Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)
1972-01-28 / nr. 9041
PAGINA 2 I FAPTUL IDIVERS Economiile soacrei De curînd, Iori Mihai, din Brăila, a împlinit 67 de ani. I De peste 40 de ani lucrează ca cizmar la atelierul de pe B-dul Cuza nr. 75. Pină la această vîrstă, surprizele l-au cam ocolit. Dar, pe cind repara o cizmă adusă de V. S. a dat peste un teanc de bancnote in valoare de 400 lei. Cînd să repare și cealaltă cizmă, a mai găsit încă 700 lei, în total, deci, 1 100 lei, oricum mai mult decit valoarea unei perechi de cizme aduse lareparat. Clnd V.S. a venit să-și ia cizmele, Ion Mihai i-a înmânat și suma de bani găsită în... originala „casă“ de economii ! Clienta nu ştia însă nimic de bani şi i-a refuzat. Dar Ion Mihai nu s-a lăsat şi a dezlegat misterul comorii : banii fuseseră adunaţi la... cizmă de soacra celei ce le adusese la reparat. Noroc cu cizmarul şi cu gerul ! * «voat pe stăplni să-şi Altfel, cine ştie fi încăput econo caţie prudenţă cipada care a căzut în ultime zile nu satisface nici pe aparte pretenţiile micilor amatori de derdeluş. Dar ei au ieşit totuşi cu săniuţele oriunde au intilnit o oglindă ,cit de mici de gheaţă. Aşa se face că doi copii din comuna Muntenii- Buzău, judeţul Ialomiţa, alunecau veseli cu săniuţa pe balta Sărătuica, transformată intr-un imens gheţuş de gerul din ultimele zile. La un moment dat, insă, cei doi temerari au dispărut sub luciul gheţii. Căzuseră intr-o copcă pe care o observaseră prea tirziu. Spre norocul lor, mai mulţi locuitori din comună, printre care se afla şi Constantin Simion, brigadier la cooperativa agricolă de producţie, au văzut cum s-a terminat cursa lor pe gheaţă , şi au venit să-i salveze. Datorită lor, cei doi copii s-au ales numai cu un guturai zdravăn. Dar părinţii lor au toate motivele să fie fericiţi că au scăpat numai cu atit ! Misterul cutiilor suspecte Elisabeta Olteahu, salariată a staţiei C.F.R. Brădet, a găsit intr-una din zile, pe marginea terasamentului, o cutie de carton sigilată cu o inscripţie necunoscută. La cîtiva metri, a mai descoperit alte trei cutii, ascunse în mărăciniş. Bănuind că nu este vorba de un lucru curat, le-a trecut pe cealaltă parte a liniei şi le-a acoperit, pentru a anunţa apoi miliţia. Dar abia a reuşit, să termine această operaţie şi, dinspre Braşov, a apărut un tren de marfă care a oprit, tamnesam, exact în locul unde se aflau cutiile. Doi bărbaţi au coborît şi au început să caute cu înfrigurare în focul cu pricina, dar... spre marea lor mirare, n-au mai găsit nimic. Organele de miliţie au stabilit că respectivele cutii fuseseră sustrase dintr-un vagon de către Ion Popa şi Ion Ştefani, mecanici de locomotivă la Depoul C.F.R. Sibiu. Epilogul : fiecare a primit cite 4 ani închisoare. „Erupţie“ de sănătate la Mangalia Eveniment balneologie la Mangalia ! In urma unor ample lucrări de prospecţiune, lingă I dig, a fost pus In evidenţă un nou izvor de apă minerală■ Si- I tuat la 230 metri adincime, con- s finind apă sulfuroasă termală de 26 grade, izvorul captat de sonda nr. 3 asigură art debit I zilnic de... 300 vagoane. Prin I simplă comparaţie, sonda nr. 2 situată tot in Mangalia (sonda I nr. 1 fiind în Neptun) dă un I debit de 12 vagoane in 24 ore. I Cum se vede, o adevărată „e- . rupţie" de sănătate, graţie că- i reia, prin intrarea in funcţiune a noilor complexe sanatoriale aflate in construcție, Mangalia va deveni un centru balneo- logic de prim rang. * O infuzie de operativitate Legea nr. 5 prevede ca pina I la 18 martie a.c. să se încheie acţiunea de înscriere a grupei sanguine în actele de identi- I tate. La Baia Mare există doar un singur punct organizat in a- I cest scop care deserveşte şi localităţile din zonele Lăpuşului, I Somcuţa Mare, Seini şi Ulmeni. • Pină în prezent însă, acest punct sanitar abia reuşeşte să deter- mine grupa sanguină la circa 90 de persoane pe zi. Cu Un aseme- I nea ritm, numai pentru cetăţenii din Baia Mare, acţiunea se va încheia după aproape... 