că pe măsură ce nivelul de conştiinţă va fi mai ridicat cu atît mai bune vor fi rezultatele în producţie, contribuţia la realizarea şi depăşirea sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Telegrame au mai fost adresate de plenarele lărgite ale Comitetelor orăşeneşti de partid Slobozia, Vişeu, Pîncota. Noi, comuniştii din organizaţia de bază a Institutului de studii istorice şi social-politice, ceilalţi lucrători ai institutului — se arată în telegrama trimisă — suntem hotărîţi să ne punem întreaga capacitate de muncă în slujba îndeplinirii sarcinii de a face să răzbată în lucrările şi publicaţiile noastre acel spirit militant combativ, revoluţionar, pe care l-a avut şi îl are lupta poporului la frunte cu comuniştii. In telegrama trimisă de participanţii la plenara comitetului de partid de la Studioul cinematografic „Alexandru Sahia“ se subliniază printre altele . Mărturisindu-vă marea noastră admiraţie pentru neobosita dumneavoastră activitate, pătrunsă de grija permanentă pentru destinele patriei socialiste şi fericirea tuturor oamenilor muncii, ne angajăm să îmbunătăţim substanţial munca politico-educativă, să facem din ea instrumentul care să determine ca filmele realizate de noi să contribuie cit mai eficient la ridicarea conştiinţei socialiste a maselor, să adune pentru posteritate imaginile cele mai caracteristice pentru efortul eroic al întregului popor, condus de partid. (Agerpres)" Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu _____________________________ Fiecare comunist-un militant activ pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor Există aici, într-o încăpere din Fabrica de ţigarete Bucureşti, o sugestivă şi emoţionantă expoziţie. Fotocopii ale unor documente ale vremii, tăieturi de ziare, arte şi alte piese migălos selectate amintesc vizitatorului crîmpeie din tradiţiile eroice ale muncitorilor fostei „Regii“, detaşament al clasei noastre muncitoare care, in anii grei ai ilegalităţii s-a aflat, nu o dată, pe baricadele luptei revoluţionare. De aceea, acum, cînd plenara comitetului de partid a procedat la o reliefare a sarcinilor de mare răspundere ce revin comuniştilor de aici, în lumina programului de educaţie comunistă adoptat de conducerea partidului, dezbaterea, străbătută de înaltă responsabilitate, combativă, exigentă, a reflectat convingător strădaniile organizaţiei de partid de a cinsti trecutul eroic prin faptele unui prezent bogat in realizări. Acest spirit revoluţionar, această conştiinţă a datoriei au străbătut ca un fir roşu lucrările plenarei, la care a luat parte tovarăşul Ion Vinţe, vechi militant al mişcării muncitoreşti. Informarea prezentată de tovarăşa Maria Pop, secretarul comitetului de partid, bogată în conţinut, remarcabilă prin caracterul ei analitic şi atitudinea critică faţă de neajunsuri, a fost urmată de exigente dezbateri, care s-au concentrat îndeosebi către depistarea căilor şi metodelor destinate a spori eficienţa muncii politico-ideologice. — Programul elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, spune în plenară tov. Constantin Paraschiva, se adresează direct fiecărui comunist, fiecărui om al muncii. In acest program noi vedem cu claritate trăsăturile noastre de mîine, chipul de om înaintat, constructor al celei mai avansate societăţi omeneşti. Spiritul măsurilor adoptate de partid este profund revoluţionar, de luptă, de acţiune şi, de aceea, făurirea omului nou trebuie să se bazeze pe contribuţia fiecăruia dintre noi. Cu deosebită vigoare rezultă din documentele de partid puse în dezbatere ideea că perfecţionarea muncii politico-ideologice şi cultural-educative presupune o puternică activizare politică a tuturor comuniştilor, sporirea aportului