Scînteia, martie 1972 (Anul 41, nr. 9074-9104)

1972-03-01 / nr. 9074

ScInTEIA — miercuri 1 martie 1972 p­agina economică Cultivarea legumelor in solarii constituie o meto­dă eficientă pentru obţi­nerea unor recolte mai timpurii decit cele care se realizează în mod obişnuit in cîmp. Anul acesta, în judeţul Ialomiţa, şapte cooperative agricole vor cultiva legume şi îndeosebi tomate pe o suprafaţă de 48,5 ha solarii. Alte 25 ha so­larii aparţinînd întreprinde­rii judeţene de producere şi valorificare a legume­lor şi fructelor sînt în curs de amenajare la Feteşti, Călăraşi şi Ţăndărei. Pentru ca investiţiile mari care se fac în solarii să se recupereze şi, în a­­celaşi timp, să rezulte şi un beneficiu, se cere ca prin­­tr-o tehnologie corespunză­toare să se obţină produc­ţii mari şi cit mai timpu­rii. La rîndul său, aceasta presupune amenajarea din vreme a solariilor şi plan­tarea lor la termenul op­tim. Asemenea aspecte au fost neglijate in ceilalţi ani, ceea ce a făcut ca, in multe cazuri, tomatele din solarii să apară pe piaţă o dată cu cele din cîmp. Pentru a nu se mai repe­ta aceste neajunsuri, Di­recţia generală agricolă a judeţului Ialomiţa şi con­ducerile cooperativelor a­­gricole au întreprins o se­rie de măsuri. „Intenţionăm ca, incepînd cu 1 iunie şi chiar mai devreme, din so­larii să livrăm roşii pe pia­ţă, ne-a spus inginerul Constantin Drăgan, direc­tor al I.J.P.U.L.F. In a­­cest scop am grăbit ame­najarea solariilor şi am de­vansat producerea răsadu­rilor şi repicatului, astfel ca plantatul să se poată face mai de timpuriu“. Am ur­mărit pe teren cum se ma­terializează preocupările de care vorbea interlocuto­rul nostru. ... Intr-adevăr, spre deose­bire de anul trecut, cînd­ in acest sector au existat mul­te neajunsuri, acum, în toa­te fermele legumicole care au solarii, preocupările sunt îndreptate îndeosebi spre asigurarea unui material săditor viguros. La 25 fe­bruarie cooperativele se­­mănaseră 25 505 mp cu to­mate şi varză, faţă de 23 500 mp cit prevedea graficul la sfîrşitul lunii. La aceeaşi dată au fost repicate ră­sadurile de pe 7 000 mp. O experienţă pozitivă în a­­cest sens oferă cooperati­va agricolă Săruţeni, unde toate răsadurile de roşii, a­­tit pentru cultura timpurie, cit şi cele ce urmează să se planteze în cîmp, au fost repicate in ghivece nutritive, pregătite din vre­me. „Intre 10—15 martie vom începe plantatul în solarii, astfel că după două luni vom putea livra pri­mele roşii , ne relata Ion Ivan, preşedintele coope­rativei. Pentru asigurarea unui pat germinativ cores­punzător, întreaga supra­faţă a fost arată din toam­nă şi fertilizată în cursul iernii cu îngrăşăminte or­ganice şi chimice, iar în­dată ce timpul va permite, vor începe lucrările de pre­gătire a solului“. Hotăriţi să evite neajunsurile din anul trecut, cînd la 15 martie se mai lucra la con­solidarea solariului, coope­ratorii au început de cîte­­va zile montarea foliei de polietilenă. Aceeaşi atenţie a fost acordată şi protejă­rii solariilor de vînturile puternice din Bărăgan. S-a procurat din vreme stuful necesar şi se lucrează a­­cum la confecţionarea per­delei de protecţie din ju­rul lor. Şi la Ceacu am intrinat aceeaşi grijă pentru produ­cerea materialului săditor. Verdele crud al ce­lor 500 mp de răsa­duri este promiţător. Nu­mai că dacă specialiştii s-au străduit să realizeze răsa­duri de bună calitate, nu a­­ceeaşi preocupare o mani­festă consiliul de conducere al cooperativei pentru pre­gătirea terenului. Este greu de crezut că nu au existat in toamnă condiţii pentru exe­cutarea arăturii pe cele 10 ha ale salariului. Ing. Nico­­lae Dinu, şeful fermei, are o vorbă : „Decît o arătură bună în