Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)
1971-10-26 / nr. 8949
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I iar Mihai Anuţic se află arestare gravă la spital. I Acul fatal ! I Deşî în vîrstă de numai 2 ani şi 8 luni, copilul Zorilă Ciucu-reanu, din satul Mănăşturel, comuna Cuzdrioara (Cluj), a fost lăsat de către părinţi singur în casă. La puţin timp după aceea, scotocind în dreapta şi iu stingă, el a dat peste un ac cu care a | început să meşterească la apa- • ratul de radio. Şi, tot umblînd [ cu acul la aparat, a ajuns la | priză. O puternică scinteie e-lectrică şi micuţul Zorilă a fost I trîntit la pămînt. Cînd s-au în- | tors acasă, părinţii l-au găsit în stare de comă. L-au transportat urgent la spital, dar, cu toate e- I forturile medicilor, nu a mai • putut fi salvat. Rubrica redactată de Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID i cu sprijinul corespondenților • „Seînteii". . II I I I DIVERS! -------1 | Repartiţia I inspecto- I I rului I Intr-una din zilele trecute, R.D. din Hunedoara s-a prezentat la Livius Lupaş, inspector I pentru probleme de muncă şi I ocrotiri sociale la consiliul popular municipal pentru a afla rezultatul cererii sale de încadrare în cîmpul muncii. I Nici n-a intrat bine pe uşă şi . inspectorul Livius Lupaş l-a în- I trebat, mai în glumă, mai in I serios, cit ii dă $» schimbul unei veşti bune. După care, văzînd că I răspunsul intirzie, l-a făcut să înţeleagă că o asemenea cerere trebuie însoţită şi de o „aten-ţie“ corespunzătoare. In această I situaţie, nemaiavind încotro, I . D. i-a dat şi el, la rîndu.i, a înţelege că s-a hotărit să-i in- I deplinească această condiţie. Exact in momentul în care Li- ' vius Lupaş îşi incasa suma soli- I citată a fost arestat. Acum aş- I teaptă „repartiţia" ce i se cu- i vine. ’ I Un miner I la volanul I unei auto- I basculante | într-una din zilele trecute. în I timp ce circula pe traseul din I tre Exploatarea minieră Herja și Uzina centrală de preparare I a minereurilor din Baia Mare, | autobasculanta 31—MM—1359 a accidentat mortal pe Rozalia I Florian. în urma cercetărilor în- treprinse s-a stabilit că la vo- planul maşinii se afla minorul I Alexandru Sabău. In ciuda fan- I tului că acesta nu poseda per- I mis de conducere, şoferul Vasile Ionaş i-a încredinţat auto- I basculanta cu care Alexandru Sabău a efectuat trei curse pen- * tru a transporta minereu. De- I sigur, culpa şoferului „de ocazie“ este în afară de orice în- ' doială. Ancheta în curs va lua I — sperăm — în considerare I toate împrejurările în care s-a * săvîrşit accidentul, pentru ca şi I ceilalţi vinovaţi să fie pedepsiţi aşa cum se cuvine. „ Mirela este ! din nou , acasa! " La această rubrică („Scînteia“ , nr. 8938 din 15 oct. a.c.) relatam I o întimplare petrecută în Sla- | tina : micuţa Mirela Hristea, de 4 ani, dispăruse de acasă împreună cu fata care o îngrijea, Doina Stoica. Prin eforturile or- ganelor de miliţie, Mirela a fost găsită la întorsura Buzăului (Covasna), la Ion Stoica, rudă • I I I I I PAGINA 2 I FAPTUL! CREŞTEREA COMBATIVITĂŢII REVOLUŢIONARE -obiectiv primordial al muncii politice de masă Ca pretutindeni în ţară, organizaţiile de partid din judeţul Vaslui desfăşoară o vastă activitate în vederea transpunerii în viaţă a programului de măsuri elaborat de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea muncii politico-ideologice şi culturaleducative. Dezbaterile consacrate acestor importante probleme, în adunările generale ale organizaţiilor de bază, în plenarele comitetelor de partid, ca şi în plenara lărgită a comitetului judeţean de partid, au constituit un prilej de exigentă analiză a activităţii fiecărei organizaţii creînd astfel condiţiile spre a traduce în viaţă sarcinile trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind ridicarea nivelului combativităţii revoluţionare a întregii activităţi de educaţie