fiecăruia la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. — Partidul ne-a pus în faţă un program pe cit de bogat pe atît de concret, arăta, în continuarea lucrărilor plenarei, tov. Constantin Repede, în care sînt fixate atît ţelurile, cit şi modalităţile de a le atinge. Din aceste deosebit de importante documente se desprinde cu claritate că problemele dezvoltării conştiinţei nu trebuie tratate in mod abstract sau lăsate să se rezolve de la sine. Conducerea partidului ne arată că, noi, comuniştii, trebuie să acţionăm precis, să punem, cum s-ar zice, degetul pe rană, să ştim ce să perfecţionăm şi ce să combatem. Aşa suntem datori să procedăm şi in munca de partid din fabrică. Să formăm omul nou, dezvoltînd cinstea, hărnicia, dragostea de muncă şi de fabrica noastră, spiritul tovărăşesc. Care sunt direcţiile de perfecţionare a profilului etic ? Ce implicaţii specifice au in această fabrică, la fiecare loc de muncă ? Iată întrebări ale căror răspunsuri plenara le-a cumpănit cu maturitate. — Discutînd despre om, in lumina spiritului revoluţionar al documentelor de partid, spunea tov. Petre Craus, cred că trebuie să avem în vedere, înainte de toate, necesitatea combaterii pasivităţii. Această trăsătură negativă poate influenţa defavorabil întreaga activitate a unui om. Aici, în fabrică, noi ne confruntăm, deseori, atit in producţie, cit şi în viaţa de partid, cu asemenea manifestări de indiferenţă, de dezinteres sau de interes îngust, cînd marile probleme ale colectivului sunt trecute cu vederea. Am criticat nu o dată — după cum s-a spus şi în informarea prezentată aici — pasivitatea unor comunişti faţă de felul cum işi fac datoria tovarăşii lor de muncă, sau privind pregătirea politică şi ideologică a acestora. A combătut, însă, cu perseverenţa necesară, munca politică şi ideologică din fabrică acest spirit sălciu, care acţionează ca o frînă în calea progresului ? După opinia mea, foarte puţin. De aceea, cred că, in primul rînd, va trebui să acţionăm în direcţia stimulării sentimentului de răspundere comunistă atît faţă de munca lui, cit şi a celor din jur, sarcină care nu poate fi realizată decit printr-o intensă activitate politică de la om la om. — Cred că va trebui să ne îngrijim mai mult de creşterea forţei de educare comunistă a tuturor mijloacelor muncii de partid, a spus tov. Cristina Călinescu. Mă gîndesc, între altele, la îmbunătăţirea calitativă a adunărilor generale de partid, la creşterea rolului lor de şcoală a educaţiei comuniste, la înlăturarea tendinţelor de tehnicizare şi profesionalism îngust, prezente in multe dezbateri şi care fac ca oamenii să nu discearnă îndatoririle lor politice, sarcinile de partid într-o împrejurare sau alta. Evident, la perfecţionarea climatului spiritual putem fi ajutaţi mult mai mult de anumite instituţii şi organisme centrale, cu atribuţii în domeniul propagandei şi culturii. Sunt, după părerea mea, neîndestulătoare tirajele unor lucrări politico-ideologice de mare importanţă, ceea ce face dificilă procurarea lor , dezbateri cu caracter teoretic, pe teme ale ideologiei marxist-leniniste, au loc arareori, iar cele organizate de televiziune mai poartă pecetea generalităţilor. Adresă clară, precisă, a sarcinilor muncii de partid din fabrică pentru dezvoltarea trăsăturilor omului nou, cu o conştiinţă înaintată, au avut mai toate luările de cuvînt din plenara comitetului de partid. Cu deosebire au fost dezbătute obiectivele privind educarea comunistă a tinerilor muncitori, combaterea parazitismului, a tendinţelor retrograde privind atitudinea faţă de muncă şi obligaţiile sociale. In acest sens, tov. Ioana Frăţiloiu, Popa Constantin, Valentin Nistor, Dumitru Dumitrescu, Tudor