primăvară mai bine una slabă în toamnă“. Nor­mal era să fi făcut o ară­tură bună în toamnă, pen­tru că acum, în primăvară, sunt alte lucrări de execu­tat. Şi, apoi, alt efect ar fi avut fertilizarea, şi aşa a­plicată parţial — s-au ad­ministrat gunoaie de grajd şi superfosfat numai pe 6 ha — dacă era făcută pe a­­rătura sănătoasă din toam­nă. Cu jumătăţi de măsură nu poţi să ajungi la rezul­tatele scontate. Sunt cooperative agricola în care s-a întîrziat produ­cerea răsadului necesar plantării în solarii. La cea din Ciochina mai sunt de semănat 75 mp cu tomate, iar repicatul s-a făcut abia la 10 la sută din răsaduri. „Mergem eşalonat cu semă­natul pentru a putea face față la repicat“ , ne-a ex­plicat inginerul Dumitru Simoiu, şeful fermei legu­micole. Este­­adevărat că trebuie să existe o concor­danţă intre lucrări. Dar cu cit mai repede o faci pe pri­ma, tot atit de repede o poţi executa şi pe a doua. Se cere ca in momentul cînd timpul permite să se facă plantarea să existe răsaduri mari şi viguroase. La Cio­china a rămas în urmă fertilizarea, deşi au existat condiţii bune ca această operaţie să se facă în toam­nă. S-au administrat, este adevărat, cite 400 kg îngră­şăminte complexe la hectar, d­ar mari cantităţi de gu­noi de grajd mai aşteaptă in capul locului să fie îm­prăştiate. Timpul permite ca această lucrare să se facă acum şi nu mai tîrziu. Mult rămase in urmă sint lucrările de con­strucţii la solariile apar­­ţinind I.J.P.V.L.F. Dacă la cele 4 ha de sere şi 20 ha solarii încălzite, care ur­mează să fie date in folosinţă în august, lu­crările sint avansate in raport cu acest termen, la cele 25 ha solarii nein­­călzite care trebuie să con­­cure la producţia anului in curs, abia s-au plantat stu­pi pe 10 ha, se lucrează la montarea doliilor si a coamelor. Cauzele acestor întîrzieri au fost determi­nate, potrivit afirmaţiilor conducerii I.J.P.U.L.F. de la faptul că proiectele de exe­cuție nu au fost predate la timp. Orice motive ar fi in­vocate, un lucru trebuie a­­vut în vedere : terminarea grabnică a solariilor, astfel ca plantarea să se facă la timp. Altfel eforturile și cheltuielile materiale nu vor avea eficienta econo­mică scontată. Asigurarea unor producţii corespunzătoare de tomate timpurii în toate salariile impun măsuri grabnice pentru urgentarea lucrărilor de execuţie, astfel ca plan­tatul să poată începe la timpul optim. Lucian CIUBOTARU­ corespondentul „Scînteii* Pot fi plantate răsadurile la timpul optim in solarii? DA! DAR CU O CONDIȚIE: SĂ EXISTE SOLARIILE! RENTABILITATE SPORITA (Urmare din pag. I) timplat anul trecut în unele unităţi ale Ministerului Industriei Metalur­gice, de întreprinderi ale Ministerului Construcţiilor Industriale, de unităţi subordonate Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Con­strucţii , statul este nevoit să inter­vină serios pentru a „întrema“ din punct de vedere financiar întreprin­derile respective, în timp ce preocu­pările acestora în vederea reducerii cheltuielilor materiale de producţie, închiderii tuturor „portiţelor“ unor costuri neeconomicoase nu se ridică la nivelul sarcinilor stabilite. Prin nerealizarea integrală a pla­nului de beneficii, unităţile aflate in această situaţie influenţează negativ nu numai volumul fondurilor centra­lizate ale statului, ci îşi lezează pro­priile interese. Această concluzie re­zultă din simpla enumerare a destina­ţiilor beneficiilor planificate. Ele ser­vesc, printre altele, la constituirea fondului de premiere, rambursarea creditelor bancare pentru mică me­canizare şi a celor pentru execuţia unor investiţii centralizate, la ram­bursarea creditelor bancare pentru creşterile planificate ale mijloacelor