comunistă. Referindu-mă în cadrul acestui articol la aspectele privind munca de partid la sate, trebuie să arăt că experienţa ne-a dovedit şi cu acest prilej că spiritul combativ nu este o problemă teoretică, abstractă, un scop în sine, ci are profunde implicaţii practice — fiind menit să confere activităţii politicoeducative de masă eficienţă în promovarea atitudinii înaintate faţă de muncă, faţă de societate — se reflectă in rezultatele muncii de zi cu zi. Exemplele ce atestă acest adevăr sunt numeroase. Cooperatorii din sectorul zootehnic al C.A.P. Costeşti, de pildă, n-au realizat anul trecut, în mod integral, nici unul dintre indicatorii de plan. Analiza întreprinsă acum citeva luni de comitetul de partid al cooperativei a stabilit ca organizaţia de bază de aici a folosit insuficient şi sporadic mijloacele variate ale muncii politico-educative spre a influenţa conştiinţa cooperatorilor. Gazeta de perete a fost desfiinţată, activitatea agitatorilor era ca şi inexistentă. Cum era şi firesc, analiza a prilejuit o amplă dezbatere, focul criticii îndreptindu-se mai cu seamă asupra biroului organizaţiei de bază, a comuniştilor şi brigadierului din sectorul respectiv. In final, s-a adoptat un plan de măsuri cu sarcini concrete, fiecare comunist, la locul de muncă, fiind investit cu răspunderi precise. Ca urmare, munca agitatorilor a dobîndit un caracter combativ, raportat la situaţia „la zi“ din sector ; gazeta de perete şi-a îndreptat atenţia asupra cauzelor care au generat neindeplinirea planului : specialiştii din comună, au fost şi ei antrenaţi in activitatea educativă, accentul principal fiind pus îndeosebi pe cultivarea atitudinii înaintate faţă de muncă, faţă de avutul obştesc. Stimularea spiritului combativ şi raportarea lui la sarcinile practice au dat rezultate. De unde pînă nu de mult sectorul zootehnic era mereu ţinta criticilor, în recenta plenară a comitetului de partid s-a anunţat îndeplinirea sarcinilor de plan pe întregul an ca şi a angajamentului de a realiza, suplimentar, importante cantităţi de carne şi lapte. Intrucît asemenea metode au dat rezultate şi în alte organizaţii, participanţii la dezbaterile consacrate recentelor documente de partid au hotărit extinderea lor, valorificarea întregului arsenal de forme şi mijloace ale muncii politico-educative. Cu acelaşi prilej, în adunările şi plenarele comitetelor comunale de partid s-a subliniat tendinţa unor birouri ale organizaţiilor de bază, ca acelea din comunele Hurdugi, Măluşteni, care considera că obligaţiile lor privind dezvoltarea combativităţii comuniştilor se realizează prin prezentarea unor informări în care diferite fenomene negative sunt „înregistrate“, fără a arăta insă cauzele care le-au generat, măsurile ce se impun pentru remedierea lor. Ni se întâmplă uneori ca, stînd de vorbă cu secretari ai organizaţiilor de partid din comunele Micleşti, Arsura Găgeşti şi interesîndu-ne de modul de desfăşurare a muncii politice de masă, să ni se relateze pe larg despre numărul cercurilor din învăţământul de partid, al cursanţilor, propagandiştilor agitatorilor. Fireşte, este bine că se ţin asemenea evidenţe, dar nu e bine ca preocupările pentru aspectele statistice şi organizatorice să umbrească preocuparea pentru ceea ce este esenţial — şi anume, problemele de conţinut ale muncii politico-educative, eficienţa ei practică. Nu ne putem impăca cu faptul că organizaţiile de partid din comunele Stănileşti, Griviţa, Ştefan cel Mare ocolesc „cu prudenţă“ asemenea aspecte „delicate“, cum sunt cele privind tendinţele de căpătuială, de îmbogăţire prin speculă a unor cooperatori, care valorifică pe piaţă cu suprapreţ diferite produse (unele achiziţionate de la alţi cooperatori). După cum nu putem trece cu vederea nici tendinţa unor organizaţii de partid din comunele Bogdăneşti şi Ivăneşti de a reacţiona faţă de cazurile de sustragere din avutul obştesc