Scînteia, noiembrie 1972 (Anul 41, nr. 9317-9346)
1972-11-01 / nr. 9317
Raid pe şantiere de investiţii productive din Bucureşti Ce trage mai greu în balanţa realizărilor: DEVANSĂRILE unora SAU ÎNTÎRZIERILE ALTORA ? In cadrul eforturilor stăruitoare ale unităţilor industriale din Capitală, de a îndeplini cincinalul in patru ani şi jumătate, punerea în funcţiune la termen şi chiar mai devreme a noilor capacităţi şi obiective productive, devansarea realizării unor investiţii din 1973 în acest an şi din 1974 în anul viitor au o deosebită importanţă economică. Acordînd atenţia cuvenită acestei necesităţi, titularii de investiţii şi beneficiarii, furnizorii de utilaje şi constructorii au înregistrat, în zece luni ce au trecut din cel de-al doilea an al cincinalului, rezultate bune, potenţialul industriei bucureştene mărindu-se cu noi capacităţi şi dezvoltări, cu noi secţii de producţie , între care multe au fost date în exploatare înainte de termen. Iată cîteva : capacităţi de fabricare a unor motoare la uzina de maşini electrice ; o capacitate de răşini carbamitice la „Policolor" ; uzina de pistă, două capacităţi la uzina de prelucrare a maselor plastice, una la fabrica de cabluri şi materiale electroizolante ş.a. Tot atît de adevărat este, insă, că unele obiective şi capacităţi industriale, prevăzute să intre în funcţiune în primele trei trimestre, nu au început să dea producţie. In această situaţie se află unele secţii sau capacităţi din cadrul uzinelor „23 August“, „Autobuzul“, uzinei de maşini grele, deşi producţia lor contează atit pentru alte întreprinderi din Capitală, cit şi pentru unităţi din ţară. Ce se întreprinde acum în vederea recuperării restanţelor, cum acţionează beneficiarii, şi constructorii, ceilalţi factori cu responsabilităţi în domeniul investiţiilor, în scopul accelerării ritmului lucrărilor de montaj, începerii probelor tehnologice, punerii in funcţiune a obiectivelor respective ? UZINA „23 AUGUST“. O hotărîre fermă: restanţele vor fi recuperate în fiecare marţi dimineaţa, la uzina „23 August“ are loc o şedinţă de comandament, la care participă toţi factorii care concură la realizarea investiţiilor prevăzute să dea producţie in acest an. Comandamentul respectiv este condus de un secretar al comitetului municipal de partid. Sarcinile sînt mari , trebuie puse în funcţiune secţia de ansamble sudate, precum şi o nouă capacitate suplimentară la turnătoria de neferoase, la care termenele au expirat, precum şi unele lucrări de investiţii la baza centrală de nisipuri, secţia cazangerie, fabrica de locomotive Diesel hidraulice — stabilite să fie gata in cursul acestui trimestru. Care este stadiul execuţiei lucrărilor la cele două capacităţi care trebuiau să producă in trimestrul ce a trecut ? Discutăm cu inginerii Alfons Irimescu, şeful şantierului complex nr. 4 I.C.S.I.M., şi Nae Gabriel, inginer-şef coordonator de la aceeaşi întreprindere de pe platforma şantierului amintit. Ne-am notat : capacita,tea de 970 tone pe an neferoase este în prezent gata pentru montaj ; deci, constructorii și-au (Continuare in pag.a II-a) UZINA DE MAŞINI GRELE: Legea se incalcă, lucrările înaintează cu pas... de melc A trecut o lună de cind a expirat termenul de dare în exploatare a halei pentru lingouri din cadrul Uzinei de maşini grele, dar, in acest răstimp, pe șantier, nu s-au petrecut prea multe lucruri demne de luat în seamă. La ora actuală, stadiul lucrărilor continuă să fie total nesatisfăcător : se montează, cu o mină de oameni numai, construcţiile metalice care constituie scheletul halei, în comparaţie cu graficele de execuţie, rămânerile în urmă pe care le înregistrează constructorul (întreprinderea de construcţii speciale, instalaţii şi montaje din Capitală) însumează aproape 3 luni. Cum se explică o atare stare de lucruri ? — Producţia halei pen- PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITIVA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLII Nr. 9317 Miercuri 1 noiembrie 1972 8 PAGINI - 40 BANI tru lingouri este menită să satisfacă, în