Scînteia, septembrie 1972 (Anul 41, nr. 9256-9284)

1972-09-15 / nr. 9270

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9270 Vineri 15 septembrie 1972 6 PAGINI - 30 BANI întrecerea in cinstea CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII (în pag. a IV-a) leii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită de lucru in judeţele Alba si Hunedoara în întilniri cu oamenii muncii au fost analizate posibilităţile de creştere a eficienţei economice, sta­diul îndeplinirii hotărîrilor Conferinţei Naţionale Un angajament unanim: „Cincinalul în patru ani şi jumătate“! Pretutindeni, manifestare a grijii deosebite pentru condiţiile de lucru şi de viaţă ale celor ce muncesc Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în judeţele Alba şi Hunedoara, unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la faţa locului căile pentru înfăptui­rea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al par­tidului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru creşterea continuă a nivelului de viaţă şi civilizaţie al populaţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în vizita pe care a întreprins-o în unităţi economice din judeţul Alba de tovarăşii Ilie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dinca. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Râutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stânescu şi Ştefan Andrei. C­uvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la mitingul din Alba lulia Stimaţi tovarăşi, Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Alba lulia şi ai ju­deţului Alba un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întîlni din nou cu lo­cuitorii acestui străvechi oraș, cu oamenii munci, din întreprinderi­le pe care le-am vizitat, din co­munele și satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacţie avîntul minunat cu care muncitorii, ţăranii, intelec­tualii, toţi oamenii muncii din ju­deţul Alba înfăptuiesc hotărîrile Congresului al X-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale din acest an. Realizările din judeţul dumneavoastră şi din municipiul Alba lulia — în producţia indus­trială, în agricultură, în înfăptui­rea programului de investiţii­­prin construirea în ritm rapid a noilor capacităţi de producţie — sînt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viaţă politicii partidului comunist, vă­­zînd în aceasta singura cale pen­tru asigurarea bunăstării şi ferici­rii naţiunii noastre. (Aplauze pu­ternice ; se scandează „Ceauşescu şi poporul“). In toate cele şase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat, am constatat că, sub conducerea organizaţiilor de partid, colective­le de oameni ai muncii se stră­duiesc să obţină rezultate tot mai bune în producţie. De alt­fel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul judeţ a îndeplinit în bune condiţii şi chiar a depăşit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor celor care şi-au adus contribuţia la aceste mari realizări şi să le urez noi şi noi succese. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat, de asemenea, o în­treprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe preşedintele consiliului intercooperatist din Alba lulia, care a vorbit despre realizările coope­rativelor ; într-adevăr, se pare că judeţul Alba se înscrie şi în do­meniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea, aş dori ca de la această tribună să adresez felici­tări călduroase lucrătorilor din a­­gricultură,­­tuturor cooperatorilor din judeţul Alba. (Aplauze puter­nice, urale). După cum cunoaşteţi, Conferinţa Naţională a trasat sarcini în ve­derea realizării mai devreme a prevederilor actualului cincinal. Multe judeţe, răspunzînd chemării organizaţiei de partid din munici­piul Bucureşti, şi-au luat angaja­mentul de a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. După cîte am văzut în întreprinderile vizitate, după cele ce citesc pe aceste pan­carte cu care aţi venit aici, se pare că şi dumneavoastră vă angajaţi în această întrecere naţională pen­tru a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. Văd că faţă de municipiul Bucureşti v-aţi propus, în plus, ca realizarea cincinalului în 4 ani şi jumătate să se concre­tizeze in produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). In unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am dis­cutat cu conducerile­­posibilităţile de a asigura o devansare a reali­zării planului şi în ce priveşte pu­nerea în producţie a noi capacităţi. Sper că cele discutate aici, la Alba lulia, cît şi la Aiud şi la Sebeş, nu vor rămîne numai angajamente, ci realmente se va obţine o producţie mult sporită, ca, de exemplu, la oţel, de aproape 3 ori mai mult decit se gîn­­diseră iniţial tovarăşii să rea­lizeze în 1975, la fontă turnată de aproape 2 ori mai mult, precum şi la alte produse. Sînt, desigur, sarcini mari ; ne-am gîndit însă că trebuie să vă venim în ajutor în mod concret pentru a putea rea­liza planul în 4 ani şi jumătate , de aceea am căutat să stabilim şi prin ce mijloace să realizăm pla­nul în 4 ani şi jumătate. Este de înţeles că noi dorim ca rea­lizările suplimentare obţinute in îndeplinirea cincinalului cu o ju­mătate de an mai devreme să fie concretizate în producţie fizică, în produse care să exprime realmente valoare nouă şi care să contribuie la ridicarea generală a economiei ţării noastre, a civilizaţiei Româ­niei, a bunăstării şi fericirii­­în­tregului nostru popor. (Aplauze puternice, urale). După cum ştiţi, în întreaga ţară se desfăşoară o intensă activitate pentru a concretiza noile sarcini suplimentare pe următorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidenţiat rezerve mari, că se re­levă condiţii pentru a se obţine îndeplinirea mai devreme a planu­lui cincinal şi realizarea unei producţii suplimentare în toate sectoarele de activitate, inclu­siv în agricultură. Această pre­ocupare constituie o expresie elocventă a hotărîrii cu care oa­menii muncii, fără deosebire de naţionalitate, edifică noua orîndui­­re, înfăptuiesc societatea socialistă multilateral dezvoltată, fac totul pentru înaintarea cu paşi mai re­pezi a României spre culmile înal­te ale civilizaţiei şi progresului so­cialist, ale bunăstării şi fericirii. (Aplauze puternice ; se scandează „Ceauşescu — P.C.R. !“). Partidul nostru se preocupă continuu ca, pe măsura dezvoltă­rii producţiei, a sporirii veni­tului naţional, să crească şi nivelul de trai al poporului. Vedeţi cum însăşi în oraşul dumneavoastră se făureşte o viaţă, nouă — se dezvoltă industria, agricultura, se constru­iesc locuinţe şi aşezăminte cultu­rale, instituţii de invăţămint. De altfel, nu există oraş, nu există lo­calitate a patriei noastre care să nu cunoască asemenea schimbări, care fac parte din marile trans­formări revoluţionare care au loc în întreaga Românie. Iată de ce avem ferma convingere că sarci­nile trasate de Conferinţa Naţio­nală vor fi realizate cu succes! Eu sînt convins că oamenii muncii din Alba lulia, din judeţul Alba nu vor rămîne mai prejos decît cei­lalţi cetăţeni ai patriei şi vor a­­duce o contribuţie importantă la progresul general al poporului ro­mân. (Aplauze puternice). După cum ştiţi, tovarăşi, în anul 1974 se împlinesc 375 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba lulia, de la unirea Ţării Româ­neşti, Ardealului şi, după un an, şi a Moldovei. De aceea, aş dori să adaug la motivele întrecerii în care sînteţi angajaţi şi pe acela de a întîmpina acest moment im­portant din istoria poporului nos­tru cu îndeplinirea multora din angajamentele luate astăzi. (Apla­uze puternice, urale). Noi ne gîn­­dim, încă de pe acum, să sărbăto­rim aici acest eveniment — şi aş dori ca, la această sărbătoare, să constatăm că judeţul dumnea­voastră a obţinut succese mari în toate domeniile de activitate. Eu sunt convins că vom putea constata (Continuare în pag. a IlI-a) În oraşul Sebeş, ca pretutindeni în localităţile şi întreprinderile vizitate, secretarul general al partidului este în­tîmpinat cu entuziasm, cu dragoste și stimă La fabrica de porţelan din Alba lulia sînt arătate, cu firească mîndrie, noile produse ale întreprinderii • VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, iN R. S. F. IUGOSLAVIA BELGRAD 14 — Trimişii speciali Agerpres Sorin Strujan şi Simion Morcovescu transmit : După înche­ierea convorbirilor cu preşedintele Consiliului Executiv Federal al Re­publicii Socialiste Federative Iugo­slavia, Gemal Biedici, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, împreună cu tova­răşa Elena Maurer, a plecat într-o călătorie prin ţară. Şeful guvernului român este însoţit de tovarăşii Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă ro­­mâno-iugoslavă de colaborare eco­nomică, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, precum şi de Duşan Gligorievici, membru al Con­siliului Executiv Federal, preşedin­tele părţii iugoslave în Comisia mix­tă iugoslavo-română de colaborare e­­conomică, Iso Njegovan, ambasado­rul Iugoslaviei la Bucureşti. Prima etapă a călătoriei a constituit-o Skoplje, capitala Re­publicii Socialiste Macedonia. Pe aeroportul oraşului au venit în intîm­­pinare Ksente Bogoev, preşedintele Consiliului Executiv al R. S. Macedo­nia, Vanc­o Apostolski, vicepreşedin­tele Adunării Republicane, Meti Kil­u, vicepreşedinte al Consiliului Execu­tiv, şi alţi reprezentanţi ai organelor republicane şi orăşeneşti. La sediul Adunării Republicane au avut apoi loc convorbiri între tova­răşii Ion Gheorghe Maurer şi Ksente Rogoev. La convorbiri au participat persoanele oficiale care îl însoţesc pe şeful guvernului român şi conducă­tori ai organelor de stat ale R. S. Macedonia. Intr-un spirit de lucru şi înţelegere reciprocă au fost discutate rezultatele colaborării economice din­tre întreprinderi româneşti şi între­prinderi din Macedonia în domeniile minier, metalurgic, al industriei chi­mice şi din alte ramuri şi au fost e­­xaminate noi posibilităţi de extindere a cooperării economice.