3 ani ! ! Deşi a fost sesizată, Direcţia sa I nitară a judeţului Maramureş I s-a făcut că nu aude şi nu vede aglomeraţia de la punctul a- n minţit. Pe cînd infuzia nece- I sară de operativitate ? Şi, mai ales, cine o efectuează ? Rubrică redactată de Dumitru TIRCOB ■ Gheorghe POPESCU şi corespondenţii „Scinteii“ Diversitate de mijloace, orientare convergentă. PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII POLITICO - IDEOLOGICE în cadrul măsurilor complexe, menite să asigure sporirea contribuţiei întregii munci politico-educative la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste, adoptate de comitetul judeţean de partid, o atenţie deosebită a fost acordată îmbunătăţirii organizării şi desfăşurării invăţămîntului de partid. Selecţionarea mai bună a propagandiştilor, încadrarea judicioasă a cursanţilor in diferite forme de învăţămint, in raport cu nivelul lor de pregătire — se îmbină, in prezent, cu o preocupare consecventă pentru îmbunătăţirea conţinutului lecţiilor. S-a pus accentul pe clarificarea unor noţiuni de bază, cum sunt conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată, raportul dintre acumulare şi consum, relaţia existenţă-conştiinţă etc. , a fost organizat un număr mai mare de cursuri vizînd însuşirea Statutului partidului, adresate îndeosebi noilor membri de partid. Progrese importante au fost obţinute in ridicarea nivelului de predare a ştiinţelor sociale in şcolile generale şi licee şi creşterea caracterului aplicativ al lecţiilor. Predarea lecţiilor la aceste discipline a fost încredinţată unui grup de lectori bine pregătiţi, din care fac parte peste 40 de activişti de partid. Totodată, au fost organizate acţiuni de pregătire a tuturor profesorilor care predau ştiinţele sociale, istoria patriei şi istoria universală, urmînd să aibă loc dezbateri şi consultaţii lunare pe diferite teme. Spre a veni în sprijinul lectorilor şi propagandiştilor, cursanţilor din sistemul învăţămîntului de partid, al agitatorilor, cadrelor de la catedrele de ştiinţe sociale, pe lingă cabinetul judeţean de partid s-a deschis centrul de informare şi documentare, condus de un consiliu obştesc, iar în oraşe, comune, licee, marile întreprinderi — cabinetele de ştiinţe sociale, care cuprind numeroase puncte de consultaţie. Au avut loc numeroase întîlniri ale unor cadre din aparatul de partid şi de stat cu diferite categorii de oameni ai muncii din industrie, agricultură, de la gurile de exploatare forestieră, de la carierele de piatră, prilej de a răspunde întrebărilor adresate de aceștia, de a-i informa asupra unor probleme actuale ale politicii partidului, înscrise în cadrul manifestărilor consacrate aniversării semicentenarului U.T.C., în aceste zile au loc întîlniri ale unor activişti de partid şi de stat, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, muncitori, pensionari, cu tinerii din judeţ — cadru de evocare a unor pagini glorioase din trecutul de luptă al clasei muncitoare, al tineretului din România, de trecere in revistă a cuceririlor prezentului, a obiectivelor viitorului luminat al patriei. Preocupindu-se de subordonarea întregii munci politico-ideologice îndeplinirii sarcinilor economice, unele organizaţii de partid de la C.E.I.L. Tg. Secuiesc, I.I.L. „Mobila“ din Sf. Gheorghe etc. au iniţiat, pe această temă, schimburi de experienţă , în urma cărora au fost stabilite măsuri concrete pentru îmbunătăţirea eficienţei variatelor forme ale muncii politice de masă. Cu concursul juriştilor din Tg. Secuiesc şi Sf. Gheorghe au avut loc largi acţiuni de informare — în cluburi, cămine culturale, case de cultură l a viaţa de partid cetăţenilor asupra legilor recent intrate in vigoare. Mai mult decit pină acum, se face simţită o creştere a rolului conducător al organizaţiilor de partid, al adunărilor generale la stimularea spiritului militant al membrilor de partid, al tuturor cooperatorilor. Pornind de la rezultatele bune, de la necesitatea de a asigura întregii activităţi politico-educative o eficacitate maximă şi o sferă de cuprindere cit mai largă, acţionăm sistematic pentru perfecţionarea stilului nostru de muncă. O asemenea perfecţionare presupune, in