Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)
1971-10-28 / nr. 8951
PAGINA 2 CETĂŢENESC JJ Pieţele, unităţile de legume şi fructe ofereau marţi dimineaţa — încă din primele minute de la deschidere — întreaga gamă a produselor de sezon. Gospodinele cu sacoşele încărcate de roadele grădinilor şi livezilor s-au întors acasă mulţumite. Pretutindeni — în cele peste 20 de pieţe şi magazine cuprinse in raidul efectuat de reporterii ziarului nostru — este evidentă abundenţa, dovadă elocventă a materializării eforturilor pentru îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei. Să examinăm împreună cîteva secvenţe din „filmul“ înregistrat. • Ora 6,00. Piaţa Piscului. Unităţile de legume şi fructe ale I.P.U.I.L.F. Bucureşti ofereau cumpărătorilor 5 000 kg de ceapă, 3 000 kg de varză albă, 3 000 kg de cartofi, 500 kg de ardei Rapia, 1 000 kg de gogoşari verzi şi roşii, cantităţi însemnate de conopidă, ardei gras, varză roşie, sfeclă, usturoi, zarzavat. • In spatele magazinelor de legume şi fructe din piaţa a, dicat cîteva „corturi“. Prelatele acoperă munţi de cartofi, însumînd zeci de tone. In preajma lor se desfăşoară o activitate febrilă : se sortează cartofii pe calităţi, se aşează în coşuri, se preambalează. Tot ceea ce nu e bun, ce nu corespunde exigenţei cumpărătorilor este înlăturat. • Piaţa Dorobanţi cuprinde întreaga paletă coloristică şi sortimentală a produselor de sezon (şi chiar trufandale). La unităţile Gostat, I.L.F., intercooperatiste şi producătorii individuali s-au desfăcut, numai în ultima săptămînă, produse în valoare de peste o jumătate de milion de lei. In pieţele Progresul, Pantelimon, Balta Albă, Rahova, surprindem aceeaşi imagine : mesele sunt încărcate, din abundenţă, cu toate cele necesare acum, în plină toamnă. Pentru realizarea unei bune aprovizionări însă, nu este suficientă existenţa unor cantităţi mari de produse ; o importanţă deosebită are organizarea eficientă a activităţii comerciale, prezentarea şi punerea în vînzare numai a produselor de calitate, cu aspect comercial, atitudinea civilizată a vînzătorilor şi şefilor de unităţi. In această privinţă, pe lingă aspectele pozitive predominante, „filmul“ înregistrează şi multe neajunsuri. O piaţă bună se face întotdeauna la prima oră a dimineţii, cu condiţia ca aceasta să coincidă cu... programul comercianţilor. Degeaba se învîrteau însă, la ora şase, cumpărătorii pe lingă magazinele de legume şi fructe ; două din chioşcurile I.L.F. din piaţa Progresul (vînzători B. Petre şi I. Fotă) nu şi-au deschis obloanele nici măcar la 6,30, ora fixată, ci cu 15—20 minute mai tirziu. Situaţie asemănătoare in piaţa Floreasca. Şi cele două magazine de legume şi fructe din piaţa Mărăşeşti şi-au început activitatea cu peste 20 de minute întîrziere, şi numai la intervenţia noastră. De ce ? Nu sunt responsabili care să ia măsuri, există vreo piedică ? Nici una, nici alta. Este vorba de nerespectarea grosolană a programului stabilit. Dar — chiar pentru cei care se prezintă la ora fixată — orarul nu e... bătut în cuie; nimeni nu-i oprește să deschidă, măcar o singură unitate, mai devreme, atunci cînd acest lucru e justificatie afluxul de cumpărători. In piaţa Berceni, care deserveşte peste 30 000 de locuitori, nici unul din magazinele I.L.F., Gostat, Intercoop nu-şi începuse activitatea, la ora şase, deşi gospodinele — dornice să-şi facă cumpărăturile — erau prezente. Tocmai