Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)
1972-01-24 / nr. 9037
CASCADELE DE FORŢA ŞI LUMINĂ ALE OLTULUI • UZINE HIDROELECTRICE —CÎT CINCI „BICAZURI" • POTENTIAL IRIGABIL — DE 11 ORI INSULA MARE A BRĂILEI • AMĂNUNTE DESPRE STUDIUL-CADRU PRIVIND SCHEMA DE AMENAJARE ÎN PERSPECTIVĂ A RÎULUI OLT După cum s-a anunţat, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a analizat şi aprobat studiul-cadru privind schema de amenajare în perspectivă a riului Olt. Prin acest studiu se stabilesc liniile directoare de realizare a unui vast ansamblu de lucrări hidrotehnice care vor avea efecte favorabile asupra multor ramuri ale economiei naţionale, de pe o însemnată parte a teritoriului ţării, aflată astăzi în plină dezvoltare şi modernizare. Lucrările hidrotehnice, din care unele au şi început a fi executate, vor asigura energia electrică şi apa necesară dezvoltării in continuare a industriei, agriculturii şi întregii vieţi sociale, vor permite realizarea unei noi artere de transport pe apă şi vor contribui la combaterea efectelor distructive ale apelor : inundaţii, eroziuni, înmlăştiniri. Riul Olt, cu o suprafaţă a bazinului de 24 mii kilometri pătraţi, reprezentînd circa 10 la sută din întreg teritoriul ţării, cu o lungime de 670 km, străbate teritoriul a 6 judeţe : Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vilcea şi Olt. Pe malurile sale, sau în zona de influenţă imediată, se află importante centre urbane şi industriale ca Braşov, Sibiu, Rin, Vilcea, Slatina, importante zone agricole, artere de comunicaţie rutiere şi feroviare, staţiuni balneo-climaterice şi zone turistice de prim rang. Prin debitul său de apă, care la vărsarea.. ip Dunăre este in medie de 162 metri cubi pe secundă, Oltul se înscrie între principalele rîuri interioare, colectind circa 14 la sută din apele care se formează pe teritoriul ţării noastre. In condiţii naturale, scurgerea debitelor pe Olt se caracterizează printr-o mare variabilitate, perioadele de secetă cu disponibilităţi de apă scăzute alternînd cu viituri care produc pagube însemnate. Astfel, în medie, în numai 4 luni de ape mari (martie—iunie) se scurge peste 50 la sută din volumul anual de apă, in timp ce în perioada de vară, cind necesităţile irigaţiilor sunt maxime, şi iarna, cînd consumul de energie electrică este mai ridicat, debitele sint scăzute. Riul OU prezintă şi un potenţial hidroenergetic amenajabil de aproximativ 3 miliarde kWh/an, ceea ce înseamnă aproape un sfert din resursele rîurilor interioare ale ţării în acest domeniu. Acest potenţial este concentrat în special pe sectorul cuprins între Turnu-Roşu şi vărsarea în Dunăre şi, în mod deosebit, pe zona Brezoi—Slatina. Studiul-cadru, examinat şi aprobat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., este rezultatul unei activităţi îndelungate şi laborioase, coordonate de Ministerul Energiei Electrice prin Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice, la elaborarea căruia au colaborat toate ministerele şi organele interesate şi, în special, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi C.S.E.A.L. Schema fixează jaloanele principale ale amenajării riului Olt, în vederea valorificării complexe a resurselorsale hidraulice, satisfacerii multiplelor interese ale folosințelor de apă și de combatere a efectelor ei distructive. Principalele folosințe care au fost determinante pentru alegerea amplasamentelor şi caracteristicilor lucrarilor hidrotehnice simii. : energetica, ce joacă rolul preponderent pe sectorul Făgăraş—Drăgăşani, şi irigaţiile, cu