primul rînd, întărirea controlului şi acordarea unui ajutor eficient organizaţiilor de partid. Comitetul judeţean a repartizat activiştii secţiei de propagandă şi alţi activişti de partid pe localităţi, în întreprinderi, spre a putea sprijini efectiv transpunerea în viaţă a hotărîrilor partidului, a propriilor hotăriri. Concomitent, în fiecare şedinţă a biroului comitetului judeţean se analizează felul cum un comitet orăşenesc sau comunal de partid îndeplineşte prevederile programului educaţiei comuniste. Analize similare parloc şi în comitetele de partid şi "Organizaţiile de bază. Multe din formele şi mijloacele muncii politice pe care o desfăşurăm vizează, în măsură mai mare decit pină acum, pregătirea profesională a tuturor salariaţilor. In acest context, la întreprinderile „Oltul“-Sf. Gheorghe, „Confecţii“ şi C.E.I.L. Tg. Secuiesc şi altele au fost iniţiate concursuri pe meserii ; a început un ciclu de consfătuiri pe teme de stringentă actualitate cu membrii cercurilor de inovatori şi responsabilii cabinetelor de organizare a producţiei şi a muncii, în domeniul agriculturii, am prevăzut acţiuni pentru generalizarea experienţei pozitive în obţinerea de producţii sporite, ridicarea nivelului de cunoştinţe agrotehnice al cooperatorilor , la învăţănintul agrozootehnic, în cele peste 200 de cercuri, au fost cuprinşi mai mult de 10 000 ţărani, faţă de 3 000 in anul trecut. Pentru a-i atrage pe toţi intelectualii din judeţ să participe intens la activitatea ideologică, cultural-educativă, ţinem o legătură mai strînsă cu ei, îi informăm regulat asupra preocupărilor organelor locale de partid şi de stat. Este prevăzut ca membrii biroului judeţean să se intîlnească periodic cu diverse categorii de intelectuali, menţinîndu-se un dialog pe care îl dorim cit mai fructuos. în vederea folosirii mai largi, in domeniul muncii politico-ideologice, a metodelor moderne de investigaţie, au fost iniţiate sondaje de opinie, pe bază de chestionare, pe ideea : „Ce doriţi să vă ofere instituţia noastră culturală în luna ce urmează Cunoaşte îmbunătăţiri de ordin calitativ şi cantitativ şi munca politică destinată educării cetăţenilor în spiritul principiilor politicii naţionale marxist-feniniste a partidului nostru. La învăţămîntul de partid au fost prevăzute teme care reflectă rezolvarea marxist-leninistă, de către partidul nostru, a problemei naţionale. Cinecluburile din judeţ pregătesc în prezent un film despre înfrăţirea în muncă şi idealuri a femelelor muncii din această parte a ţării, fără deosebire de naţionalitate. Au fost organizate cicluri de 58 expuneri, in care lectori ai comitetului judeţean, activişti de partid, membri de partid cu stagiu din ilegalitate evocă, în cluburi, cămine culturale, case orăşeneşti de cultură, la gurile de exploatare forestieră, pagini ale luptei comune a oamenilor muncii români şi maghiari din judeţ, din ţara noastră, ale strădaniilor depuse, zi de zi, în strinsă unitate şi frăţie, pentru construirea României socialiste. Constantin STANCA, secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. CURIER JURIDIC RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE CITITORILOR In ce condiţii se efectuează ore suplimentare? întrebarea a fost adresată redacţiei noastre, prin intermediul scrisorilor, de mai mulţi cititori, salariaţi ai diferitelor întreprinderi şi instituţii. Ne răspunde tov. R. Zarian, şeful serviciului raporturi de muncă din Direcţia legislaţiei muncii din Ministerul Muncii . Textul articolului 57 din Codul muncii precizează că orele suplimentare de muncă se pot efectua numai în cazuri excepţionale, cu aprobarea prealabilă a ministrului/ conducătorul organului central sau a preşedintelui comitetului executiv al consiliului popular judeţean, respectiv al Capitalei, de acord cu comitetul uniunii sindicatelor pe ramură, la cererea conducerii unităţii interesate şi cu avizul comitetului sindical al unităţii, în anumite cazuri excepţionale, însă, care impun luarea de măsuri urgente, în interesul producţiei, orele suplimentare, după programul de lucru, se