Scînteia, mai 1972 (Anul 41, nr. 9135-9164)
1972-05-01 / nr. 9135
PAGINA 2 De-a lungul a cinci decenii IMA) sub steagul solidarităţii internaţionaliste attice, militante De la vechea noastră mişcare muncitorească şi socialistă a moştenit Partidul Comunist Român o tradiţie pe care, preluind-o, avea s-o dezvolte şi s-o îmbogăţească necontenit: tradiţia solidarităţii internaţionaliste cu lupta pentru libertate a clasei muncitoare de pretutindeni, a tuturor popoarelor lumii. De-a lungul întregii sale existenţe, îmbinarea organică a patriotismului şi internaţionalismului, a sarcinilor naţionale şi internaţionale a fost o constantă nedezminţită, o trăsătură definitorie esenţială a activităţii partidului. Prin slujirea devotată a Intereselor fundamentale ale ţării, ca şi a cauzei generale a socialismului, el îşi îndeplineşte îndatoririle ce îi revin ca avangardă revoluţionară a clasei muncitoare, a poporului său, cit şi ca detaşament activ al mişcării comuniste mondiale. Evocării, cu prilejul zilei de 1 Mai, a cîtorva momente semnificative din cronica glorioasă a tradiţiilor internaţionale ale P.C.R., îi consacrăm ancheta noastră. Intonînd Internaţionala — Nu voi uita niciodată atmosfera de efervescenţă revoluţionară, de aşteptare încordată şi speranţă în care noi, militanţii socialişti, am sărbătorit ziua de 1 Mai în 1921, îşi aminteşte tovarăşul MIHAI CRUCEANU, membru al P.C.R. de la întemeiere. Discuţiile din cluburile muncitoreşti, din presa democratică, toate gindurile noastre erau îndreptate spre apropiatul congres al Partidului Socialist. Peste o săptămînă aveam să îndeplinim mandatul ce ne fusese încredinţat de membrii partidului. Sala in care se desfăşurau lucrările era înconjurată de trupe. Ameninţările la care eram supuşi nu ne-au putut clinti. Congresul a votat pentru transformarea partidului socialist în partid comunist şi afilierea lui la Internaţionala a III-a, creată de Lenin. Una din rezoluţiile congresului exprima solidaritatea noastră cu proletariatul rus, cu prima ţară a socialismului. Cînd armata Şi poliţia au pătruns In sală spre a aresta delegaţii, dintre baionete a răsunat „Internaţionala“. Ea exprima, în mod patetic, crezul, idealul nostru. Furia şi teama guvernanţilor erau justificate. Se născuse un detaşament activ al armatei internaţionale a comuniştilor, avangarda revoluţionară care avea să călăuzească lupta proletariatului român spre victoria socialismului. In apărarea cuceririlor Revoluţiei din Octombrie Solidaritatea proletariatului român cu iV marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi-a găsit o impresionantă manifestare in participarea cu arma intină a unui mare număr de fii ai poporului nostru la desfăşurarea revoluţiei, la lupta dusă de Puterea Sovietică împotriva forţelor contrarevoluţiei„Trei ani la nod, din 1919 în 1921, 1 Mai m-a găsit in uniforma de ostaş al Armatei Roşii, povesteşte tovarăşul CONSTANTIN PIRVULESCU, unul dintre veteranii mişcării noastre muncitoreşti. De fiecare dată mă aflam în alt sector al frontului împotriva forţelor contrarevoluţionare. Mai întii in batalionul revoluţionar românesc format la Poltava, apoi la Orenburg, in Divizia 5 de cavalerie din Armata I revoluţionară, apoi pe frontul din Turkestan. Mă înrolasem ca voluntar in batalionul revoluţionar românesc al Armatei Roşii, la scurt timp după ce, ca lucrător la Atelierele Nicotină Iaşi, am participat la primele greve de solidaritate cu Revoluţia din Octombrie. Nu mi se va şterge niciodată din amintire elanul cu care mii da români, printre care mulţi prizonieri în armata austro-ungară aflaţi pe teritoriul Rusiei, s-au înrolat în rindurile Armatei Roşii. Detaşamentele revoluţionare româneşti comandate de Jean Marinescu, Teodor Diamandescu, Vasile Popovici, Mihail Gheorghiu şi-au adus din plin contribuţia la zdrobirea de către Armata Roşie a armatelor contrarevoluţionare ale lui Krasnov, Denikin, Petl1ura şi Kolceak. După infrîngerea forţelor contrarevoluţionare, am participat la demonstraţia de la 1 Mai 1922 din Piaţa Roşie ; atunci l-am văzut pentru prima oară pe V.I. Lenin. La a 50-a aniversare a Revoluţiei din Octombrie mi s-a decernat Ordinul „Lenin“.