pentru a fi pe placul tuturor clienţilor, în piaţa Piscului — unde iniţial toate unităţile aveau ora de deschidere fixată pentru 6,30 — responsabilul a hotărât să devanseze programul uneia dintre ele cu o jumătate de oră. „Nu avem nici un interes să ne pierdem clienţii şi nici să creăm aglomeraţie — ne-a declarat acesta. Am deschis mai devreme pentru a putea servi chiar şi pe cei mai matinali cumpărători“. Este vorba, după cum uşor se poate vedea, nu de vreo greutate de netrecut, de cine ştie ce instrucţiuni draconice, care să împiedice adoptarea unor măsuri corespunzătoare avantajoase — atît pentru cetăţeni, cit şi pentru comerţ — ci de modul în care se manifestă iniţiativa, spiritul gospodăresc al şefilor de unităţi. Nici un orar nu e atît de rigid, încît să nu poată fi schimbat în funcţie de afluxul cumpărătorilor, de cerinţele acestora. Trebuie doar să existe, în acest sens, preocupare din partea şefilor de unităţi. In multe locuri n-am depistat nici măcar o singură absenţă din catalogul produselor de sezon. Aşa ar fi trebuit să fie peste tot. Din unităţile I.L.F. şi Gostat, aflate în pieţele Ferentari, 13 Septembrie, Floreasca, 23 August, lipseau fie varza, fie spanacul sau felina, fie conopida, ardeii, sau sfecla, roşiile ş.a. Intrucit este vorba de aceleaşi produse, prezente în alte pieţe, singura explicaţie posibilă a acestor absenţe este modul defectuos în care se repartizează produsele sosite de la furnizori pe teritoriu , între oficii şi depozite şi, apoi, între pieţe şi unităţi. Avem de-a face cu o meteahnă mai veche a organizatorilor comerţului cu legume şi fructe : „repartizarea ochiometrică a fondului de marfă, fără a ţine cont de cererea de consum a populaţiei, de necesitatea asigurării unui sortiment complet în toate magazinele. Aplicînd probabil aceeaşi „metodă“ şefii de unităţi, la rîndul lor, împart marfa pe puncte de desfacere cum le vine la mină. In piaţa Rahova, din cinci puncte de vînzare unul avea numai cartofi, altul —, numai roşii, iar celelalte restul produselor. Drept urmare cumpărătorii (vreo 30—40 de fiecare unitate), după ce îşi umpleau sacoşele cu o parte din produse, asaltau cele două puncte de desfacere „exclusiviste“, creînd o aglomeraţie artificială. „Aşa am primit marfa, aşa o vindem“ — ni se „explică“ în piaţa Ferentari, încercindu-se justificarea expunerii şi vinzării unor produse (ardei, roşii etc) imbătrînite, depreciate. Răspunsuri similare ni s-au dat şi in pieţele Colentina, Progresul, 23 August. In toate aceste locuri, buna aprovizionare este afectată de neglijenţa unora dintre lucrătorii comerciali, gestionari, şefi de depozite, merceologi , care permit vehicularea spre pieţe şi punerea in vînzare a unor mărfuri necorespunzătoare. Adeseori, obligaţia de a sorta marfa, de a pune în vinzare numai produse de calitate, este „uitată“, ignorindu-se cu desăvîrşire că aceste acte reprezintă contravenţii la regulile generale de comerţ şi se sancţionează in consecinţă. * Transcriem cîteva din constatările inspectorilor comerciali, consemnate zilele trecute in procese verbale : „Unitatea I.L.F. 74 din piaţa 16 Februarie — morcovii sunt subdimensionaţi, fără aspect comercial ; varza e depreciată ; cîntarele ■ dereglate, în defavoarea clienţilor... Unitatea 57 din piaţa Griviţa roşie — cartofii necorespunzători calitativ, un procent ridicat de tuberculi sînt loviţi ; cîntarul — dereglat, în