vor efectua numai cu aprobarea Conducerii întreprinderii, de acord cu comitetul sindicatului unităţii respective, în cadrul aprobării date pentru efectuarea orelor suplimentare de muncă, fiecare angajat nu va putea presta decit cel mult 120 de ore anual. Modul de plată a orelor suplimentare efectuate în zilele lucrătoare, peste timpul normal de lucru este reglementat de articolul 39 indice 1 din Codul muncii : primele două ore lucrate peste programul normal se remunerează cu un spor egal cu 50 la sută din salariul tarifar, iar cele efectuate după primele două ore cu un spor egal cu salariul tarifar. Munca efectuată în ore suplimentare, peste timpul normal de lucru, poate fi compensată numai prin plata sporurilor prevăzute mai sus ; compensarea prin acordarea de timp liber corespunzător timpului lucrat nu este admisă. O altă categorie de muncă suplimentară este cea prestată de angajaţi în zilele de repaus săptămînal (duminicile). Acestea se compensează prin acordarea unui timp liber corespunzător orelor lucrate, în cursul următoarelor două săptămîni , cind compensarea în acest fel nu este posibilă, iar salariatul respectiv consimte, i se plăteşte timpul lucrt cu un spor egal cu salariul tarifar. Munca prestată de salariaţi în zilele nelucrătoare (1 şi 2 Mai, 23 şi 24 august, 1 şi 2 ianuarie), în afară de zilele de repaus normale, se retribuie cu un spor egal cu salariul tarifar. în temeiul articolului 39' ultimul aliniat din Codul muncii a fost elaborată H.C.M. 1505/1954 in care se prevede modul de plată a orelor efectuate peste timpul normal de lucru de către salariaţii care lucrează in tură continuă, turnus, în ore de gardă etc. Munca prestată de personalul din unităţile în care se lucrează fără întrerupere (tură continuă) se va plăti ca ore normale de lucru, iar munca efectuată peste schimbul normal se va plăti ca ore suplimentare. In cazul în care evidenţa timpului lucrat se ţine lunar (turnus sau program de exploatare C.F.R., I.T.B., auto etc.), toate orele efectuate peste numărul normal de ore din luna respectivă se consideră muncă suplimentară şi se plăteşte ca atare. In unele sectoare (construcţii, forestier, agricultură şi altele), în conformitate cu prevederile art. 130 din Codul muncii, prin hotăriri ale Consiliului de Miniştri, au fost stabilite condiţii speciale de angajare şi de lucru pentru salariaţii care prestează muncă sezonieră, temporară. Astfel H.C.M. 1546/1952, modificată prin H.C.M. 2579/1956 şi H.C.M. 1119/1970 stabileşte că atunci cînd, pentru realizarea planului de stat de investiţii, este necesar să se lucreze mai mult de 8 ore pe zi, trusturile de construcţii-montaj, de comun acord cu comitetul uniunii sindicatelor pe ramură, vor putea aproba — pentru şantiere, baze de aprovizionare, grupuri de şantiere şi celelalte ateliere din cadrul trustului — program de lucru pină la 10 ore pe zi. Prin H.C.M. 199/1951 durata zilei de lucru pentru salariaţii din agricultură se stabileşte la 10 ore, în anumite sezoane, cînd lucrările trebuie executate cu multă intensitate (însăminţări, lucrări de Întreţinere, recoltat, înmagazinatul produselor etc.). Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor este autorizat ca, de comun acord cu Comitetul uniunii sindicatelor din agricultură, să prelungească durata zilei de lucru peste 10 ore ; orele prestate de toţi salariaţii agricoli in condiţiile de mai sus, indiferent de funcţia şi categoria de salarizare, se consideră ore normale de lucru. La Fabrica de confecţii din Rîmnicu-Sărat TOATE MODELELE AFLATE IN LUCRU SINT NOI De la atelierele aşezate in barăci care produceau doar două sortimente la comandă, pină la halele moderne, unde se realizează produse din care cea mai mare parte sunt destinate exportului in Uniunea Sovietică, Libia, Canada, R.F. a Germaniei şi în alte ţări. Fabrica de confecţii din Rîmnicu-Sărat a devenit, in ultimii ani, o importantă unitate a industriei noastre uşoare. Numai în cursul ultimului cincinal, de exemplu, productivitatea muncii a crescut cu 31 la sută, iar cheltuielile la 1 000 lei producţie au