o pondere deosebită pe sectorul Slatina—Dunăre ; zona Drăgăşani—Slatina reprezintă un sector de interferență, pe care cele două ramuri menţionate au un rol aproximativ egal. Ca atare, schema-cadru prevede realizarea unei cascade compuse din 31 amenajați, hidrotehnice, din care 19 pe sectorul Dăești—Dunăre. Fiecare amenajare cuprinde un lac de acumulare, creat printr-un baraj de mică sau medie înălţime, diguri de protecţie, o uzină hidroelectrică ; la unele din amenajări ,sunt prevăzute scurte canale de derivaţie. Uzinele hidroelectrice totalizează o putere instalată de 1 000 MW — adică de aproape 5 ori mai mare decit pu-Ing. Gheorghe STOICA adjunct al ministrului energiei electrice (Continuare in pag. a IlI-a) Şi la gura sobei se pot cîştiga milioane... CE DOVEDEŞTE HĂRNICIA ŞI ISCUSINŢA COOPERATORILOR PRAHOVENI Vremea s-a înăsprit. Sintem doar în ianuarie ! In satele prahovene, muncile la îndiguiri, iigări, asanări nu se mai pot face. In schimb, se lucrează în atelierele C.A.P. ...Atelierul de tîmplărie al cooperativei agricole din Petroşani. I-am găsit pe meşterul Gheorghe Trandafirescu, dulgherii Vasilică Teodor, Nicolae Chircă, Florea Stoica lucrînd de zor ferestre şi uşi, alte sortimente comandate de cetăţenii comunei. „In orice casă veţi merge, ne spune inginera Maria Ştefan, veţi găsi oameni care împletesc rogojini, coşuri din răchită. Cojocarii croiesc şi coş bundiţe, cojocele pentru femei, confecţionează căciuli pentru bărbaţi. Intr-un cuvînt, în acest anotimp geros se creează o bună parte din veniturile de peste 1,5 milioane lei, care se obţin din aceste activităţi. Puţini săteni de la noi mai stau astăzi degeaba, la gura sobei“. Dar numai pentru petroşeneni anul agricol are, ca să spunem aşa, 365 de zile ? Iată-ne în comuna Buda- Palanca. Aici, numai în ultimele 10 zile s-au confecţionat peste 30 000 de rogojini. Comuna are circa 800 de familii şi peste 500 sunt ocupate în această îndeletnicire bănoasă. In perioada de iarnă se produc circa 500 000 de rogojini necesare sectorului de construcţii, grădinilor de legume. ...Comuna Gorgota se află la numai 20 de kilometri de Ploieşti. Aici se află iscusiţi constructori de căruţe şi docare. Nu mulţi, vreo 12. Dar producţia obţinută pînă acum dovedeşte nu numai pricepere, ci şi multă hărnicie. Pricepere şi hărnicie care se concretizează în venituri anuale de aproximativ două milioane lei. Aşadar, zilele de iarnă sunt un bun prilej pentru mulţi gospodari ai satelor de a folosi acest răgaz cu chibzuinţă, de a crea posibilităţi multiple de lucru pentru cooperatori, de a afla noi surse de venituri. — Recent, ne spunea primarul comunei Băicoi, tovarăşul Marin Finichiu, consiliul popular a ajutat cooperativa agricolă de producţie să-şi organizeze o nouă secţie industrială de construcţii şi timplărie metalică. Am procurat tot aparatajul pentru structura electrică şi cooperatorii au în prezent şi materia primă. — Ce se va produce aici ? — Meşterii cooperatori din Băicoi vor realiza garduri metalice cu frumoase ornamente de sudură, confecţii metalice pentru unele întreprinderi. In prezent, la cooperativa agricolă din Băicoi funcţionează cu bune rezultate două secţii de confecţionat lăzi pentru scule. Se produce o largă gamă de cozi-unelte, de la şurubelniţă pînă la tîrnăcop. Cooperativa agricolă de producţie a realizat anul trecut din aceste activităţi circa 1,5 milioane lei. — Anul trecut — aflăm de la tovarăşul Dumitru Rencea, şeful comisiei economice de la U.J.C.A.P. — cooperativele agricole de producţie din Prahova * au înscris