“ In anii următori, infruntînd prigoana regimului burghezo-moşieresc şi a dictaturii fasciste, imbinînd activitatea ilegală cu cea legală, partidul a militat cu consecvenţă pentru prietenie, bună vecinătate şi solidaritate cu Uniunea Sovietică. „Am fost unul dintre numeroşii militanţi antifascişti, relatează acai. prof. ILIE MURGULESCU, care au primit din partea partidului sarcina de a iniţia, împreună cu un şir de personalităţi proeminente ale vieţii noastre publice, intelectuali de vază, crearea în 1934 a asociaţiei „Amicii U.R.S.S.“ şi, ulterior, a ..Societăţii pentru întreţinerea raporturilor culturale dintre România şi Uniunea Sovietică“, ele au desfăşurat, o intensă acţiune pentru popularizarea realizărilor primei ţări a socialismului, pentru prietenia româno-sovieticâ. Largul ecou al activităţii P.C.R. în opinia publică, poziţia lucidă a unor cercuri şi personalităţi progresiste au determinat stabilirea în 1934 a relaţiilor diplomatice dintre România si U.R.S.S. Valul de teroare dezlănţuit împotriva partidului, a forţelor patriotice nu ne-a putut împiedica să continuăm cu toate forţele in anii următori lupta împotriva pregătirii războiului antisovietic“. „Pentru libertate" ...Umbra ameninţătoare a fascismului plana asupra Europei. Izbucnise rebeliunea fascistă împotriva Republicii Spaniole. Infruntînd nenumărate greutăţi, străbătând ilegal o frontieră după alta, aproape 500 de antifascişti din România se îndreptau, la chemarea Partidului Comunist Român, spre Spania unde aveau să se înroleze în Brigăzile internaţionale. Cu patru decenii în urmă, ajustat la Atelierele C.F.R.-Paşcani, CONSTANTIN CÎMPEANU işi aminteşte de un 1 Mai petrecut în Spania. Era în 1937. „Comandant de pluton In compania de mitraliere „Griviţa roşie“, după aproape şapte luni petrecute într-un spital de răniţi, am fost trimis împreună cu alţi voluntari la Albacete pentru convalescenţă. Ca s-o grăbim... am intrat in corpul de gardă al Uzinei de grenade din localitate. Se lucra neîntrerupt, zi şi noapte. Iar In acel 1 Mai, după ce ne-am terminat orele de gardă, am lucrat şi noi, alături de muncitori, la filetatul si montatul focoaselor. După un scurt miting In uzină, fiecare din noi a fost Invitat seara la masă la cite o familie de muncitori. Am cîntat împreună, am ciocnit și... ne-am întors la uzină. Era nevoie de arme, ca de aer. Pare curios, dar acolo în Spania, noi, comuniștii români, am sărbătorit pentru prima oară ! Mai in libertate. Această libertate venisem s-o apărăm împotriva rebeliunii fasciste. La duşmanul împotriva căruia luptam recunoscusem trăsăturile grupărilor fasciste din ţară cărora guvernanţii le deschideau drum spre putere“. Împotriva fascismului a pregătirilor de război — Nu-mi amintesc, în decursul întregii perioade dintre cele două războaie mondiale, vreun 1 Mai care să nu fi marcat un moment de virf al largilor acţiuni de solidaritate internaţionalistă iniţiate de partidul nostru, işi aminteşte acad. prof. P. CONSTANTINESCU-IAŞI. Desfăşurîndu-şi activitatea sub conducerea nemijlocită a P.C.R., Comitetul naţional antifascist român a organizat in 1933 manifestaţii în faţa legaţiei germane împotriva procesului înscenat de hitlerişti lui Dimitrov. In 1934 in centrele muncitoreşti au fost create comitete de luptă pentru eliberarea lui Thälmann. O deosebită amploare a cunoscut stringerea de ajutoare materiale pentru victimele represiunii antimuncitoreşti din Austria (1934). In 1935 am făcut parte din delegaţia care a exprimat reprezentantului diplomatic al Etiopiei sentimentele de simpatie, ale intelectualităţii române faţă de poporul etiopian, victimă a invaziei fasciste. In calitate de preşedinte al Comitetului naţional antifascist român am stabilit la Paris, Viena, Roma, Londra, mijloace de coordonare a eforturilor noastre cu acţiunile desfăşurate de mişcările antifasciste din Occident împotriva pregătirilor de război ale Germaniei naziste. Reprezentanţii României au participat la Congresul universal pentru pace de la Bruxelles (1936), la Congresul mondial împotriva rasismului de la Paris (1937), la Congresul internaţional al tineretului pentru pace de la New York (1938). In decursul celor cinci decenii de existenţă a partidului nu a fost acţiune progresistă desfăşurată într-un colţ al lumii care să nu se fi bucurat de sprijinul şi solidaritatea comuniştilor români. Este o tradiţie nobilă pe care o continuăm azi în noile condiţii. Cu drapelul roşu şi cel tricolor printre mitraliere La uzinele „Victoria“ Calan l-am întîlnit pe „decanul de vîrstă“ al directorilor din judeţul Hunedoara, ADOLF DRUKER, Erou al Muncii Socialiste. — O amintire de 1 Mai 7 Erair, 1936 sau 1937, nu-mi amintesc precis. Demonstram la Reşiţa. Poliţia, armata împînziseră oraşul. De-o parte şi de alta a traseului pe unde treceau demonstranţii — mitraliere. Deodată, de-a curmezişul străzii, poliţia a întins un drapel tricolor. Cei ce erau in primele rinduri au înţeles provocarea. Voiau să călcăm tricolorul în picioare şi apoi să ne poată calomnia: „Comuniştii batjocoresc drapelul naţional“. Nu le-a mers însă. Noi am ridicat tricolorul şi, sub faldurile acestuia, ca şi ale drapelului roşu, ne-am continuat demonstraţia. Era mai mult decât un simbol, o realitate vie ; partidul ne-a educat după chipul său, am fost şi suntem deopotrivă patrioţi şi internaţionalişti. 20000 de oameni în ziua de 1 Mai 1939, în jurul orei 12, din Piaţa Romană urmind traseul Calea Victoriei — Splaiul Independenţei — Bulevardul 1848 — Bulevardul 11 Iunie — Parcul Libertăţii — a început una dintre cele mai puternice demonstraţii ale clasei muncitoare din Capitală in anii premergători celui de-al doilea război mondial. Concepută iniţial ca o manifestare a „loialităţii“ breslelor faţă de dictatura regală, ea a fost transformată, prin acţiunea partidului comunist, într-o puternică demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică. Pe străzile oraşului au defilat 20 000 de oameni ai muncii, din piepturile cărora au răsunat cu putere lozincile partidului comunist : „Jos fascismul „La ghilotină cu Hitler şi Mussolini!“, „Să zădărnicim războiul urzit de Germania hitleristă !“, „Trăiască frontul popular antifascist !“, „Jos agenţii trădători de ţară !“, „Vrem amnistie !“ — Mă aflam în coloana muncitorilor metalurgişti de la „Leonida" — îşi aminteşte tovarăşul ALEXANDRU DEMETER, vechi militant al partidului, pornisem un grup compact de la întrunirea muncitorească din sala „Tomis“. Coloana înainta încet. Abia după două ore am ajuns în faţa palatului regal. In balcon regele era pregătit pentru a primi „omagiile“ demonstranţilor. Spre uimirea şi furia lui a fost însă nevoit să audă cu urechile lui, poate pentru prima dată în viaţa sa, glasul poporului român, să ia cunoştinţă nemijlocit de adevăratele sentimente ale acestuia, de ostilitatea maselor împotriva fascismului, de voinţa acestora de a apăra independenţa şi integritatea României împotriva uneltirilor Germaniei hitleriste. In rindurile armatei revoluţionare chineze Cu sentimente de profundă solidaritate internaţionalistă au urmărit comuniştii, oamenii muncii din ţara noastră mişcarea revoluţionară din China, condusă de Partidul Comunist Chinez. Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1936 a trimis un călduros salut Partidului Comunist Chinez, apreciind că „poporul chinez şi eroica lui Armată roşie muncitorească-ţărănească sunt unul din factorii principali ai apărării păcii şi al respingerii provocatorilor de război“. Făcîndu-se interpreţii sentimentelor internaţionaliste ale comuniştilor români, îndeplinind sarcina ce le-a fost trasată de partid, doi medici, foşti voluntari români in brigăzile internaţionale din Spania, au plecat in China, spre a sprijini lupta poporului chinez împotriva agresorilor japonezi. „Mi-ar fi greu să-mi amintesc acum vreun eveniment deosebit petrecut în cele şase zile de 1 Mai câte am petrecut între anii 1939— 1945 pe fronturile din China revoluţionară — ne-a mărturisit tovarăşul dr. IANCU DAVID. Multe sărbători au trecut neobservate : pentru noi, pe front, fiecare victorie era o sărbătoare. In acţiuni de luntă, în condiţii grele de front, de multe ori nu-ţi dădeai seama de scurgerea