numai prin măsuri administrative, în loc de a acţiona cu perseverenţă pentru crearea unei opinii de masă combative, care să supună oprobriului public astfel de manifestări, incit nimeni să nu mai cuteze a-şi umple buzunarele pe seama colectivităţii. Raportarea combativităţii la efectele ei practice presupune a-i asigura un conţinut corespunzător. Experienţa organizaţiilor de partid a arătat nu o dată că plutirea în generalităţi, limitarea spiritului combativ la unele sarcini mărunte, nesemnifi ciaţa de partici cative, in timp ce problemele majore sunt lăsate pe plan secundar, reduc considerabil eficienţa muncii politice. Dimpotrivă, ancorarea muncii politice de masă in realităţile unităţii, canalizarea ei spre realizarea sarcinilor majore ii conferă vigoare, eficienţă practică. In comuna Duda-Epureni, de exemplu, organizaţia de partid a stabilit un plan de perspectivă al activităţii desfăşurate în vederea dezvoltării conştiinţei cooperatorilor. Realizarea sa nu era deloc uşoară dacă se ţine seama că participarea la muncile agricole era nesatisfăcătoare, ceea ce se reflecta şi in întreţinerea deficitară a culturilor. S-a început prin organizarea unor conferinţe în cadrul cărora s-a explicat convingător necesitatea participării tuturor cooperatorilor la muncile agricole ; agitatorii au organizat in acest sens discuţii pe brigăzi şi familii ; gazetele de perete au fost revitalizate ; s-au editat foi volante în care se evidenţiau realizările şi se criticau lipsurile fiecărui colectiv. Agitaţia vizuală a îmbrăcat şi ea un caracter concret : au fost popularizate sarcinile de producţie, s-a arătat ce pierderi aduce o zide netarticipare la muncă, efectele negative ale proastei întreţineri a culturilor etc. Membrii consiliului de conducere şi ai birourilor organizaţiilor de bază, repartizaţi pe brigăzi, au iniţiat sistematic întrlniri cu cooperatorii, în cadrul cărora au stimulat formarea unei atitudini noi, socialiste faţă de muncă şi de averea obştească. Eficienţa acestor măsuri este elocventă : participarea la muncă a devenit o îndatorire pentru cei mai mulţi dintre cooperatori, succesele în producţie au sporit reflectînd, „pe viu“, dezvoltarea conştiinţei oamenilor. Evident, aici combativitatea a îmbrăcat un conţinut major, s-a îndreptat către problemele esenţiale ale colectivului. Sunt însă comitete de partid în care tăişul muncii politice nu vizează chestiuni de stringentă actualitate, forţa acesteia irosindu-se in domenii minore sau fără legătură directă cu starea de lucruri de la locul de muncă respectiv. In comuna Pogana, de exemplu, deşi tractoarele şi celelalte maşini agricole au fost mult timp inactive în campania de vară, din cauza insuficientei lor pregătiri pentru recoltare, formele muncii politice nu şi-au concentrat tirul spre combaterea neglijenţei unor mecanizatori care n-au remediat operativ şi in bune condiţii defecţiunile survenite. La gazetele de perete erau afişate foto-montaje din alte localităţi, munca de la om la om se reducea la informarea despre unele noutăţi publicate in ziar etc. Subliniind necesitatea creşterii spiritului combativ al comuniştilor, recentele documente de partid pun in faţa organizaţiilor de partid sarcina folosirii pe ţărimul dezvoltării conştiinţei socialiste a tuturor formelor şi metodelor activităţii politico-educative. Bine procedează Comitetul comunal de partid Tutova, care, în activitatea politică de masă desfăşurată aci utilizează — cu aceeaşi combativitate — adunările de partid, agitatorii, gazetele de perete, panourile de onoare, întilnirile pe colective restrînse (familii, brigăzi, echipe etc.). Conştiinţa cooperatorilor este influenţată pe un plan larg, continuu, ceea ce a contribuit la rezultatele dobindite aici in producţie. In alte comune însă, ca Ghergheşti, de pildă, organizaţia de bază limitează forţa de influenţare a muncii politice folosind doar gazeta de