Vlădescu, Constantin Teodora au relevat îndatoririle ce revin comuniştilor din fabrică in domeniul muncii de educare comunistă a tineretului. Luînd cuvintul in încheierea lucrărilor plenarei, tovarăşul ION VINŢE a arătat că întregul partid, întregul popor dau o înaltă apreciere programului de îmbunătăţire a activităţii politico-ideologice şi culturaleducative cuprins in măsurile iniţiate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi aprobate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. Documentele pe care le dezbatem au o excepţională valoare teoretică şi practică, ele constituie un puternic instrument de perfecţionare a vieţii noastre sociale. Prin ele, secretarul general al partidului a demonstrat încă o dată înaltele sale calităţi de remarcabil conducător comunist, spiritul de responsabilitate de care este animat pentru mersul înainte al construcţiei socialiste, marea sa capacitate de a sesiza din timp şi a găsi soluţii pentru problemele de care depinde mersul înainte al societăţii noastre. Ţelul suprem al politicii partidului nostru este creşterea bunăstării materiale şi spirituale a maselor, dezvoltarea plenară a personalităţii, făurirea omului nou, profund devotat socialismului şi comunismului. Identificarea cu ţelurile şi idealurile de libertate, de dreptate şi echitate socială ale partidului dau un înalt conţinut conştiinţei şi vieţii noastre. Mulţi tovarăşi s-au referit aici la trecut, la tradiţiile revoluţionare ale „Regiei“, aşa cum li spuneam pe vremuri fabricii dumneavoastră, la obligaţia de a continua şi ridica pe un plan superior aceste tradiţii. Asta mă face să-mi amintesc că, în urmă cu peste 40 de ani, cânci am intrat în mişcarea revoluţionară, generaţia noastră de revoluţionari comunişti avea un unic ţel : să lupte, cu orice sacrificiu, pentru a răsturna regimul burghezo-moşieresc. Ştiam că va trebui să înfruntăm închisorile, schingiuirile şi, poate, să păşim, cu fruntea sus, în faţa plutoanelor de execuţie. Oare ce ne-a dat putere pentru toate acestea ? Idealurile măreţe ale comunismului ! Conţinutul lor profund uman a înflăcărat conştiinţele noastre, simţul datoriei faţă de clasa muncitoare, faţă de popor. Desigur, lupta se duce astăzi In condiţii fundamentale schimbate, clasa muncitoare, sub conducerea partidului, a devenit o clasă de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie, clasa conducătoare a societăţii. Răspunderile majore ale membrilor partidului izvorăsc insă şi azi din aceleaşi trăsături caracteristice ale comunistului : el trebuie să fie un luptător de avangardă pentru triumful noului, împotriva ideologiei şi mentalităţilor burgheze, a tot ceea ce este vechi şi retrograd. Tocmai in condiţiile creşterii in complexitate a sarcinilor construirii noii orînduiri, partidul nostru consideră ca o necesitate obiectivă dezvoltarea conştiinţei socialiste, iar realizarea acestui obiectiv trebuie să concentreze eforturile fiecărui comunist. După ce s-a referit pe larg la transformările revoluţionare petrecute în ţara noastră în anii puterii populare, la faptul că succesele dobândite sunt opera comună a oamenilor muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, care, sub conducerea partidului, au desfăşurat o muncă eroică pentru edificarea orînduirii socialiste, tovarăşul Ion Vinţe a subliniat caracteristicile etapei pe care o străbate ţara noastră, faptul că dezvoltarea impetuoasă a forţelor de producţie se îmbină cu perfecţionarea relaţiilor dintre membrii societăţii, lărgirea şi adincirea democraţiei socialiste, participarea tot mai activă a întregului popor la conducerea societăţii — ceea ce reclamă, în mod obiectiv, dezvoltarea conştiinţei socialiste. — înfăptuirea obiectivelor