din activi- 4 tăţile industriale veni- turi de aproape 90 mi- lioane lei. i întrebăm : * — Dar in acest an 4 ce-şi propun cele 112 cooperative agricole din judeţ la capitolul i activităţi industriale ? I — Cooperatorii au 4 făcut multe propuneri. Pe baza lor s-a trecut la înfiinţarea a încă 483 noi secţii de activi- taţi industriale. Coo- peratorii s-au orientat bine, mai ales asupra acelor produse pentru 4 care au materie primă şi care se pot exe- | cuta în sezonul rece. Aşa, bunăoară, vom dezvolta sectoarele de 4 artizanat de cusături şi covoare, de 1 confecţii, pielărie, îm 4 plejituri din răchită, 7 timplărie şi rotărie şi cite altele. Cifra preli- minară a planului de producţie pe 1972, la 4 sectoarele anexe, se ridică pînă în prezent 1 la 112 milioane lei. Spun, pînă în prezent, * deoarece continuă să sosească noi propuneri. i Şi cite nu se vor mai * face în adunările ge- nerale. 7 ...Afară-i ger. Hîrle- \ ţul şi sapa au fost a-işezate in magazii şi 1 aşteaptă să se încăl- 4 zească vremea. Oamenii satelor prahovene ] n-au încetat insă lu- l crul. In secţiile şi a- telierele cooperativelor agricole, în casele lor, ei continuă să produ- . că bunuri materiale, întrecîndu-se in hăr- t nicie şi pricepere. * Constantin CĂPRARU i corespondentul * „Scînteii" \ PROLITARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9037 Prima ediţie Luni 24 ianuarie 1972 4 PAGINI - 30 BANI IN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI PESTE 700 DE PRODUSE NOI Uzinele şi fabricile industriei construcţiilor de maşini au prevăzut, in planul anului 1972, lansarea în producţie a peste 700 de produse noi : instalaţii industriale, maşini-unelte, aparataj electronic, calculatoare etc., rod al muncii de cercetare, al concepţiei tehnice a specialiştilor români. Asistăm, astfel, în aceste zile, la o serie de „premiere“ în industria construcţiilor de maşini. Printre acestea se numără şi motorul de tractor de 80 C.P. construit la uzinele „Tractorul“Braşov. Supus probelor tehnologice, noul utilaj a dovedit performanţe superioare. In curînd, motorul de 80 C.P. va fi introdus în producţia de serie şi destinat unor noi tipuri de tractoare româneşti. Un alt produs nou, ieşit recent de pe banda de montaj, este presa de 100 tone forţă, cu multiple întrebuinţări în industriile metalurgică şi de construcţii de maşini, realizată de colectivul Uzinei mecanice Sibiu. (Agerpres) Ziua de 24 ianuarie 1859, Ziua Unirii Principatelor Române — Ţara Românească şi Moldova — a înscris o pagină de aur în cartea de glorie a poporului român. Marcînd realizarea intr-o primă etapă a unităţii statale — unitate ce avea să fie desăvîrşită cu aproape şase decenii mai tîrziu — Unirea de acum 113 ani a avut profunde implicaţii în ansamblul vieţii societăţii româneşti, fiind punctul de plecare al unor transformări înnoitoare care au dus la constituirea, organizarea şi consolidarea României moderne. început de drum, 24 ianuarie 1859 a însemnat, totodată, o încununare a unui pro-ces istoric, desfăşurat vreme de secole. încă de la formare, poporul român, in pofida separării în mai multe formaţiuni statale, a purtat din generaţie în generaţie conştiinţa comunităţii originii şi unităţii de neam,, atit de pregnant subliniată, pentru eine însuşi şi pentru străini, prin latinitatea şi unitatea limbii sale. Cindi in ultimii ani ai secolului al XVI-lea un grup de boieri munteni declarau că doreau să fie „în unire cu ţara Moldovei, căci suntem cu toţii de-o limbă şi de aceeaşi credinţă“, ei nu făceau decit să exprime o convingere generală care sălăşluia in inima întregului popor. Cronicarul Grigore Ureche Hărbani m ar fi V7. 