Scînteia, septembrie 1972 (Anul 41, nr. 9256-9284)
1972-09-15 / nr. 9270
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9270 Vineri 15 septembrie 1972 6 PAGINI - 30 BANI întrecerea in cinstea CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII (în pag. a IV-a) leii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită de lucru in judeţele Alba si Hunedoara în întilniri cu oamenii muncii au fost analizate posibilităţile de creştere a eficienţei economice, stadiul îndeplinirii hotărîrilor Conferinţei Naţionale Un angajament unanim: „Cincinalul în patru ani şi jumătate“! Pretutindeni, manifestare a grijii deosebite pentru condiţiile de lucru şi de viaţă ale celor ce muncesc Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în judeţele Alba şi Hunedoara, unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la faţa locului căile pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru creşterea continuă a nivelului de viaţă şi civilizaţie al populaţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în vizita pe care a întreprins-o în unităţi economice din judeţul Alba de tovarăşii Ilie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dinca. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Râutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stânescu şi Ştefan Andrei. Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la mitingul din Alba lulia Stimaţi tovarăşi, Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Alba lulia şi ai judeţului Alba un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întîlni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraș, cu oamenii munci, din întreprinderile pe care le-am vizitat, din comunele și satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacţie avîntul minunat cu care muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii muncii din judeţul Alba înfăptuiesc hotărîrile Congresului al X-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale din acest an. Realizările din judeţul dumneavoastră şi din municipiul Alba lulia — în producţia industrială, în agricultură, în înfăptuirea programului de investiţiiprin construirea în ritm rapid a noilor capacităţi de producţie — sînt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viaţă politicii partidului comunist, văzînd în aceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării şi fericirii naţiunii noastre. (Aplauze puternice ; se scandează „Ceauşescu şi poporul“). In toate cele şase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat, am constatat că, sub conducerea organizaţiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obţină rezultate tot mai bune în producţie. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul judeţ a îndeplinit în bune condiţii şi chiar a depăşit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor celor care şi-au adus contribuţia la aceste mari realizări şi să le urez noi şi noi succese. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat, de asemenea, o întreprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe preşedintele consiliului intercooperatist din Alba lulia, care a vorbit despre realizările cooperativelor ; într-adevăr, se pare că judeţul Alba se înscrie şi în domeniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea, aş dori ca de la această tribună să adresez felicitări călduroase lucrătorilor din agricultură,tuturor cooperatorilor din judeţul Alba. (Aplauze puternice, urale). După cum cunoaşteţi, Conferinţa Naţională a trasat sarcini în vederea realizării mai devreme a prevederilor actualului cincinal. Multe judeţe, răspunzînd chemării organizaţiei de partid din municipiul Bucureşti, şi-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. După cîte am văzut în întreprinderile vizitate, după cele ce citesc pe aceste pancarte cu care aţi venit aici, se pare că şi dumneavoastră vă angajaţi în această întrecere naţională pentru a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. Văd că faţă de municipiul Bucureşti v-aţi propus, în plus, ca realizarea cincinalului în 4 ani şi jumătate să se concretizeze in produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). In unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am discutat cu conducerileposibilităţile de a asigura o devansare a realizării planului şi în ce priveşte punerea în producţie a noi capacităţi. Sper că cele discutate aici, la Alba lulia, cît şi la Aiud şi la Sebeş, nu vor rămîne numai angajamente, ci realmente se va obţine o producţie mult sporită, ca, de exemplu, la oţel, de aproape 3 ori mai mult decit se gîndiseră iniţial tovarăşii să realizeze în 1975, la fontă turnată de aproape 2 ori mai mult, precum şi la alte