timpului. Un lucru era însă mereu treaz în conştiinţa noastră : sentimentul că — aflaţi la mii şi mii de kilometri de patrie — ne îndeplineam o sarcină internaţionalistă, încredinţată de partid. O dată cu infringerea imperialismului japonez, misiunea noastră s-a încheiat. La 1 Mai 1946 eram din nou in patrie. L-am sărbătorit sub semnul luptei pentru viitorul socialist al României“. Pe frontul antihitlerist in preziua marii victorii . La 1 Mai 1945, cerul era luminat noaptea nu de focuri de artificii, ci de rachete şi exploziile obuzelor. Mă aflam pe front — îşi aminteşte economistul GHEORGHE DANILA, din Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. Batalionul nostru — 53 Transmisiuni, din Armata a IV-a română — lupta pe teritoriul Cehoslovaciei, alături de unităţi ale armatei sovietice şi de formaţiuni ale partizanilor cehoslovaci. Cu puţine zile în urmă, după o bătălie crincenă, cu încleştare de tancuri, duel de artilerie, trupele noastre eliberaseră Banska Bistriţa. Una dintre cele 1722 localităţi de pe teritoriul Cehoslovaciei eliberate de forţele armate române, în preajma sărbătorii ne aflam în lupte spre Praga, d după ce străbătusem masivii muntoşi ai Cehoslovaciei. Primisem vizita unor echipe de artişti din ţară care dădeau spectacole pe front A venit atunci şi un grup de muncitori care ne-au vorbit despre eforturile ţârii, ale clasei muncitoare pentru aprovizionarea frontului. Ne-au transmis îndemnul partidului de a fi gata de orice sacrificiu spre a grăbi infringerea hitlerismului. Eram însufleţiţi de convingerea că prin loviturile date duşmanului ne facem datoria faţă de ţară şi ajutăm, totodată, popoarele subjugate de fascişti să-şi redobindească libertatea. Aveam să înțeleg în anii ce au urmat că această îmbinare a patriotismului şi internaţionalismului stă la temelia întregii politici a partidului nostru. De la „primul 1 Mai liber" pînă in 1972 — îmi amintesc şi acum de „primul 1 Mai liber“. Era in 1945 — ne povesteşte muncitorul CONSTANTIN STOICA, de la uzinele „23 August“ din Capitală. Tînăr trniingiu, mă aflam in coloana muncitorilor de la „Malaxa“. Asemeni ţării întregi, uzina întîmpinase sărbătoarea proletară încordîndu-şi forţele spre a răspunde lozincii lansate de partid : „Totul pentru front, totul pentru victorie !“ Pe panourile purtate înfăţişam realizările noastre in repararea vagoanelor şi locomotivelor necesare aprovizionării frontului antifascist. De atunci, ande an, succesele pe care le raportam partidului marcau cite o treaptă in urcuşul spre socialism. E un drum lung de la primele linii de ciment şi macarale turn cu care ne mindream la 1 Mai 1949, primul an după naţionalizare, la gama largă de locomotive Diesel hidraulice pe care le realizăm in 1972, multe dintre ele pentru export. Am stat de vorbă cu multe delegaţii de partid şi sindicale care ne-au vizitat uzina. Din tot ce ne-au spus m-am putut convinge cită dreptate are partidul arăttndu-ne că succesele noastre in construcţia socialistă reprezintă o contribuţie la întărirea forţelor păcii şi progresului social. Umăr la umăr cu popoarele frăţeşti din toate ţările socialiste Popoarele ţărilor socialiste sărbătoresc 1 Mai sub steagul partidelor frăţeşti care îndeplinesc rolul de forţă conducătoare a societăţii. In zeci de alte ţări, milioane de oameni işi unesc rindurile în jurul avangărzii lor marxist-leniniste in lupta pentru transformarea revoluţionară a societăţii. Ne uneşte pe toţi marele steag comun al marxism-leninismului. „ Anul trecut am sărbătorit 1 Mai în R.D. Germană in cadrul unei delegaţii invitate de mişcarea sindicală din această ţară, ne spune GH. HADAREANU, muncitor la Uzina mecanică de material rulant „16 Februarie“-Cluj. Schimbul de delegaţii ale activiştilor de partid, sindicali şi ai altor organizaţii de masă a intrat in tradiţie ca unul din cele mai potrivite mijloace de a întări conlucrarea tovărăşească cu organizaţiile similare din celelalte ţări socialiste, de a ne împărtăşi reciproc din experienţa acumulată. Ori de cite ori am călătorit într-o ţară socialistă m-am simţit ca acasă, între prieteni şi fraţi, uniţi prin interesele