perete şi neglijind, în schimb, agitatorii, in general munca de convingere de la om la om. Există organizaţii de partid unde s-a încetăţenit ideea că spiritul combativ se manifestă numai în şedinţe ; astfel, în satul Bolaţi, din comuna Rebricea, adunările de partid sunt foarte „bătăioase“, dar după criticile exprimate în acest cadru nu urmează nici un fel de măsuri practice. Nici gazeta de perete, nici agitatorii, nici biroul organizaţiei de bază nu întreprind nimic spre a determina remedierea neajunsurilor semnalate în cadrul adunărilor. Desigur, este foarte bine că şedinţele au un caracter combativ, dar necorelarea ulterioară a spiritului lor cu diferite forme ale muncii politice de masă diminuează efectul unor luări de poziţii critice. Iată de ce cred că se impune, în lumina recentelor documente de partid, o revitalizare, o mai adincă prospectare a tuturor acestor forme şi metode ale muncii politico-educative, o întărire a combativităţii lor. In această ordine de idei, milităm pentru a se încetăţeni în activitatea organizaţiilor de partid o atitudine exigentă, combativă faţă de orice inculcare a normelor de conduită la viaţa socială, a principiilor moralei comuniste, împotriva tendinţelor de a limita spiritul critic numai la o anumită „categorie“ de manifestări negative, in timp ce altele sunt trecute cu vederea. Pe bună dreptate, în adunările generale deschise au fost criticate birourile unor organizaţii de bază unde s-a cuibărit atmosfera călduţă de „îngăduinţă“, de cocoroşire a lipsurilor. Semnificativă în acest sens este plenara comitetului comunal de partid Lipovăţ, unde comuniştii au subliniat că spiritul combativ presupune o atitudine fermă, intransigentă faţă de toate manifestările negative — de orice natură ar fi ele — ale oricărui membru de partid, indiferent de locul şi poziţia în viaţa satului. Pornind de la aceste considerente, comuniştii de aici l-au tras la răspundere pe locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid care, în calitate de director al căminului cultural şi vicepreşedinte al consiliului popular, nu şi-a îndeplinit sarcinile ce-i reveneau nemijlocit in îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative de masă, a refuzat numeroase sarcini politice şi obşteşti, dînd un prost exemplu de ceea ce trebuie să fie un activist pe frontul ideologic în viaţa satului. In mod îndreptăţit, plenara a hotărit înlocuirea sa din funcţia de partid încredinţată. Programul de educare comunistă elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oferă un cîmp larg de activitate pentru perfecţionarea calitativă a întregii munci de partid. Conştient de marile răspunderi ce-i revin, comitetul judeţean de partid va mobiliza toate resursele comuniştilor pentru ca indicaţiile de o deosebită însemnătate principială şi practică cuprinse în recentele documente de partid să prindă viaţă şi in judeţul nostru. Aurel ŢOLESCU secretar al Comitetului judeţean Vaslui al P.C.R. I apropiată a lui D.S., iar acum I * se află din nou alături de pă- | I rinţi. I I Au pierdut | I cărarea... | Dumitru Lazăr şi Mihai Ann- I ţie, muncitori forestieri la par- I chetul Lotrişor (Vilcea) au por- • nit într-una din zilele trecute I spre bufetul cu același nume, I aflat la circa 6 kilometri de ca- * banele in care locuiau. La du- I cere, drumul a fost plăcut şi lipsit de peripeţii. La întoarcere , insă... După zăboveala de la I bufet, la un moment dat, au pierdut cărarea şi au căzut într-o prăpastie. Rezultatul: Du- Imitra Lazăr a decedat imediat, i Prezenţa specialiştilor din ministere, din centralele industriale din alte organisme în unităţile economice, practică curentă, face parte din peisajul obişnuit al unităţilor noastre economice. Şi dacă reprezentanţii unui minister, ai unei centrale sunt aşteptaţi intr-o fabrică sau mare combinat, această aşteptare izvorăşte din încrederea pe care oamenii o au în