exclusivitate, necesităţile Fabricii de osii şi boghiuri din Balş, ne-a relatat Tănase Bărbulescu, inginer-şef cu investiţiile din partea uzinei. Cum, pină in prezent, cererile celor din Balş pot fi acoperite din producţia realizată în oţelăria electrică, am hotărit să încetinim ritmul execuţiei la acest obiectiv şi să concentrăm întregul potenţial tehnic şi material de pe şantier la acele lucrări de necesitate stringentă. Se pun două întrebări : Prima , coter,*, de lega conferă unui beneficiar de investiţii dreptul să modifice, cu de la sine putere, termenul de punere în funcţiune a unui obiectiv ? Fără îndoială, ne aflăm în faţa unei grave încălcări a prevederilor Legii privind organizarea, planificarea (Continuare în pag. a II-a) UZINA „AUTOBUZUL“. Tactica justificărilor duce la pierderi Lipsa forţei de muncă constituie cauza care a dus la încălcarea termenelor din graficele de execuţie a obiectivelor prevăzute în planul de investiţii privind dezvoltarea capacităţilor de producţie în cadrul uzinei „Autobuzul“. Aici, constructorul, respectiv I. C.S.I.M., urma ca, pină la sfirşitul trimestrului II, să predea beneficiarului — conform graficelor stabilite de comun acord — o hală monobloc cuprinzînd secţiile de construcţii şasiuri şi caroserii, vopsitorie şi montaj general. Dar, pină în prezent, nici unul din aceste obiective nu a fost încă terminat ; mai mult, se apreciază că abia la finele acestui an lucrările vor putea fi încheiate. — E şi firesc ca să fie aşa , fiindcă, deşi ne adunăm în fiecare săptămînă în şedinţe de comandament, totuşi acestea nu se soldează cu măsuri hotărite, ci cu„ noi termene de predare a obiectivelor (ing. Uşer Caţ, şeful serviciului investiţii). Nici forţa de muncă existentă nu este folosită la întreaga sa capacitate. O serie de sondaje efectuate de noi au demonstrat că sunt zile cind lucrul începe in jurul orei 10 sau 11 dimineaţa (Ion Nenciu, secretarul comitetului de partid al uzinei). Cum reacţionează constructorul faţă de aceste critici exprimate de beneficiar ? — Nepunerile in funcţiune — ne spune ing. Ilie Diaconescu, şef de lot construcţii — se datorează dificultăţilor create de beneficiar, in sensul că eliberarea amplasamentelor pentru executarea lucrărilor s-a fă-cut fracţionat şi cu multe intîrzieri, iar construc(Continuare in pag. a II-a) ÎN FUNCŢIUNE , cu 60 de zile mai devreme Ieri, in cadrul întreprinderii „Textila“ din Piteşti, au intrat parţial in funcţiune, cu 60 de zile înainte de termenul prevăzut, atelierele secţiei de finisaj prevăzute a fi construite in cea de-a doua etapă de dezvoltare. Ca urmare, actuala capacitate de finisare a întreprinderii piteştene a sporit de peste 2,5 ori. Prin intrarea in funcţiune, cu 2 luni mai devreme, a noii capacităţi de producţie, colectivul şantierului Găvana, al Trustului de construcţii industriale — Piteşti şi al întreprinderii „Textila“ şi-au respectat angajamentul asumat în cinstea aniversării republicii. Ritm şi economii Paralel cu depăşirea ritmică a sarcinilor planului de stat, constructorii care execută o serie de lucrări la şantierul naval din Brăila au redus cheltuielile materiale cu 48 de lei la fiecare 1 000 de lei producţie-marfă faţă de angajamentul asumat în cinstea aniversării republicii şi cu 198 lei faţă de sarcina planificată. Acest succes se datoreşte aplicării unor metode de muncă, care au condus la o mai rapidă creştere a eficienţei economice. Intre altele, este de semnalat că întreaga producţie de prefabricate, inclusiv a celor grele din beton, a fost realizată direct pe şantier. De asemenea, au fost adoptate măsuri pentru simplificarea operaţiilor de manipulare a mărfurilor şi pentru extinderea acordului global pe întregul şantier şi tehnico-organizatorice. CITIȚI ÎN PAGINA A III-A Relatările reporterilor noştri de pe frontul ÎMPOTRIVA risipei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul Carlos Rafael Rodriguez Rodriguez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, la 31 octombrie, pe tovarăşul Carlos Rafael Rodriguez Rodriguez, membru al Secretariatului