circulante, pentru execuţia de in­vestiţii necentralizate productive şi social-culturale, inclusiv construc­ţiile de locuinţe ş.a. Cu alte cuvinte, analizînd lucrurile atit din unghiul de proprietar al mijloacelor de pro­ducţie, cit şi din cel de producător, fiecare colectiv de întreprindere — începînd de la muncitor şi pină la director — este nemijlocit interesat nu numai în îndeplinirea integrală a planului de beneficii pe 1972, dar şi în depăşirea substanţială a prevede­rilor in acest domeniu, pentru creşte­rea gradului de rentabilitate a pro­ducţiei. In aproape fiecare unitate econo­mică s-au elaborat ample planuri de măsuri, pentru ca prevederile la beneficii pe acest an să fie îndepli­nite şi depăşite, iar pierderile — în acele unităţi prevăzute cu dotaţii de la buget — să fie diminuate cu mult sub nivelul celor planificate. Esen­ţial este ca preocupările legate de reducerea cheltuielilor materiale de producţie, înlăturarea imobilizărilor, a tuturor surselor de risipă, de fruc­tificarea mai intensă a rezervelor de ridicare a nivelului rentabilităţii în­treprinderilor, a fiecărui produs să se manifeste nu în birouri, în pla­nuri de măsuri, ci în fapte, în ac­tivitatea tuturor colectivelor din uni­tăţile economice şi — bineînţeles — a organelor aparatului financiar şi bancar, care au îndatorirea să spri­jine întreprinderile în vederea obţi­nerii unor rezultate economice şi fi­nanciare superioare. Cu cit se va acţiona mai energic, mai stăruitor încă din primele luni ale anului pentru creşterea prin eforturi proprii a volumului benefi­ciilor, a rentabilităţii producţiei (prin realizarea integrală a planului de producţie, atingerea în termen, la toate capacităţile, a parametrilor proiectaţi, respectarea şi reducerea sub nivelul prevăzut a costurilor de producţie şi, în primul rind, a chel­tuielilor materiale), cu atit se vor mări avuţia ţării, venitul naţional — pe această bază creindu-se reale posibilităţi în vederea dezvoltării şi modernizării economiei naţionale, sporirii veniturilor oamenilor mun­cii, ridicării nivelului de trai al în­tregului popor. Problema înaltei rentabilităţi a producţiei interesează, deci, în cel mai înalt grad, pe toţi cei ce muncesc, iar soluţionarea ei favorabilă depinde de activitatea neobosită a tuturor colectivelor pen­tru mobilizarea susţinută a rezerve­lor existente în întreprinderi, in ve­derea reducerii preţului de cost, acti­vitate ce trebuie să marcheze neîn­cetat un plus de eficacitate econo­mică de la o lună la alta, de la un trimestru la altul. Serele cooperativei agricole din Pâuleşti, judeţul Satu-Mare, oferă „trufandale" de calitate. In foto : se recol­tează castraveţii Intr-o perioadă. Uzina de autocamioane din Braşov era confruntată cu o proble­mă considerată de unii fără rezolvare: lipsa de capaci­tate productivă in scutărie. Deosebit de acută a devenit această chestiune la sfirşi­­tul anului 1989 şi începutul anului 1970, cînd în faţa în­treprinderii s-a pus sarcina de mare răspundere a asi­milării noilor autocamioane echipate cu motor Diesel. Pe baza studiilor întreprin­se de specialişti se aprecia că — pentru a-şi satisface cerinţele — uzina ar avea nevoie de un plus de capa­citate la sculărie de 29—30 la sută. De unde să fie lua­tă, insă, această capacitate? Idei s-au vehiculat multe. Dintre acestea, una singură a reţinut atenţia : ea apar­ţinea ing. Ion Lean­cu, şe­­ful sculăriei, economistului Ion Puiu, şeful normării, şi ing. Mircea Florescu, pe a­­tunci director tehnic al u­­zinei. Propunerea viza utili­zarea mai raţională a forţei de muncă în sculărie. — Este un adevăr cunos­cut de noi toţi, spunea şeful sculăriei intr-o adunare de