defavoarea clienţilor... Unitatea 59 din Calea Griviţei — morcovii şi conopida de calitate slabă ; magazinul este foarte murdar, cu încăperile nemăturate, pline de resturi de legume ; cintarul — dereglat, în defavoarea clienţilor... Unitatea 54 din complexul Bucureştii-Noi — cîntarele dereglate ; 8 reclamaţii din condică nu au fost încă rezolvate deşi s-a depăşit cu mult termenul... Unitatea 232-Titan ; marfă depreciată la vînzare ; ardeii graşi — stricaţi în proporţie de 25 la sută ; cartofii — cu impurităţi... Unitatea 265: vînzătorii Ivan Alexandru şi Oprea Dumitru aveau marfă frumoasă dosită sub tejghele în timp ce la vînzare ofereau produse necorespunzătoare“... Existenţa acestor carenţe — şi lista lor este foarte lungă — arată că încă nu s-au găsit cele mai potrivite căi pentru a se statornici un stil nou, o atitudine nouă în activitatea lucrătorilor acestui important sector. Controale operative, urmate de aplicarea sancţiunilor cuvenite, intervenţii prompte — toate acestea trebuie să constituie instrumente de lucru, preocupări cotidiene ale şefilor de unităţi şi depozite, ale merceologilor, şefilor de servicii, ale conducătorilor de oficii şi de întreprinderi. A revenit de mai multe ori, în sondajul nostru sau în rapoartele inspecţiei comerciale, observaţia că — în unele locuri — cartofii sunt necorespunzători. Deşi, în general, pe pieţele Capitalei cartofii se vînd în condiţii bune, sortaţi, au apărut şi aici unele nereguli create de anumiţi producători, care livrează marfă de calitate slabă. S-au luat nenumărate probe din diverse vagoane cu cartofi veniţi la Bucureşti cu „certificat“ de marfă pentru prima calitate. Iată ce a rezultat la control (publicăm analiza făcută cartofilor din vagonul nr. 005314797034, expediat de C.P.V.L.F.-Brașov) : din 10 000 kg — doar 5 000 kg erau cartofi de calitatea I. Restul ? 2 400 kg — calitatea a II-a, 2 000 kg — marfă nevandabilă : 600 kg — pămînt. în cazul altor sute de vagoane, situaţia este identică. La fel se petrec lucrurile şi la Suceava. Cum poate fi permis furnizorilor să expedieze această avalanşă de „marfă" nevandabilă, de pămînt, care circulă cu bani grei, pe liniile ferate şi apoi creează greutăţi incalculabile la sortare şi depozitare ? Dacă furnizorii de cartofi nu vor să sorteze marfa, nu există un act normativ care să-i oblige la acest lucru ? Ba da ! Cităm din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1613 din 18 noiembrie 1970 : ....Producătorii sunt obligaţi să sorteze cartofii, in condiţiile de calitate prevăzute in prezenta Hotărire, întreprinderile va- torificatoare vor prelua cartofii la timp, îi vor manipula şi depozita in condiţii bune, astfel incit să livreze consumatorilor marfă de calitate corespunzătoare..“. Există, deci, acte normative care reglementează expres atit livrarea produselor, cit şi comercializarea lor. După cum am putut vedea însă, adesea regulile generale de comerţ, contractele, sunt încălcate de către unii comercianţi şi producători, cu multă uşurinţă. Organele investite cu controlul activităţii comerciale, consiliile populare, conducătorii întreprinderilor de producţie şi ai celor de comerţ au datoria de a interveni prompt, de a lua măsurile cuvenite pentru eliminarea fenomenelor negative semnalate. Gheorghe GRAURE George POPESCU Alexandru PLAIEŞU Mihai IONESCU Piaţa Bucureştiului este îmbelşugată ROADELE NEGLIJENTEI“ NU AU CE CĂUTA IN