1 remarca, cîteva , că muntenii şi moldovenii se trăgeau „de la un izvod“ şi proclama sigur de sine: „Rumânii, cui se află lăcuitori şi la Ardeal şi la Maramoroş, de la un loc sint cu moldovenii şi toţi de la Rím se trag“. Spre sfîrşitul veacului al XVII-lea, cronicarul cărturar Miron Costin dădea glas aceleiaşi convingeri : „Locul dată acesta unde este acum Moldova şi Ţara Muntenească este drept Dachia — arăta el — cum şi tot Ardealul cu Maramorosul şi cu Ţara Oltului“. Legături economice strinse, cu tot caracterul închis al economiei feudale — cununa munţilor reprezentind nu un element de separaţie ci, dimpotrivă, o trăsătură de tinire care oferea românilor prilej de intîlnire şi adăpost pe înălţimile şi pădurile ei ocrotitoare ; legături politice tinzînd nu rareori spre unitate — modelul cel mai strălucit în această privinţă reprezentîndu-l unificarea realizată de Mihai Viteazul, simbol pentru generaţiile următoare : legături culturale asigurate de o puternică comunitate de viaţă spirituală, de obiceiuri şi tradiţii, au reprezentat fundalul pe care s-a dezvoltat, in perioarta feudală, viaţa societăţii Homeneşti. Condiţiile generate de modul de producţie feudal, ca şi împrejurările externe au stăvilit cursul spre unificare statală pe care unitatea poporului român o cerea, ceea ce n-a împiedicat însă cau însăşi orînduirea feudală să se dezvolte premisele ce aveau să asigure, într-o nouă etapă istorică, realizarea unităţii. O dată cu destrămarea feudalismului şi ascensiunea capitalismului, cu creşterea rolului noii clase burgheze şi începuturile clasei muncitoare înseşi, problema înfăptuirii statului unitar s-a impus ca una din necesităţile sociale cu caracter obiectiv, unul din obiectivele principale ale luptei poporului român. Dezvoltarea naţiunii moderne române a adus la ordinea zilei ca o cerinţă inexorabilă realizarea unui stat unitar şi independent şi totodată modern, în cadrul căruia naţiunea trebuia să-şi găsească condiţii optime de manifestare. Este ceea ce şi-a găsit reflectare, pe plan spiritual, in afirmarea deosebit de puternică a conştiinţei naţionale. Exponenţi străluciţi ai acestei conştiinţe au fost spiritele luminate ale vremii din Ţara Românească, Moldova, Transilvania, care au desfăşurat în numele idealurilor de libertate şi unitate o neobosită şi pasionată activitate politică şi publicistică. Corifeii Şcolii Ardelene au răscolit inimile şi au mobilizat la lupta de eliberare largi pături ale societăţii româneşti nu numai din Transilvania, ci din intreg teritoriul locuit de români. Puternica răscoală din 1784, adevărat război ţărănesc, a arătat nu numai forţa ţărănimii transilvănene şi dorinţa ei arzătoare de a înlătura exploatarea feudală, ci totodată naşterea în sinul ei a unor sentimente naţionale, documente atestînd tendinţa răsculaţilor de a transforma pe plan Brutal Transilvania în ceea ce ea era la marea ei majoritate pe plan etnic : o ţară românească, în timpul mişcării revoluţionare din 1821 — cu profund ecou dincolo de munţi, pe târîmurile transilvane — Tudor Vladimirescu, animat el însuşi de o neîndoielnică, conştiinţă naţională, îndemna divanul din Bucureşti să stabilească strinse legături cu cel din Iaşi „ca unii ce sîntem de un neam, de o lege şi supt aceeaşi stăpînire...