măreţe ale edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate nu poate fi asigurată decât prin activitatea conştientă, pasionată, a comuniştilor, a întregului popor, prin eforturi intense, dăruire şi spirit revoluţionar. Să ridicăm la un nivel superior Întreaga muncă de partid, care să combată rămăşiţele vechiului în conştiinţa oamenilor. O atenţie deosebită să acordăm educării tineretului, sarcină de prim ordin a fiecărui comunist, să cultivăm în rîndurile tinerelor generaţii sentimentul mîndriei de a face parte dintr-un popor harnic, care şi-a luat soarta in propriile sale miini şi, prin munca sa eroică, condus de partid, îşi făureşte un viitor minunat. Platon FARDAU VIAŢA DE PARTID ! SCINTEIA — miercuri 15 septembrie 1971 Noul hotel „Vulturul" din staţiunea Venus-Mangalia Foto : S. Cristian AM PRIMIT SCRISOAREA DV.! TOVARĂŞE PRIMAR AL SECTORULUI 7... ...suntem foarte insistent rugaţi de circa trei mii şi ceva de cititori să atragem atenţia edililor din sectorul dv. că din cauza dumnealor... — I.T.B. îşi distruge parcul de autobuze de pe liniile 73, 105, 118... — Proprietarii de automobile, care locuiesc in microraionul 7, la fel... — După fiecare ploaie ,răcesc, şi se îmbolnăvesc zeci de pietoni... Să vă explic .* pe strada Alex. Moghioroş, intre staţiile Drumul Taberei şi Compozitorilor, au aparut nişte hîrtoape, ori mai pe radical spus nişte denivelări de-ţi strică nu numai autovehiculul, dar şi pofta de mincare, şi... Şi ceea ce este şi mai vesel este faptul că după fiecare ploaie se formează aici un fel de lac Herăstrău, dar fără bărci de traversare. Aşa că, pietonii mai grăbiţi, ca să ajungă in partea cealaltă, se descalţă şi gata... Fac farmaciilor planul la Diana şi antinevralgice. P.S. Locuitorii microraionului 7, in special locuitorii blocurilor de pe strada Valea lui Mihai, îmi atrag atenţia că intre blocuri nu există cale de acces. Pentru a ajunge acasă fără cizme de pescuit trebuie să sară din cărămidă in cărămidă, iar pe întuneric din baltă in baltă, pentru că lipseşte cu desăvirşire iluminatul exterior... Vă mulţumim pentru atenţia cu care ne-aţi urmărit. N-AŢI PIERDUT DOI CAI MARO? Pe cuvînt că nu glumim. In cadrul păşunii alpine din muntele Crăciunel s-au găsit, în ziua de 29 mai 1971, doi cai. Cu toate investigaţiile făcute de Consiliul popular al comunei Rodna, judeţul Bistriţa-Năsăud, nu s-a putut găsi proprietarul. Dacă intimplător intilniţi ,doi călăreţi fără cai, şi mai ales cap, vă rugăm să-i îndrumaţi spre comuna Rodna. Mulţumesc ! APA NU ESTE BUNA NICI IN BOCANCI DARMITE-N MOTOR Inginerul loan Trifan din Braşov ne face cunoscut că de peste patru luni a făcut o reclamaţie la baza de desfacere a produselor petroliere din acelaşi oraş şi că pină acum nu a primit nici un răspuns. — Ce nedreptate vi s-a făcut . — In ziua de 16 mai a c. m-am dus la staţia de alimentare de la ieşirea din Braşov, pe şoseaua Hărmanului şi l-am rugat pe distribuitor să mă servească cu 20 litri de benzină. Am plătit, am salutat şi la cîteva sute de metri de staţie s-a oprit motorul. M-am invirtit în jurul maşinii, s-a invirtit şi un şofer mai profesionist decit mine şi mi-a uns în nas : „Păi cu apă vrei dumneata să-ţi meargămotorul ?