MAGAZINELE DE LEGUME SI FRUCTE SFATUL MEDICULUI GRIPA CUM O RECUNOAŞTEM • CUM PREVENIM • CUM O TRATĂM Periodic, la 2—3 ani — şi cu preferinţă în sezonul rece — gripa, această boală virotică, se manifestă prin expansiuni epidemice, mai mult ori mai puţin restrînse, iar la intervale mai mari, de 25—30 ani, prin epidemii mai mari, care afectează, practic, tot globul (pandemii) Virusul gripal există sub forma mai multor tipuri şi subtipuri, serologic distincte, şi ele nu produc imunitate generală. Din acest motiv, fiecare subtip de virus, şi chiar variante de virus, pot declanşa epidemii. După datele preliminare de care dispunem, gripa actuală este produsă de subtipul A2, bine cunoscut, care a mai evoluat în ţara noastră. Persoanele care se îmbolnăvesc acum sunt îndeosebi cele receptive, care nu s-au îmbolnăvit de gripa provocată de acest serotip al virusului in anii trecuţi. Este de aşteptat deci ca frecvenţa bolii să aibă un caracter restrins. Gripa actuală evoluează în forma ei obişnuită şi, în general uşoară , început brusc, cu febră de 39—40°, dureri de cap — mai ales frontale şi în globii oculari — dureri musculare foarte puternice, tuse uscată, limba încărcată, albă, lipsă de apetit şi o oboseală generală care obligă pe bolnav să rămînă în pat. In forma ei curentă, de gripă obişnuită, necomplicată, febra durează 4—5 zile, după care urmează perioada de refacere treptată (convalescenţă), cu revenirea poftei de mîncare şi a puterii de lucru. Gripa obişnuită, necomplicată, se tratează la domiciliu, în condiţii — pe cit posibil — de izolare (cameră separată) şi intr-o atmosferă curată, încălzită. Mijloacele terapeutice sunt foarte simple şi prima măsură, aceea a odihnei in pat, constituie un element important, care favorizează vindecarea naturală a bolii încercarea, fals eroică, de a purta gripa „pe picioare“ expune la o evoluţie mai grea şi la apariţia de complicaţii, pe lingă făptui nedorit al răspindirii virusului şi la alte persoane. Dieta este aceea a unui febril : lichide — limonade, compoturi, ceaiuri — dulciuri, lapte şi produse lactate, pentru ca apoi, cu scăderea febrei, să se treacă la o hrană variată şi consistentă. Este indicat să se facă frecţii de înviorare pe corp cu diferite loţiuni : alcool, oţet aromatic, Carmel, Diana. Dintre medicamente se vor alege (fără abuz) unul din următoarele : aspirină, piramidon, alindor, fenilbutazonă, algocalmin, pentru efectul lor antitermic și de calmare a durerilor. Un supliment de vitamina C — 2—3 tablete pe zi — este util. In unele cazuri, medicul poate prescrie şi injecţii cu Polidin. Tusea se tratează cu calmante (Calmotusin, Codenal) sau, cînd este productivă, cu sirop expectorant. In gripa simplă nu se dau antibiotice . Virusul gripal nu este sensibil la nici un antibiotic, iar administrarea acestora expune la eventualele efecte secundare neplăcute : sensibilizare, micoze etc. Numai în gripa complicată, cu suprainfecţii bacteriene, se va recurge la antibiotice şi aceasta o va aprecia numai medicul ! In general, cînd febra persistă peste 5 zile, suspectăm o complicaţie. Vor apela la medic, de la început, persoanele mai debile, bolnavii cronici cu vechi suferinţe pulmonare, astmatici, cardiaci, diabetici, cirotici etc. Prevenirea gripei se poate realiza într-o bună măsură prin izolarea bolnavilor. De asemenea, trebuie să se ferească de expunere la gripă acele categorii de persoane