scăzut cu 64 lei. Există in fabrică o preocupare generală pentru calitatea produselor. De asemenea, introducerea In fabricaţie a înlocuitorilor de furnituri (textile neţesute şi materiale caşerate la intărituri) s-a soldat cu importante economii. Ing. Mircea Manole, directorul fabricii, ne spunea că toate sortimentele ce se fabrică aici, în actualul cincinal, sunt noi. Colectivul de creaţie al fabricii a executat în anul 1971 peste 150 de modele-unicat (paltoane, sacouri, pardesie) în vederea prezentării lor la diferite expoziţii, tîrguri internaţionale, parăzi ale modei şi, fireşte, de acum înainte, comerţului. Radu GHEORGHIU corespondentul „Scinteii* Concurs republican de artă culinară In vederea îmbunătăţirii deservirii In unităţile de alimentaţie publică. Ministerul Comerţului Interior, Comitetul Uniunii Sindicatelor din Comerţ şi Cooperaţie şi Asociaţia bucătarilor şi cofetarilor din Republica Socialistă România organizează anual Concursul republican de artă culinară pentru calitate şi bună servire în alimentaţia publică Concursul este deschis pentru meseriile de bucătar, cofetar, ospătar, patiser, bombonier, carmangier etc. Se pot înscrie la concurs lucrători fruntaşi din alimentaţia publică care au dovedit in activitatea lor corectitudine, atitudine civilizată, respect faţă de consumatori. Pentru acest an, înscrierile se primesc pină la data de 15 februarie 1972. Concursul este dotat cu premii. Noi cantine-restaurant Ministerul Comerţului Interior, împreună cu Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Republica Socialistă România au luat măsuri pentru intensificarea acţiunii de organizare a reţelei de cantinerestaurant, destinate salariaţilor din întreprinderi şi instituţii, în Bucureşti şi celelalte oraşe din ţară au fost date în folosinţă pină acum 145 cantinerestaurant, la care iau masa circa 200 000 de persoane. Numeroase cantine-restaurant au înfiinţat bufete şi tonete mobile la locurile de muncă ale salariaţilor. De asemenea, în unele mari întreprinderi, în care ponderea principală a salariaţilor o deţin femeile, funcţionează puncte de desfacere a preparatelor culinare şi semipreparatelor tip „Gospodina“. Pentru Îmbunătăţirea servirii în aceste unităţi, Ministerul Comerţului Interior a organizat şcolarizarea în Capitală, pină în luna mai 1972, a circa 200 de bucătari şi şefi de cantinerestaurant. (Urmare din pag. 1) constituie, invariabil, manifestările de lipsă de răspundere ale celor din ultimele trei categorii menţionate. După cum se vede, am inclus şi pe acei „timoraţi“ care cad lesne in panică, frînează nemotivat şi neaşteptat, fac depăşiri strigate, nu-şi respectă culoarul din dreapta, ce le este destinat, provocînd astfel perturbaţii ale circulaţiei. în general trebuie spus că la mulţi şoferi amatori apare un fenomen de descalificare in arta conducerii — sau mai precis de mult prea lentă calificare. Practic, după perioade de exerciţiu intens, înaintea obţinerii permisului, respectivii... pun permisul in sertar şi recurg la el doar cu titlu de agrement, o dată sau de două ori pe săptămînă, uitînd că au totuşi pe mîinile lor, in clipa cind se aşează la volan, securitatea lor, a celor din maşină şi a celorlalţi cetăţeni intilniţi pe drum. Este regretabil că oameni de incontestabilă utilitate socială, prin funcţia pe care o exercită, ajung la vătămări şi autovătămări, îndoilind familii, autoinvalidîndu-se sau făcîndu-i pe alţii indisponibili pentru muncă, între cauzele cele mai frecvente ale accidentelor, menţionez viteza excesivă, conducerea sub influenţa alcoolului, neacordarea priorităţii, nerespectarea semnificaţiei semnalelor de circulaţie şi altele. Este interesant de arătat — şi, poate contrar unor aşteptări sau prejudecăţi, că şi printre persoanele de sex feminin care conduc autovehicule se găsesc unele... ce suferă de mania vitezei. Un exemplu : Farmacista Anica Niţescu, din Bucureşti, str. Candiano Popescu nr. 65, circulind cu autoturismul dinspre Ploieşti spre Bucureşti pe banda a doua, cu o viteză mai mare decit cea admisă de lege, s-a angajat într-o