­ După încheierea convorbirilor, la rugămintea reprezentanţilor presei, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a fă­cut o scurtă declaraţie, exprimindu-şi satisfacţia pentru reintilnirea cu şe­ful guvernului din Macedonia, care a vizitat recent România. Referin­­du-se la convorbirile avute, şeful guvernului român a arătat că, în ca­drul lor, a fost abordată o gamă lar­gă de probleme, menite să contribuie la aşezarea colaborării româno-iugo­­slave pe o bază solidă. Convorbirile, a spus tovarăşul Maurer, ne dau po­sibilitatea să privim cu foarte mult optimism dezvoltarea relaţiilor noas­tre multilaterale. Preşedintele Consiliului Executiv al R. S. Macedonia, Ksente Bogoev, şi soţia au oferit un dejun în onoarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer şi a soţiei. In cursul dejunului, desfă­şurat într-o atmosferă prietenească, cordială, au fost rostite toasturi. După-amiază, tovarăşul Ion Gheor­ghe Maurer şi persoanele care îl în­soţesc au vizitat oraşul Skoplje. Re­făcut după cutremurul din anul 1963, care a distrus cea mai mare par­te a clădirilor, oraşul constituie azi un simbol nu numai al muncii pline de abnegaţie a locuitorilor săi, ci şi o strălucită expresie a frăţiei popoarelor iugoslave şi a solidarităţii internaţionale, manifes­tată prin ajutorul acordat pentru în­lăturarea urmărilor calamităţii. Parcurgind principalele artere pe care se înalţă sute de blocuri noi, gazdele au ţinut să prezinte şi poli­clinica ,,Bucureşti“, precum şi cele cinci blocuri construite de ţara noas­tră. In amintirea vizitei, preşedintele adunării orăşeneşti, Dragoliub Sta­­vrev, a oferit şefului guvernului român o monografie a capitalei Ma­cedoniei şi o stampă înfăţişind oraşul in secolul al XVII-lea. Seara, oaspeţii au sosit în pito­reasca localitate Ohrid. Astăzi se deschid porţile şcolilor pentru un nou an de invăţămint Se deschid astăzi, pentru un nou an de invăţămint, porţile şcolii, într-un cli­mat de responsabilita­te şi entuziasm, în ca­re oamenii muncii din Întreaga ţară transpun in faptă, firesc şi ne­precupeţit, hotărîrile trasate de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidu­lui, pentru 4,5 mi­lioane de elevi, înce­pe astăzi noul an şco­lar. Oamenii şcolii, a­­lături de întreaga na­ţiune, înţeleg mai bine ca oricind că, printre resursele care ne stau la îndemînă, încă ne­puse în suficientă va­loare, resurse ce pot grăbi mersul temeinic al ţării noastre spre un nivel dezvoltat, de in­tensă civilizaţie, cu toate atributele unui indice superior de trai, se găseşte şcoala. Iată-i venind în cla­sa I pe cei 300 mii de copii de 6 ani — un contingent mai mic de­cît cei din anul viitor, cînd in aceeaşi clasă este aşteptat contin­gentul record din isto­ria învăţămîntului nos­tru. 740 şcoli generale de 10 ani sint noi, ală­turindu-se celor peste 2 400 existente. In in­­văţămintul liceal, ra­portul intre numărul elevilor ce intră in li­ceele de specialitate şi cele de cultură gene­rală este de 1,5/1 faţă de 3/1 în anul trecut, iar în unele centre im­portante, printre care se numără Capitala, paritatea este realiza­tă. In învăţămintul profesional păşesc 150 000 elevi, oglindind un imens efort al tu­turor ramuri­lor de producţie de a-şi asi­gura cadrele calificate necesare. In noul an, şcolile generale şi li­ceele de cultură gene­rală vor avea 12 200 ateliere. Au fost edita­te aproape 750 manua­le, într-un tiraj de peste 20 milioane e­­xemplare. Construite numai în 1972 şi inaugurate cu prilejul acestui nou început, 2 600 săli de clasă, internate cu 2 200 locuri, grădiniţe pentru aproape 5 000 copii, împreună cu spaţiile de invăţămint superior reprezintă o suprafaţă echivalentă cu apartamentele unui oraş cu 60 000 locuitori. Ceea ce a crescut în ultimul timp şi conti­nuă să crească e gra­dul înalt de gospodă­rire a şcolilor, buna lor întreţinere, extin­derea bazei materiale prin iniţiative locale. Dascălii ştiu bine că grija poporului pentru creşterea tinerei gene­raţii nu se manifestă numai în aceste cifre şi în întărirea bazei materiale a invăţămin­­tului. Sistemul nostru şcolar se distinge, printre altele, prin gradul său mare de cuprindere. Astfel, ne putem mîndri cu un indice de cuprindere de 94 la sută pentru tinerii de 16 ani, la al 10-lea lor an de şcoală. O altă caracteristică a acestui sistem şcolar este marele număr de şcoli şi secţii prin care se cultivă cunoaşterea limbilor naţionalităţi­lor conlocuitoare îm­preună cu a limbii ro­mâne. Mircea MALIŢA ministrul educaţiei şi învăţămîntului (Continuare in pag. a V-a) O importanta propunere în sprijinul creşterii rolului O. N. U. în viaţa internaţională (în pagina a V-a)

Next