capacitatea şi competenţa acestora de a da un bun sfat tehnic sau organizatoric pentru ieşirea dintr-un vremelnic impas, ori pentru sporirea eficienţei activităţii lor. CU astfel de prezenţe sunt obişnuiţi şi chimiştii de la Combinatul de îngrăşăminte din Tr. Măgurele, judeţul Teleorman. Numai că la începutul lunii septembrie colectivul de aici a avut o mare surpriză . Centrala de îngrăşăminte chimice trimisese, în control, ca reprezentant al său, în calitate de „specialistconsultant" pe lingă un cadru competent din centrală, nici mai mult, nici mai puţin decit pe ing. Petre Ruxandra, fost şef de fabrică, iar apoi fost inginer-şef al grupului de îngrăşăminte din combinat pînă în 1970, cînd... „la propunerea comitetului judeţean de partid, conducerea Ministerului Industriei Chimice a hotărit să schimbe din funcţiile avute pe (...) iar lui Petre Ruxandra (...) să-i desfacă contractul de muncă“. („Scînteia“ din 9 noiembrie 1970). Ce a determinat, la vremea ei, o asemenea hotărîre ? Ordinul ministrului industriei chimice cu nr. 1175 din 1970, care sancţiona grave abateri de la disciplina de producţie săvîrşite la Combinatul din Tr. Măgurele, este clar : ....Desfacerea disciplinară a contractului de muncă, cu data de 15 octombrie 1970, conform art. 13, lit. e din Legea nr. 1/1970 , ing. Ruxandra Petre (...) pentru : neurmărirea modului in care s-a desfăşurat activitatea în compartimentele pe care le-a coordonat ; neluarea de măsuri în vederea evidenţierii şi raportării corecte a producţiei realizate ; neurmărirea modului de realizare şi raportare a consumurilor specifice , neintreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor“. Aşadar, cel venit în calitate de „specialist-consultant" să dea soluţii, nu era altul decit omul care cu nici un an in urmă fusese înlăturat dintre specialiştii combinatului pentru neurmărirea..., neluarea..., neintreţinerea..., expresii care califică cel puţin lipsa de competenţă. Tocmai de aceea prezenţa lui la Tr. Măgurele, ca reprezentant al centralei, a stirnit printre chimişti discuţii aprinse, o justificată stare de nemulţumire, înregistrăm, la Combinatul din Turnu Măgurele, reacţiile citorva... inspectaţi : „Dacă nu-i vorba de-o farsă de prost gust — ne spune Florian Ionescu, actualul inginer-şef la grupul de îngrăşăminte — atunci ar trebui să credem că pentru a ajunge să fii luat in centrală, poţi munci şi prost, că nu munca stă la baza promovării cadrelor. Vreau totuşi să cred că o astfel de practică nu va rămine nesancţionată, intrucît contravine flagrant spiritului de muncă din industria noastră, tuturor normelor vieţii noastre publice.“ „Nu-mi explic numirea lui P.R. in centrală — ne spune ing. Şerban Niculescu , pentru a da indicaţii şi sfaturi tehnice in sectoarele în care el a demonstrat ce poate. Cit a fost şeful fabricii de acid sulfuric „atras“ de instalaţii pînă au căzut. Răsplata ? A fost avansat în funcţia de inginer-şef de grup, iar pentru redresarea situaţiei a trebuit să vină specialişti de la Copşa Mică, Năvodari şi Tîrnăveni şi să muncească alături de noi un an de zile ca să readucem fabrica la o funcţionare normală. Toată lumea ştie cit ne-au costat „ideile“ lui de şef de fabrică şi apoi de inginer şef de grup". Facem aici o paranteză pentru a spune că „ideile originale" ale lui P.R. şi ale altora, aplicate sau neaplicate in practică la grupul de îngrăşăminte între anii 1964—1970, au costat statul o sumă importantă şi sunt apreciate de specialişti (există documente scrise în acest sens) de-a dreptul ca „inepţii tehnice“, „plăgi pe instalaţii“ etc. Termeni cam brutali, poate , dar nu nereali. Alţi comunişti din combinat, ingineri, maiştri, operatori, ale căror opinii nu le transcriem din lipsă de spaţiu, au fost unanimi in a aprecia că au rămas surprinşi de prezenţa ing. P. Ruxandra în combinat in calitate de trimis al centralei de îngrășăminte. Nu-mi explic acest