care riscă de a o face in forme mai grave sau complicate : vîrstnicii, bolnavii cronici cu scleroză pulmonară (emfizem şi bronşită cronică, de obicei tabacică), cardiacii, ciroticii, diabeticii etc, ca şi gravidele. Ele trebuie să evite locurile aglomerate: pieţe, parcuri, săli de spectacole. Copiii mici să fie şi ei feriţi de plimbări în locuri aglomerate. In general, tinerii şi adulţii fac forme uşoare. Este indicat ca în sezonul cu frecvenţă mai mare de îmbolnăviri să asigurăm o rezistenţă naturală cit mai ridicată a organismului prin respectarea orelor de odihnă şi de somn, îmbrăcăminte adaptată sezonului, alimentaţie variată (inclusiv fructe) şi un supliment de vitamină C. In colectivele mai expuse, se fac vaccinări. Prof. dr. docent Marin VOICULESCU Spitalul Colentina-Bucureşti APARTAMENT ORI STRECURĂTOARE? Tovarăşul Apostol Gh. Crinu ne scrie că locuieşte pe Calea Bucureşti, blocul 17 din Piteşti de vreo 8 ani şi de circa trei ani a început să-i curgă apartamentul. — Cum adică î Il umpleţi cu apa şi el curge pe la încheieturi . Ce rost are să-l umpleţi . — Nu-l umplem noi. In interiorul zidurilor s-au montat experimental nişte conducte de material plastic. Aceste conducte, din cînd in cînd se sparg şi să vezi cum începe să curgă zidul ! Ca o strecurătoare. Chemi specialiştii de la I.L.C. Ei vin, repară ţeava, dar repararea tencuielii şi zugrăveala trebuie s-o suporţi tu, locatarul. Am cheltuit pînă acum cîteva mii de lei. Ne obişnuisem şi cu bucuria asta, dar iată că pe la sfîrşitul lui august mă trezesc cu o altă echipă a I.L.C.-ului care, nici mai mult nici mai pufin, începe să sape o fereastră de circa un metru pătrat intre mine şi vecinul de jos. Eu mă uit in jos la vecin, vecinul se uită in sus la mine. Eu ii chem pe I.L.C.-lişti să astupe fereastra, ei nu vin.. Şi uite-aşa... Pentru că veni vorba de strecurătoare, nu ştii, tovarăşe Apostol, I.L.C.-ul ăla nu are nevoie de o sită . CÎT AI ZICE MORUN ORI ALTA SPECIE DE PEŞTE Pe lingă satul Păun, ce aparţine de comuna Birnova — Iaşi, zice că trec vreo două reţele electrice şi se mai zice că satul ar putea fi electrificat cît ai zice morun ori altă specie de peşte. — Şi de ce nu ziceţi barem plătică ? — Am înţeles aluzia. Aflaţi că încă de acum 11 ani am dat suma care ni s-a pretins şi tot degeaba. Să existe o specie de peşte al cărui nume nu-l poţi zice nici în 11 ani ? AM PRIMIT SCRISOAREA§31 Ne-am interesat la Direcţia tehnică investiţii a Consiliului popular al judeţului Iaşi despre această poveste şi ni s-a răspuns că nu e vorba de nici un peşte cu nume greu, ci de lipsa de interes a Consiliului popular comunal Birnova. Ceea ce este altă mîncare de peşte. Am primit insă asigurări că in trimestrul IV satul Păun va fi electrificat. Vă urăm curent continuu. DE UNDE ARE C.C.L.P.P.-UL ATÎTA OŢET? Blocul de locuinţe proprietate personală G N 4 din strada Drumul Taberii nr. 84 B se pregăteşte să intre în a treia iarnă. Gospodinele au făcut zacuscă, au pus la murat varză, castraveţi, gogonele, ba chiar şi gogoşari. Iar după cum rezultă din dosarul care ne-a fost trimis la redacţie, nici O.C L.P.P.