produse. Sînt, desigur, sarcini mari ; ne-am gîndit însă că trebuie să vă venim în ajutor în mod concret pentru a putea realiza planul în 4 ani şi jumătate , de aceea am căutat să stabilim şi prin ce mijloace să realizăm planul în 4 ani şi jumătate. Este de înţeles că noi dorim ca realizările suplimentare obţinute in îndeplinirea cincinalului cu o jumătate de an mai devreme să fie concretizate în producţie fizică, în produse care să exprime realmente valoare nouă şi care să contribuie la ridicarea generală a economiei ţării noastre, a civilizaţiei României, a bunăstării şi fericiriiîntregului nostru popor. (Aplauze puternice, urale). După cum ştiţi, în întreaga ţară se desfăşoară o intensă activitate pentru a concretiza noile sarcini suplimentare pe următorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidenţiat rezerve mari, că se relevă condiţii pentru a se obţine îndeplinirea mai devreme a planului cincinal şi realizarea unei producţii suplimentare în toate sectoarele de activitate, inclusiv în agricultură. Această preocupare constituie o expresie elocventă a hotărîrii cu care oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, edifică noua orînduire, înfăptuiesc societatea socialistă multilateral dezvoltată, fac totul pentru înaintarea cu paşi mai repezi a României spre culmile înalte ale civilizaţiei şi progresului socialist, ale bunăstării şi fericirii. (Aplauze puternice ; se scandează „Ceauşescu — P.C.R. !“). Partidul nostru se preocupă continuu ca, pe măsura dezvoltării producţiei, a sporirii venitului naţional, să crească şi nivelul de trai al poporului. Vedeţi cum însăşi în oraşul dumneavoastră se făureşte o viaţă, nouă — se dezvoltă industria, agricultura, se construiesc locuinţe şi aşezăminte culturale, instituţii de invăţămint. De altfel, nu există oraş, nu există localitate a patriei noastre care să nu cunoască asemenea schimbări, care fac parte din marile transformări revoluţionare care au loc în întreaga Românie. Iată de ce avem ferma convingere că sarcinile trasate de Conferinţa Naţională vor fi realizate cu succes! Eu sînt convins că oamenii muncii din Alba lulia, din judeţul Alba nu vor rămîne mai prejos decît ceilalţi cetăţeni ai patriei şi vor aduce o contribuţie importantă la progresul general al poporului român. (Aplauze puternice). După cum ştiţi, tovarăşi, în anul 1974 se împlinesc 375 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba lulia, de la unirea Ţării Româneşti, Ardealului şi, după un an, şi a Moldovei. De aceea, aş dori să adaug la motivele întrecerii în care sînteţi angajaţi şi pe acela de a întîmpina acest moment important din istoria poporului nostru cu îndeplinirea multora din angajamentele luate astăzi. (Aplauze puternice, urale). Noi ne gîndim, încă de pe acum, să sărbătorim aici acest eveniment — şi aş dori ca, la această sărbătoare, să constatăm că judeţul dumneavoastră a obţinut succese mari în toate domeniile de activitate. Eu sunt convins că vom putea constata (Continuare în pag. a IlI-a) În oraşul Sebeş, ca pretutindeni în localităţile şi întreprinderile vizitate, secretarul general al partidului este întîmpinat cu entuziasm, cu dragoste și stimă La fabrica de porţelan din Alba lulia sînt arătate, cu firească mîndrie, noile produse ale întreprinderii • VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, iN R. S. F. IUGOSLAVIA BELGRAD 14 — Trimişii speciali Agerpres Sorin Strujan şi Simion Morcovescu transmit : După încheierea convorbirilor cu preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Gemal Biedici, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Maurer, a plecat într-o călătorie prin ţară. Şeful guvernului român este însoţit de tovarăşii Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, precum şi de Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. Prima etapă a călătoriei a constituit-o Skoplje, capitala Republicii Socialiste Macedonia. Pe aeroportul oraşului au venit în intîmpinare Ksente Bogoev, preşedintele Consiliului Executiv al R. S. Macedonia, Vanco Apostolski, vicepreşedintele Adunării Republicane, Meti Kilu, vicepreşedinte al Consiliului Executiv, şi alţi reprezentanţi ai organelor republicane şi orăşeneşti. La sediul Adunării Republicane au avut apoi loc convorbiri între tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Ksente Rogoev. La convorbiri au participat persoanele oficiale care îl însoţesc pe şeful guvernului român şi conducători ai organelor de stat ale R. S. Macedonia. Intr-un spirit de lucru şi înţelegere reciprocă au fost discutate rezultatele colaborării economice dintre întreprinderi româneşti şi întreprinderi din Macedonia în domeniile minier, metalurgic, al industriei