fundamentale şi ţelurile comune. De aceea am salutat cu căldură vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în ţările socialiste, în noile state independente din Africa, ca şi pe conducătorii de partid şi de stat ai acestor ţări care au vizitat România. Vedem in convorbirile prieteneşti purtate cu aceste prilejuri, în încheierea tratatelor de prietenie, colaborare şi alianţă cu Uniunea Sovietică, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, în dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu R.P. Chineză, R.D. Vietnam, R.P.D. Coreeană şi Cuba o expresie a consecvenţei cu care partidul nostru militează pentru întărirea continuă a prieteniei frăţeşti cu toate statele socialiste, ca element fundamental al politicii noastre externe. Această orientare, ca şi eforturile perseverente ale partidului nostru pentru întărirea unităţii sistemului mondial socialist, pentru dezvoltarea colaborării cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti in vederea creşterii forţei şi coeziunii mişcării comuniste mondiale, a frontului antiimperialist, a tuturor forţelor revoluţionare şi progresiste constituie o expresie grăitoare a Internaţionalismului consecvent al partidului nostru. Clasa muncitoare, întregul popor sprijină din solrncul Inimii această politică patriotică şi internaţionalistă. Anchetă realizată de Tudor OLARU Florica DINULESCU Constantin MORARU tv LUNI, 1 MAI 1972 programul 9.00 „Cintec de sărbătoare“. Versuri închinate patriei şi,in primă audiţie, cintece premiate la concursul „Cintare României socialiste“, organizat de Radioteleviziunea română. 9.30 film artistic pentru copiiul tineret : „Aport, Muhtar !“ — o producţie a studiourilor sovietice. 11.00 „Flori de mai“ — program de cintece şi dansuri populare. 11.00 Magazin sportiv : Campionatele europene de lupte greco-romane. Aspecte înregistrate de la Katowice. Rugbi : România — Maroc (Cupa Naţiunilor) ; Finala Cupei Campionilor Europeni la handbal feminin : Spartak Kiev , Sport Club Leipzig (repriza a II-a). Transmisiune de la Bratislava. 14.45 Dans şi cintec de pretutindeni. In program : folclor muzical şi coregrafie din R.P.D. Algeria, R.P. Bulgaria, R.P. Chineză, Columbia, Cuba, R. P. Congo, R. A. Egipt, Italia, R.S.F. Iugoslavia, Mexic, R. P. Mongolă, Scoţia, Spania, S.U.A., R. P. Ungara, U.R.S.S., Republica Socialistă România. 19.45 Oameni şi fapte. Reportaj de Alexandru Stark. 18.00 Ostaşii, la ei acasă. Spectacol înregistrat în careul unei unităţi militare. 16.45 1 Mai 1972 : Sub steagul luptei revoluţionare, antiimperialiste, pentru pace şi progres social. Documentar în imagini despre lupta clasei muncitoare din ţările capitaliste şi a mişcărilor de eliberare naţională. 17.00 Avanpremieră. 17.05 Desene animate. 17.25 Speranţe... confirmări : Concert-spectacol cu public, susţinut de tineri interpreţi de muzică populară. 19.10 Reportaj TV : „Fragment din Jurnalul unui poet“. Un Jurnal cinematografia semnat de poetul Alexandru Andriţoiu. 18.30 Film de aventuri : „Cer arzător”. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal — 1 Mai 1972 — Sărbătoarea muncii în oraşele şi satele ţării. 29.19 „Te laud, te apăr, te evit“. Spectacol muzical-literar prezentat de corul şi orchestra de studio ale Radioteleviziunii. 20.50 „Bună seara, primăvară !“. 21.50 Film artistic : Walt Disney. 22.40 Telejurnal. 22.50 Romanţe şi cintece de petrecere cu Ioana Radu şi Gica Petriscu. PROGRAMUL II 99.15 Seară de operetă : „Ana Lugojana" de Filaret Barbu. (Partea a doua a spectacolului). 26.55 Agenda. 21.05 Concert simfonic popular: Uvertura la „Carnavalul roman“ de Berlioz; Serenade pentru orchestră de coarde de Ceaikovski. 21.40 Bucureştiul necunoscut — Tezaurele oraşului. Emisiune de Maria Preduţ. 22.00 Romanţe. MARŢI, 2 MAI 1972 PROGRAMUL I MO program pentru copii. „Viersa şi IPP de bucurie“ — program prezentat de Ansamblul artistic „Crai Nou“ al pionierilor din municipiul Braşov; „Cenuşăreasa“ — film muzical realizat In studiourile cehoslovace. 