“ şi sublinia totodată necesitatea unei conlucrări politice, menită desigur a preluda viitoarea imitare statală. Necesitatea făuririi statului unitar s-a impus şi Regulamentului Organic, care a căutat să uşureze viitoarea unificare statală prin ceea ce era numit „începuturi de o unire mai de aproape între amîndouă prinţipaturile“. Unirea nu era înţeleasă de spiritele înaintate ale epocii numai ca o unificare statală mecanică, ci ca un proces complex, menit a contribui atit la eliberarea naţională, cit şi la cea socială. „Adevărata naţiune — scria Ion Codru-Drăguşanu — e numai acolo unde poporul e bine reprezentat prin guberniul său, e acolo unde toate sînţirile, toate puterile şi toate lucrările ţintează spre unul şi acelaşi scop, vaza şi reputaţiunea, respectul şi gloria poporului în afară, bunăstarea şi mulţumirea fiecărei clase, fiecărui individ în întru“. Anul revoluţionar 1848 a adus pe primul plan al atenţiei publice, între alte probleme fundamentale, şi pe aceea a făuririi unităţii statale a naţiunii române, în programele revoluţionare din ţările române, in presa revoluţionară, în corespondenţa fruntaşilor revoluţiei, ideea viitoarei unităţi este evidentă şi numai complicatele împrejurări externe au stăvilit exprimarea ei mai pregnantă şi înfăptuirea ei, fie şi parţială. Sintetizînd programele revoluţionare din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania în Dorinţele partidei naţionale, Mihail Kogălniceanu a denumit Unirea Principatelor „cunună“ şi „cheie de boltă“ a ansamblului de reforme ce se preconizau. Prin fluxul revoluţionar care a fiinţat între ţările române, prin conlucrarea revoluţionarilor, ideea unităţii a fost şi mai accentuat pusă in valoare şi însăşi înfrîngerea revoluţiei a scos în evidenţă faptul Dan BERINDEI şef de departament la Institutul de istorie „N. loraa" (Continuare în pag. a II-a) „UNIREA NATIUNEA A FĂCUT O!“ 24 ianuarie 1859-moment crucial in istoria poporului român ÎN PAGINA A II-A • CARNET MUZICAL : PUTEREA DESTINULUI • SCENA • CONCERTE • EXPOZIȚII • ECRANUL ÎN PAGINA A III-A SPORT • ACTUALITATEA LA SCHI, BOB, PATINAJ • FLACĂRA OLIMPICĂ ÎN DRUM SPRE SAPPORO LOGICA STRANIE A EDUCAŢIEI FIZICE IN UNELE ŞCOLI ŞI FACULTĂŢI „Sportul este obligatoriu ...dar în mod facultativ“ • O MĂSURĂ JUDICIOASĂ, ELUDATĂ ÎN APLICARE • CUM SE „DESPOVĂREAZĂ PROGRAME EXCESIV DE ÎNCĂRCATE • DEZVĂLUIRILE UNEI INVESTIGĂRI ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL PROFESIONAL Cu aproape un an în urmă, ziarul nostru relata pe larg despre analiza procesului de educaţie fizică şi sportivă a tineretului studios în cadrul colegiului Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului, subliniind totodată importanţa măsurilor concrete adoptate cu acel prilej. De atunci, o mare parte dintre soluţiile preconizate de colegiu au prins viaţă, contribuind la îmbunătăţirea activităţii de educaţie fizică şi sport în învăţămîntul de toate gradele. In anul şcolar 1971—1972, elevii claselor I—IV din învăţămîntul de cultură generală beneficiază săptăminal de trei ore de educaţie fizică ; la liceele pedagogice, numărul orelor pe săptămină s-a mărit de la trei la patru; în învăţămîntul superior s-a extins predarea obligatorie a educaţiei fizice şi în anul al II-lea de studii. De asemenea, s-a introdus gimnastica zilnică (8—10 minute) in întreg învăţămîntul general, liceal şi profesional. Conform intenţiei de a se acoperi, pînă în 1976, necesarul de profesori de educaţie fizică, s-au inaugurat încă trei facultăţi de specialitate la Piteşti, Constanţa şi Suceava. Importantă ni se pare şi reînfiinţarea posturilor de inspectori şcolari judeţeni pentru problemele educaţiei fizice. Cu ocazia instruirii din octombrie anul trecut a inspectorilor