depășire neregulamentară, ciocnindu-se cu o maşină care venea regulamentar din sens opus. Tamponarea survenită s-a soldat cu rănirea a 6 persoane și avarierea gravă a celor două automobile. Iar exemple de acest fel se pot da cit de multe... Adesea, insă, lipsa de prudenţă este alimentată de ideea ...importanţei pe care şi-o atribuie cite o persoană ce conduce, de părerea că fiind un om „cu notorietate“ îşi poate permite încălcarea legii. Consumând băuturi alcoolice înainte de a se urca in maxtina proprietate personală, actorul Dumitru Furdui a pierdut controlul volanului, intrînd cu autoturismul intr-un stîlp. Și aceasta, în plin centrul Capitalei, pe o arteră foarte circulată a Bucureştiului. Dar dacă în locul stîlpului se afla un trecător ? Deznodămintul tragic nu ar fi fost greu de prevăzut. După cum se vede, accidentul nu ocoleşte pe nimeni, dacă se încalcă legea şi regulile de circulaţie. Mai mult, aş spune că tocmai oamenii cu „priză“ la public trebuie să constituie exemple de influenţare pozitivă a cetăţenilor, care-i cunosc şi-i apreciază. La fel a intrat cu maşina intr-un stilp metalic de iluminat inginerul Babcov Vladimir, din București, şos. Mihai Bravu nr. 139—145, căruia analiza ulterioară i-a descoperit 1,55 la mie alcool în singe. în loc să-și recunoască faptele, el a căutat să inducă în eroare organele de cercetare acuzînd, imediat după accident, o „senzaţie de înec“, pe care însoţitorul său Nicolae Florescu s-a grăbit să i-o „remedieze“ cu... citeva înghiţituri de alcool, menite să „voaleze“ băutura consumată anterior. Or, conducătorul turismului se afla cu mult înainte în stare de ebrietate... Trebuie, de asemenea, arătat că persistă frecvente cazuri de sfidare a semnelor de circulaţie : foarte mulţi conducători identifică, de fapt, culoarea galbenă la semafor cu cea verde... şi trec cu seninătate, în plină viteză, prin intersecţii. Ce se întîmplă dacă se întilnesc concomitent, din ambele sensuri, asemenea „grăbiţi“ — nu este greu de presupus. Ba chiar unii nu respectă nici culoarea roşie Veronica Petruţa Florescu, tehniciană la „Maşinimport“, traversînd cu autoturismul intersecţia Bd. Magheru str. Cosmonauţilor la culoarea roşie a semaforului electric a surprins şi a vătămat grav doi pietoni care traversau strada în mod regulamentar. Şi, in sfirşit, un fenomen interesant : cazurile de încălcare a regulilor de circulaţie cresc în frecvenţă şi amploare a gravităţii in localităţile din afara Capitalei, unde şoferii bucureşteni, amatori sau profesionişti, socotindu-se probabil ieşiţi în afara razei de control a organelor de circulaţie sau considerînd, cu trufie, că „în provincie" îşi pot permite să circule cum vor, au comis în cursul anului trecut peste 400 accidente. Ca urmare a abaterilor sâvîrşite, în 1071 I.M.M.B. a anulat 740 permise aparţinînd conducătorilor auto amatori bucureşteni. * întrerupem aici consemnarea convorbirii cu şeful serviciului circulaţiei din I.M.M.B., pentru a prezenta, succint, opinia tov. dr. Mircea Constantinescu, directorul Spitalului de urgenţă, care completează relatările anterioare. „Cei mai mulţi dintre accidentaţii sosiţi la Spitalul de urgenţă — ne-a spus — provin din accidentele produse de şoferii amatori. Ei pleacă la drumuri lungi insuficient antrenaţi şi se întorc obosiţi, fapt care reiese şi din constatarea că mai ales la întoarcere se produc accidentele. Majoritatea acestora au loc noaptea. De aici şi concluzia că mulţi nu ştiu să conducă pe întuneric şi atunci se grăbesc să nu-i prindă înserarea pe drum, corcrtînd astfel accidente. Iată de ce consider că este necesară o examinare medicală mai atentă a candidaţilor la permisul de conducere şi anume in condiţii de oboseală şi de crepuscul. Cred, de asemenea, că de multe ori examinarea medicală a viitorilor şoferi este superficială. Corect, un astfel de candidat e necesar să fie consultat un timp mai îndelungat la policlinici. Anumite deficiențe nedescoperite la timp, de ordin psihic sau fizic devin surse de accidente. Ar trebui, după părerea mea, testaţi conducătorii auto care comit încălcări succesive. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor a făcut o asemenea testare, care a dus la constatarea că 30 la sută din subiecţii supuşi, probelor nu aveau de fapt dreptul să conducă ! Ei au fost îndreptaţi spre alte meserii". — Observaţiile sunt întemeiate — remarcă tov. colonel Ştefăneasa. Intr-adevăr, oboseala duce la scăderea puterii de concentrare a atenţiei, la întirzierea reflexelor. Or, în caz de accident, contează fracţiunea de secundă. Deci, şoferii amatori — şi nu numai ei — au obligaţia să evite a conduce maşinile ori de cite ori nu se simt în plenitudinea forţelor. în plus, doresc să mai adaug necesitatea acută a acordării primului ajutor chiar la locul accidentului. Se constată că multor accidentaţi li se agravează starea in timpul transportului. Dintr-o statistică ad-hoc reiese că 10 pină la 12 la sută din victime decedează în drum spre spital. Găsesc lăudabilă iniţiativa medicilor de la Spitalul de urgenţă, care au ţinut cursuri despre acordarea primului ajutor cu lucrătorii de miliţie. Dar aceştia nu pot, fireşte, suplini pe specialişti. Studiem în prezent posibilitatea ca echipa de intervenţie a miliţiei să mobilizeze imediat „Salvarea" sau să aibă in componenţa ei un cadru medico-sanitar. — Ce factori mai contribuie la producerea accidentelor de către şoferii amatori ? — Aş cita aici şi pe cei de ordin tehnic. Se ştie că defecţiunile tehnice sunt ignorate frecvent, cu uşurinţă chiar, de profesionişti. Or, la neprofesionişti se adaugă, pe lingă lipsa de preocupare şi lipsa de pregătire, incompetenţa. De aci cazurile atit de numeroase de nereglare corectă a frînelor , uzura frînei de mină , joc de peste 15 grade la volanul autoturismului şi joc la sistemul de rulare, anvelope cu uzuri avansate etc. Se mai adaugă defecţiuni la sistemul de iluminat (faruri nereglate corespunzător sau cu faze inversate, oglinzi oxidate, lipsa oglinzilor retrovizoare, a ştergătoarelor etc.). Este in interesul şoferilor amatori să verifice anual — potrivit legii — starea tehnică a maşinilor, lucru pe care foarte mulţi nu-l fac. Lărgind sfera de propuneri, m-aş referi, in citeva cuvinte, la măsurile de prevedere pe timpul iernii : ar trebui ca în magazinele de specialitate să se găsească cauciucuri şi lanţuri antiderapante, soluţii speciale care să împiedice aburirea geamurilor, antiger etc. — Ce recomandaţi In fina! ? ! — In primul rînd, fireşte, oricît ar părea de elementar — respectarea cu stricteţe a normelor privind circulaţia pe drumurile publice. De asemenea, este necesar ca fiecare amator să facă totul pentru a se ridica la nivelul profesionistului ; un conducător auto nu se poate perfecţiona dacă nu conduce zilnic, fie şi numai citeva curse. Se cere totodată o ridicare a gradului de exigenţă la examinatori faţă de solicitanţii de permise şi o colaborare mai strinsă, mai eficientă, cu factori autorizaţi, incit să se asigure o examinare complexă, atit din punct de vedere tehnic, cit şi din punct de vedere psihomedical, în sfirşit, în scopuri educative cred că e bine ca fiecare caz de încălcare a regulilor de circulaţie care duce la accident să fie dezbătut in plenul salariaţilor din unitatea respectivă. De asemenea, nici un şofer amator să nu uite marea responsabilitate ce o are atunci cînd circulă pe drum public la volanul maşinii — atit faţă de el cit şi faţă de semenii lui. Convorbire consemnată de Dumitru MINCULESCU AMATORISMUL SANTEIA — vineri 28 ianuarie 1972 S-a prelungit viaţa ulcioarelor care se spărgeau mergînd prea des la apă ? Nu ştiu dacă dumneavoastră aţi observat, dar in viaţa ulciorului, in „mersul ulciorului la apă", e intervenit ceva. A intervenit o schimbare. Ştim cu toţii din bogatul şi superbul nostru folclor că el, ulciorul, a fost adus pe pămînt, ba chiar și creat din pămint pentru a demonstra pămintenilor că... ulciorul nu merge de multe ori la apă. Furi o dată, furi de două ori, furi de nouă ori, pină la urmă insă tot se sparge ulciorul. — Atunci ? — De atunci ! — Atunci ce? Ce s-a schimbat in viața ulciorului, în „mersul ulciorului