11.00 Solişti şi piese celebre : Concertul vn re minor pentru două viori şi orchestră de Johann Sebastian Bach. Solişti Yehudi Menuhin şi Robert Masters acompaniaţi de Menuhin Festival Orchestra ; Concertul pentru pian şi orchestră de Edward Grieg. Dirijor Mircea Basarab. Solist György Cziffra. 12.00 Muzică populară românească : Cite flori pe Bistriţa. 12.15 Magazin sportiv : Concurs internaţional de călărie — probe de sărituri peste obstacole. Transmisiune de la Bratislava. Fotbal : U.R.S.S. — Peru. înregistrare de la Kiev. 14.15 Muzică de promenadă în interpretarea fanfarei Ansamblului M.FIA. 14.30 închiderea emisiunii de dimineaţă. 16.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Postmeridian — Ediţie specială. 18.00 Speranţe... confirmări (Interviziune). Concert-spectacol cu public susţinut de tineri interpreţi de muzică uşoară. 19.00 Oameni şi fapte. Reportaj de Emanuel Valeria 19.15 Avanpremieră. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 O definiţie a tinereţii. Reportaj cu tineri din Suceava despre entuziasm, angajare, luciditate, realizat de Vartan Arachelian. 20.25 Bucuroşi de oaspeţi ? Emisiune realizată la Ardusat, în Maramureş, la Reghin printre lutieri, în sala de muzică a Muzeului Bruckental, în Insula Mare a Brăilei. 21.05 Film artistic : ,,Tot aurul din lume“. O comedie de René Clair, cu Bourini, A. Fratellini, C. Castel. 22.40 Telejurnal. PROGRAMUL II 20.10 Muzică populară. 20.40 Ritul, ramul... Versuri de Victor Eftimiu, Zaharia Stancu, Nichita Stănescu, Haralambie Țugui, Werner Bossert, Florin Mihai Petrescu, Szilagy Domokos, Adira Muşat, Alexandru Grigore. 20,55 Seară de operă : „Nevestele vesele din Windsor“ de Otto Nicolai. Adaptarea şi regia A. I. Arbore. 22,10 Film documentar: „Inteligenţă cifrată“. O producţie a studioului „Al. Sahia“. 22,25 In paşi de dans, catre 1 MAI • Teatrul National „I, L. Caragiale" (sala Comedia) : Travesti — 20; (sala Studio) ; Dulcea pasăre a tinereţii — 20. • Teatrul ,,C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Adio Charnie — 19.30; (sala Studio) : Vinovatul — 20. • Teatrul Giuleşti : Freddy — 19.30. • Teatrul Evreiesc de Stat : Pe placul tuturor — 19,30. • Teatrul satiric muzical „C. Tănase” (sala Savoy) ; Bimbirică — 19,30. (sala Victoria) ; Groapa — 19,30. • Circul „București“ : Inter-circus — 18 şi 19,30. 2 MAI • Opera Română : Liliacul — 19,30. • Teatrul de Operetă : Paganini — 19,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulanura“ (sala din bd. Schitu Magureanu) : O scrisoare pierdută — 20; (sala din str. Alex. Sahia) : Spectacol de poezie și muzică — 20. • Teatrul de Comedie : Opinia publică — 20. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) : Bună seara d-le Wilde — 15,30; Adio Charlie — 19,30; (sala Studio) : O lună la ţară — 20. • Teatrul Giuleşti : Comedie cu olteni — 19.30. • Teatrul Evreiesc de Stat : Baraşeum ’72 — 19.30. • Teatrul de revistă şi comedia „Ion Vasilescu" ; Fetei Didinel — 19.30. • Teatrul satiric muzical „C. Tanase" (sala Savoy) : Bimbirică — 19.30. • Teatrul „Ţăndărică“ (sala din str- Academiei) : Punguţa cu doi bani — 11. • Circul „Bucureşti“ : Inter-circul — 16 şi 19,30; cinema • Silvia 8 FESTIVAL — 1; 11,15; 13,30; 16; 18,30 ;21. • 19 fete şi un marinar : VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 30,45. • Toamna Cheyennilor : LUCEAFĂRUL — 9; 12,30; 16; 19,30, BUCUREȘTI — 8,45; 11,45; 14,45; 17,45; 20,45. • Doamna și vagabondul , SCALA — 9; 11,15; 13,30; 16,15; 13,30 21, GRADINA SELECT — 19,30. • Astă seară dansăm In familie : PATRIA — 10; 12,30; 15; 17,45; 20,30, FAVORIT — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, CAPITOL — 9; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21, la grădină — 19,30. • Ultimul domiciliu cunoscut : FEROVIAR — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,11; 20,30, la grădină — 19,30. • Pentru că se iubesc : LUMINA — 9, 11; 13,15; 15,45; 18, 20,30, LIRA — 15,30; 18, la grădină — 19,30. • Preria : EXCELSIOR — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45, GLORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18.15; 20,30. • Poloneza de Oghinski : FLA CĂRA — 15,30; 18; 20,15. • Marea dragoste : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, FLOREASCA — 15,30; 18; 20,15, MIORIŢA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Felix şi Otilia : BUZEŞTI — 15,30; 19, la grădină — 19, VOLGA — 9; 12,30; 16; 19,30, TOMIS — 9; 12,30; 16; 19,30, la grădină — 19,30 • Evadare din planeta maimuţelor : GRIVIŢA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, la grădină — 19,30, FLAMURA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Hei, pustiule ! : TIMPURI NOI *— 9 — 18,30 în continuare. • Program de documentare : TIMPURI NOI — 20,15. • Mary Poppins : BUCEGI — 16; 19,30, la grădină — 19,30, GIULEȘTI — 15,30; 19. • Tinereţea lui Tom Edison — 10; 12; 14, Niky, Pluto şi Donald — 16; 17,30; 19; 20,30, CINEMATECA (sala Union *— luni, 1 mai) Niky, Pluto şi Donald — 10; 11,30; 13; 14,30, O noapte la Casablanca 16; 18, Edison — 20,30, CINEMATECA (sala Union — marţi, 2 mai). • Cercurile dragostei : CRINGAŞI — 15,30; 18, 20,15. • Adio, domnule Chips ! : ARTA — 16; 19,30, la grădină — 19,30 • Tată cu de-a sila : DRUMUL SĂRII — 15,30; 17,45; 20. • Program de desene animate : DOINA — 10. • Micul scăldător : DOINA *— 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Puterea și Adevărul : LAROMET— 15,30; 19. • Love story : DACIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Nu-mi place ziua de luni : UNIREA — 15,30; 17,45; 20, la grădină — 20. • Steaua sudului : FERENTARI — 15,30; 17,45; 20. • Pădurea pierdută : MOȘILOR — 15,30; 17,45; 20, la grădină —20. • Osceola : PACEA — 15,45; 18, 20. • Locotenentul Bullitt : MUNCA — 15,30; 18; 20,15. • Tată de duminică : COSMOS — 15,30; 13; 20,15. • Sacco şi Vanzetti : RAHOVA — 15,30; 18; 20,30. • Cortul roşu : PROGRESUL — 15,30; 19. • Secretul planetei maimuţelor : VITAN — 15,30; 18, la grădină — 19,30. • Mihai Strogoff : POPULAR — 15,30; 18; 20,15. SCâNTEIA - luni 1 mai 1972 CURIER JUDEŢEAN CORESPONDENŢII „SCÎNTEII“ TRANSMIT: Orăşelul constructorilor In zona căminelor muncitoreşti de lingă platforma industrială din Tirgovişte au fost date în folosinţă un club cu 700 de locuri, o modernă cantino-restaurant pentru 3 000 de persoane şi un mare magazin de produse industriale. In curind, celor 3 200 de constructori care locuiesc in prezent aici, li se vor adăuga alţi 700, prin darea în folosinţă a două noi cămine pentru tinerii nefamilişti. De asemenea, se construieşte o tabără muncitorească pentru circa 5 000 de constructori, care va dispune de energie electrică, şi încălzire asigurată de o centrală electrică proprie, de club, dispensar medical, unităţi comerciale şi de alimentaţie publică, terenuri de sport. CONSTANŢA Complex balneologie La Eforie-Nord se află un stadiu avansat de construcţie cel mai mare complex de tratament cu activitate permanentă de pe litoral. Trei hoteluri moderne, ,Delfinul“, „Meduza“ şi „Steaua de mare“, însumind aproape 1 400 locuri, au fost date in folosinţă. Baza de tratament este alcătuită din cabinete medicale, laboratoare, secţii de balneo şi hidroterapie, de cosmetică terapeutică, trei bazine cu apă de mare, precum şi cu nămol din lacul Techirghiol, aflat în imediata apropiere. Aici se vor trata, cu deosebire, afecţiuni reumatismale, boli de piele, insuficiente respiratorii. BRĂILA „Snagovul" Brăilei In Incinta indiguată din Insula Mare a Brăilei, la Braşova, rămăsese o suprafaţă de circa 400 hectare luciu de apă — un vechi braţ al Dunării, populat de stufărişuri, păsări, peşti. Cineva a avut ideea de a se amenaja aici o bază nautică şi de agrement. Animaţi de această idee, brăilenii şi-au unit incă de anul trecut eforturile într-o amplă acţiune de muncă patriotică. S-au întocmit proiecte, s-au amenajat plaja şi împrejurimile, s-au confecţionat pontoane şi s-au procurat bărci cu pînze şi cu motor, o şalupă. Acum, la Braşova — un viitor Snagov al Brăilei — se lucrează cu mult entuziasm, astfel incit brăilenii isi vor putea petrece in curind aici timpul liber în mod agreabil, reconfortant VASLUI Mărunţişuri şi nu prea întreprindere de producţie ţi prestări in construcţii — este numele unei noi unităţi economice judeţene, înfiinţată la Vaslui. Menirea ei : realizarea unor produse de largă