lucru, remarca unul dintre ei, decit printr-o Încălcare grosolană a normelor etice : un inginer proiectant, de la I.P.R.A.N.,ne declara că prin angajarea lui P. Ruxandra la centrală și trimiterea lui la Tr. Măgurele in control, conducerea centraţ iiei a creat o situaţie nefirească, a încălcat cele mai elementare norme ale relaţiilor de serviciu. In societatea noastră, promovarea in muncă se face din rindul acelor cadre care au o temeinică pregătire profesională, oameni capabili să mobilizeze colectivele în care lucrează, care au obţinut rezultate deosebite, oameni cu o comportare ireproşabilă în muncă şi in societate. Şi cine poate cunoaşte mai bine toate aceste lucruri, dacă nu colectivul in mijlocul căruia a muncit ? Cine poate oare emite o opinie mai competentă decit tovarăşii de muncă ai celui propus pentru a fi promovat ? Promovarea în muncă a unui cadru sau altul, are ca supremă raţiune servirea intereselor generale ale societăţii , iar cel îndrituit să aprecieze măsura in care cel propus pentru promovare va servi interesele societăţii este colectivul in mijlocul căruia a muncit. Ocolirea consultării salesau, şi mai grav, sfidarea opiniei sale, reprezintă încălcări ale normelor vieţii noastre publice, ale principiilor pe care se întemeiază relaţiile de muncă în societatea noastră. Cum s-a procedat in cazul de faţă ? Cercetăm resorturile care au dus la apariţia acestei situaţii stranii. In luna noiembrie 1970, după desfacerea contractului de muncă la Tr. Măgurele, recomandat conducerii întreprinderii de industrie locală Periş, judeţul Ilfov, P. R. depune o cerere şi „pe încredere“ este angajat ca şef al serviciului mecanic-şef cu un salariu de 2 300 lei. — La angajare — ne spune Grigore Lungan, şeful serviciului de salarizare al întreprinderii respective — ne-a declarat că este inginer chimist, absolvent de politehnică. După trei luni, cînd ne-a adus diploma şi cartea de muncă (îi blocasem salariul, ca să-l obligăm să le aducă) am fost nevoiţi să-i schimbăm şi funcţia şi încadrarea, deoarece absolvise o facultate din cadrul Universităţii şi nu putea ocupa acest post. A rămas la noi pe post de chimist principal pînă la data de 6 septembrie 1971, cînd s-a transferat. Da, la 12 august a.c., P. Ruxandra depune la conducerea Centralei de îngrășăminte, o hîrtie în care se poate citi : „Subsemnatul... accept (!) să lucrez în centrală...“ Pe un colț al acesteia, ing. Tănase Zaharescu, directorul general al Centralei de îngrășăminte, scrie : „Imediat forme de transfer în interes de serviciu“ și semnează. La adresa centralei, întreprinderea de industrie locală Periş, este de acord cu transferul. Astfel, la 6 septembrie, este încadrat in centrală pe postul de chimist principal III, cu un salariu de 2 200 lei, ca după numai 23 de zile, să fie încadrat ca inginer chimist principal II, cu un salariu de 3 025 Iei. — Cum vă explicaţi această vertiginoasă schimbare de încadrare ? — l-am întrebat pe Ştefan Dragnea, şeful serviciului de salarizare din centrală. — Păi, numai în aceste condiţii a acceptat omul să fie angajat. De altfel, tovarăşul director Zaharescu mi-a atras atenţia ca din posturile de inginer chimist II, să păstrez unul special pentru ing. Ruxandra Petre. Şi m-am conformat ! I-am adresat directorului general al Centralei de îngrăşăminte, ing. Tănase Zaharescu, • întrebare de principiu I — Dacă n-aţi fi fost director al centralei, ci director al Combinatului din Tr. Măgurele, sau, mai puţin, inginer la una din fabricile acestuia şi v-ar fi venit în control un om scos printr-un ordin al ministrului şi angajat în centrală, ce-aţi fi crezut despre conducerea centralei . In esenţă, aceeaşi întrebare i-o adresasem cu o zi înainte şi ing. P. Ruxandra. Ca şi acesta din urmă, care, zîmbind ironic a tăcut, directorul centralei a evitat răspunsul direct, clar, la Întrebare. — Ştiţi, nu avem în centrală specialişti în