“ Plătesc benzină şi distribuitorul îmi pune apă ! In situaţia mea au mai fost şi alţii. Am făcut reclamaţia pomenită mai sus, am cerut să fie sancţionat distribuitorul şi să mi se restituie banii plătiţi pe... apă. Pină acum nimic. Dumnealor nu au obligaţia să răspundă seniorilor oamenilor muncii ? — Ba da ! — Atunci ? De ce nu răspund ? Să-mi dea librarul apă în loc de cerneală „Student“ dacă ştiu. ALO !... ALO !... AL0000 ! Abonaţii telefonici din Băile Herculane mă întreabă dacă-mi aduc aminte de reclamaţia pe care mi-au trimis-o acum doi ani. — Cum să nu ? Cum să nu-mi aduc aminte ? Era vorba de nişte cabluri care trebuiau schimbate. Ba mi-aduc aminte că am şi dat curs reclamaţiei dv... — Vă mulţumim ! Ştim că aţi dat curs. Că după citeva zile a venit un „stol“ de specialişti, au făcut nişte proiecte de schimbare a cablurilor, au stat de vorbă şi cu unii abonaţi, am fost rugaţi să nu ne codim şi să spunem cu curaj toate neajunsurile... — Mă rog, şi ? — Plătim abonament, dar tot noi vorbim, şi tot noi ne auzim... Cablurile n-au fost schimbate. Dragi abonaţi, noi o să mai atragem atenţia P.T.T.R., dar numai cu condiţia să nu reveniţi iarăşi cu aceeaşi problemă peste doi ani. Acceptaţi ? DE CE DEDEŞI, NENE? Ion Iovu, cu toate că stă pe strada Victoriei 187, din Băileşti, a fost molestat cu ciţiva pumni, dacă nu şi mai rău de către vicepreşedintele Consiliului popular al oraşului Băileşti, Oprea Ghenciu. — Şi de ce dete, tovarăşe Iovu ? — Silit şeful unei baze la întreprinderea de industrializare a laptelui şi intr-o zi m-a chemat la telefon tovarăşul vicepreşedinte. — Şi ce-ţi zise ? — Să mă duc pină la dinsul, la birou. La mine insă era în inspecţie un tovarăş director general din minister. I-am spus tovarăşului vicepreşedinte şi d-sa mi-a spus să mă duc şi cu directorul general. Tovarăşul director general insă n-a vrut să vină pentru că era grăbit. — Și te dusesi singur şi nu-ţi făcusi nici asigurare la ADAS ? — Cum m-a văzut, cum m-a luat în primire. Că, de ce nu l-am dus pe directorul general in dinţi la dumnealui. — De ce nu-i spusesi că ai dantura in reparaţie ? — N-am mai apucat pentru că a şi început să-mi tragă. Tovarăşe Iovu, vorbirăm cu Consiliul popular judeţean Dolj şi tovarăşul prim-vicepreşedinte ne zise că făcură cercetări, că ai dreptate şi că acest caz se va discuta şi se vor lua măsuri la prima plenară a biroului consiliului orăşenesc. Altceva ce mai e pe la Băileşti ? Vă plăcu monologul lui Amza Pelea de săptămina trecută ? TOTAL LEI 3 308, PLUS UN SĂPUN DE TOALETĂ ROZ Atit a costat-o pe Amăriuţei Miliţa-Lucica din Focşani un act de bunăvoinţă. Dar iată despre ce este vorba. Cică mai acum cîteva zile i-a bătut la uşă o domnişoară de vreo 25 de ani, dar cu rochie scurtă şi-a întrebat-o dacă nu are cumva nevoie de fată la copil. N-avea nevoie. Dar i-a spus că ştie pe cineva care aşteaptă o „ocazie“ ca asta. A invitat-o în casă şi într-o pauză de atenţie a gazdei, domnişoara cu rochie scurtă a îndesat, într-o sacoşă lungă, lucruri in valoare de 3 308 lei, plus un săpun de toaletă roz. Ne facem datoria să atragem atenţia celor care au nevoie de fată la copil şi au pauză in atenţie că pe domnişoara cu rochie scurtă o cheamă Florica Popovici, este din Dorohoi, s-a născut la 15 martie 1944 şi credem că este capabilă să dispară şi cu lucruri de valoare mai mare. Florico, tovarăşa Amăriuţei te roagă să-i trimiţi lucrurile înapoi, pină nu te reclamă la miliţie. Săpunul păstrează-l dacă e roz ! Nicuţă IANASE I I I I I I I I Cursa I I ciubucarului Făcînd cursa din Satu-Mare . I spre Iojib, şoferul Bökeny Ca- I I rol de pe autobuzul 31-SM-294, I * l-a primit în maşină şi pe şofe- 1 I rul Vida Barna Ion, de la a- I ceeaşi autobază care dorea, chi- I purile, să meargă acasă, la Iojib. II Ajuns însă în localitatea de do- ■ miciliu, acesta din urmă a prins I un moment cînd şoferul titular I a coborît de la volan şi ureîn-du-se în locul lui a pornit cu I toată viteza spre autogara I Satu-Mare. Aici, a încărcat au- •I tobuzul cu călători de la care i a Încasat bani, fără a da bilete, I şi a pornit în cursă cu destinaţia Ghirişa. Oprit cu greu pe tra- seu de organele de miliţie, şo- I ferul ciubucar a mărturisit că I voia