întrebuinţare, mobilier comercial pentru dotarea magazinelor săteşti, ambalaje din lemn. De asemenea, întreprinderea produce o gamă variată de obiecte de uz casnic, aşa zisele mărunţişuri, dar foarte căutate de cumpărători : piuliţe, site, cîrlige, răsucitoare, strecurători, pîlnii şi multe altele, precum şi obiecte de artizanat din lemn, sticlă, metal. INIŢIATIVE CU MILIOANE DE AUTORI (Urmari din pag. I) efort, ci numai respectind disciplina de fier a producţiei, economii valorînd milioane şi milioane de lei“. Acum, la cîteva luni după declanşarea acestei Iniţiative rezultatele vorbesc de la sine : de săptămîni în şir nu se mai înregistrează nici o absentă nemotivată, gradul de utilizare a fondului de timp a crescut la 98,5 lasută — fiind in prezent unul din cei mai ridicaţi indici înregistraţi în industria constructoare de maşini, economiile de metal au ajuns la sute si sute de tone, calitatea a crescut substantial, însumaţi asemenea rezultate posibile in oricare întreprindere si veţi afla uimitoarele dimensiuni materiale ale unei oinante iniţiative născută în întrecere. La Hunedoara, în marea cetate a siderurgiei, un grup de jurnalişti inimoşi lansează chemarea de a se lucra o zi din fiecare luni cu cocs economisit. Şi dacă pînă in prezent au obţinut economii de cîteva sute de tone de cocs înseamnă că hotărîrea lor, departe de a fi iluzorie — cum o credeau unii — a devenit palpabilă pentru oricine. Gîndiţi-vă ce economii s-ar obţine intr-un an la nivelul industriei noastre, prin generalizarea unei asemenea iniţiative valoroase. Mindrn de succesele de pînă acum siderurgiştii hunedoreni sînt gata să împărtăşească experienţa acumulată, sînt gata să întindă o mină colegială oricărui partener de întrecere, fără teama de a pierde competiţia In sfirşit, ne mai oprim la una din zecile sau poate sutele de iniţiative tîşnite din efervescenţa întrecerii : la Brăzi, la Grupul industrial de petrochimie — de unde a fost lansată chemarea la întrecere către toate unităţile industriei chimice — întrecerea este axată pe iniţiativa „fiecare specialist să fie un cadru de concepţie pentru problemele propriei întreprinderi“. In prezent, toţi inginerii cercetează cite o problemă tehnică de primă importanţă. Numai in patru luni din acest an s-au şi finalizat în practică 15 teme tehnice majore, a căror aplicare se va solda cu o economie de aproape 3,5 milioane de lei. Ei, specialiştii acestui grup industrial, alături de toţi salariaţii, slujind cu convingere ideea întrece- rii pe tărîmul fertil al muncii, vor soluţiona, pînă la sfîrşitul acestui an, încă 200 de teme de cercetare. Uite minţi la fel de active şi iscoditoare ale zecilor de mii de cadre cu pregătire superioară din celelalte întreprinderi n-ar putea scoate idei ,,de aur“ sub impulsurile unei asemenea ambiţioase şi reale întreceri ! Sunt fapte născute in întrecere, fapte care vorbesc de la sine despre pasiune şi dăruire în muncă, despre sentimentul datoriei, mîndriei şi onoarei muncitoreşti. Aşadar, mai mult decit consemnarea impresionantelor succese, întrecerea conţine sensuri politice Înalte, semnificaţii umane profunde, ea devenind o puternică instituţie socialistă a muncii, emanată din conştiinţa de proprietar şi de producător a omului muncii, clădită pe fundamentul de granit al proprietăţii socialiste. Privită din această perspectivă prezentarea succeselor nu rămine un simplu act statistic, ci pătrunde in sfera unor proiecţii generale cu adînci rezonante în viaţa fiecărui individ, a fiecărui colectiv, a întregii ţări. Impresionante si pline de îndemn sunt. In acest sens, cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia solemnităţii de decorare a fruntaşilor în întrecerea pe 1971 . „Eu aş dori ca din această întrecere să cîştigăm cit mai mult — indiferent cine va ocupa locul I* *• ca industria românească, agricultura, ştiinţa să obţină succese tot mai mari. Îndeplinind astfel programul de dezvoltare a ţării, lichidind, cit mai repede, decalajul care ne mai desparte de ţările dezvoltate, asigurind ridicarea României pe noi trepte de progres şi civilizaţie, de bunăstare materială şi spirituală“.