-ul nu s-a lăsat mai prejos. A pus şi el la murat cele 58 de fişe întocmite de proprietarii apartamentelor în care sunt consemnate deficienţele şi lipsurile constatate in fiecare avartament, precum şi o altă listă cu cele 34 de defecţiuni la părţile comune ale acestui bloc. A mai pus la murat și alte adrese prin care locatarii se vaită că nu au căldură din cauză că blocul nu are tencuiala exterioară. Au mai pus la murat alte pUngeri prin care se face cunoscut că in unele apartamente plouă ca în târgul de vară de la Brezoaia. Au mai pus la murat... De unde atita oţet la O.C.L.P.P.-ul ăsta al nostru ? IDEI „OMNIA” ŞI BORCANE PISATE Borcanele tip Omnia cu o capacitate de 340 ml, precum şi borcanele de miere cu capac şi fără nu sunt primite la centrele I.C.V.A. Aşa ştind lucrurile, tovarăşul Eugen Niţiu, din Mediaş, str. Traian nr. 1 A, a trimis o scrisoare la Bucureşti şi a întrebat de ce. Serviciul organizare şi îndrumare comercială din Ministerul Comerţului Interior i-a răspuns cu adresa 5/205/7 sept. 1971, prin care il lămureşte cam aşa : „Borcanele Omnia de 340 ml. nu sint primite la centre pentru ei nu sint cuprinse in nomenclatorul cutare, iar borcanele pentru miere nu se achiziţionează din lipsă de beneficiari“. Cum vine asta, tovarăşe, „serviciu de organizare şi Îndrumare comercială“ 7 Dumneata îmi vinzi borcanele şi eu 7... Eu, cumpărătorul, ce să fac cu ele 7 Dacă aş şti că ar face bine cuiva sticla pisată aş pisa borcanele. Cred că nici ălora care au idei „Omnia“ nu le face bine. TEORETIC, PRINZI TRENUL, DAR PRACTIC ? Mai mulţi cetăţeni ne scriu ci C.F.R.-ul s-a gîndit bine cind a făcut legătura dintre trenurile 2092 şi A-142. Teoretic ajungi cu 2092 la Craiova şi ai la dispoziţie 4 minute pentru a te urca in A-142 şi să-ţi vezi mai departe de drum. Asta e teoretic. — Practic 7 — Practic e inversul teoreticului. Mai mereu pierdem trenul A-142 pentru că 2092 e ţinut la semnal cite 10 minute. Şi astfel stind lucrurile, A-142 ne salută din viteză. Dacă ne-ar saluta din mers poate că l-am mai prinde. Suntem nevoiţi să pierdem aproape o zi întreagă pină la următorul tren. Stimaţi tovarăşi, am trimis scrisoarea dv. la Direcţia regională C.F.R. Craiova şi avem convingerea că pină la urmă se va îmbina teoria cu practica. NU TRECEŢI PE SUB AUTOMOBILE ! Tovarăşul Adrian Basarab, str. Pitar Moş nr. 27, este îngrijorat in legătură cu perspectivele pietonilor. Domnia sa susţine că pietonul nu va avea un viitor prea roz, ci, din contră, linul prea albastru. — De ce, tovarăşe Adrian? De ce sînteţi chiar aşa de pesimist in legătură cu viitorul pietonilor ? Credeţi ci li se vor lua şi trotuarele 7 — A şi început. — Ce a început 7 — Să ni se ia trotuarele. Treceţi dv. pe Dionisie Lupu colţ cu Jules Michelet (şi nu numai acolo) şi veţi vedea plantat un nou semn de circulaţie care permite conducătorilor auto să „încalece“ o parte a trotuarului. Ei, bine, proprietarii de automobile nu „încalecă“ numai o parte, ci tot trotuarul. Tu pieton, pe unde să mai treci . Pe sub autovehicule . Nu, tovarăşe Adrian, nu e voie să se treacă pe sub automobile. Se vor face niște poteci și pentru pietoni. Dar asta in perspectivă. Nicuţă TANASE SANTEIA — joi 28 octombrie 1971 APUCAREA LEGII PRIVIND LĂRGIREA ATRIBUŢIILOR CONSILIILOR POPULARE IN ORAŞELE ŞI COMUNELE JUDEŢULUI SIBIU Noile competenţe solicită o reală creştere de competenţă încă de la apariţia Legii nr. 57/1968 Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Sibiu a fost animat de dorinţa fermă de a asigura, pe plan local, cele mai potrivite condiţii pentru ca consiliile populare subordonate sâ-şi poată exercita noile lor atribuţii. înaintea sesiunii din iunie 1970 a consiliului