să-şi „completeze“ o lipsă de peste 2 000 lei din gestiunea I biletelor de pe autobuzul pe care I era şofer. Şoferul tn cauză ur- I mează să-şi primească pedeapsa. • Cum vor explica însă cei din I conducerea autogării faptuî că atîta timp nu au controlat decontul biletelor pe care şoferul I le „gestiona“ ? Rubrică redactată de : Dumitru TIRCOB Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenților I „Scînteii". II I FAPTUL DIVERS « Paznici şi „paznici“ Traian Purcel, din satul Murani (Timiş) s-a apucat să-şi repare casa. Intrînd în tratative cu vecinul său, Roman Ion Fulişan, paznic la şantierul barajului din Murani al T.C.I.F. Timişoara, acesta s-a oferit să-i „procure“ materiale de construcţie. De la şantierul „păzit“ de el. Intr-o noapte însă, cînd, cu concursul tractoristului Vasile Moţ, transporta nişte saci cu ciment In ograda lui Purcel, a fost surprins în flagrant de către paznicul comunei Teodor Gligor, care l-a demascat imediat. Astfel, paznicul necinstit urmează să suporte rigorile legii. Lui T.G., în schimb, care a dovedit cu adevărat vigilenţă de paznic — felicitări. Nici în căruţă, nici în teleguţă De aproape două luni de zile, pe linia ferată de pe ruta Ba- Icău—P. Neamţ se execută unele lucrări de reparaţii. Pentru a „ uşura lucrările, au fost sus-I pendate două trenuri de persoane (nr. 5 081 Şi 5 076). Şi lucrările intr-adevăr s-au uşurat.In schimb, călătoria pe acest traseu s-a îngreunat nespus. Gările stau tixite de călători, de dimineaţă pînă la amiază, cindI trece acceleratul şi aceasta deoarece singurul autobuz existent circulă exact la ora cînd pleacă şi trenul, mergind aproape gol. Desigur, lucrurile s-ar fi simplificat dacă întreprinderea de transporturi (care, de altfel, aparţine aceluiaşi minister) ar mai fi programat citeva autobuze care să suplinească trenu- rile anulate. Dat fiind că lucră-I rile vor fi isprăvite abia in luna noiembrie, vor găsi oare forurile de resort modalitatea de a scoateI din... pani circulaţia dintre Bacău şi Piatra Neamţ î n Comuna florilor Sătenii comunei Ghindari, din judeţul Mureş, vădesc un mare interes pentru înfrumuseţarea localităţii lor, modernizarea reţelei edificiilor publice, drumurilor şi a altor obiective de interes obştesc. Prin ample acţiuni de marte patriotică, cu sprijinul edililor comunei , primarul Kalman Imre este nu numai un priceput gospodar, ci şi un îndrăgostit al florilor — sătenii au construit, în acest an, două cămine culturale, 14 poduri, 5 000 mp trotuoare, 5 km drumuri şi multe alte obiective în valoare totală de aproape 2 milioane de lei. Dar realizarea cu care sătenii se mîndresc cel mai mult este înfrumuseţarea centrului comunei şi a satelor aparţinătoare prin sădirea a peste 10 000 de trandafiri din cele mai diverse soiuri. O realizare pentru care comuna Ghindari ar putea căpăta, şi pe bună dreptate, numele de „comună a florilor“. Oamenii la datorie Era spre sfîrşitul zilei de II muncă cînd la instalația de monomer a uzinei chimice din I Borzeşti s-a ivit o defecțiune la compresorul de pe linia de com-I primare a acetilenei. Pentru re- I medierea avariei erau necesa- I re, după toate calculele, cel pu- II fin două zile bune de muncă. ■ Qr, aceasta ar fi însemnat pier- I deri considerabile de producţie. In această situaţie, maistrul Vasile Sava, împreună cu alţi I ciţiva muncitori — Ion David, I Toader Raiciov, Nicolae Preda, *I Ion Haican şi Dumitru Ţoţa — I au hotărit să rămină peste pro- I gramul lor de lucru pentru nu- |I lăturarea defecţiunii. Treaba nu a fost deloc uşoară, dar ei au I reuşit să remedieze defecţiunea I intr-un timp record de două ore. Astfel a fost salvată o pro- I ductie in valoare de peste 1 100 000 lei. I I I I I I I I I