partid, că in domeniul folo­sirii forţei de muncă există încă deficienţe mari. Aici trebuie să căutăm rezerva de capacitate de care a­­vem nevoie. Practic, vechiul sistem de salarizare în regie, pe bază de barem, nu cointeresa in­suficientă măsură lucrătorii din sculărie in obţinerea unei productivităţi a mun­cii superioare. In general cîştigurile oamenilor, fie ei încadraţi în categorii supe­rioare sau inferioare, erau plafonate ; pe muncitorii ti­neri nu-i stimula să-şi ri­dice nivelul pregătirii pro­fesionale. Aşa s-a născut so­luţia trecerii la sistemul de lucru în acord global, sau în acord pe echipe com­plexe. Elementul „cheie“ în introducerea noului sis­tem l-a constituit justa sta­bilire a valorii medii a a.d.v.-urilor, respectiv, justa corelare între categoria me­die a lucrărilor și categoria medie de încadrare a mun­citorilor. Normarea pro­­priu-zisă s-a făcut, deci, nu pe categorii de salarizare, ci pe baza orei medii de realizare a s.d.v.-urilor. De aici și interesul celor cu categorii superioare pentru atragerea în echipă a unor muncitori cu categorii mai mici, inferioare mediei echi­pei, dar pe care îi sprijină în ridicarea nivelului de cu­noştinţe tehnico-profesiona­­le, în scopul obţinerii unor rezultate economice cit mai bune. Cîştigul fiecărui membru al echipei este de­terminat de realizările în­tregii echipe şi creşte pro­porţional cu aceste reali­zări. Introducerea acordului global a dat un puternic impuls muncii în sculărie. Atit potenţialul tehnic, cit şi cel uman sunt mai bine folo­site. Indicele de utilizare a maşinilor a crescut de la 0,52 în 1969 la 0,73 spre sfir­­şitul anului trecut. In ace­laşi interval, producţia de s.d.v.-uri a înregistrat şi ea un spor de 24 la sută. Con­comitent, s-a îmbunătăţit şi calitatea execuţiei acestora, deoarece un obiectiv esen­ţial urmărit prin aplicarea acordului global îl consti­tuie realizarea unor produsa de înaltă calitate. In ce pri­veşte salariul mediu înre­gistrat pe secţie, se poate spune că el a crescut de la 1540 lei in anul 1969 la 2000 lei in anul trecut. Experienţa colectivului sculăriei de la uzina de a­­utocamioane a fost larg popularizată şi răspîndită în toate întreprinderile jude­ţului. Mai mult chiar, în di­ferite unităţi, ca uzina de autocamioane, uzina de tractoare, cea de rulmenţi, acordul global se aplică şi in secţiile mecanic-şef sau de autoutilare. — Superioritatea noului sistem de retribuţie a mun­cii este evidentă, ne-a rela­tat ing. Virgil Florea, şeful sculăriei uzinei de tractoa­re. Esenţialul este că, pe această cale, sunt puse în valoare rezervele latente de capacitate din sculării. Iată un exemplu concludent. Mai înainte, muncitorii cu cate­gorii superioare de Încadra­re işi îndeplineau sarcinile lunare — calculate in ore — cu două pină la patru zile mai devreme, astfel că, in ultimele zile, manifestau tendinţe de slăbire a randa­mentului muncii, de treburile sale. Nu-1 in­teresa ce se întîmplă în dreapta şi în stingă lui. Acum, lucrurile stau altfel. Fiecare simte răspunderea nu numai faţă de munca lui, dar, in egală măsură, şi faţă de a celorlalţi membri ai echipei. Şi nu numai a e­­chipei, ci chiar faţă de acti­vitatea întregii secţii. E de o atare situaţie este înlă­turată prin aplicarea acor­dului global. Muncitorul îşi poate depăşi nelimitat sar­cinile de plan, fiind retri­buit ia raport cu realizările efective. După opinia şefu­lui secţiei scutărie, noul sis­tem prezintă şi un alt mare avantaj: fiind o formă de muncă prin excelenţă colec­tivă, acordul global dezvoltă spiritul de echipă, duce la creşterea responsabilităţii colective faţă de problemele majore ale producţiei. îna­inte, fiecare îşi vedea