popular judeţean, această tematică a fost expusă în faţa tuturor deputaţilor şi s-a cerut comisiilor permanente să iniţieze un studiu în sensul îmbunătăţirii modului de aplicare a legii. Comitetul executiv intenţiona astfel ca — pe baza unui larg consult — să schiţeze principalele măsuri de descentralizare a unor activităţi ce se îngrămădeau inutil la nivelul judeţului şi să permită totodată consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale o exercitare mai largă a autonomiei funcţionale. Pe baza hotărîrii consiliului popular judeţean, o mare parte a unităţilor economice locale au trecut in subordonarea municipiilor şi oraşelor. Această măsură viza creşterea răspunderii consiliilor populare respective pentru realizarea unor sarcini economice sau a unor cerinţe gospodăreşti-edilitare, locale, stimularea preocupării pentru o activitate cu o eficienţă ridicată. O dată cu aceste măsuri, s-au clarificat şi precizat competenţele şi sarcinile direcţiilor economice în coordonarea activităţilor respective, modul de conlucrare a acestora cu întreprinderile şi in acelaşi timp cu consiliile populare. De mare utilitate în acţiunile preconizate de noi a fost reglementarea, prin hotărire a Consiliului de Miniştri, a responsabilităţii consiliilor populare municipale şi orăşeneşti asupra activităţilor de salubrizare, întreţinere, parcuri şi zone verzi etc., fapt care a impulsionat munca organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, a ridicat la un nivel mai înalt preocupările lor pentru buna gospodărire a localităţilor. Aceasta şi explică, de altfel, în mare parte, rezultatele bune obţinute de majoritatea municipiilor şi oraşelor noastre în anul 1970 şi în acest an. Se relevă îndeosebi realizările obţinute de municipiul Mediaş şi oraşele Agnita, Ocna Sibiului, Cisnădie şi Dumbrăveni, în activitatea de gospodărire. Pe de altă parte, studiile în legătură cu descentralizarea unor activităţi economice ne-au dus la concluzia că, în unele cazuri, este necesară o coordonare unitară, centralizată, la nivelul judeţului, pentru a putea acorda asistenţă tehnică de specialitate corespunzătoare. Măsura s-a dovedit bună ; la numai un an după înfiinţarea unei asemenea întreprinderi judeţene, pierderile planificate s-au redus în sectorul respectiv cu peste 3 milioane lei. Ne-a preocupat, de asemenea, trecerea la municipii, oraşe şi comune a controlului şi îndrumării din punct de vedere administrativ a activităţilor de sănătate şi agricultură. Pe parcursul discuţiilor, s-au emis păreri diferite. Printre altele, s-a propus organizarea unui experiment în 10 comune, urmînd ca organele judeţene să acorde un sprijin puternic consiliilor populare comunale în exercitarea noilor atribuţii. Comitetul executiv şi-a însuşit această propunere şi a organizat un asemenea experiment cu începere de la 1 octombrie 1970. Concluziile pe care le tragem acum sunt favorabile și urmează să luăm măsuri pentru generalizarea noului mod de lucru. Pe parcursul acestui an de experimentare, s-a reușit ca in cele zece comune să se instituie un control eficient al consiliului popular comunal asupra activităţii cadrelor sanitare, veterinare şi a inginerilor agronomi. La sesiunile unor consilii populare comunale şi în şedinţele comitetelor executive s-au discutat şi propus măsuri asupra unor cazuri de indisciplină sau de neîndeplinire a obligaţiilor de serviciu. In general, se