C.C. al P.C. din Cuba şi ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba, preşedintele părţii cubaneze în Comisia mixtă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. La primire a participat tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. A fost de faţă Nícolás Rodriguez Astiazarain, ambasadorul Republicii Cuba la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de salut din partea tovarăşilor Fidel Castro, Osvaldo Dorticos, Raul Castro Ruz, evocind momentul deosebit pe care l-a reprezentat vizita primului secretar al C.C. al P.C. din Cuba în România pentru continua dezvoltare a relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări şi partide. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat tovarăşului Fidel Castro, prim-secretar al C.C. al P.C. din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluţionar, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, cele mai bune urări, o dată cu convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre vor cunoaşte, în continuare, un curs ascendent. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost reliefate rezultatele bune obţinute în înfăptuirea înţelegerilor convenite cu prilejul întâlnirii dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări, subliniindu-se că în acest context se înscrie şi noua convenţie de cooperare economică încheiată marţi între România şi Cuba. A fost evidenţiată dorinţa comună de a intensifica pe mai departe raporturile bilaterale de colaborare şi cooperare pe multiple planuri, în interesul popoarelor român şi cubanez, al construcţiei socialismului în cele două ţări. Au fost discutate, de asemenea, unele probleme actuale ale vieţii internaţionale, consemnîndu-se cu satisfacţie cursul pozitiv, ascendent, înregistrat în direcţia dezvoltării climatului de pace şi securitate în lume, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească." fim păşit in luna noiembrie. Vremea nu îngăduie nici o intirziere UN OBIECTIV MOBILIZATOR In AGRICULTURĂ, PRIN RECUCERIREA TIMPULUI PIERDUT, LUCRĂRILE INTIRZIITE ADUSE IA ZI CITIŢI IN PAGINA A ll-A Rubrica de actualităţi transmisă de corespondenţii noştri Insamîntarea griului la cooperativa agricolă Gura Foii, județul Dâmboviţa Articolul cel mai de preţ al comerţului RESPECTUL ŞI POLITEŢEA Sintem cetăţeni şi ne bucură să intilnim atitudini cetăţeneşti înaintate. Ne este mai mare dragul cind — intrînd intr-un magazin, intr-un restaurant, într-o piaţă ori intr-o unitate prestatoare de servicii — ’sintem întâmpinaţi cu omenie şi zimbet, cu serviabilitate şi atenţie. Aţi fost, de pildă, vreodată la restaurantul gării din... Războieni ? Dacă aţi fost, puteţi depune mărturie că aici, unde responsabil şi prim-ospătar este bătrînul Nicolae Bîrluţiu, consumatorul este servit ca la „Athenée Palace“, dar se simte ca la el acasă. Restaurantul este o microuzină culinară şi dacă spunem că, nu de mult, colectivul de aici a cucerit locul I pe ţară in concursul „Buna servire" înseamnă că tot ceea ce era de demonstrat am demonstrat. Dar bineînţeles, nu trebuie să mergem pină la Războieni ca să intilnim astfel de oameni. In Bucureşti, la localul „Budeşti“, de pe şoseaua Ştefan cel Mare am întîlnit, de asemenea, o ospătăriţă exemplară, se numeşte Ioana Dobrică , la magazinul alimentar Pajura 1, la ghişeul pentru bilete la vagon de dormit al agenţiei C.F.R. de pe calea Griviţei şi in multe alte părţi, eşti primit după toate regulile impuse de civilizaţia servirii. Am mai putea cita aici pe Maria Lestyan de la parfunteria din str. Vasile Alecsandri-Oradea, pe Petrică Constantin, cabanierul de la „Gîrbova", devenit om de largă popularitate printre turişti, şi pe atâţia alţii dintre miile şi zecile de mii de lucrători din comerţ care se disting nu numai prin conştiinciozitate, ci şi printr-o ireproşabilă comportare faţă de cetăţeanul ce le trece pragul. In unităţile comerciale din oricare localitate a ţării muncesc, deloc uşor, oameni de vrednicie şi conştiinţă, care se bucură de stima şi căutarea cumpărătorilor. Dar întâlnim, din