doar la sine înţeles că, in aceste condiţii, opinia de masă ac­ţionează mai hotărît şi efi­cient ca oricînd. Nimănui nu-i convine să lucreze pentru altul. Nu-i de mira­re că au fost cazuri cînd e­­chipele au renunţat la „ser­viciile“ acelora care tră­geau chiulul şi nu se înca­drau în ritmul­ general de muncă. Referindu-se la avantaje­le economice pe care uzina „Rulmentul“ le-a obţinut de pe urma introducerii a­­cordului global, ing. Marcel Peca, scuterul şef al uzinei, aprecia că aplicarea acestui sistem a avut un rol hotă­­rîtor in asigurarea s.d.v.­­urilor necesare pregătirii ACORDUL GLOBAL ÎN INDUSTRIE Efecte certe în creşterea randamentului 9 şi a răspunderii în muncă tribuna experienţei înaintate fabricaţiei noilor produse. In al doilea rind, aplicarea acordului global a permis realizarea unei producţii su­plimentare echivalente cu cea pe care o puteau da 30 sculeri de categorie superi­oară. Desigur, utilizarea a­­cordului global în sculării sa află la început. Deşi rezul­tatele obţinute sunt net su­perioare, nu se poate afir­ma că in aplicarea lui s-a atins perfecţiunea. Cadrele de specialişti din uzină sunt preocupate de îmbunătăţi­rea sistemului şi nu există îndoială că în acest an se v­or înregistra realizări şi mai bune. Din investigaţiile între­prinse s-au desprins şi ci­teva propuneri care merită să fie studiate cu atenţie de organele în drept. S-a pro­pus, de pildă, ca maiştrii să fie retribuiţi în acord, în raport cu realizările echipe­lor a căror activitate o con­duc şi o coordonează. O altă propunere vizează necesita­tea de a se include în re­ţeaua tarifară de salarizare în acord funcţia de sculer specialist, pentru muncitorii cu o înaltă calificare. S-a mai făcut sugestia ca mun­citorii proveniţi din şcolile profesionale să fie reparti­zaţi în sculării , desigur, pe baza aptitudinilor , încă din anul doi, sau cel mai tirziu din anul trei. Pe de altă parte, ar fi bine ca, in cadrul şcolilor profesionale, să funcţioneze mai multe clase speciale, care să pre­gătească muncitori sculeri. Pentru a cointeresa cu­ mai mulţi tineri să devină scu­leri, ar fi de dorit să se re­vină la sistemul de înca­drare diferenţiată a absol­venţilor şcolilor profesiona­le. Acest fapt ar pune capăt actualei tendinţe, întilnită în unele uzine, cînd absol­venţii repartizaţi în sculării cer să lucreze in secţiile prelucrătoare, deoarece aici realizează un cîștig mai bun. Nicolae MOCANU corespondentul „Scînteii" PAGINA 3 În primul trimestru, cel puţin 20 la suta din planul anual de investiţii UTILAJE AŞTEPTATE PE ŞANTIERE ALE INDUSTRIEI CHIMICE Constructorii pretind îndeplinirea contractelor, furnizorii... promit După cum s-a subliniat la recenta Conferinţă pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii, o condiţie esenţială pentru realizarea ritmică a planului de investiţii şi punerea în funcţiune la datele planificare a noilor capacităţi de produc­ţie o constituie LIVRAREA LA TERMEN A UTILAJELOR TEHNO­LOGICE DE CĂTRE UZINELE CONSTRUCTOARE DE MAŞINI. De aceea, extrem de important este in momentul de faţă ca furnizorii de utilaje să ia in continuare măsuri hotărîte pentru a asigura la termen — sau chiar mai devreme — instalaţiile şi utilajele cu date de livrare in primul trimestru, precum şi a celor restante de anul trecut. De aceasta depinde, în mare măsură, intrarea în funcţiune la datele planificate a noilor obiective de investiţii, dintre care unele trebuie să dea producţie in prima parte a anului. De curînd, redactori ai ziarului nostru au investigat situaţia existentă pe citeva mari şantiere ale chimiei in ce priveşte asigurarea utilajelor teh­nologice, precum şi stadiul realizării lor la