la apă“ ? Vorbim ca să n-adormim ? Dacă pină In urmă tot se sparge, ce-mi baţi mie apa-n piuă ? — Şi la bătutul apei in piuă a intervenit o schimbare, dar să lăsăm apa şi piua pe altă dată şi să rămînem la ulcior şi la ce-a intervenit nou în viaţa lui. Ştiţi ce-a intervenit nou ? Pila. (despre acest ,.obier*." am mai discutat Si am ajuns la concluzia că se bazează pe avantaje reciproce), și ..marea acoperire“ a hîrtiilor, a actelor. Ulciorul se poate sparge de la primul mers la apă. Pila, hîrtiile, actele il pot face insă să-»i continue drumul așa spart cum este. — Demonstrează ! — Demonstrez : in mentesul nostru oraş Ploieşti este un manatin de mobilă ce a fost botezat „Confort". Iar mai marii acestui magazin a venit „ofată cu ulciorul" si a cerut să i se încredințeze ei gestiunea. S-au uitat mai marii magazinului la ulcior, s-au uitat la Georgeta, că aşa o cheamă pe fata cu ulciorul, Georgeta Păduraru, şi au întrebat-o : — Și vrei să mergi de multe ori la apă cu ulciorul ăsta ? — Dacă-mi daţi gestiune, ulciorul ăsta, n-o să aibă moarte. — Nu e din lut ? Nu e ulcior ca toate ulcioarele ? — Ba da. — Atunci cum n-o să aibă moarte ? — O să vedeți dumneavoastră. I s-a dat gestiunea și „fata cu ulciorul" a început să care apă încă de acum doi ani. Cum ? A început să vîndă banii magazinului de mobilă. — Cum să vîndă banii magazinului de mobilă ? Ceea ce pretinzi dumneata e o exagerare neconștientă ! O... — Ştii cum vindea „fata cu ulciorul" banii ? Exagerat de simplu ! Intrai în magazin, o căutai și-i spuneai — Aş vrea să cumpăr nişte bani. — Cam citi ? — Vreo 30 000. foileton - — In cite rate vrei să-i plăteşti ? — Cit mai multe. îşi lua intr-o mină ulciorul, iar cu cealaltă il lua de braţ pe clientul, ori clienta respectivă, dădeau o raită pe la preţurile mobilei din magazin si depozit, lua nişte extracte de vinzare in rate şi „mergea cu ulciorul la apă". Completau acte că de cei 30 000 i-a vindut clientului ori clientei mobilă. Trimitea formele la întreprinderea clientului ori clientei respective şi astfel „fata cu ulciorul" vindea diferite sume de bani in rate. Ce interes avea ? Ce profit obţinea 7 10—15—20 la sută dobindă. Dar dobinda se plătea înainte. Dacă îţi crăpa buza după 30 000, dădeai şi-o dobindă de 20 la sută. Deci te punea, să semnezi ci ai primit mobilă de 30 000 și-ţi dădea în mini 24 000. Cei 6 000 lei intrau in „ulciorul" fetei cu gestiunea. — Dar mobia ? Mobila care conta vîndută in rate ? — Mobila „vîndută" In rate se vindea altora cu bani peşin. — Și chiar de doi ani de zile vindea „fata asta cu ulciorul“ banii magazinului de mobilă „Confort" ? Nu s-a sesizat nimeni din conducere ? Ce se petrecea pe plan local ? — Ei, nu s-a băgat de seamă ! ? Chiar și șeful serviciului contabilitate a numărat „drumurile ulciorului" care mergea la apă. N-a contribuit la spargerea lui pentru că și dumnealui a avut nevoie de vreo 15 000 bani lichizi, a semnat un contract fictiv de 14 339 lei, iar contabila Maria Limbășeanu, contabila care trebuia s-o controleze direct pe „fata cu ulciorul" nevătămat de vreo doi ani, a „cumpărat“ vreo 20 000 lei, semnînd un contract tot fictiv de 17 350 lei. Sumele delapidate prin acest sistem sunt de ordinul sutelor de mii. — Dar s-a spart ulciorul ? S-a spart ! Deci, bogatul şi sublimul nostru folclor nu se dezminte. — Am susţinut eu aşa ? Păcatele şi răspăcatele mele ! Am zis eu că nu se sparge pină la urmă ulciorul? Ia şi citim „procesul verbal", şi dacă se găseşte o astfel de afirmaţie eu sunt în sfâre să primesc din partea dumneavoastră, a celor de la oraşe şi sate, o alocuţiune cu hopuri şi scrişnitură printre dinţi. Am zis cu totul altceva : că in mersul ulciorului la apă s-a modificat ceva. Ce etttiune aţi observat. Aţi observat că gestionara a fost angajată pe bază de „ulcior armat", lipsă de control, gurăcască şi alte „condimente" la fel de usturătoare pentru noi. Drept pentru care închei acest procesverbal Intr-un milion fără ceva de exemplare in legătură cu spargerea, în sfirşit, a ulciorului de la ,,Confortul" din Ploiești. Nicuţă TANASE