numiţi în cele 39 judeţe şi în municipiul Bucureşti, pe bună dreptate a fost reliefată însă trebuinţa ■ de a se imprima un caracter dinamic şi entuziast acestei activităţi ce poate influenţa puternic perfecţionarea educaţiei fizice şi sportive la toate şcolile din oraşe şi sate... Este vorba, deci, de un progres evident, faţă de precedenţii ani, atit pe planul practic, cit şi al mentalităţii de a privi educaţia fizică şi sportivă ca parte necesară, integrantă, a educaţiei tineretului studios. Totuşi, în procesul de înfăptuire a măsurilor la care ne referim s-au constatat şi se constată încă unele neînţelegeri de fond a rolului educaţiei fizice , sunt atitudini faţă de care suntem de părere că Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului trebuie să intervină mai energic. Se ştie, de pildă, cu cită satisfacţie a fost primită extinderea predării obligatorii a educaţiei fizice în anul al II-lea de studii din învăţămîntul superior. Prin această măsură , pentru a cărei aplicare s-au depus eforturi multilaterale însemnate — numărul studenţilor cuprinşi în mod organizat într-o activitate atit de utilă pentru viaţa şi sănătatea lor, pentru dezvoltarea capacităţilor lor fizice şi intelectuale aproape că s-a dublat. Iată însă că nu toţi au înţeles utilitatea creării unui solid şi armonios suport fizic, atit de necesar în anii de studii, cit şi în activitatea tinărului după absolvirea facultăţii. La numai cîteva luni după adoptarea hotărîrii de mai sus, conducerea Institutului de medicină şi farmacie din Bucureşti făcea o întîmpinare în scris (adresa nr. 8275/17 / 1971) propunind menţinerea educaţiei fizice ca disciplină facultativă nu numai pentru anul al II-lea, ci şi pentru... primul an de studii ! Propunerea, trebuie s-o recunoaştem, era de-a dreptul surprinzătoare pentru un institut din mijlocul căruia au ieşit atiţia pionieri ai introducerii educaţiei fizice drept disciplină obligatorie în învăţămîntul superior, în vremuri cind această disciplină era departe de a fi o preocupare de ordin statal. Dacă cererea neaşteptată a Institutului de medicină şi farmacie din Bucureşti a fost respinsă la timp de către Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului. In schimb, conducerile altor institute şi facultăţi din ţară au trecut mai pe ocolite la eludarea Valeriu MIRONESCU (Continuare în pag. a III-a) In contul 45 ACŢIUNI IN ÎNTREAGA ŢARĂ PENTRU CONSTITUIREA FONDULUI DE SOLIDARITATE INTERNAŢIONALĂ BUCUREŞTI. — In întreprinderile şi instituţiile din Capitală Apelul Biroului Executiv al Consiliului Naţional al F.U.S., întimpinat cu o deplină adeziune de către toţi oamenii muncii îşi găseşte în ceste zile întruchiparea firească în numeroase acţiuni şi iniţiative menite să contribuie la constituirea fondului de solidaritate internaţională. Pe baza propunerilor făcute de consiliile sectoarelor, de organizaţiile obşteşti din componenţa sa, Biroul Executiv al consiliului municipal al F.U.S. a elaborat un plan bogat de acţiuni imediate sau de perspectivă, care dă încă de pe acum o expresie elocventă participării locuitorilor Capitalei la această acţiune generoasă a ţării noastre. Pînă acum, au fost repartizate sectoarelor F.U.S. 500 000 de timbre, în valoare de 2.500.000 lei, care au început să fie difuzate în fabrici şi instituţii, în cartiere şi în comunele subordonate. O dată cu aceasta, după cum ne-a relatat tov. Vasile Istrate, secretarul Biroului Executiv al Consiliului municipal F.U.S. Bucureşti — o pondere însemnată în acţiunea de constituire a fondului de solidaritate