observă o creştere a preocupării comitetelor executive comunale pentru dezvoltarea activităţii economice, îmbunătăţirea asistenţei sociale şi invăţămîntului, crearea unor condiţii corespunzătoare de locuit şi de muncă pentru cadrele ce lucrează in domeniile amintite. In cursul experimentului au apărut, după cum era şi firesc, opinii diferite în ce priveşte traducerea în viaţă a noilor responsabilităţi şi atribuţii. Sunt, de pildă, păreri potrivit cărora s-ar obţine rezultate mai bune dacă activitatea cadrelor sanitare din comune ar fi subordonată exclusiv direcţiei sanitare judeţene. După cum se ştie, însă, activităţile economice şi sociale au un statut de dublă subordonare. Direcţia sanitară judeţeană controlează unităţile in subordine din punctul de vedere al specialităţii, veghează asupra pregătirii profesionale a cadrelor, în timp ce comitetele executive ale consiliilor populare comunale şi orăşeneşti controlează modul cum işi respectă unităţile sanitare programul de lucru, cum acordă asistenţă oamenilor din localitate, cum işi fac datoria cadrele sanitare la locul de muncă. Exercitarea acestor atribuţii a avut ca rezultat o îmbunătăţire a activităţii sanitare in toate cele 10 comune. Măsurile de descentralizare luata de Consiliul popular al judeţului Sibiu — măsuri care, de altfel, s-au întreprins şi în alte judeţe ale ţării — materializează în practică indicaţiile repetate, date de conducerea superioară de partid, personal de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca judeţele, consiliile populare, să treacă cu mai multă operativitate la exercitarea deplină şi cu competenţă a tuturor atribuţiilor care le revin prin lege, să li se acorde acestora autonomia şi răspunderea necesare rezolvării problemelor pe care le ridică viaţa socială în teritoriul in care au fost alese. In acest scop am solicitat Comitetului de Stat al Planificării să analizeze posibilităţile de simplificare în şi mai mare măsură a unor indicatori obligatorii, transmişi prin planurile anuale consiliilor populare judeţene, limitarea la strictul necesar a nominalizării obiectivelor transmise prin planurile de investiţii. Propunerile noastre vizează crearea unei elasticităţi mai mari, pentru folosirea în funcţie de nevoile reale a mijloacelor materiale puse la dispoziţia judeţului de către stat. Asemenea propuneri am adresat şi Ministerului Finanţelor, în legătură cu bugetul local. Referindu-ne mai concret, la modul de utilizare a veniturilor suplimentare — de pildă, cota din beneficiile peste plan ale întreprinderilor republicane, care se varsă la bugetul local — am propus extinderea domeniilor de utilizare şi crearea unor posibilităţi mai largi de a angaja asemenea sume după cerinţe. Unele probleme locale s-ar putea rezolva astfel fără eforturi financiare suplimentare din fonduri centralizate. Perfecţionarea activităţii consiliilor populare reprezintă un proces continuu, pe care trebuie să-l urmărim cu perseverenţă. In activitatea noastră, acest proces îşi găseşte expresia în munca desfăşurată zilnic de comitetele executive, de deputaţi, pentru a cunoaşte şi înfăptui mai bine atribuţiile ce le revin prin lege, pentru a conduce cît mai competent toate treburile privind teritoriul în care au primit mandat de acţiune din partea cetăţenilor. Ing. Ioan UNGUR prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Sibiu Noul hotel din oraşul Brăila Cristian