acid sulfuric şi fosforic. De altfel, nu avem nici pretenţia că cei mai buni specialişti sunt în centrală... Ruxandra nu-i un cap strălucit... El a fost trimis acolo ca un consultant al altui inginer. L-am luat în centrală cu aprobarea conducerii ministerului. Aşa să fie . In urma unei întrevederi cu ministrul industriei chimice, suntem în măsură să apreciem ultimele afirmaţii ale ing. Zaharescu Tănase ca fiind INEXACTE, nu este adevărat: conducerea ministerului nu a ştiut nimic despre aceste „operaţii“... ...Iată, pe scurt, „cazul Ruxandra“. Comentariile noastre sunt de prisos ; le-au făcut inginerii, operatorii de la Tr. Măgurele — şi noi ne declarăm întru totul de acord cu ele. Acum, aşteptăm măsurile , pentru că este de neconceput ca asemenea malversaţii, cu totul străine spiritului societăţii noastre, să rămînă nesancţionate. Alexandru BRAD. Ei i-au desfăcut contractul de muncă, după care, el a venit să-i inspecteze SANTEIA - marți 26 octombrie 1971 DESCHIDEREA CURSURILOR ACADEMIEI „ŞTEFAN GHEORGHIU“ (Urmare din pag. D perfecţionarea cadrelor de partid, de stat şi din economie să se realizeze intr-un sistem unitar, în cadrul unei singure instituţii — Academia „Ştefan Gheorghiu“. Toate cursurile şi lucrările Academiei vor avea la bază linia politică generală a partidului nostru, documentele Congresului al X-lea şi celelalte documente de partid care asigură aplicarea creatoare a legilor generale ale construcţiei socialiste in condiţiile concrete ale României, concepţia materialist-dialectică despre lume şi societate, teoria marxistleninistă. Un ţel fundamental al activităţii Academiei, pe care va trebui să-l transpunem în viaţă cu fermitate ,ui constituie formarea şi perfecţionarea cadrelor care să participe la conducerea societăţii, oameni cu înaltă conştiinţă politică, in stare să înţeleagă problemele noi ale dezvoltării social-economice, atît pe plan naţional, cit şi pe plan internaţional, capabili să contribuie la găsirea căilor pentru asigurarea mersului ascendent al societăţii noastre. Vorbitorul a prezentat în continuare măsurile luate pînă acum de Consiliul de conducere al Academiei pe linia înfăptuirii indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru crearea Institutului Central de pregătire şi perfecţionarea cadrelor economice şi administrative, pentru înfăptuirea prin cursuri speciale a reciclării cadrelor, pentru legarea mai strînsă de activitatea practică prin cunoaşterea formelor şi metodelor concrete de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid, de stat şi economice, uzinelor, întreprinderilor industriale şi agricole şi a înfăţişat sarcinile ce revin în continuare cadrelor didactice şi studenţilor în cadrul acestui proces complex menit, să ducă la transformarea cunoştinţelor acumulate în instrumente eficiente ale activităţii ideologice şi practice. Cursurile Academiei, a arătat în Încheiere tovarăşul Miron Constantinescu, se deschid in condiţiile cînd întregul nostru popor desfăşoară o însufleţitoare activitate de aplicare în viaţă a măsurilor propuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru îmbunătăţirea activităţii politicoideologice de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Avem in Academie un colectiv de activişti de partid cu multă experienţă, avem o organizaţie de partid puternică care va trebui să supună unei analize critice activitatea desfăşurată şi să orienteze, să amplifice munca politico-ideologică de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste. Va trebui să acţionăm Împreună pentru întărirea spiritului de răspundere, pentru sporirea iniţiativei şi creaţiei in muncă, pentru înlăturarea manifestărilor negative de automulţumire, pentru creşterea combativităţii partinice, astfel incit să asigurăm condiţiile cele mai propice în vederea realizării marilor sarcini ce ne-au fost încredinţate de conducerea superioară de partid. Considerăm