chimice şi din alte ramuri şi au fost examinate noi posibilităţi de extindere a cooperării economice. După încheierea convorbirilor, la rugămintea reprezentanţilor presei, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a făcut o scurtă declaraţie, exprimindu-şi satisfacţia pentru reintilnirea cu şeful guvernului din Macedonia, care a vizitat recent România. Referindu-se la convorbirile avute, şeful guvernului român a arătat că, în cadrul lor, a fost abordată o gamă largă de probleme, menite să contribuie la aşezarea colaborării româno-iugoslave pe o bază solidă. Convorbirile, a spus tovarăşul Maurer, ne dau posibilitatea să privim cu foarte mult optimism dezvoltarea relaţiilor noastre multilaterale. Preşedintele Consiliului Executiv al R. S. Macedonia, Ksente Bogoev, şi soţia au oferit un dejun în onoarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer şi a soţiei. In cursul dejunului, desfăşurat într-o atmosferă prietenească, cordială, au fost rostite toasturi. După-amiază, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi persoanele care îl însoţesc au vizitat oraşul Skoplje. Refăcut după cutremurul din anul 1963, care a distrus cea mai mare parte a clădirilor, oraşul constituie azi un simbol nu numai al muncii pline de abnegaţie a locuitorilor săi, ci şi o strălucită expresie a frăţiei popoarelor iugoslave şi a solidarităţii internaţionale, manifestată prin ajutorul acordat pentru înlăturarea urmărilor calamităţii. Parcurgind principalele artere pe care se înalţă sute de blocuri noi, gazdele au ţinut să prezinte şi policlinica ,,Bucureşti“, precum şi cele cinci blocuri construite de ţara noastră. In amintirea vizitei, preşedintele adunării orăşeneşti, Dragoliub Stavrev, a oferit şefului guvernului român o monografie a capitalei Macedoniei şi o stampă înfăţişind oraşul in secolul al XVII-lea. Seara, oaspeţii au sosit în pitoreasca localitate Ohrid. Astăzi se deschid porţile şcolilor pentru un nou an de invăţămint Se deschid astăzi, pentru un nou an de invăţămint, porţile şcolii, într-un climat de responsabilitate şi entuziasm, în care oamenii muncii din Întreaga ţară transpun in faptă, firesc şi neprecupeţit, hotărîrile trasate de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, pentru 4,5 milioane de elevi, începe astăzi noul an şcolar. Oamenii şcolii, alături de întreaga naţiune, înţeleg mai bine ca oricind că, printre resursele care ne stau la îndemînă, încă nepuse în suficientă valoare, resurse ce pot grăbi mersul temeinic al ţării noastre spre un nivel dezvoltat, de intensă civilizaţie, cu toate atributele unui indice superior de trai, se găseşte şcoala. Iată-i venind în clasa I pe cei 300 mii de copii de 6 ani — un contingent mai mic decît cei din anul viitor, cînd in aceeaşi clasă este aşteptat contingentul record din istoria învăţămîntului nostru. 740 şcoli generale de 10 ani sint noi, alăturindu-se celor peste 2 400 existente. In invăţămintul liceal, raportul intre numărul elevilor ce intră in liceele de specialitate şi cele de cultură generală este de 1,5/1 faţă de 3/1 în anul trecut, iar în unele centre importante, printre care se numără Capitala, paritatea este realizată. In învăţămintul profesional păşesc 150 000 elevi, oglindind un imens efort al tuturor ramurilor de producţie de a-şi asigura cadrele calificate necesare. In noul an, şcolile generale şi liceele de cultură generală vor avea 12 200 ateliere. Au fost editate aproape 750 manuale, într-un tiraj de peste 20 milioane exemplare. Construite numai în 1972 şi inaugurate cu prilejul acestui nou început, 2 600 săli de clasă, internate cu 2 200 locuri, grădiniţe pentru aproape 5 000 copii, împreună cu spaţiile de invăţămint superior reprezintă o suprafaţă echivalentă cu apartamentele unui oraş cu 60 000 locuitori. Ceea ce a crescut în ultimul timp şi continuă să crească e gradul înalt de gospodărire a şcolilor, buna lor întreţinere, extinderea bazei materiale prin iniţiative locale. Dascălii ştiu bine că grija poporului pentru creşterea tinerei generaţii nu se manifestă numai în aceste cifre şi în întărirea bazei materiale a invăţămintului. Sistemul nostru şcolar se distinge, printre altele, prin gradul său mare de cuprindere. Astfel, ne putem mîndri cu un indice de cuprindere de 94 la sută pentru tinerii de 16 ani, la al 10-lea lor an de şcoală. O altă caracteristică a acestui sistem şcolar este marele număr de şcoli şi secţii prin care se cultivă cunoaşterea limbilor naţionalităţilor conlocuitoare împreună cu a limbii române. Mircea MALIŢA ministrul educaţiei şi învăţămîntului (Continuare in pag. a V-a) O importanta propunere în sprijinul creşterii rolului O. N. U. în viaţa internaţională (în pagina a V-a)