unii mari furnizori. întreba­rea care se pune este : vor fi asigu­rate, conform contractelor, utilajele tehnologice destinate şantierelor in­dustriei chimice care au termen de livrare în primul trimestru al aces­tui an ? Mai întîi, să dăm cuvîntul unor fac­tori de răspundere de pe citeva mari şantiere de investiţii ale chimiei : • La UZINA DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE DE LA VALEA CĂLUGĂ­REASCA, Gheorghe Milea, inginer­­şef cu Investiţiile, ne spunea : „De la uzina de utilaj chimic „Griviţa ro­şie“ din Bucureşti trebuiau să so­sească, încă din anul trecut, 120 tone de utilaj. De la uzina „Vulcan“ din Capitală trebuia să pri­mim 218 tone de utilaje tehnologice. Livrarea şi montarea lor grabnică , condiţionează punerea in funcţiune a 3 instalaţii — restante din anul tre­cut — şi a instalaţiei de acid sulfu­ric, capacitate care trebuie să înceapă să producă în curând. La fel de im­portant este să primim, la termenele prevăzute, utilajele contractate pen­tru lunile ianuarie—martie a.c.“. • Ing. Horia Petra, director la COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE AZOTOASE DE LA TÂRGU-MUREŞ: „Aşteptăm, cu cea mai mare nerăb­dare citeva schimbătoare de căldură şi alte utilaje de la Uzina de utilaj chimic din Ploieşti şi de la „Griviţa roşie“ din Capitală, în total, sute de tone — cea mai mare parte restante din anul trecut, iar al­tele cu termen de livrare în a­­cest trimestru. Fără aceste utilaje tehnologice, realizarea celei de-a cin­­cea unităţi de îngrăşăminte cu azot nu se poate înfăptui în ritmul stabi­lit — ceea ce, evident, ar putea avea implicaţii asupra termenului de pu­nere în funcţiune a acestei impor­tante capacităţi de producţie". • „Pentru a elimina orice surpriză neplăcută în ceea ce priveşte terme­nul, de altfel apropiat, de punere în funcţiune a instalaţiei de acid sulfu­ric — ne spunea ing. Vasile Mo­ntatul, directorul general al UZINEI DE BIRE ŞI FIBRE SINTETICE DE LA SAVINEŞTI — este obligatoriu ca furnizorii de utilaje tehnologice şi, în primul rind, uzinele „Griviţa ro­şie“ şi „Vulcan“, ambele din Bucu­reşti — să ne livreze în acest trimes­tru cele 704 tone de utilaj — o parte fiind restante din anul trecut“. • „Aceeaşi necesitate se ridică şi la instalaţia „Azot 4“, de la COM­BINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE CU AZOT DIN PIATRA NEAMŢ. Per­sistă o serie de restanţe în primirea utilajelor tehnologice cu termen de livrare în acest trimestru. Furnizori mai importanţi : Uzina mecanică de utilaj chimic şi uzina „Vulcan“ — din Capitală“, ne relata ing. Ion Popa, şeful serviciului de investiţii al com­binatului. • „121 tone de utilaje tehnologice trebuiau primite pe şantier incă din anul trecut“ — ne-a comunicat ing. Corneliu Potra, directorul tehnic al COMBINATULUI DE INGRASA­MINTE AZOTOASE DE LA SLOBO­ZIA. In trimestrul I a.c. urmează să ni se livreze 278 tone de utilaje. Uzi­na „Griviţa roşie“ din Bucureşti şi Uzina de utilaj chimic de la Ploieşti sunt principalii furnizori de la care aşteptăm respectarea necondiţionată a obligaţiilor asumate prin contractele economice“. Cum se vede, datoriile furnizorilor de utilaje tehnologice pentru şantie­rele chimiei nu sunt deloc mici. Nu vom insista asupra cauzelor care au­­ determinat — în unele uzine — acu­mularea de restanţe faţă de termenele de livrare a utilajelor.