că dispunem de condiţiile necesare desfăşurării procesului de învăţământ la un mnait nivel şi ne exprimăm convingerea că întregul nostru colectiv nu-şi va precupeţi eforturile pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor încredinţate de partid Academiei ; ne vom strădui din toate puterile, avînd sprijinul continuu al Secţiilor C.C. al P.C.R., să îndeplinim mandatul încredinţat de conducerea partidului nostru, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Au luat apoi cuvîntul Ion Cioltea şi Constantin Rogobete, studenţi ai Institutului pentru pregătirea cadrelor în problemele conducerii social-politice, Ioan Mureşan, cursant la Şcoala centrală de pregătire a cadrelor sindicale, Gheorghe Mălin, cursant la Centrul de pregătire a cadrelor de specialitate în problemele de conducere şi organizatorice, şi Viorica Chioreanu, de la Cursul de perfecţionare a cadrelor U.T.C., care au exprimat satisfacţia şi recunoştinţa colegilor lor pentru posibilitatea ce le-a fost creată de a urma cursurile acestei prestigioase instituţii de învăţământ, pentru atenţia deosebită pe care conducerea superioară a partidului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu o acordă activităţii de formare politico-ideologică, marxist-leninistă a cadrelor, a membrilor de partid, a fiecărui om al muncii. Totodată, in numele tuturor studenţilor şi cursanţilor, vorbitorii au exprimat hotărirea fermă de a folosi condiţiile create, de a munci neobosit pentru a-şi îmbogăţi pregătirea teoretică şi practică, pentru a putea sluji cu credinţă cauza partidului şi poporului. In numele cadrelor didactice a vorbit prof. univ. Marin Popescu, care a subliniat că hotărirea luată de conducerea partidului ca întreaga activitate de pregătire a cadrelor de conducere să se realizeze de către Academie reprezintă pentru activul de profesori, conferenţiari, lectori şi asistenţi o mare cinste, dar şi o sarcină de mare răspundere, care implică asigurarea unui înalt spirit de exigenţă partinică întregii activităţi pentru pregătirea proprie, pentru cunoaşterea celor mai noi realizări teoretice şi practice în domeniul disciplinei predate, pentru a ridica nivelul invăţămîntului corespunzător realizărilor ştiinţei şi cerinţelor construcţiei socialiste. Vorbitorul a exprimat hotărirea cadrelor didactice de a depune toate eforturile pentru pregătirea la un înalt nivel a activiștilor de partid, a cadrelor de stat și din economie, pentru a realiza sarcina dată de secretarul general al partidului ca aceste cadre să fie în stare nu numai să aplice cu fermitate in viaţă hotărîrile partidului, ci să şi contribuie la elaborarea tezelor teoretice, a liniei generale politice de construire a socialismului in ţara noastră. (Agerpres) Noul hotel „Muntenia” din Piteşti Foto : Gh. Vinţili Buna servire a cumpărătorilor In atenţia lucrătorilor din comerţul maramureşan O dată cu dezvoltarea economică şi urbanistică, Baia Mare a cunoscut o continuă modernizare a reţelei comerciale. In sectorul alimentar, organizaţia comercială locală numără peste 130 de unităţi, unele din acestea fiind amplasate in centrele miniere Cavnic, Nistru, Baia Sprie şi altele. Pentru o mai operativă deservire a muncitorilor, au fost deschise în ultima vreme mai multe puncte alimentare şi chioşcuri in incinta unor unităţi economice din Baia Mare. Reţeaua existentă se va îmbogăţi, in curînd, cu două noi complexe comerciale , ne spunea tovarăşul Ioan Lujerdean, directorul O.C.L. „Alimentara“, din Baia Mare. Mai buna aprovizionare a unităţilor cu un sortiment diversificat de produse alimentare, modernizarea şi specializarea a 6 magazine, ca şi creşterea solicitudinii şi operativităţii lucrătorilor noştri se oglindesc cu pregnanţă în faptul că realizările pe 9 luni sunt mai mari, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu peste 36,5 milioane lei. Vasile GAFTONE corespondentul „Scînteii