internaţională o va avea şi suita de manifestări cultural-artistice şi sportive ale căror venituri vor fi depuse în contul 45. Printre altele, la Sala palatului vor fi organizate, cu concursul unor artişti de frunte ai scenelor bucureştene, două spectacole care vor deveni tradiţionale in Capitală — „Festivalul primăverii“ şi „Festivalul toamnei“ — iar teatrele dramatice şi muzicale vor organiza suplimentar 36 de spectacole in sălile proprii sau in uzine, în urma cărora se prevede realizarea unei sume de 100 000 lei. La acestea se vor adăuga şi încasările de la spectacolele similare ale celorlalte aşezăminte culturale bucureştene. Consiliul municipal de educaţie fizică şi sport a prevăzut, la rîndul său, manifestări sportive de mare atracţie : gale de box, meciuri de baschet, volei şi fotbal, iar filiala A.C.R. şi-a propus organizarea unui concurs de viteză şi îndemînare pe circuit închis, precum şi a unui festival polisportiv. Alte manifestări de largă audienţă vor fi organizate în acelaşi scop de către inspectoratul şcolar, care anunţă printre altele un spectacol susţinut pe un stadion, în preajma deschiderii noului an şcolar In lunile care urmează, bucureştenii vor avea prilejul să viziteze numeroase expoziţii cu vînzarea unor opere de artă donate de U.A.P., a unor obiecte şi produse de artizanat realizate de cooperaţia meşteşugărească, cercurile de la Palatul pionierilor sau de elevii din şcolile oraşului în orele de lucrări practice, de comisiile de femei. În sfîrşit, printre celelalte acţiuni şi iniţiative, se cuvine menţionată contribuţia deosebită la crearea acestui fond al generozităţii a constructorilor bucureşteni, care au hotărît să colecteze metale de pe şantiere în valoare de 500 000 lei şi să vireze totodată în acelaşi scop o parte din fondul premiilor şi grotificaţiilor ce li se vor cuveni pentru realizările pe care le vor obţine în cursul acestui an. GALAŢI. — Biroul Executiv al consiliului judeţean F.U.S. — ne-a declarat tov. Teodor Bumistruc, secretarul Consiliului judeţean Galaţi — a organizat o discuţie cu conducerile organelor judeţene de masă şi obşteşti, cooperatiste, de tineret ş.a., trecînd la stabilirea concretă a unor acţiuni pentru constituirea fondului de solidaritate internaţională. O parte dintre acestea au şi fost înfăptuite. Printre altele, în această săptămînă, a avut loc premiera spectacolului „Doi pe un balansoar... muzical“, susţinut de formaţia Teatrului muzical. De asemenea, Teatrul de stat a prezentat, duminică 23 ianuarie, un spectacolmatineu pentru elevi cu piesa „Secunda 58“ de Dorel Dorian. În zilele imediat următoare, în toate comunele şi satele judeţului vor începe să se desfăşoare manifestări cultural-artistice şi sportive la care îşi vor da concursul organizaţiile de masă şi obşteşti, asociaţii ale oamenilor de artă şi cultură, asociaţia sportivă etc. SATU-MARE. După înfiinţarea comisiei judeţene din Satu-Mare pentru constituirea fondului solidarităţii internaţionale, consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste din judeţ au ridicat, spre a difuza, 60.000 de timbre în valoare de 300 000 lei, sumă care urmează să se verse, pînă la 20 martie, în întregime în cadrul fondului pentru solidaritatea internaţională Tovarăşului WILLI STOPH Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germana BERLIN Stimate tovarăşe Stoph. Afectat de vestea cu privire la starea sănătăţii dumneavoastră, vă rog să primiţi urările mele cele mai bune de însănătoşire grabnică. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România