­­Ar trebui să aducem în discuţie­ problemele asigu­rării la timp a documentaţiilor teh­nice, cele privind aprovizionarea co­respunzătoare cu materii prime şi materiale din ţară şi din import sau cele referitoare la organizarea pro­­priu-zisă a producţiei în uzinele şi centralele industriale furnizoare de utilaj chimic — adică lucruri bine cu­noscute). Mai important este să ve­dem care este poziţia pe care se si­tuează unii dintre furnizorii de utilaje tehnologice pentru noile investiţii ale chimiei, cînd vor recupera restanţele din anul trecut, onorînd, in acelaşi timp, obligaţiile contractuale din pri­mul trimestru al acestui an ? • Vasile Matache, directorul co-­ mercial al UZINEI DE UTILAJ CHI­MIC „GRIVIŢA ROŞIE“ DIN BUCU­REŞTI —­ întreprindere care din 1971 are o restanţă de circa 350 tone uti­laje tehnologice, alte 2100 tone ur­­mind să livreze în trimestrul I a.c. : „Beneficiarii produselor noastre, chi­­miştii, să nu aibă nici o grijă , atit restanţele din anul trecut, cit şi obli­gaţiile contractuale din acest trimes­tru vor fi onorate pină la 31 martie a. c.“. • Győri Ion, directorul UZINEI DE UTILAJ CHIMIC DIN PLOIEŞTI . „Am demarat bine în noul an, în toa­te atelierele şi secţiile întreprinderii se lucrează cu spor, întreg colectivul fiind pe deplin convins de efortul mare pe care trebuie să-l facem pen­tru a lichida restanţele şi a ne înde­plini, în acelaşi timp, exemplar sar­cinile de livrări ce ne revin în cursul trimestrului I. Ne vom respecta semnătura de pe contractele cu ter­mene de livrare in trimestrul I a.c.“. • Ludovic Avram, șeful serviciu­lui desfacere de la UZINA „VUL­CAN“ DIN BUCUREȘTI : „Cele 925 tone utilaj chimic , dintre care 225 restante din anul trecut­­ şi cele 11 cazane de apă şi abur cu termen de livrare în acest trimestru, vor fi ex­pediate toate pină la sfirşitul lunii martie a.c.“. Cu alte cuvinte, asigurări ferme pe toată linia, din partea tuturor acestor furnizori de utilaje tehnologice. In­vestigaţiile din uzine, de la faţa locu­lui ne-au convins că ele au un temei cert , înainte de orice, hotărîrea fer­mă cu care se lucrează în fiecare sec­ţie. Apoi, măsurile energice care se aplică în fiecare uzină furnizoare de utilaje tehnologice pentru chimie. l­a „Griviţa roşie“, zilnic au loc analize privind modul de realizare a utilaje­lor destinate şantierelor industriei chimice, iniţiindu-se acţiuni concrete ce se aplică din mers , la Uzina de utilaj chimic din Ploieşti, în afară de asigurarea primirii ritmice a mate­riilor prime­­ şi, mai ales, a tablei de la Combinatul siderurgic de la Galaţi , s-a trecut la lucrul în trei schimburi, iar pentru lichidarea u­­nor „locuri înguste“, cu sprijinul cen­tralei de resort s-au perfectat colabo­rările necesare cu alte unităţi indus­triale , la „Vulcan“, prin intermediul unor grafice analitice, modul de rea­lizare a utilajelor pentru chimie este urmărit în fiecare secţie, iar anali­zele periodice, urmate de ample mă­suri de intervenţie, asigură ţinerea pasului cu prevederile graficelor a­­mintite. Există, deci, premise certe ca toata utilajele tehnologice restante din 1971 să fie expediate în cel mai scurt timp, iar cele contractate cu termen de li­vrare în acest prim trimestru al anu­lui să fie realizate la datele prevă­zute. Ceea ce trebuie să se reţină este necesitatea ca ritmul susţinut al acti­vităţii din întreprinderile furnizoare de utilaj tehnologic pentru chimie să fie menţinut în tot cursul anului. Aceasta reprezintă o cerinţă esenţia­lă pentru asigurarea la timp a utila­jelor tehnologice destinate noilor o­­biective de investiţii ale chimiei, pen­tru ca acestea să înceapă să producă la termenele stabilite prin plan, sau chiar mai înainte. în ce ne privește, vom reveni la sfîrşitul acestui tri­mestru, pentru a vedea in ce măsură angajamentele furnizorilor de utilaje tehnologice pentru chimie se vor ma­terializa in fapte. Anchetă realizată de : M. DANESCU, Constantin CAPRARU, Lucian CIUBOTA­RII, Lorand DEAKY, Ion MANEA

Next