păcate, şi nu puţini oameni care, afişind dispreţ pentru gusturile şi dorinţa cetăţenilor — pentru banii munciţi ai acestora, în ultimă instanţă — sunt nervoşi şi necuviincioşi, încalcă normele cele mai elementare ale conduitei pe care este obligat să şi-o însuşească lucrătorul din comerţul socialist. Vinzătorul de la „Alimentara“ care nu-ţi răspunde la întrebări şi te bruftuluieşte dacă insişti, ospătarul care te evită şi-ţi răspunde obraznic dacă-l interpelezi, incasatoarea de la tramvai care „te repede“ dacă n-ai mărunt ori întrebi de vreo staţie, şoferul de troleibuz care-ţi închide uşa în nas cind vrei să te urci şi te apostrofează (tot el !) pe un ton deloc urban dacă protestezi — fiecare dintre aceştia varsă — cu voie sau fără — un strop de venin în existenţa cotidiană. O dată am participat, revoltat, la o scenă de necrezut petrecută în magazinul Gostat din Piaţa Moşilor : vinzătorul Petre Staicu a repezit un cumpărător, insultîndu-l grosolan, pentru că acesta „îndrăznise“ să-l tragă la răspundere după ce fusese tras pe sfoară (!). Altădată, la aprozarul din Calea Floreasca — vizavi de restaurantul „Lugoj“ — responsabilul a dat pe uşă afară un client care-i ceruse condica de sugestii şi reclamaţii (! !). Un cititor din Covasna ne semnala că mulţi dintre vînzătorii de aci au o atitudine ireverenţioasă faţă de cumpărători, un alt cititor ne scrie că la cooperativele „Constructorul“ din Tirgovişte şi „Deservirea“ din Titu cetăţenii sunt trataţi necuviincios. La cofetăria din Piaţa Dorobanţi, unele vinzătoare se întrec parcă intr-un concurs al mojiciei ; cofetăria o închid înaintea orei de program, şi mai înainte încep ipăturatul pentru izgonirea clienţilor , iar cine indrăzneşte să protesteze iese „opărit“ de corul respectivelor salariate. Exemplele ar mai putea continua... Ele n-ar face însă decit să repete aspecte ale aceluiași fenomen. G. MITROI (Continuare in pag. a IV-a) DECLARAŢIA Agenţiei Române de Presă Agenţia Română de Presă „Agerpres“ este împuternicită să declare : Opinia publică din ţara noastră a luat cunoştinţă cu profundă satisfacţie de evoluţia convorbirilor în legătură cu reglementarea paşnică a problemei vietnameze şi înţelegerea la care s-a ajuns cu privire la „Acordul privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam“ şi semnarea acestui document. Poporul nostru, care întotdeauna s-a pronunţat asupra necesităţii unei soluţionări politice a problemei vietnameze, manifestîndu-şi solidaritatea sa deplină, internationalists, cu lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru apărarea fiinţei sale naţionale, sprijină pe deplin poziţia şi cererea justă a guvernului R.D. Vietnam ca Statele Unite să semneze „Acordul privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam“, asupra căruia au convenit cele două părţi. Guvernul Republicii Socialiste România îşi exprimă speranţa că Statele Unite ale Americii îşi vor respecta angajamentele asumate în cadrul acordurilor convenite cu Republica Democrată Vietnam, ceea ce ar corespunde Intereselor popoarelor vietnamez şi american, cauzei păcii în Asia de sud-est şi în întreaga lume. Ţara noastră consideră că In prezent, cind s-a conturat o per- spectivă privind stingerea conflictului, pe baza unei soluţii politice, este imperios necesar să se dea dovadă de luciditate politică şi realism, să se ajungă astfel la semnarea grabnică a acordului, ceea ce va avea profunde implicaţii pozitive asupra păcii şi securităţii în întreaga lume. PAGINA A V-A OMUL FAŢĂ IN FAŢĂ cu el Însuşi... • Secvenţe de patriotism în acţiune : LANŢUL VIU A REZISTAT • ECHITATEA IN VESMINTELE FAPTULUI COTIDIAN • CIND „AUREOLA DE RAZE" MASCHEAZĂ O PERECHE DE BRĂŢĂRI DE OŢEL • Fişier social: „DOMNUL NELU" ŞI LECŢIA LUI DE VIAŢĂ viaţa internaţională • Cabinetul chilian şi-a prezentat demisia preşedintelui Allende • Competiţie strînsă la scrutinul din Canada • Curs ascendent în relaţiile chino-britanice • Val de greve în Italia • Represiuni împotriva forţelor progresiste din Spania • Corespondenţe din Cairo şi Washington